Sunteți pe pagina 1din 38

TRASAREA SI MONITORIZAREA CLADIRILOR INALTE

CUPRINS


1.Particularitatile lucrarilor topografice la montajul constructiilor foarte inalte:
y trasarea cldirilor cu multe etaje
y trasarea construciilor in forma de turn

2.Procedee de masurare la verificarea montajului prefabricatelor
y procedeul vizarii laterale cu teodolitul
y procedeul interseciilor unghiulare
y procedeul prin fotogrammetrie terestr

3.Masurarea deplasarilor si deformatiilor unghiulare
y generalitati
y determinarea rotirilor care au loc in plan vertical-(inclinari ale
constructiei)
determinarea inclinarii constructiilor in raport cu o dreapta de referinta
vertical sau un plan de referinta vertical
a)Cu ajutorul firului cu plumb
b) Cu ajutorul firului reticular vertical al teodolitului
determinarea inclinarii constructiilor prin metoda masurarii unghiurilor
orizontale .

4. Influenta factorilor naturali asupra constructiilor inalte
y influenta radiatiilor solare
y influenta vantului si a seismelor

5.Instrumente i dispozitive pentru transmiterea pe vertical a punctelor
y firele cu plumb optic
instrumentul Zenit Nadir tip Wild ZNL
instrumentul Zenit Nadir tip Kern OL
Wild ZBL, Roof and Ground Plummet
6.Topul celor mai inalte cladiri din lume





Particularitatile lucrarilor topografice la
montajul constructiilor foarte inalte

