Sunteți pe pagina 1din 29

Universitatea din Craiova Facultatea de Inginerie Electrica

Inginerie Economica in domeniul Electric, Electronic si Energetic

Proiect Electrotermie

Prof. coordonator: Iustinian Neaca

Student: Livia-Andreea Dina

2011-2012
1

TEMA DE PROIECT

Sa se proiecteze o instalatie de sudare prin puncte avand urmatoarele caracteristici: U=220/380 [V]; f=50 [Hz]; P=1+0,2 n [kVA]; Circuitul de comanda se va alimenta la 24 [V]; Unde: -n numarul de ordine al studentului grupei 9406; -P puterea transformatorului;

Date de intrare: Pp rezistenta electrica a piesei; t timpul de sudare; k factor de randament; R rezistenta de contact; Q caldura necesara pentru executarea punctului de sudura; I curentul in primar de inrare; I0 curentul de mers in gol la tensiune nominala; Dc durata de conectare; Usc- tensiunea de scurtcircuit; Rco - rezistenta de contact dintre table; Rco rezistenta de contact dintre electrod si placa;

- densitatea materialului; r- Permeabilitatea relative;


q- puterea de magnetizare; - temperature; - coefficient de transmisie al caldurii; - caldura interna radiate;

Cuprins
1. Introducere 2. generalitatii 3.Calculul curentului de sudare 3.1Calculul rezistentei de contact in stare rece 3.2 Calculul rezistentei de contact in stare calda: 3.3. Calculul curentului de sudare 4.Calculul parametrilor circuitului exterior 4.1 Calculul rezistentei circuitului exterior 4.2. Calculul reactantei inductive a circuitului exterior 5.Calculul si proiectarea transformatorului de sudura 5.1. Determinarea dimensiunilor principale ale circuitului magnetic 5.2. Alegerea tipului de infasurare 5.3. Calculul infasurarii primare 5.4. Calculul infasurarii secundare 5.5. Calculul coeficientului de majorare al pierderilor in circuitul secundar 5.6. Calculul tensiunii de scurtcircuit 5.7. Definitivarea circuitului feromagnetic 5.8. Calculul curentului de mers in gol 5.9. Verificarea la incalzire a transformatorului 5.10. Calculul randamentului transformatorului : 6.Bibliografie

Introducere
Prin sudare se nelege unirea, mpreunarea a dou obiecte, din materiale de obicei metalice sau termoplastice, utiliznd cldura sau presiunea - cu sau fr ajutorul unor materiale de adaos. Atunci cand mbinarea este realizat n urma schimbrii de faz (topirii) a materialului, procesul se numete sudare prin topire. Sudrii prin topire i este specifica apariia unei zone denumite zona influenat termic (ZIT), n care pot aprea modificri microstructurale ce conduc la reducerea rezistenei produsului metalic sudat. Se recomand ca aceast zon sa fie ct mai mic pentru a nu afecta proprietile mecanice ale celor doua materiale ce trebuie mbinate prin sudare. mbinarea este asigurat de cordonul de sudur, care este un volum de material solidificat care realizeaz continuitatea structurii cristaline a celor dou materiale. Materiale supuse procesului de sudare sunt materialul de baz (MB) i material de adaos (MA), care este opional. De obicei materialul de adaos este prezent n operaia de sudare doar atunci cnd rostul (spaiul dintre componente) care trebuie umplut este mare sau cnd materialele ce trebuie mbinate nu sunt compatibile metalurgic. Trebuie astfel ales un material care s interacioneze (formeze soluii solide sau constitueni nefragili) att cu un material, ct i cu cellalt material, astfel nct materialul de adaos s realizeze puntea de legtur ntre cele dou materiale. Materialul din care se confecioneaz electrodul (ME) este un alt factor important care afecteaza operaia de sudare. Alegerea acestui material depinde de natura materialelor utilizate n proces i de caracteristicile pe care trebuie sa le aib cordonul sudat. Aceste caracteristici pot privi duritatea, tenacitatea, rezistena la coroziune amd.

