Sunteți pe pagina 1din 2

Ac iuni diplomatice din Evul Mediu:

Istoria rilor Romne ntre sec. al XIV-lea i al XVI-lea se desf oar ntr-un context interna ional complicat. Acesta este marcat de expansiunea Imperiului Otoman i de tendin ele regatelor cre tine Polonia i Ungaria de a- i subordona rile Romne i de a- i extinde controlul la Dun rea de Jos i n Peninsula Balcanic . Obiectivul fundamental al politicii externe dus de domnii romni l reprezint lupta pentru men inerea independen ei i a autonomiei politice, ap rarea teritoriului rii i a hotarelor sale. Pe aceast linie se nscriu eforturile lui Mircea cel B trn (1386-1418) de a realiza un echilibru profitabil ntre tendin ele hegemonice ale Ungariei i Imperiului Otoman. Pentru a contracara preten iile lui Sigismund de Luxemburg (rege al Ungariei i mp rat al Germaniei) asupra rii Romne ti, Mircea ncheie, curnd dup urcarea pe tron o alian cu Vladislav Jagiello regele Poloniei, prin intermediul lui Petru Mu at, domnul Moldovei cu care de asemenea Mircea are rela ii foarte bune. Devenind vasal al Poloniei (probabil n 1389 sau 1390), Mircea se pune sub protec ia formal a acestui rege,aflat n rivalitate cu Sigismund de Luxemburg, rege n Ungaria, la acea vreme. Dup 1390 pericolului otoman se accentueaz iar prezen a la Dun re a noii puteri i apropie pe Sigismund regele Ungariei i Mircea -domnul rii Romne ti care ie ise

victorios n fa a lui Baiazid I la Rovine (oct. 1394 sau mai 1395) dar nu de inea controlul total asupra rii sale din cauza lui Vlad Uzurpatorul -protejatul sultanului. Tratatul dintre Mircea i Sigismund se ncheie n martie 1395 la Bra ov i cuprindea condi iile n care cei doi alia i i ofereau sprijin n lupta antiotoman . Sprijinul acordat de Mircea n confrunt rile anterioare cu Poarta i participarea sa la Cruciada de la Nicopole (1396) unde armata de cavaleri din Europa Occidental sufer un dezastru n fa a armatei otomane, dovedesc tr inicia acestei alian e.