1.Trasarea cldirilor cu multe etaje
Aceast trasare depinde de tehnolgia de executie industrializat a acestor
construcii cum sunt:cldiri cu structuri de beton armat turnate in cofraje la fiecare etaj
si cu pereti si plansee din prefabricate,cladiri realizate din panouri mari
prefabricate(imbinate la diafragma sau mai recent,imbinate pe golul ferestrei);cladiri din
elemente spatiale din beton armat complet finisate si echipate din fabrica(camera
complete sau camera spatiale)etc.
Specificul lucrarilor topografice la ecutia cladirilor cu multe etaje este urmatorul:
y Axele pricipale ale cladirilor se traseaza pe teren fata de punctele retelei de
sprijin (de obicei,punctele poligonometrice din localitati) sau fata de linia
rosie(proiectata la sistematizarea cartierului)cu eroarea relativa medie
patratica de circa 1:6000...1:8000;aceste axe se fixeaza in afara zonei
lucrarilor de constructii prin borne de beton armat si repere de
perete,devenind axe de trasare.Distantele din proiect dintre axele vecine se
aplica cu ruleta etalonata cu eroarea in medie de 1...2 mm.Baza de trasare
in inaltime este alcatuita prin nivelment geometric de ordinul IV.
y In timpul executiei pana la nivelul zero(cota planseului de la parter)axele se
transpun cu teodolitul de pe bornele plantate pe imprejmuire,iar de pe
aceasta prin intersectie repetata se transmite in groapa de fundatie,fixandu-le
pe repere martori.Intre aceste axe se traseaza amplasamentele pentru
turnarea sau montajul fundatiei si a panourilor pereti au subsolurilor
cladirii.Montarea la cota proiectata a blocurilor de fundatie si a peretilor din
subsol se face prin nivelment geometric.
y Se transmite sistemul axelor de trasare de la nivelul zero la fiecare
etaj,inclusiv cota orizontului de montaj respectiv.
In cazurile simple axele de trasare se proiecteaza de la primul etaj la nivelurile
urmatoare prin plonjarea lunetei teodolitului.Pentru control se masoara la fiecare orizont
de montaj distantele dintre axele fixate,care nu trebuie sa difere de cele de la proiectare
cu mai mult de 3...5mm.De la aceste axe se executa montajul scheletului cladirii
pentru etajul urmator.Verticalitatea elementelor de constructie se verifica prin fire cu
plumb si mai ales prin nivele-boloboc de lungime mare(1,5...3m).Peretii din blocuri si
panouri se monteaza intre sarme intinse pe ambele fete ale peretelui si fata de
elemente martori fixate la coluri.Montarea in inaltime se face pe baza reperelor de
executie pe planseele fiecarui orizont de montaj prin nivelment geometric.
In cazul cladirilor complicate se alcatuieste o retea planimetrica de trasare
spatiala sub forma de microtrilateratie,care are la toate etajele aceleasi sistem de
coordonate. Transmiterea coordonatelor de la etaj la etaj se realizeaza prin procedeul
verticalei optice care fixeaza pe placa de reazem a orizontului de montaj axele
principale.Pentru control si cresterea preciziei,laturile retelei se masoara si se
compenseaza.De la punctele acestei retele se traseaza toate elementele de constructie
si se monteaza elementele cladirii.
y Cotele din proiect se transmit la inaltime cu ajutorul panglicilor de invar sau a
ruletelor de otel atarnate si a doua instrumente de nivelment instalate la
etajele corespunzatoare. Pentru a rescpecta dimensiunile in inaltime ale
cladirilor se admite principiul stabilitatii relative a retelei de sprijin in inaltime
alcatuita pe placa de fundatie,adica se considera cotele reperelor initiale ca
netasabile,desi exista trasari ale fundatiei,iar fata de aceste repere se
transmit cotele la toate etajele constructiei.Montajul in inaltime al elementelor
de constructie la fiecare etaj se efectueaza fata de reperele de executie
inglobate in fiecare planseu.
Se monteaza cu deosebita grija in pozitie proiectata elementele golului(casei)
ascensorului si se verifica verticalitatea ghidajelor cabinei.
Se efectueaza ridicarea de executie,dupa terminarea montajului la fiecare
etaj,aratand marimile si directiile abaterilor fata de proiect ale axelor blocurilor,panouri
etc.
2. Trasarea construciilor in forma de turn(cosuri de fum,turnuri de racire
,furnale, castele de apa etc.)Necesita fixarea pe teren prin borne de beton a centrului
O(fig.4.29) si cate doua repere pe fiecare din axele radiane ale constructiei(I si I`,II si
II`etc.) astfel incat,semnalul apropiat se planteaza in apropierea fundatiei,iar cel
departat ,la o distanta minima egala cu inaltimea constructiei.Distantele dintre aceste
puncte se masoara cu precizie.
Dupa turnarea fundatiei turnului la cota proiectata se restabileste pozitia
centrului O si se transpun pe soclul fundatiei punctele cele mai apropiate ale bazei de
trasare(I` si II` etc.).
Pentru trasarile si observatiile asupra stabilitatii turnurilor din beton armat se
alcatuieste o retea de sprijin sub forma unui sistem inelar de microtrilateratie,de
microtriangulatie sau combinat,retea liniar-unghiulara.
Verticalitatea axei constructiei se verifica fata de reperul centrului O cu firul cu
plumb,care este coborat din punctul central al cofrajului fiecarei centuri.La turnurile
inalte,din cauza oscilatiilor puternice,precum si la P.Z.L.Dispozitivul se aseaza desupra
punctului central O sau in punctul fixat de pe planseu si se proiecteaza optic verticala in
sus,a carei urma se marcheaza pe cofrajul centurii.De asemenea ,la fiecare planseu se
traseaza si se verifica cotele proiectului fata de reperele de nivelment.
La trasarea nivelurilor poate fi de asemenea folosit procedeul unghiurilor
egale.Teodolitul se aseaza in statia departata I si se vizeaza punctul axial apropiat
I`,facand citirea la cercul orizontal.Apoi indreapta luneta in sus la etajul care este de
trasat fixand pe el aceasta pozitie:Se calculeaza unghiul orizontal cu relatia:
tg =r/d,
Unde:-r-este raza din proiect a inelului nivelului
respectiv;
- d-distanta de la punctul de statie pana la centrul constructiei.






Fig 4.29 Trasarea constructiilor in forma de
turn prin procedeul unghiurilor egale.

Prin adaugarea unghiului la citirea pe limb si apoi scazandu-l,se obtin punctele
D si D` din dreapta si din stanga ,care se fixeaza pe cofrajul etajului.Se repeta
operatiilor cu teodolitul in cele doua pozitii ale cercului vertical,luand media pentru
stabilirea pozitiei definitive a punctelor D si D`.Se procedeaza in mod analog din statia
II`,cand se traseaza pe cofraj punctele C si C`.
In functie de precizia de trasare a unghiului si de masurare a distantei d,eroarea
in determinarea razei r se poate calcula cu formula:
m