Generalitati
Sudarea este una dintre cele mai sigure si expeditive metode de asamblare. Aceasta este larg aplicata la realizarea ansamblurilor din tabla, bare, sarma, profiluri, etc. Raspandirea procesului de asamblare prin sudare se explica prin faptul ca pretul de cost al imbinarii este sensibil mai scazut decat cel al imbinarilor obtinute pe alte cai. Pricipalele procedee de sudare sunt: Sudarea manuala cu electrozi metalici inveliti; Sudarea electrica prin rezistenta, prin puncte; Sudarea manuala prin topire cu arc electric; Sudarea automata sub strat de flux; Sudarea in mediu de gaz portector; Sudarea in mediu de abur; Sudarea in baie de zgura; Sudarea electrica prin presiune; Sudarea in linie; Sudarea prin frecare; Sudarea prin explozie; Sudarea prin puncte se utilizeaza pentru tablele subtiri pana la 10 mm. Si se folosesc electrozi metalici fixati in clestii masinii de sudat prin puncte. Productivitatea este destul de buna, prin acest procedeu putandu-se realiza in jur de 2000 de puncte pe minut. Metoda se foloseste in general pentru sudarea plagbandelor sau a profilelor matritelor si a casetelor de productie a mecanismelor podurilor rulante. Sudarea se executa cu ajutorul unor masini stabile sau cu dispozitive de sudat(clesti, pistolete) portative. Acestea din urma permit sudarea in pozitii dificile, ca de exemplu, direct pe piesele asamblate de dimensiuni mari cum sunt sasiurile autovehiculelor. Prin alegerea corespunzatoare a formei electrozilor si a bratelor care ii sustin, se pot pot realiza cele mai variate lucrari de asamblare. In acest caz, calitatea sudarii este influentata de pregatirea si de disponibilitatea sudorului. Productivitatea este scazuta. Metoda se aplica pentru toate tipurile se cusaturi, indiferent de pozitia acestora.

Sudarea in puncte simultan


Acest tip de imbinare se realizeaza fie pe masini de sudat multipunct, fie in mijlocul tablelor mari, pentru a evita lungimi ale bratelor port electrod prea mari.

Fig. 1.

Electrozii ce asigura alimentarea cu current, se afla de aceeasi parte a tablei. Tabla de deasupra trebusie sa fie mai subtire, sau cel mult egala cu cea de dedesubt. Forta de compensare a electrozilor trebuie compensate din cealalalta parte. Datorita pierderilor si a curentilor secundari din tabla superioara care nu participa la sudare, se necesita puteri mai mari. Din aceasta cauza, electrozii se uzeaza mai rapid, si amprentele sunt mai adanci. In figura ce urmeaza, sunt ilustrate pierderile de current in tabla superioara ce se diminueaza cu cresterea distantei:

Fig. 2.

In figura ce urmeaza, este figurata sudarea in puncte cu ajutorul a doua transformatoare de tip push-pull:

Fig. 3. Sudare fara aparitia de pierderi in tabla superioara:

Fig. 4.

Efecte secundare la sudura in puncte simultan

Sudarea in puncte a tablelor din otel.


Valori estimative pentru sudarea in puncte:

Sudarea in puncte a otelurilor


Tabelel ce urmeaza prezinta o serie de valori de provenienta diferita a otelurilor. Acesta demonstreaza cat de mare este diferenta intre valori in functie de calitatea si puritatea otlului. La otelurile inoxidabile, distanta intre doua puncte consecutive poate fii mai mica decat la otelurile obisnuite.

