Introducere- zona euro

Euro reprezinta cel mai bun candidat pentru rolul de moneda unica, neputnd fi nlocuita cu nici o alta moneda oricare ar fi tentatia pe termen scurt" - Jacques Delors

ncepnd cu 1 ianuarie 1999, ntraga lume asist la unul dintre cele mai ambiioase proiecte economice din istoria modern. Este data la care s-a realizat trecerea spre etapa final a Uniunii Economice i Monetare, prin introducerea monedei unice europene, euro. Acest eveniment nseamn mai mult dect eliminarea a dousprezece monede naionale i nlocuirea lor cu o moned care va circula n toate aceste ri. Procesul are consecine majore pentru relaiile monetare internaionale i pentru Sistemul Monetar Internaional. Implicaiile vizeaz nu numai statele membre ale Uniunii Europene, ci i restul lumii. Moneda joac un rol esenial n funcionarea economiilor moderne, ca msur a valorii, ca mijloc de plat, ca mijloc de conservare a valorii. Euro ndeplinete n prezent aceste funcii pentru cea mai mare zon cu moned unic realizat vreodat. Dificultile unui proiect att de ambiios au necesitat o foarte atent pregtire. Punerea efectiv n circulaie a monedei a fost precedat de trei etape distincte, stabilite n Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Economice prin care s-a urmarit realizarea convergenei economice a statelor membre i crearea Bncii Centrale Europene. Criteriile de convergen referitoare la rata dobnzii, stabilitatea preurilor, limitarea deficitelor bugetare, ale guvernelor, limitarea datoriilor guvernamentale totale au avut scopul de a responsabilza rile membre n vederea aplicrii unei singure politici monetare. Includerea unei ri cu o inflaie ridicat, cu rate foarte mari ale dobnzii sau cu un deficit bugetar important ar alerta pieele financiare, care ar considera c euro este un proiect instabil i riscant i ar submina posibilitatea de realizare a unui singur set de de dobnzi pentru ntreaga zon. Zona euro este o zon monetar ce cuprinde cele 16 ri din Uniunea European care au adoptat euro ca moned unic. Cele 16 ri membre sunt Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Spania, Slovenia, Slovacia. Pe lng acestea, 4 micro-state, prin acordurile monetare ncheiate cu vecinii lor, sunt i ele ataatate la zona euro Andorra, Monaco, San Marino i Vatican. Zona a fost creat de 11 ri, la care s-a alturat ulterior Grecia n 2001, Slovenia n 2007, Cipru i Malta n 2008, Slovacia n 2009. Trei ri din Uniunea European nu au fost de acord cu introducerea acestei monede, i anume Danemarca, Regatul Unit i Suedia.
Page | 1

Uniunea Monetara Europena (European Monetary Union - EMU) are ca monada unica - EURO, adoptata de 11 State Membre UE de la 1 ianuarie 1999. La 1 ianuarie 2001 s-a adaugat al 12-lea membru. Numele "EURO" a fost ales de Sefii de State sau Guverne Europene n Decembrie 1995 n cadrul ntlnirii Consiliului European la Madrid Numele de EURO a fost stabilit ncepnd cu luna decembrie 1995 la Madrid , intrnd n vigoare odata cu data de 1 ianuarie 1999. Data limita de introducere n circulatie a monedelor si bancnotelor EURO a fost fixata la 1 iulie 2002 ca o data limita. Au fost doua perioade de introducere: - 1 ianuarie 1999 - 1 ianuarie 2002, perioada n care se urmareste reprezentarea monedelor nationale ale tarilor participante la Uniunea Monetara n exprimari nezecimale pe piata monedei unice EURO , acesta avnd numai rol de moneda scripturala; - 1 ianuarie 2002 1 iunie 2002, n aceasta perioada euro a fost introdus pe piata sub forma de monede si bancnote coexistnd cu monedele nationale ale statelor participante. EURO a devenit moneda unica legala pe teritoriul Euroland ncepnd cu 1 iulie 2002. EUR este abrevierea oficiala pentru EURO , nregistrata la Organizatia Internationala pentru Standarde (International Standard Organisation - ISO). Semnul pentru EURO arata ca un "E" cu doua linii orizontale paralele, marcate clar peste el. Acest a fost inspirat de litera greceasca epsilon, reprezentnd leaganul civilizatiei europene, dar si la prima litera din cuvntul Europa. Stabilitatea EURO este data de liniile paralele. Semnul EURO este usor de recunoscut, si n ctiva ani va fi la fel de cunoscut ca si semnul dolarului ($). n Europa n ultimele decenii s-a nregistrat un proces intens de integrare lundu-se decizia de a avea o singura moneda -EURO- care va produce economii de timp si de bani pentru tarile membre, va facilita si va multiplica schimburile n interiorul Europei ,va determina cresterea volumului tranzactiilor de cumparare si de vnzare a actiunilor si obligatiunilor n tarile membre. Dezideratul principal al conducerii Uniunii Europene l reprezinta chiar crearea unei monede unice europene EURO. Importanta foarte mare acordata monedei euro trebuie sa ia n calcul si o analiza detaliata prin care sa se reflecte avantajele statelor participante la zona euro , ct si riscurile si dezavantajele pe care le implica moneda unica europeana. Situaia privind integrarea n zona euro a statelor noi membre UE (ianuarie 2009)
Page | 2