* i

, (4.76)
Care serveste la verificarea executiei.
Din relatia (4.76) se poate calcula precizia necesara de masurare a
distantei d(m

si de trasare a unghiului m

,cunoscand precizia de construire a
razei centurei (m

;aplicand principiul influentei egale a celor doi factori din dreapta


relatiei (4.76) se optine:

si

cos

. (4.77)
Ridicarea de executie a turnului terminat se face din punctele I si II`
masurand cu teodolitul in cele doua pozitii ale cercului vertical unghiurile orizontale
formate de directii la punctele axiale de jos si la punctele din dreapta si din stanga aflate
pe centurile inferioare,superioara si intermediare.Dupa aceste date se determina
inclinarea generala a turnului si precizia de construire a centurilor la diferite niveluri.Se
folosesc teodolite de precizie,iar calarea lor in timpul masurarii trebuie efectuata foarte
atent.

Procedee de masurare la verificarea montajului prefabricatelor

1.Procedeul vizarii laterale cu teodolitul.
Acest procedeu ,numit si procedeul nivelmentului orizontal,determina distantele
orizontale de la planul vertical pana la cele patru colturi ale elementului montat.Aceste
distante se citesc pe mirele orizontale aplicate in colturile elementului prefabricat (de
exemplu panouri mari,peretii camerelor etc.)Citirile se executa intr-un plan vertical
realizat de teodolit si marca de vizare - de exemplu,bazele AB si
CD(fig.4.30,a,b).Pentru cladirile cu pereti portanti longitudinali baza trebuie sa fie
paralela cu axa longitudinala a cladirii(fig.4.30,a).Baza se traseaza prin aplicarea
distantelor

fata de marcile axiale,fixate pe soclul cladirii.


Abaterea axei panoului fata de pozitia proiectata se calculeaza cu relatia:
(

(4.78)
unde:

- este departarea bazei fata de axa din proiect a panourilor exterioare;


a distanta de la planul vertical (ce trece prin baza AB) pana la coltul panoului
b jumatate din grosimea reala a panoului.

Fig.4.30.Determina abaterile la montaj prin procedeul vizarii laterale cu teodolitul :
a vedere generala si detaliu de vizare la cele patru colturi ale
banoului;
b schema cu trasarea bazei.

Eroarea medie patratica in determinarea valorii (

in cazul cladirilor cu pereti


portanti longitudinali este: m
(
= m

.
(4.79)
Distanta

de obicei nu este mai mare ca 2 si poate fi masurata cu precizie


ridicata ( 0,2...0,5). Abaterea maxima in determinarea grosimii panourilor nu trebuie sa
depaseasca 1 mm.
Eroarea m

este provocata de influenta unui numar mare de erori componente


,dintre cele mai importante sunt: m

de centrare a teodolitului in punctul A;


m

de reductie (de excentricitate) a marcii de vizare in punctul B;


m

de vizare pe marca de vizare si pe mireta orizontala;


m

de neperpendicularitate a axei nivelei de calare de pe cercul


alidad pe axa de rotatie a teodolitului (de calare);
m

erorile intamplatoare de divizare a miretei.


Eroarea totala in determinarea distantei orizontale de la planul vertical pana la
colturile elementelor montate se calculeaza cu relatia :

m

. (4.80)
Influenta erorii de centrare asupra preciziei de construire a aliniamentului se
poate calcula cu relatia (1.223) adica : m

,
(4.81)
Unde: e este marimea liniara a abaterii de centrare a teodolitului;
d distanta pana la mireta orizontala;
S distanta orizontala pana la marca de vizare.
Eroarea medie patratica de construire a aliniamentului provocata de
excentricitatea marcii de vizare se determina cu relatia (1.225),adica :
m

= (e

u S
(4.82)
Eroarea medie patratica de vizare pe tintele de vizare clare,amplasate la
distanta mica de teodolit,la o iluminare buna se poate admite egala cu :

= 20 / v,
(4.83)
Unde : v este marimea lunetei teodolitului.
Deoarece in cazul acestui procedeu se vizeaza de doua ori(la inceputul pe
tinta de vizare asezata in capatul bazei,iar apoi pe mireta orizontala),eroarea totala de
vizara,exprimata in marimea liniara,se calculeaza cu relatia:

/v * p.
(4.84)
Eroarea aproximatiei citirilor pe miretele cu diviziuni centimetrice se admite
egala cu mc=0,5 mm.Eroarea in citirile provocata de neperpendicularitatea miretei
orizontale pe planul vertical al aliniamentului bazei,se poate calcula cu formula :