Sudarea in impulsuri simultane a tablelor

3.Calculul curentului de sudare


3.1Calculul rezistentei de contact in stare rece Rezistenta de contact in stare rece se calculeaza cu relatia: +2 +2 unde : rezistenta de contact dintre table; - rezistenta de contact dintre electrod si placa; - rezistenta electrica a piesei = unde : k = 0,75; c=5 Pentru OL si depind de natura materialului si de starea suprafetei piesei. P=50 Kgf forta de apasare. p=f(s)

, unde - coeficinet ,

= 5,5 = 5,5 = 4mm unde:


10

s grosimea tablei de sudura; d diametrul electrodului; Atunci: A=0,0567

Rezistenta de contact in stare rece este: R= R= 3.2 Calculul rezistentei de contact in stare calda: Rezistenta de contact in stare calda se calculeaza cu relatia:

Deoarece

atunci unde

- rezistivitatea pieselor la 1200 C

Calculul mai departe se face cu rezistenta cea mai mare, deci cu rezistenta de contact in stare rece: R=

3.3. Calculul curentului de sudare


11

Curentul de sudare se calculeaza cu relatia: , unde : - caldura necesara pentru executarea punctului de sudura; R rezistenta de contact; - timpul de sudare; K factor de randament; unde: - caldura folosita pentru incalzirea metalului din jurul coloanei centrale; unde: distanta pana la care se manifesta , unde - timpul de sudare; = 1,7 C = 3,14(0,4+1,3) - caldura ce trece prin cuiele de contact; cal

unde: C = 1,2cal/

Atunci:

12

Calculul rezistentei de untare: unde unde: t-pasul sau distanta dintre doua puncte sudate t=4

Rezistenta de sudare va fi:

Calculul curentului de suntare Din relatia: se calculeaza curentul de suntare:

Curentul total al masinii:

13

4.Calculul parametrilor circuitului exterior


4.1 Calculul rezistentei circuitului exterior Rezistenta circuitului exterior este formata din rezistenta de contact a palcilor si rezistenta bratelor masinii
6.1.1. Calculul rezistentei portelectrozilor

Materialul folosit pentru confectionarea portelectrozilor este Bz cu J=4 A/ Sectiunea necesara se calculeaza la curentul de lunga durata.

Sectiunea necesara va fi:

- portelectrozii vor avea o sectiune circular de diametru:

- constructiv se va lua D= 20 mm Sectiunea reala va fi: S=


-

este indeplinita conditia S >

Densitatea reala a curentului din portelectrozii masinii este:

14

A/ A/ Sectiunea electrozilor data de relatia:

Avem:

Rezistenta reala a circuitului exterior este data de relatia: unde - lungimea portelectrozilor; lungimea electrozilor.

Rezistenta totala a circuitului ecterior este:

4.2. Calculul reactantei inductive a circuitului exterior Reactanta inductiva X se calculeaza dupa trei metode date de literature tehnica. 1) Calculul reactantei inductive X dupa Korhobcku Reactanta inductive rezulta din diagram in functie de raportul
15

2) Calculul reactantei inductive dupa I.I.S 3) Calculul reactantei inductive dupa Ghelman X= =2 , unde

Unde: a = 10cm b = 10 cm c= d= 2 cm L = 3,2

L= =3,2 X=2 Calculul impedantei circuitului exterior Impedanta Z a circuitului exterior se calculeaza cu relatia:

5.Calculul si proiectarea transformatorului de sudura


16

5.1. Determinarea dimensiunilor principale ale circuitului magnetic 5.1.1. Marimi electrice de baza - Puterea transformatorului : S=3 kVA Tensiunea de alimentare : U 1n = 220 V Frecventa : F=50 Hz Curentul in primar :
I1 = S 3000 = = 13,63 A U1 220

- Curentul in primar de durata : I=7 A Curentul in gol la tensiune nominala : I 0 = 2,3 A Durata de conectare : Dc = 40 % Tensiunea de scurtcircuit : U sc = 6 % Puterea permanenta :
S p = Sn DA 40 = 3 = 1,89 1,9 KVA 100 100

