Inginerie seismica Capitolul 1.

INTRODUCERE Mecanica tectonica(a lui Newton)Stiinta miscarii 1687Principiile mecanicii Punctul materialMiscarea de translatie Miscarea de rotatie Legile miscarii: I.Legea inertiei II.Legea fundamentalacauza miscarii este actiunea sau forta III.Legea actiunilor reciproce sau legea echilibrului In mecanica mai sunt si legile de conservare: I.Conservarea energiei II.Conservarea impulsului III.Consrvarea momentului Legea inertiei se poate aplica la miscarea rectilinie uniforma Mecanica - aplicataaviatie,material rulantmiscare mecanica repausuluimecanica constructiilor E.C1Actiunile sunt de 3 categorii: I. A.P (actiuni permanente) - gravitatia II. A.V (actiuni variabile) III. A.A(actiuni accidentale) 1.actiunea incendiilor 2.actiunea inundatiilor 3.actiunea cutrmurelor

p=kappz p=pg g=9,81 m/s2 Ingineria seismica= este acea parte a mecanicii constructiilor in care actiunile de calcul (AP+AA) provin din cutremurele de pamant. Seismologie inginereasca= Geologia cutremurelor Fenomenul natural=cutremur de pamant seismcutremur Fenomenul virtual si modelat=seism Definitia cutremurului din punct de vedere a ingineriei seismice: Cutremurele de pamant sunt miscari ala scoartei comparabile cu valurile marilor si oceanelor. Raspunsul seismic sau comportarea seismica reprezinta modul in care actiunile generate de cutremur interactioneaza cu constructiile. In sesimologia inginereasca functioneaza 3 scari de evaluare a cutremurelor de pamant:

I.Scara cauzelor sau energiilor eliberate in focar (RICHTER) grade:1,2,39 II. Scara efectelor resimtite de populatie la suprafata pamantului (MERCALLI) grade:I,II,IIIXII III. Scara echivalenta in TNT grade:1,2,39 Exista legatura intre cele 3 scari Cutremure - de suprafata - de adancime Exemplu in Vrancea H=120 180km Banat H=10 20km Fenomenul de filtrare Cutremurele de suprafata suntcriminalenu sunt filtrate,isi pastreaza caracterul discontinuu(in mtematica=catastrofa). Cutremurele se inregistreaza pe accelelograma Vrancea 1977

Simfonia a-V-a Beethoven= Simfonia destinului Cutremurul intra in categoria dezastrelor deoarece afecteaza zonele locuite. Zicala:Cutremurele vrancene strica dar nu omoara ISO13822 din 2010 Anveloparea actiunilor de calcul din cutremurele de pamant. Anveloparea este acceptata. Acceleratia de calculPGA acceleratia pamantului Alunecare de teren Cutremurul este factor declansator. Cauza miscarii este Forta. Ploaia reduce fortele de frecare. F=N Capitolul 2.PRINCIPIILE PROTECTIEI SEISMICE

Principiul de baza (general): Principiul Anvelopei ISO13822 :2010

A(t)<R(t) A(p)<R(p) Actiunea seismica functie de acceleratia ag A=f(ag) ag=PGA Peak Ground Acceleration ag-acceleratia de varf (max) IMR - Intervalul Mediu de Revenire (recurlanta) Dupa legile romanesti IMR=100 ani Se propune IMR=475 ani Optiunea de calcul depinde de bani Actiunile translatie - rotatie mag - forta seismica (S) momente inertie I g i - punct de inflexiune Calculul se face in 3strategii de calcul:1.de rezistenta ( ,) 2.de rigiditateareformatii 3.energia elastica de deformatie RigidAESOP Pentru energie avem principiul minimei constrangeri al lui Gausb Hamilton Capitolul 3. Prevederile Codului P100/1 2006 Cod de proiectare pentru constructii civile - este adresat cladirilor - codurile nu sunt o lucrare stiintifica, sunt o lucrare legislative, sunt date tehnice. - codurile au in vedere cele 2 obiective ale ingineriei: siguranta si costul - codurile nu apara pe nimeni de greseli, aplicarea acestor prevederi nu exclud responsabilitatea unor activitati. Ergonomia este stiinta lucrului mecanic cu efect minim. Parametri de calcul: 1.PGA - acceleratia 2.Tc perioade de colt sau control a oscilatiei terenului Harti de hazard: - nationale - regionale Bucuresti Fortele sismice: Principiul lui DAlembert Codul prevede clauze pentru constructii din beton armat, zidarie, metalice.