= (c *

) : (2

),
(4.85)
Unde :c este citirea pe mireta;
- este unghiul de inclinare al miretei fata de planul vertical (de obicei 30).
Eroarea totala

provocata de inclinarea axei principale V V(de rotatie a


alidadei teodolitului) se poate exprima in marime liniara cu relatia :

:p,
(4.86)
Unde : - este valoarea diviziunile fiolei nivelei de calare(sensibilitatea nivelei torice).
Eroarea datorita variatiei focusarii se calculeaza cu formula :

= (2 * d)/p,
(4.87)
Unde: 1...2 este deplasarea medie a axei de vizare datorita variatiei focusarii in timpul
vizarii.
Inlocuind valorile liniare ale componentelor in expresia (4.80) se obtine:
m

. (4.88)
In functie de tipul si dimensiunile dimensiunile cladirii din panouri prefabricate etc.
Parametrii S si d se admit egali cu 50...10.
Pentru asigurarea unei vizari comode la etajele superioare ale cladirii,capetele
bazei A si B se amplaseaza la distante de 25...30 m fata de partea frontala a cladirii.In
asemenea conditii,marimea S se poate admite egala cu 150m.Lungimea razei de vizare
cu luneta pe mireta orizontala pana la colturile de la partea inferioara a panoului parter
variaza de la

= 25 m pana la

= 125 m,iar la vizarea colturilor de la partea


superioara a etajelor urmatoare de la

= 35 m pana la

= 145 m.Acceptand
e=

=0,5mm;v=

,c =2000m,=20,=20, se optine

3,1mm;

4,3mm.
Pentru controlul si cresterea preciziei masuratorilor este necesar ca
observatiile pe aceeasi mireta sa fie executate din ambele capete ale bazei.In acest caz
erorilor rezultatelor medii ale observatiilor pe puncte 1-2 si 3-4 vor fi egale intre ele,
adica:

:2 = 2,7mm.

Este evident c erorile rezultatelor observaiilor din ambele capete ale tuturor
celorlalte coluri ale panourilor vor fi de asemenea in limitele 2,6 ...2,7 mm.Eroarea
medie ptratic in determinarea abaterii de montaj este:


Precizia determinrii abaterilor de montaj prin aceast metod cum au artat
studiile i cercetrile experimentale [91] este destul de ridicat, totui folosirea
procedeului vizrii laterale ntr-o serie de cazuri devine dificil. Se recomand ca
determinarea abaterilor de montaj s se efectueze imediat dup montaj, cand exist
posibilitatea deplasrii sau ajustrii elementului n poziie proiectat. Deoarece zona de
aciune a macaralei de montaj se ntinde n lungul faadelor cldirii, trasarea bazei cat i
prezena ajutorului de la miret in aceast zon este oprit de regulamentul de
securitatea muncii.
La cldirile cu panouri portante transversale utilizarea acestui procedeu de
determinare a abaterilor de montaj este de preferat, dei volumul lucrrilor este mult
mai mare. In acest caz se observ partea frontal a panourilor de rezisten (portante)
jos i sus. Observaiile se execut din punctele bazei amplasate n acelai aliniament cu
feele panourilor portante sau pe un aliniament paralel cu acestea.
Mrimea abaterii de montaj se determin cu aceeai formul (4.78).
Eroarea medie ptratic n determinarea distanelor

se calculeaz cu relaia
general:

(4.89)
Unde

:- este eroarea de poziie a mrcilor axiale fixate pe soclul cldirii;


restul erorilor componente au aceeai semnificaie ca n relaia (4.80).
Expresia (4.89) se poate pune sub forma:


(b)
Valorile S si d,la o deprtare a teodolitului mai mare de 50 m de faada ciadiru, se
pot considera egale. Atunci expresia (b) devine:
m

=m

(4.90)
Abaterile obinute la montajul panourilor mari ale cldirilor cu perei portani
transversali folosind procedeul vizrii laterale cu teodolitul, se pot considera practic de
aceeai precizie, n schimb la cldirile cu perei portani longitudinali abaterile obinute
nu mai snt de aceeai precizie.

2.Procedeul interseciilor unghiulare.
Abaterile colurilor pereilor montai din panouri prefabricate fa de planul vertical
se pot determina de asemenea prin metoda interseciei unghiulare nainte aplicat
pentru fiecare col al panoului. In cazul unei cldiri de volum mare, baza de intersecie
se amplaseaz fa de faada cldirii la distana de maximum x
0
50m, pentru o
lungime a cldirii pan la 90...100 m. Pornind de la aceti doi parametri se proiecteaz
baza fa de cldire, de obicei paralel cu faada i mrimile unghiurilor de Intersecie

si

(fig. 4.31)

Fig 4.31. Determinarea abaterilor de montaj
prin procedeul intersectie unghiulare inainte.