- Curent secundar permanent :


I2p = Sn 3000 = = 1368 A U 20 2,5

5.1.2. Calculul circuitului magnetic - Sectiunea coloanei este :


S c = Ct S1 3000 = 5 10 4 = 30 10 4 m 2 = 30 cm 2 f 50

- Dimensiunile miezului coloanei de forma drepunghiulara, considerand


b / I g 1,25

rezulta :

2 S c = k Fe bl g = 1,25 k Fe bl g

De unde se obtine latimea pachetului de tole Sc 30 Ig = = = 6,48 cm 1,25 k Fe 1,25 0,95

Latimea coloanei:

cm Prin rotunjire se stabilesc urmatoarele dimensiuni ale coloanei : 17

b 1,25 l g = 1,25 6,48 = 8,1

b = 8,5cm I g = 6,5 cm Pentru care rezulta sectiunea coloanei:


S c = k Fe bI g = 0,97 8,5 7,5 = 60 ,5cm 2

Inaltimea coloanei S1 Lc = 100 Ae1 Unde: A = 80 A/cm e1 este :


e1 = 4,44 fS c Bc = 4,44 50 1 30 10 4 = 0,66 V
Bc = 1T , deoarece miezul fiind in manta din tole profil E si I, se utilizeaza tabla

silicioasa laminate la rece cu cristale neorientate groasa de 0,35 mm.


Lc = 3000 30 10 2 m = 56,8 cm 100 80 0,66

5.1.3. Calculul diametrului mediu al canalului de scapari


d12 = l + 2a 01 + 2a1 + 2a12

unde : l latura coloanei l = 65 mm a 01 - distanta de la miez la infasurarea primara a 01 = + g c [cm] - distanta dintre miez si carcasa bobinajului = 0,05 [cm] g c - grosimea carcasei g c = 0,3 cm a 01 = 0,05 + 0,3 = 0,35 cm a1 = k 4 S C = 0,64 3 = 0,79 cm a12 - distanta dintre infasurare primara si secundara a12 = 0,2 cm
d12 = 6,5 + 2 0,35 + 2 0,79 + 0,2 = 8,98 cm d12 = 8,98 cm

5.1.4. Calculul inaltimii bobinajului


HB =

HB

d12 8,98 = = 12 ,05 cm 2,35 = 12 ,05 cm

18

5.2. Alegerea tipului de infasurare


Infasurarile transformatorului sunt dispuse concentric. Infasurarea primara este dispusa langa coloana iar peste aceasta este dispusa infasurarea secundara.

5.3. Calculul infasurarii primare 5.3.1. Calculul tensiunii de spira


u sp = 4,44 f BC 10 4 [V/sp]
u sp = e1 = 0,66

5.3.2. Calculul numarului se spire


W1 = U1 220 = 333 spire u sp 0,66

W1 = 333 spire

Pentru a putea realiza mai multe trepte de sudura sau varia numarul de spire in primar . Acest numar se va micsora pana la cel mult 60 % din numarul ,axim de spire calculat.
W1S = W1 60 % = 333
W1S 200 spire

60 = 199 ,6 spire 100

Conform acestui nou numar de spire avem o alta inductie si implicit o alta tensiune pe spira. U 220 u sp = 1 = = 1,1 V/sp W1s 200 U 220 u sp = 1 = = 0,66 V/sp W1 333
Bc = u sp 10 4 4,44 f S c = 0,66 10 4 = 0,99 T 4,44 50 30

5.3.3. Calculul sectiunii conductorului


s= I 10 = = 2,85 mm 2 J 3,5

s = 2,85 mm 2 Se alege pentru infasurarea primara, conductoare din cupru rotunde izolate cu un strat de emai terreftalic, cu diametru de : d = 2 mm 19