1. Estonia Inclusa n ERM II din 28 iunie 2004 - 7. Polonia Nu este inclus n ERM II 2. Lituania Inclusa n ERM II din 28 iunie 2004 8. Cehia Nu este inclus n ERM II dup 2012 9. Slovacia Inclus n ERM II din noiembrie 2005 3. Slovenia Inclusa n ERM II din 28 iunie 2009 2004 2007 10 Ungaria Nu este inclus n ERM II Dup 2011 4. Cipru Inclusa n ERM II din 2 mai 2005 11. Romnia Nu este inclus n ERM II(probabil 2008 2012) Probabil 2014 5. Malta Inclusa n ERM II din 2 mai 2005 12. Bulgaria Nu este inclus n ERM II 2008 6. Letonia Inclusa n ERM II din 2 mai 2005 -

Principalele avantaje aduse de moneda EURO

Dezavantajele introducerii euro

Eliminarea riscurilor n cazul schimburilor monedei intereuropene si reducerea cheltuielilor cu tranzactiile ; EURO nantata la rang de moneda mondiala, deviza cheie care sa concureze dolarul american ; Tot mai multe politici de cont vor fi nlocuite cu politici monetare BCE dupa modelul Bundesbank ; Eliminarea ineficientei politicilor monetare nationale neconcordante ; Functionarea optima a Pietei Comune - pentru ca piata europeana sa se protejeze n fata instabilitatii cursurilor de schimb deci de riscul valutar , este necesar ca monedele europene sa fie nlocuite cu monada unica EURO ; Costuri de tranzactie reduse ; Stabilitatea preturilor ; Disparitia decalajelor dintre gradul de dezvoltare economica a diverselor tari participante. Transparenta preturilor ; Euro moneda internationala ; Stimularea cresterii economice ; Prevenirea devalorizarii competitive ; Prentampinarea unor atacuri speculative ; Piata de capital ; Identitate europeana.

Costul intoducerii Diferente in politica fiscala Independenta Bancii Centrale Disciplina fiscala excesiva Pierderea ratei de schimb Diminuarea independentei politicii bugetare Lipsa de coerenta si de instrumente ale EURO de a face fata unor situatii de criza

Page | 3

Discuii privind msuri de salvare a zonei euro

Liderii Uniunii Europene se intalnesc la cel mai asteptat summit din ultima perioada, in care se vor

adopta masuri cruciale pentru a combate criza economica, ce afecteaza din ce in ce mai mult tarile de pe batranul continent. In aceste conditii, analistii PwC au intocmit un raport intitulat "What next for the Eurozone - Possible scenarios for 2012", in care se propun patru solutii pentru rezolvarea crizei, conform unui comunicat remis de Ziare.com. "Ne asteptam ca aceste scenarii sa aiba un impact si in afara zonei euro. Tari precum Marea Britanie, Statele Unite si cele central si est-europene, printre care si Romania, s-ar putea sa se confrunte cu scaderea nivelului exporturilor si cu probleme ale sistemului bancar", a declarat Yael Selfin, director PwC, liderul departamentului de macroeconomie. In plus, Selfin considera ca unele dintre aceste tari s-ar putea sa aiba si un nivel mai ridicat de intrari de fluxuri de capital, pe masura ce investitorii vor cauta sa-si plaseze o proportie mai ridicata a portofoliilor lor in "zone sigure". Alte state, precum China, vor trebui sa se confrunte cu o scadere simtitoare a exporturilor. "Asteptati-va la surprize de proportii anul viitor. Trecem in acest moment printr-o perioada de incertitudini fara precedent in zona euro. Consecintele politice si economice ale crizei din zona euro sunt greu de cuantificat, desi au caracteristici comune. O ajustare brusca la noile realitati fiscale va fi inevitabila, indiferent de calea pe care o vor urma liderii polici", a adaugat Selfin. Iata cele patru scenarii realizate de PwC. 1. Expansiunea masei monetare Bancii Centrale Europene i se permite sa injecteze lichiditate in sistemele financiare ale economiilor vulnerabile. Recesiunea este evitata, ratele dobanzilor sunt mentinute la un nivel scazut pe termen scurt, dar inflatia va depasi tinta de 2%, in vreme ce moneda euro se va deprecia.