Totodat, admind punctul A ca origin a sistemului de axe de coordonate
rectangulare plane, iar baza de intersecie, ca axa ordonatelor y, atunci, n cazul
amplasrii bazei paralel cu faada cldirii, abscisa planului vertical al panourilor va fi
egal cu x
0
= 50 m. n acest caz, abaterile colurilor panourilor fa de planul vertical se
determin cu relaia [61]:
(

= x
0 -
(

(4,91)
unde: x
0
este abscisa fa de axa din proiect; b - jumtate din grosimea real a
panourilor.
Deplasarea panourilor in planul peretelui se calculeaz cu formula:

=y

(4.92)
unde:

si y

- reprezint abscisa i ordonata calculat a colului panoului;


y

- ordonata proiectat a aceluiai col.


Eroarea medie ptratic de poziie a punctului intersectat n sistemul de axe local
din figura 4.31 este data de componentele m

si m

din relatia:(1.98,a),adica[91]:

cos

cos

sin

sin

(4.93)

unde: m este eroarea medie ptratica de msurare a unghiurilor si ;
S

si S

- distanele de la capetele bazei pan la punctul intersectat.


Eroarea medie ptratica m de msurare a unghiurilor si este variabil In
acest caz. Valoarea ei va crete odat cu mrirea unghiului de nclinare a axei de vizare
datorit creterii influenei erorilor componente provovate de nclinarea limbului, de
instabilitatea erorii de colimaie la variaia focusarii lunetei, de nclinarea axei principale
a teodolitului
VV i de asemenea datorit variaiei mrimii unghiului de intersecie n punctul
intersectat). Pentru calculul preciziei necesare la determinarea abaterilor colurilor
panourilor se poate neglija inconstana valorii erorii m.
Erorile calculate cu relaiile (4.93) reprezint in acelai timp i precizia necesar
a abaterilor colurilor panourilor cldirii. n tabela 4.2 se prezint rezultatele calculului cu
formulele (4.93) pentru colurile unui sir de panouri, cand m = 5" [61].
Metoda interseciilor unghiulare este convenabil a fi folosit la msurtorile de
control al montajului panourilor mari ale cldirilor cu perei portani transversali,
deoarece aici volumul lucrrilor este mult mai mic, iar influena formei geometrice a
interseciei este mai favorabil, decit la cldirile cu perei portani longitudinali.
Trebuie menionat c metoda interseciei unghiulare folosit la msurtorile de
control al montajului prefabricatelor consum un mare volum de msurtori in teren i
de calcule. Totui o serie de cazuri o fac ca singura metod posibil, cum ar fi n locuri
nguste de pe antierul de construcii, unde lucreaz macaraua de montaj, iar folosirea
altor procedee topografice de msurare nu este posibil. n asemenea situaii se fac
studii folosind metodele de statistic matematic pe un colectiv de minimum 200
puncte, pentru a stabili prile din cldire al cror montaj este necesar a fi verificat prin
procedee topografice.

Valorile preciziei de asteptat la determinarea abaterilor colturilor panourilor
cladirii[61]
.


3.Procedeul prin fotogrammetrie terestr
Acest procedeu este avantajos cand este necesar s se determine coordonatele
unui numr mare de puncte, cat i verificarea obiectelor inaccesibile. Totui nu trebuie
opuse procedeele fotogrammetrice cu cele topografice, deoarece procedeele topogra-
fice sant mai simple ca tehnologie i mod de organizare, inclusiv la controlul
msurtorilor efectuate prin procedeele fotogrammetrice. De aceea, alegerea unuia din
aceste procedee este condiionat de posibilitatea i utilitatea folosirii fiecruia. Intr-o
serie de cazuri este raional folosirea combinat a procedeelor topografice i
fotogrammetrice.
Procedeul msurtorilor de control al montajului folosind fototeodolitul const
in determinarea coordonatelor sau a creterilor de coordonate dintre punctele cldirii i
compararea lor cu valorile proiectate corespunztoare. Dac trebuie gsit poziia
reciproc dintre punctele cldirii, se poate lucra numai in coordonate fotogrammetrice.
Trecerea de la coordonate fotogrametrice la coordonate geodezice, i deci la utilizarea
fototeodolitului in procesul de constructii-montaj, este necesar numai atunci cand se
determin deformatiile construciilor, precizia montajului, volumul lucrrilor de
terasamente etc.
Tehnica de msurare fotogrammetric, relaiile pentru calculul abaterilor si
precizia de obinere a acestora sint date n lucrrile de specialitate [61]; [72]: [106];
[154].