5.3.4. Calculul numarului de spire pe strat


W1s = H B 0,5 12,05 0,5 1 = 1 = 59 sp / strat d sp 0,2

5.3.5. Calculul numarului de straturi


n= W 333 = = 5,64 6 straturi W10 59

5.3.6. Calculul tensiunii de lucru dintre straturi


u str = 2 W1s u sp V

u str = 2 59 1,1 = 129 ,8 V

5.3.7. Calculul dimensiunilor radiale ale infasurarii primare

a11 = n d iz = 6 0,2 = 1,2 cm D11 = I + 2a 01 = 6,5 + 2 0,35 = 7,2 cm

D12 = a11 + D11 = 1,2 + 7,2 = 8,4 cm

5.3.8. Calculul rezistentei primare


R1 =

W1 cut ( D11 + D21 ) 10 2 [] 2 sc


20

cu - rezistivitatea cuprului cu = 2,2 10 6 mm 2 / m


R1 =

333

2,2 10 2 ( 7,2 + 8,4 ) 10 2 = 0,63 2 2,85

R1 = 0,63

5.3.9. Aria suprafetei de cedare a caldurii


A1 = H B ( D11 + D21 ) 10 4 m 2 A1 = 12,05( 7,2 + 8,4) 10 4 = 0,059 m 2

5.3.10. Calculul pierderii in infasurarea primara


P = RI 2 [W] 2 P1 = 0,63 (10 ) = 63 W

5.3.11. Calculul fluxului termic


q=
q=

P1 [W / m 2 ] A1
63 = 1068 W / m 2 0,059

5.4. Calculul infasurarii secundare 5.4.1. Calculul sectiunii conductorului


Deoarece infasurarea secundara se afla in aer si deci are posibilitatea unei raciri usoare, putem sa consideram ca pentru un timp foarte scurt cat dureaza operaia de sudura cand I atinge valoarea maxima de 880 A, la durata de conectare de 40% luam : J 2 = 8 A / mm 2 Dc = 40 % 21

I 2 880 = = 110 mm 2 J2 8 Se alege din STAS 2873-76 conductor din bare dreptunghiulare cu a = 4 mm b = 27,5 mm s=

5.4.2. Calculul tensiunii din secundar


U2 = S 3000 = = 3,4V I2 880

U 2 = 3,4V

5.4.3. Calculul numarului de spire din secundar


W2 = U2 3,4 = = 5,15 U sp 0,66

Alegem:

W2 = 5 spire

5.4.4. Calculul variaiei tensiunii in secundar


Tinand seama ca tensiunea pe spira variaza de la 0,66 Vla 1,1 V si tensiunea in secundar va varia in funcie de aceasta. U sec = W2 sec u sp = 3 1,1 = 3,3 V Deci tensiunea in secundar va varia de la 2,5 V la 4,05 V ceea ce implica ca si curentul in secundar va varia de la 880 A la 550 A.

5.4.5. Calculul numarului de spire pe strat


W2 S = H B 0,5 1 biz

biz = 2,75 + 0,4 = 3,15 cm

H B 0,5 12,05 0,5 1 = = 2,81 3sp / stra biz 3,15 -infasurarea secundara va avea un singur strat; W2 S =

5.4.6. Calculul dimensiunilor radiale ale infasurarii secundare

22

a12 = 0,2 cm D21 = D12 + a12 = 8,4 + 0,2 = 8,6 a 22 = 0,7 D22 = D21 + a 22 = 8,6 + 0,7 = 9,3 10 cm