Page | 4

2. Defaulturi ordonate Un program de defaulturi (incetari de plati) voluntare este agreat de catre statele cele mai indatorate, ceea ce va conduce la o spirala de contractie a economiei si o recesiune prelungita, care va dura intre doi si trei ani si va rezulta intr-o scadere cu aproximativ 5% a PIB-ului zonei euro. 3. Iesirea Greciei din zona euro Grecia este nevoita sa paraseasca zona euro, dupa care sufera o recesiune severa, o depreciere rapida a monedei si un puseu inflationist. Statele ramase in zona euro vor cauta sa protejeze moneda printr-o disciplina fiscala dura si prin luarea de masuri care sa redea increderea investitorilor, insa se vor confrunta cu o recesiune de pana la doi ani. 4. Aparitia unui nou bloc monetar Un acord franco-german care pleaca de la constatarea ca actuala zona euro este nesustenabila lasa loc pentru aparitia unui bloc monetar mai mic si mai strict reglementat. "Noua moneda euro" ar urma sa se aprecieze puternic, iar economiile din noul bloc monetar ar trece printr-un boom al consumului intern. In schimb, economiile excluse din "noua zona euro" vor inregistra o depreciere puternica a monedelor proprii si se vor confrunta cu o

recesiune masiva.

Sursa: http://www.ziare.com/economie/zona-euro/patru-solutii-pentru-salvarea-zonei-euro

Page | 5

Liderii europeni ncep un summit extraordinar de dou zile la Bruxelles pentru a elabora o strategie

de urgen pentru salvarea euro. n joc este chiar viitorul monedei unice europene i a uniunii monetare. Deocamdat, pe masa negocierilor sunt patru propuneri de care depinde ntreaga UE. Economiile din ntreaga lume sunt astzi cu ochii pe Bruxelles. Deciziile care se vor lua (sau lipsa acestora) vor dicta ritmul n care economia mondial va evolua anul viitor. Nu este exclus reintrarea economiei UE n recesiune, ceea ce va trage cu sigurna n jos SUA i China, cele mai puternice economii din lume. Liderii UE nc nu au reuit s formuleze o strategie coerent i coordonat pentru rezolvarea crizei datoriilor de stat care s-a transmis n sectorul bancar. Summitul ncepe astzi cu preri i opozii diferite, ns Germania i Frana au transmis deja, prin vocile Angelei Merkel i Nicolas Sarkozy, c nu se vor ridica de la masa discuiilor fr un acor semnificativ. Rmne de vzut dac acest summit, spre deosebire de toate celelalte care au avut loc n acest an, va avea sau nu rezultatele necesare pentru a evita colapsul euro. Deocamdat, cadrul comun de la care pornesc discuiile este ca Tratatul de la Lisabona s fie modificat pentru a acorda o mai mare putere Bruxelles-ului n ceea ce privete controlarea bugetelor naionale. Msura ar urma s dea UE inclusiv puterea de a aplica sanciuni n cazul unor derapaje fiscale. Apoi, doar dac acest pas va fi pus n aplicare, Banca Central European ar urma s-i intensifice programul de achiziii de obligaiuni guvernamentale (va mprumuta practic statele) pentru a le proteja de pieele care cer dobnzi tot mai ridicate. ns, acum, la momentul ncepererii summitului, acest plan din ce n prea optimist, iar liderii europeni nu dau niciun semn c au ajuns la vreun consens. Publicaie german Der Spiegel prezint principalele patru soluii pe care liderii UE le vor analiza astzi la Bruxelles. 1. Un fond de urgen mult mai mare dect cel existent

n martie 2010, lucrurile preau suficient de simple. Imediat ce actualul fond de urgen al UE (Facilitatea European pentru Stabilitate Financiar - EFSF) va expira, n 2013, un fond permanent i va lua locul. Mecanismul European pentru Stabilitate (ESM) urma s preia aceast funcie.
Page | 6