MASURAREA DEPLASARILOR SI DEFORMATIILOR UNGHIULARE

1.Generalitati
Constructiile suple si inalte (cosuri de fum,turnuri de racire chiar si blocuri de
loncuite inalte) datorita greutatii proprii foarte mari in raport cu suprafata de fundatie,
precum si a unor factori naturali,sunt supuse unor deformatii care se caracterizeaza in
general prin rotiri.Aceste rotiri pot avea loc in plan vertical (inclinari ale constructiei), in
plan orizontal (rasuciri ale constructiei ) precum si vibratii si oscilatii ale acestora din
cauza unor factori naturali ca vant,seisme etc.

2.Determinarea rotirilor care au loc in plan vertical(inclinari ale constructiei)
Aceste deformatii unghiulare sunt cele mai importante, intru-cat caracterizeaza
stabilitatea constructiei in ansamblu,iar cunoasterea lor asigura o exploatare la
parametrinormali a tuturor echipamentelor si instalatiilor din cadrul acesteia.
Pentru determinarea inclinarii constructiilor,s-au conceput diverse procedee
care au utilizat unele dispositive tehnice speciale sau o parte din aparatura folosita la
masurarea deplasarilor orizontale si vertical.Dintre cele mai cunoscute procedee de
determinare,se mentioneaza urmatoarele:
a) determinarea inclinarii constructiilor in raport cu o dreapta de referinta vertical sau un
plan de referinta vertical;
b) determinarea inclinarii constructiilor prin metoda masurarii unghiurilor orizontale;
c) determinarea inclinarii constructiilor inalte dupa marimea tasarii fundatiilor (prin
nivelment geometric).


2.1.Determinarea inclinarii constructiilor in raport cu o dreapta de referinta
vertical sau un plan de referinta vertical
a)Cu ajutorul firului cu plumb
Unul din cele mai simple procedee pentru determinarea inclinarii constructiilor este
folosirea firului cu plumb,care suspendat genereaza o dreapta de referinta verticala.
In partea superioara a constructiei se suspenda un fir cu plumb (luandu-se masuri de
evitare a oscilatiilor). Prin masurarea distantelor de la fata constructiei(in anumite
puncte) la firul cu plumb si compararea acestor distante intre ele( care ar trebui sa fie
egale), se poate trage concluzia in ceea ce priveste verticalitatea constructiei. Metoda
nu ofera precizii prea ridicate,intrucat curentii de aer influenteaza puternic stabilitatea
firului,chiar daca greutatea e introdusa intr-o baie de ulei.
Masuratorile se pot face si cu un aparat de vizare pe vertical(P.Z.L. 100) si o mira
orizontala;precizia in acest caz fiind mult mai mare.

b) Cu ajutorul firului reticular vertical al teodolitului
Atunci cand partea superioara a constructiei nu permite sa se fixeze firul cu plumb
sau cand inaltimea constructiei este mai mare si precizia oferita de firul cu plumb
suspendat depaseste toleranta ceruta , se recomanda utilizarea unui teodolit bine
verificat si rectificat.
Teodolitul se instaleaza intotdeauna pe aceeasi borna. Se marcheaza pe cladire un
punct A (la partea superioara ) care este transmis la baza constructiei(B) prin
bascularea lunetei in plan vertical.

Daca la o noua masuratoare se constata ca firul reticular vertical se abate de la
punctul B, avem de a face cu o inclinare a cladirii. Inclinarea se poate obtine prin
masurarea deplasarii in plan orizontal pe directia punctului B.
Inclinarea zidurilor cladirilor se determina prin observatii, cu teodolitul, pe 2 directii
perpendicular intre ele.

Inclinarea totala I se stabileste in functie de inclinarea I
1
constanta din statia S1 si
respectiv I
2
din statia S2.