5.4.7. Calculul rezistentei infasurarii secundare


R2 =
R2 =

W2 Cut D22 2 s 5 2
2 110 2,2 10

10 10 2 = 1,57 10 4

R2 = 1,57 10 4

5.4.8. Calculul ariei suprafetei de cedare a caldurii


A2 =
A2 =

H B ( D21 + D22 ) 10 4 2 4
2 12 ,05 ( 8,6 + 10 ) 10

= 350 10 4 = 0,035 cm 2

5.4.9. Calculul greutatii infasurarii secundare


S W ( D21 + D22 ) 10 5 2 G2 = 8,9 3 110 ( 8,6 + 10 ) 10 5 = 0,8 kg 2
G2 =

5.4.10. Calculul pierderilor in infasurarea secundara


2 P2 = R2 I 2

23

2 P2 = 1,57 10 4 ( 880 ) = 121,5 W

5.4.11. Calculul fluxului termic


q= P2 121,5 = = 3471 W / m 2 A2 0,0350

5.5. Calculul coeficientului de majorare al pierderilor in circuitul secundar


K1 = 1 + n12 0,2 ( 1 d ) 4 15,25

1 =

W1S d 0 Hcc 2 Cuz

H C = H B + 2 I 02 = 12 ,05 + 2 0,35 = 13,2 cm I 02 - distanta de la jug la infasurarea primara I 02 = 0,35 cm

0 = 4 10 9 H/m
1 =
59 0,2 2 50 4 10 9 = 0,89 cm 1 13,2 2 2,2 10 2 10 4 1 = 0,89 cm 1
K1 = 1 + 3 2 0,2 ( 0,89 0,2 ) 4 = 1,08 15 ,25

K2 = 1+
2 =

2 n2 0,2 ( 2 a ) 4 9 3 2,75 2 50 4 10 9

13,2 2 2,2 10
2

10

= 0,74 cm 1

K2 =1+ Pk =

3 0,2 ( 0,74 0,3) 4 = 1,002 9

m ( K1 P1 + K 2 P2 ) K sc

unde

K sc = 1

m=1

Se alege

PK = 1,08 63 +1,002 121 ,5 = 189 ,78 PK 189 ,78 W

5.6. Calculul tensiunii de scurtcircuit 5.6.1. Calculul componentei active a tensiunii de scurtcircuit

24

u Ka =

PK [%] 10 S n
189 ,78 = 3,01[%] 10 6,3

u Ka =

5.6.2. Calculul componentei reactive a tensiunii de scurtcircuit


u Kr = 7,92 f WI d12 a R K R 10 6 u sp H B

unde : W = 333 spire I = 10 A f = 50 Hz a + a2 2,25 + 0,34 aR = 1 + a12 = + 0,2 = 1,06 cm 3 3


K R = 0,95 H B = 12 ,05 cm u sp = 0,66V / sp d12 = 8,98 cm u Kr = u Kr 7,92 50 271 10 8,98 1,06 0,95 10 6 = 4,71 0,66 12 .05 = 4,71 %

2 2 u K = u Ka + u Kr = 3,01 2 + 4,71 2 = 5,59

Tensiunea de scurtcircui es8e data din datele de proiectare de 6 % ( 10% ) abaterea.


u K + 10% = 5,69% u K 10% = 5,49%

u K = 5,59 %

5.7. Definitivarea circuitului feromagnetic


Am ales transformaor pe trei coloane, infasurarea primara si secundara aflandu-se pe coloana din mijloc.

25

a c = 2a j

S c = 30cm 2 I = 65mm

Se alege in secundar conductor din bare dreptunghiulare cu

a = 4 mm

a = 4m m , b = 2 75m m

bc + 2 F = 7 + 2 0,5 8 = 5,5 + 2 F F = 1,25cm

5.8. Calculul curentului de mers in gol 5.8.1. Calculul ariei jugului


A j = I bc = 6,5 7 = 45 ,5cm 2

Se alege tabla M19, grosimea de 0,5 mm cu P10 =1,5 W/kg.