Cu toate acestea i n ciuda severitii problemelor, planul pare acum fr speran. Aceste fonduri se bazeaz pe contribuiile statelor din zona euro pentru a funciona. Cum nemii (principalii contribuori) nu mai vor s bage bani n state precum Grecia i Portugalia, liderii europeni trebuie s gseasc o soluie pentru a crea ESM fr a mojora contribuiile guvernelor din uniunea monetar. ESM are deja alocai 500 de miliarde de euro, o capacitate de creditare mai mare dect cea a EFSF (de 440 de miliarde de euro). Liderii europeni au declarat deja c vor s devanseze implementarea ESM cu un an, pentru 2012. Astfel, timp de un an, cele dou fonduri de urgen ar urma s funcioneze n paralel, avnd puteri mrite. De asemenea, acestora li s-ar putea aduga resurse dintr-un nou fond special, creat de bncile centrale din zona euro (crora li s-ar putea aduga i banca central a SUA) la FMI, care s ajute apoi statele cu probleme. 2. Transformarea ESM n banc

Iniial, atunci cnd au fost nfiinate cele dou fonduri, se credea c acestea vor trebui s intervin doar pentru sprijinirea ctorva economii mici, periferice ale zonei euro. Acum ns, dup ce criza s-a extins la state mari precum Italia (a patra economie ca mrime din UE), situaia s-a schimbat. Potrivit Reuters, Herman Van Rompuy, preedintele Consiliului European, a propus ca ESM s primeasc licen bancar, ceea ce i va permite s recapitalizeze direct bncile cu probelem din UE. Deocamdat, fondul poate s fac acest lucru doar indirect, prin mprumutarea guvernelor care, la rndul lor, s mprumute bncilor. n prezent, riscul asociat datoriilor suverane a fost transmis bncilor, care au o expunere semnificativ pe datoriile publice ale guvernelor din UE. Un colaps bancar ar putea destabiliza ntreaga economie UE. Germania i Banca Central European se opun propunerii. Aceasta ar fi ns una dintre cele mai puternice msuri care ar putea fi aplicate, spun analitii. 3. Emiterea de obligaiuni comune

Ideea ca statele din zona euro s se mprumute la comun este moart. Cel puin aa sper Angela Merkel, cel mai puternic opozant al propunerii. Ea l-a convins i pe Nicolas Sarkozy s adopte aceeai poziie.

Page | 7

Germania i Frana sunt complet de acord c obligaiunile comune nu sunt n niciun caz soluia pentru criz, a declarat Sarkozy luni, dup o ntlnire cu Merkel. Cu toate acestea, propunerea se pare c este nc pe masa negocierilor. Potrivit unui document al lui Van Rompuy, obinut de Reuters, acesta agreeaz ideea. Practic, acestea ar nsemna ca toate statele din zona euro s se mprumute la aceeai dobnd. Un lucru bun pentru state precum Italia ale cror costuri de mprumut se menin de mai bine de dou sptmni la peste 7%, ns un lucru ru pentru Germania ale crei dobnzi sunt cele mai reduse din UE, situate n prezent la 2,08%. 4. Fiecare stat cu propriul fond de urgen

Una dintre cele mai grave probleme ale UE este acum lipsa credibilitii. Guvernele au promis reforme, au implementat planuri de austeritate i au nfiinat fonduri de urgen. Efectul tuturor acestora nu au fost cele scontate, iar criza a continuat s se agraveze i s se extind. Pentru a rectiga ncrederea, Wolfang Schauble, ministrul de Finane al Germaniei, a propus sptmna trecut ca fiecare stat din zona euro s-i nfiineze propriul fond de urgen, capabil s finaneze diferena dintre datoria public a statului i normele europene. Practic, fondul ar trebui s acopere partea datoriei publice care depete 60% din PIB. Asta ar arta c statele sunt determinate s-i reduc datoriile

publice la 60% din PIB i ar rectiga ncrederea investitorilor, spune ministrul neam.