2.2 Determinarea inclinarii constructiilor prin metoda masurarii unghiurilor
orizontale
y pentru constructiile cu sectiune rectangulara

Pentru inclinarea cladirilor , unul dintre procedeele frecvente intalnite in practica
este cel al masurarii unghiurilor orizontale. Se marcheaza in teren, la circa 20-30 m de
cladirea in cauza statiile S1 si S2 (prin bornare) pe prelungirea zidului in cauza al
cladirii.

La partea superioara a cladiriise amplaseaza o marca A. prin instalarea teodolitului
in statia S1, respectiv S2, se masoara unghiul
1
si
2
, unghiuri formate de marca A pe
cladire si un punct b stabil. Din masurarea periodica a unghiurilor
1
si
2
, se pot
determina cresterile liniare ale inclinarilor partiale ale constructiei.
I=(
i
cc
x L
i
)/
cc

Unde
i
diferenta dintre unghiurile orizontale dintre doua etape diferite
L
i
distanta orizontala de la statia in cauzala marca A
=636620
cc
y Pentru constructiile cu sectiune rotunda

In cazul cosurilor de fum, se vor allege 2 statii S1 si S2 situate la o distanta de
aproximativ (2-3) ori inaltimea cosului. Cu teodolitul instalat in statia S1 se va viza la
baza cosului de fum(stanga si dreapta) si la partea superioara a cosului( stanga si
dreapta) dupa tangent, efectuandu-se citirile corespunzatoare pe cercul orizontal
gradat.
Se repeta operatia de masurare din statia S2. Se recomanda masurarea in ambele
pozitii ale lunetei. Se calculeaza media citirilor pentru baza cosului si pentru varful
acestuia. Daca cele 2 medii coincid,pentru aceeasi statie, cosul este vertical; in caz
contrar, diferenta dintre citirile medii reprezinta marimea unghiulara a inclinarii
corespunzatoare distantei de la teodolit la cos. Se va masura, distant de la statia S1 la
cos (L1), respectiv, de la statia S2 la cos (L2).
L
1
=L1+r; L
2
=L2+r, unde r =raza cosului ,L1 este perpendicular pe L2.


Deplasarea centrului pe directia S1C va fi: d
1
=L
1
*tg
1
, unde
1
=diferenta dintre
valorile medii ale citirilor la varful si la baza cosului in statia S1.
Deplasarea centrului pe directia S2C va fi: d
2
=L
2
*tg
2
, unde
2
=diferenta dintre
valorile medii ale citirilor la varful si la baza cosului in statia S2.

Marimea totala a inclinarii:
I=

Verificarea verticalitatii unui co de fum se poate verifica prin metoda determinarii
coordonatelor rectangulare ale centrului sectiunilor transversal, uniform repartizate pe
inaltimea cosului.
Se va tine cont ca, la diferite inaltimi, sectiunea circular are raza diferita. In jurul
cosului de fum, se vor marca mai multe puncte de statie ce vor face parte dintr-o
drumuire planimetrica inchisa. Unghiurile orizontale si distantele orizontale din
drumuirea planimetrica se vor masura cu un tahimetru electrooptic(statia totala).

In figura de mai sus se considera un punct de coordinate cunoscute I fata de un
sistem de referinta XOY, cat si valorile orientarilor obtinute ca rezultat al vizarii tangente
la sectiunea circulara a cosului. Astfel putem determina coordonatele centrului cosului
respective raza cosului la diferite inaltimi fata de baza. Cu cat numarul de statii din jurul
cosului este mai mare cu atat pozitia centrului va fi mai precis determinata.
Pozitia fiecarei sectiuni pe verticala se poate determina prin nivelment
trigonometric de capat.

Distantele de la punctul de statie pana la central cosului se pot determina din
coordonatele statiei si ale centrului cosului, iar unghiurile vertical se vor masura direct.
Metoda prezentata da rezultate foarte bune,este usor de aplicat, nu pune problem
accesului in interiorul cosului si da posibilitatea urmarii in timp a comportarii cosului de
fum in cauza , prin efectuarea de masuratori, la diferite interval de timp. Se pot trage
concluzii asupra abaterii de la vertical si se pot determina aceste abateri. Se recomanda
masurarea distantelor cu precizia de 1/20000 iar unghiurile, cu aparate de precizie
scrisa sub 1
c
. metoda poate fi extinsa la orice constructive de forma circular.
Determinarea inclinarii unor constructii inalte se poate face si prin folosirea tasarii
fundatiilor, tasare determinate prin nivelment geometric de precizie.
Pentru constructii inalte, peste 50-60 m, se fac determinari la diferite nivele, de
regula din 50 in 50 m, care se raporteaza toate la masuratorile unghiulare facute la
baza constructiei. Repetand masuratorile si calculele in mod analog la anumite interval
de timp stabilite si raportandu-le la marimile obtinute din masuratorile initiale, se obtine
marimea cresterilor inclinarilor, cu ajutorul carora se poate stabili si viteza acestor
deformatii.
La constructiile suple si inalte, trebuie tinut cont insa ca acestea sunt puternic
influentate de conditiile atmosferice ca: iradierea neuniforma si cu intensitate diferita de
catre soare sau influenta vantului, care poate influenta substantial interpretarile
masuratorilor geodezice.