5.8.2. Calculul greutatii coloanei


BC = 1,1T H B = 12 ,05 cm B jug = 1,05T H F = hcol = h jug = 12 mm Gcol = S C hcol Fe K Fe

unde :
S C = 30cm 2

26

H col = 12 cm

Fe = 7,8kg / dm 3
K Fe = 0,95 G col = 30 17 7,8 0,95 10 3 = 3,779 kg Gcol = 3,779 kg

5.8.3. Calculul greutatii jugului


G jug = S jug ( 2h jug + 4b jug + 2 I ) 7,65 10 3
G jug = 4,82 B jug = 7cm

G jug = 15 ,1( 2 12 + 4 1,2 + 2 6,5) 7,65 10 3 = 4,82 kg

kg

5.8.4. Calculul pierderilor la mersul in gol


P0 = P10 (Gc + G j ) P0 = 1,5( 3,779 + 4,82 ) = 12 ,89W

5.8.5. Calculul pierderilor reactive


Qq = q c ( G j + GC ) + q + S n [VAR]

unde :
q C - puterea de magnetizare in miez in functie de inductie qC = 2,25 VAR/kg q - puterea de magnetizare in intrefier q = 0,125 VAR / mm 2 S = S c - suprafata inrefierului transformatorului n = 7 - numarul de intrefieruri Qq = 2,25 ( 3,779 + 4,82 ) + 0,125 + 36 ,15 7 = 50 ,97 VAR

5.8.6. Calculul curenului de mers in gol 5.8.6.1. Calculul suprafetei active


i0 a = P0 12,89 i0 a = = 0,43% 10 S n 10 3

i0 a = 43%

5.8.6.2. Calculul componentei reactive


i0 r = Q 50,97 i0 r = = 1,69% 10 S n 10 3

27

5.8.7. Calculul curentului de mers in gol


2 2 i0 = i0 a + ior

i0 = 0,43 2 + 1,69 2 = 1,74 %

i0 = 174%

5.9. Verificarea la incalzire a transformatorului


= m + C + = m +
= ( 7 15 ) C
0

Pcu + PFe DC + ( S m + SW ) - caldura interna radiala de temperatura

aleg = 7 0 C
m = 40 0 C - temperatura mediului ambiant - coeficient mediu de transmitere a caldurii la suprafetele deschise ale miezului si infasurarii transformatorului = (10 12 )10 4 W / cm 2 C S M - suprafata exterioara a miezului in contact nemijlocit cu aerul S W - suprafetele exterioare ale bobinei Pierderile Joule
PJ = P + P2 1 P = 63W 1

P2 = 121 ,5W Pj = 63 +121 ,5 = 186 ,5W PFe


2 PFe 1,25 GC BC + G j B 2 P j 10 2

P = P + P = 186 ,5 + 23 ,3 = 209 ,8W racire = 1850 cm


J Fe 2

( 1,25 ( 2,648 1,1

+ 4,82 1,05 2 1,5 = 23 ,3W

racire
= 40 +

=1850 cm 2

suprafetele de racire ale bobinei si miezului

=103 ,7 0 C

209,8 0,6 + 7 0 = 103,7 0 C 12 10 4 1850

5.10. Calculul randamentului transformatorului :


=
S n cos 2 = 0,9013 S n cos 2 + PFe + Pj
6,3 0,3 = 0,9013 6,3 0,3 + 23 ,3 +184 ,5

28

= 90 ,13 [%]

Bibliografie

[1].http://baze.elth.ucv.ro/2009-2010/SEMESTRUL_I/Electrotermie/ [2].http://www.scribd.com/doc/56086308/5/SUDAREA-IN-PUNCTEATABLELORDIN-OEL-ZINCATE-PRIN-GALVANIZARE [3].http://www.ereferate.ro/referate/Studiul_asamblarilor_prin_sudare2008-0507.html [4]. http://www.robcon.ro/ro/prod/114/3650.html [5]. Georgescu C.S.,ndrumtor pentru atelierele mecanice.,Bucureti,Editura Tehnic,1978. [6]. Husein Gh., Tudose M., Desen tehnic. Manual pentru licee, coli profesionale i coli de maitri., Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic,1974.

29