In evaluarea fortelor seismice se ia in consideratie comportarea sau raspunsul seismic. 1.Raspuns elastic (Legea lui Hooke). 2.Ductilitatea raportul dintre deformatia totala si deformatia elastic. D = T 1 el D = - (masura a capaciatii de energie indusa in timpul cutremurului) Rosturile seismice dintre cladiri - sunt spatiile care garanteaza 6 grade de libertate, adica 3 rotatii si 3 translatii astfel incat in timpul cutremurului cladirile sa nu se ciocneasca; - in cod se prevad masuri pentru componentele nestrcturale ale cladirii. Prevederi P100/1- instalatiile si echipamentele din cladiri. - acestea trebuie ancorate sau fixate de componentele structurale pentru ca grupa de libertate sa fie anulate; - in domeniul protectiei seismice pe langa masurile constructive se prevad masurile de izolare a bazei cu izolatori sau amortizori alternative. Capitolul 4. Prevederile Codului P100/3 2008 Reabilitari si consolidari la cladiri existente Riscul R1 gradul de alcatuire seismica; R2 gradul de avarie si degradare; R3 gradul de asigurare seismica. Riscurile - iau valori intre 0 si 100 si sunt marimi cu caracter probabil - sunt cuprinse din hazard si vulnerabilitate Rs risc seismic Capitolul 5. Prevederile Codului P100/1 2011 Cresterea PGA de la 0.24g0.28g0.32g (Bucuresti) Aceasta crestere de hazard este ipotetica. Notiunea de probabilitate se extinde asupra sigurantei care devine probabila. Se va elabora proiectul unei retentii din pamant cu fatada din gabioane conform datelor indivigualizate Cuprins A.Piese scrise 1.Memoriu justificativ. 2.Calculul de stabilitate la cele trei fenomene de lunecare, rasturnare si tasare pentru datele personale. 3.Alegerea solutiei cu pamant armat dupa programul Tensar WinWall. 4.Alegerea solutiei cu pamant armat dupa programul Maccaferri GawacWin 2003 B.Piese desenate 1.Schemele de calcul de stabilitate. 2.Sectiunea transversal dupa WinWall. 3. Sectiunea transversal dupa GawacWin. 4.Grafice comparative privind rezultatele din cele patru ipoteze de calcul I.AP

II.AP+AAh III.AP+AAv IV.AP+AAh+AAv 5.Detalii constructive dupa caz.

CALCULUL DE STABILITATE I.Ipoteza de calcul AP 1. Fenomenul de lunecare n

H
Eah

CG

Ff

Ecuatia de echilibru: x = 0 ; Eah - Ff = 0 (legea lui Newton) Conditia de siguranta la lunecare: F G Gtg u c1 = f = = 2, 0 Eah Eah Eah 2. Fenomenul de rasturnare

CG Eah G M

Ecuatia de echilibru: (M)A = 0; Eah G =0

Coeficientul de siguranta la rasturnare:

L 2 = 3GL 2, 0 c2 = H 2 Eah H Eah 3 3. Fenomenul de tasare G

Eah

G
M

N 2e L-2e

N=G M = Eah
M = N Ecuatia de echilibru: N ef = = L 2e y=0;

e=

G H Eah 3 L2 G

cal

calc

= 225 kPa

II. Ipoteza de calcul AP+AAh 1.Fenomenul de lunecare Coeficientul de siguranta la lunecare: c1 = Gtg u 1,5 Eah + kh G

2.Fenomenul de rasturnare Coeficientul de siguranta la rasturnare:

c2 =

H H Eah + Qh 3 2

L 2

1,5

3.Fenomenul de tasare Ecuatia de echilibru:

e=

Eah

H H + Qh 3 2 L G 6

ef =

G cal H H Eah + Qh 3 2 L2 G

calc = 300 kPa

III.Ipoteza de calcul AP+AAv 1. Fenomenul de lunecare Coeficientul de siguranta la lunecare: ( 1 kv ) Gtg u 1,5 c1 = Eah 2. Fenomenul de rasturnare Coeficientul de siguranta la rasturnare: L ( 1 kv ) G 2 1,5 c2 = H Eah 3 3. Fenomenul de tasare

Ecuatia de echilibru la limita: H Eah 3 L ef = e = G ( 1 kv ) 6

ef =

( 1 kv ) G

H Eah 3 L2 ( 1 kv ) G

calc

calc = 300 kPa IV. Ipoteza de calcul AP+AAh+AAv 1. Fenomenul de lunecare p n

P Eap Eah G CG

Ff

Ecuatia de echilibru la limita: x=0; Eah - Ff +Qh= 0 Conditia de siguranta la lunecare Ff (G Qv ) (G kv G )tgu c1 = = = 1,125 Eah + Qh Eah + Qh Eah + kh G

( G kvG ) = (1 kv )G
2. Fenomenul de rasturnare

P Eap Eah G CG

Ecuatia de echilibru: H H L (M)A = 0; Eah + Qh ( G Qv ) = 0 3 2 2 Coeficientul de siguranta L (G Qv ) 2 1,125 c2 = H H Eah + Qh 3 2 Qv=kvG Qh=khG