Sursa: http://www.adevarul.ro/financiar/analiza_special/Zi_critica-_Patru_solutii_pentru_salvarea_euro.html

Page | 8

Concluziile primei zile de summit

1. 200 de miliarde de euro merg catre FMI Statele din zona euro intentioneaza sa furnizeze Fondului Monetar International 200 de miliarde de euro, a anuntat Nicolas Sarkozy. Banii vor fi folositi pentru sustinerea tarilor cu probleme din Uniunea Monetara, relateaza AFP. 2. Bancile nu vor mai obligate sa contribuie la restructurarea datoriilor. Tarile din zona euro au convenit astfel sa renunte la solicitarile impuse bancilor private de a contribui sistematic pe viitor la planurile de restructurare a datoriei statelor cu probleme, asa cum s-a intamplat in Grecia, relateaza AFP. Un acord in acest sens a fost incheiat in privinta modalitatilor "de participare a sectorului privat", pe viitor, la planurile de salvare ale tarilor amenintate de intrare in imposibilitate de plata, a anuntat vineri presedintele UE, Herman Van Rompuy. 3. Esec al unui acord pe tema euroobligatiunilor in zona euro Statele din zona euro nu au reusit sa ajunga la o intelegere pentru emiterea, chiar si intr-un viitor indepartat, a euroobligatiunilor pentru mutualizarea datoriilor, a anuntat Van Rompuy. "Nu avem un acord in aceasta noapte pe acest subiect", a recunoscut el in fata presei la Bruxelles, adaugand ca liderii Uniunii monetare au cerut institutiilor europene sa-si "continue" lucrarile pe aceasta tema. 4. BCE va gestiona fondurile de salvare din zona euro Banca Centrala Europeana va administra actualul Fond de salvare din zona euro (FESF) si pe viitor Mecanismul european de stabilitate (MES), ce urmeaza sa ii succeada primului in 2012, a confirmat presedintele Sarkozy. Oficialul francez a precizat ca aceasta decizie a fost luata la propunerea sefului BCE,

Mario Draghi.

Page | 9

Sursa: http://admin.incont.ro/externe/nu-s-au-prins-toate-27-in-hora-tratatului-franta-cererile-mariibritanii-au-fost-inacceptabile-primele.html Criza datoriilor din Grecia a condus la o fragmentare in zona euro, mai ales din cauza dependentei dintre banci si guverne: primele sunt sensibile la crizele legate de datorii deoarece detin multe obligatiuni emise de state din zona euro. Pe de alta parte, guvernele sunt legate de crizele bancare, deoarece ele sunt responsabile pentru salvarea institutiilor de creditare, in aceste cazuri. Potrivit analistilor, ar exista trei solutii pentru rezolvarea acestei probleme. Prima o reprezinta interventia Bancii Centrale Europene in cazul unor amenintari la adresa pietei obligatiunilor, conform analistilor citati de Project Syndicate. De exemplu, situatia bugetara a Marii Britanii este mai proasta decat a Spaniei, dar siguranta ca Banca Angliei va interveni pentru prevenirea speculatiilor este suficienta pentru a linisti investitorii. Totusi, BCE nu a primit inca mana libera sa faca acest lucru, desi a jucat acest rol in cazul Italiei si Spaniei. Facilitatea pentru Stabilitate Financiara Europeana ar putea prelua aceasta pozitie, dar fondurile sale sunt limitate. A doua solutie ar consta in "intarirea" bancilor, prin recapitalizare, si indepartarea reglementarilor care separa sistemele bancare nationale, pentru a limita supraexpunerea la riscul intrarii in incapacitate de plata. Zona euro ar fi mai "sanatoasa" din punct de vedere financiar cu un sistem bancar bine capitalizat, cu active diverse si supravegheate de o institutie comuna. Insa liderii europeni s-ar putea sa nu aiba curajul sa puna in aplicare un asemenea plan de integrare. In al treilea rand, s-ar putea reduce riscul incapacitatii de plata prin stabilirea unui sistem de supraveghere si garantii mutuale intre tarile zonei euro. Acest lucru ar putea reprezenta o uniune fiscala si ar putea fi emise eurobonduri comune. Aceasta solutie este extrem de greu de aplicat din punct de vedere politic, insa ar fi, spun analisti, cea mai practica metoda din cele trei. De altfel, cele trei solutii sunt, in parte, complementare. Insa, chiar daca ar fi aplicata macar una dintre ele, ar fi un pas inainte in rezolvarea crizei datoriilor. Sursa: http://www.ziare.com/economie/zona-euro/trei-metode-pentru-salvarea-zonei-euro
Page | 10

Concluzii
Pactul incheiat intre liderii zonei euro, in cadrul summit-ului de pe 9 decembrie, nu va functiona, este de parere economistul sef al grupului bancar HSBC, Stephen King. Chiar daca toate statele din Uniunea Europeana, in afara de Marea Britanie, au acceptat acordul, acest lucru nu garanteaza stabilitatea financiara si economica. In plus, un comportament fiscal sanatos poate fi, inca, asociat cu dezechilibre masive si dislocare economica, este de parere King, citat de Financial Times. Anul trecut, de exemplu, Germania a avut un surplus de cont curent de 5,7 la suta din PIB, chiar mai mare decat al Chinei, care s-a ridicat la 5,2% din PIB. Aceste surplusuri, care reprezinta un exces al economiilor fata de investitii, trebuie folosit cumva, prin achizitionarea de active straine. Insa, prin realizarea acestui lucru, se provoaca o serie de probleme economice peste hotare. Chinezii si-au reciclat excesele prin achizitionarea de active americane, lucru ce a condus la o cerere uriasa pentru bondurile Trezoreriei SUA, ducand randamentele acestora la un nivel minim record. Investitorii privati au cautat ceva cu randamente mai mari, ceea ce a condus la o crestere a cererii pentru active garantate prin ipoteci, dand nastere crizei sub-prime. Prin urmare, acordul din zona euro va esua deoarece nu ofera solutii clare pentru rezolvarea problemei surplusului de cont curent din Germania, daca natiunile din sudul Europei se hotarasc sa aiba un traseu fiscal impecabil. In realitate, surplusul Germaniei nu poate fi redus decat in doua modalitati: fie exporturile scad in raport cu importurile, fie importurile se majoreaza fata de exporturi. Prima optiune ar putea fi aplicata daca statele cu probleme financiare intra intr-o recesiune adanca. Impreuna, Italia si Spania sunt o destinatie pentru exporturi mult mai importanta pentru Germania decat Statele Unite. Astfel, austeritatea fiscala in aceste state va dauna exporturilor din tarile nordice in general. A doua optiune ar putea fi aplicata daca Germania accepta nevoia pentru majorarea cererii pe plan intern, dar acest lucru ar putea conduce si la o inflatie mai mare. Daca luam in consideratie zona euro in ansamblu, o rata a inflatiei mai scazuta in tarile sudice si una mai ridicata in Germania si alte state nordice s-ar completa. Totusi, Germania este recunoscuta pentru faptul
Page | 11

ca uraste inflatia ridicata, deci s-ar putea sa nu permita acest lucru. Chiar daca statele din zona euro reusesc sa se salveze din punct de vedere fiscal, ar putea fi "doborate" de crizele financiare si economice, iar, daca surplusul Germaniei nu se reduce, riscul crizelor repetate ramane, a concluzionat economistul-sef al HSBC. Declinul sectorului privat in zona euro s-a temperat in ultima luna, dar recesiunea este inca inevitabila, se arata intr-un nou studiu. Indicele activitatii sectorului privat din zona euro (PMI), care cuprinde mii de companii, a crescut in decembrie pentru cea de-a doua luna consecutiv, de la 47 la 47,9 de puncte, desi analistii anticipau o scadere, scrie Reuters, care citeaza un studiu realizat de compania Merkit. Rezultatele acestuia arata insa o intrare in recesiune a zonei euro in trimestrul patru, pentru care se preconizeaza o contractie economica de 0,3%. Studiul releva faptul ca Franta si Germania au contribuit cel mai mult la aceasta crestere, in timp ce tarile de la periferia zonei euro au inregistrat o contractie in domeniul sectorului privat. Zona euro a avut cel mai prost trimestru din ultimii doi ani si jumatate, indicele PMI sugerand faptul ca economia regiunii s-a contractat cu 0,6%, in ultimele trei luni. "Daca declinul zonei euro se va tempera in continuare sau, din contra, se va accelera, depinde foarte mult de deciziile care vor fi luate de politicienii europeni si de reactia pietelor financiare la orice schimbare ce vizeaza datoriile suverane", a declarat economistul sef al Markit, Chris Williamson.

Page | 12