3. Fenomenul de tasare

Eap Eah

CG

Q
M

G N

2e

L-2e

N = G Qv=G(1kv) M = Eah + Qh

e=

M = N

Eah

H H + Qh 3 2 L G (1 kv ) 6

Ecuatia de echilibru y=0 N ef = = L 2e

G (1 kv ) calc H H Eah + Qh 3 2 L2 G (1 kv )

calc = 400 kPa Aplicatie Se dau datele: H = 4,5m

p = 18 kN/m p =20 cp = 0
u

= 22 kN/m3

u = 30
cu =0

k =0,16
Sa se dermine stabilitatea retentiei din pamant cu fatada din gabioane in cele 4 ipoteze. Pentru verificarea cele patru ipoteze am inlocuit

u = 30 cu u = 38
L 4 = = 0,89 0, 6 H 4,5

In urma calculelor efectuate Loptim= 4m si apareiajul

1. G

= LH u

= 4x4,5x22= 396 kN/m

2. Eah =
K ap =

K ap p H 2 2
<1

0,528 18 4,52 =96,23 kN/m 2 K ap = 1 sin 20o <1 1 + sin 20o

1 sin p 1 + sin p

Kap = 0,528 >1

Calculul de stabilitate in ipoteza fundamentala I AP 1. Fenomenul de lunecare

c1 = Gtg u 396 tg 38o 396 0, 679 = = = 2, 79 2, 0 Eah 96, 23 96, 23

tg 38 = 0,679 2. Fenomenul de rasturnare c2 = 3GL 3 396 4 = = 5, 49 2, 0 2 Eah H 2 96, 23 4,5

3. Fenomenul de tasare G 396 ef = = = 121, 06 225 H 4,5 Eah 96, 23 3 3 L2 4 2 G 396 calc = 225 kPa Calculul de stabilitate in ipoteza II AP+AAh 1. Fenomenul de lunecare c1 = Gtg u 396 tg 38o 396 0, 679 = = = 1,53 1,5 Eah + kh G 96, 23 + 0, 20 396 96, 23 + 0, 20 396

2.Fenomenul de rasturnare

c2 =

H H Eah + Qh 3 2

L 2

396

4,5 4,5 96, 23 + 79, 20 3 2

4 2

= 2, 45 1,5

3.Fenomenul de tasare G 396 = = 167, 02 300 H H 4,5 4,5 Eah + Qh 96, 23 + 79, 20 x 3 2 3 2 L2 4 2 G 396 calc = 300 kPa

ef =

Calculul de stabilitate in ipoteza III AP+AAv 1. Fenomenul de lunecare c1 = c1 =

( 1 + kv ) Gtg u = ( 1 + 0, 20 ) 396 tg 38o = ( 1 + 0, 20 ) 396 0, 679 = 3,36 1,5

Eah 96, 23 96, 23

( 1 kv ) Gtg u = ( 1 0, 20 ) 396 tg 38
Eah 96, 23

( 1 0, 20 ) 396 0, 679 = 2, 24 1,5

96, 23

2. Fenomenul de rasturnare L 4 ( 1 + kv ) G ( 1 + 0, 20 ) 396 2 = 2 = 6,58 1,5 c2 = H 4 Eah 96, 23 3 3 L 4 ( 1 kv ) G ( 1 0, 20 ) 396 2 = 2 = 4,39 1,5 c2 = H 4 Eah 96, 23 3 3 3. Fenomenul de tasare

 ef =

( 1 + kv ) G
H Eah 3 L2 ( 1 + kv ) G

( 1 + 0, 20 ) 396
4,5 96, 23 3 4 2 ( 1 + 0, 20 ) 396

= 140, 07 300

ef =

( 1 kv ) G
H Eah 3 L2 ( 1 kv ) G

( 1 0, 20 ) 396
4,5 96, 23 3 4 2 ( 1 0, 20 ) 396

= 102, 65 300

calc = 300 kPa Calculul de stabilitate in ipoteza IV AP+AAh+AAv 1. Fenomenul de lunecare (1 + kv )Gtg u (1 + 0, 20) 396 tg 38o (1 + 0, 20) 396 0, 679 c1 = = = = 1,84 1,125 Eah + kh G 96, 23 + 0, 20 396 96, 23 + 0, 20 396 c1 = (1 kv )Gtg u (1 0, 20) 396 tg 38o (1 0, 20) 396 0, 679 = = = 1, 23 1,125 Eah + kh G 96, 23 + 0, 20 396 96, 23 + 0, 20 396

2. Fenomenul de rasturnare L 4 (G + Qv ) (396 + 79, 20) 2 = 2 c2 = = 2,95 1,125 H H 4,5 4,5 Eah + Qh 96, 23 + 79, 20 3 2 3 3 L 4 (G Qv ) (396 79, 20) 2 = 2 c2 = = 1,96 1,125 H H 4,5 4,5 Eah + Qh 96, 23 + 79, 20 3 2 3 2 3. Fenomenul de tasare

ef =

G ( 1 + kv ) 396 ( 1 + 0, 20 ) = = 179,83 400 H H 4,5 4,5 Eah + Qh 96, 23 + 79, 20 3 2 3 2 L2 4 2 G ( 1 + kv ) 396 ( 1 + 0, 20 ) G ( 1 kv ) 396 ( 1 0, 20 ) = = 161,32 400 H H 4,5 4,5 Eah + Qh 96, 23 + 79, 20 3 2 3 2 L2 4 2 G ( 1 kv ) 396 ( 1 0, 20 )

ef =