3. INFLUENTA FACTORILOR NATURALI ASUPRA CONSTRUCTIILOR
INALTE
y Influenta radiatiilor solare
Din cauza incalzirii partii constructiei expuse spre soare,aceasta sufera o rotire in
plan orizontal,in sens opus rotirii pamantului in jurul axei sale. Miscarea diurnal a
cosntructiei urmareste un traseu elliptic,in functie de latitudinea geografica si de
inaltimea constructiei.
Aceste rotiri in plan orizontal se pot determina prin metode geodezice, urmarindu-
se marci amplasate pe constructive la diferite inaltimi si la diferite ore din zi.
Cunoasterea rasucirilor in plan orizontal ca urmare a influentei razelor solare asupra
constructiei, prezinta interes pentru interpretarea corecta a masuratorilor,ele de regula
neconstituind insa un pericol pentru utilitatea si siguranta in exploatare,desi pot atinge
pentru turnuri din beton armat la inaltimea de 200 m valori de pana la 20-25 cm pe
directia est-vest si 10-15 cm pe directia nord-sud.

y Influenta vantului si a seismelor
Vibratiile si oscilatiile constructiilor inalte sunt generate in special de factori
naturali cum sunt vantul si seismele, care in anumite conditii pot duce la deteriorarea
acestora. Seismele au o perioada de aparitie destul de indelungata,anis au chiar zeci
de ani, si nu influenteaza practice masuratorile geodezice repetate. Mult mai interesant
si cu efect direct asupra masuratorilor geodezice este actiunea vantului. In apropierea
suprafetei terestre(pana la 600m inaltime) vantu apare ca un strat turbulent a carui
rafale constituie practicsolicitari ale acestora.
La constructiile inalte si suple rafalele de vant pot duce la fenomenul de
rezonanta care este un fenomen destul de daunator. La constructiile cu profil circular
mai apare suplimentar fenomenul de formare a unor curenti turbionari care genereaza
oscilatii laterale ale constructiei fata de directia vantului,acest fenomen fiind denumit
efectul Karman.

EXEMPLE DE CONSTRUCTII INCLINATE
Constructiile inalte sunt predispuse la fenomenul de inclinare al constructiilor.
Turnul inclinat din Pisa, Italia

Cunoscuta ca si Turnul inclinat din Pisa, constructia reprezinta de fapt clopotnita
catedralei din Pisa.
Inalt de 55,86 m, cu o grosime a zidului la baza de 4,09 m si o greutate estimata
la 14500 tone, turnul a fost proiectat sa stea vertical.
Datorita insa proastei calitati a solului, fundatia a inceput sa se scufunde imediat
dupa inceperea constructiei, in anul 1173, provocand inclinarea turnului spre sud.
De-a lungul timpului turnul a suferit mai multe operatii de consolidare, prin care
s-a incercat stoparea sau chiar reducerea inclinarii turnului.
Datorita importantei sale pentru industria turismului din Pisa, guvernul italian s-a
implicat serios in ultima consolidare care a inceput in anul 1990.
In decembrie 2001 turnul a fost declarat stabil si sigur pentru 300 de ani si a fost
redeschis accesului publicului.
Pn nu demult existau temeri serioase c celebrul turn nclinat din oraul
italian Pisa avea s cad n cele din urm, din cauza faptului c fundaia sa, dei
adnc de 3 metri, nu fusese turnat pe roc solid. Din cauza proastei caliti a solului,
fundaia a nceput s se scufunde imediat dup nceperea construciei, n anul 1173,
provocnd nclinarea spre sud a turnului. Recent, dup finalizarea unor lucrri de
restaurare care au durat 18 ani s-a spus c nclinarea progresiv i afundarea turnului
au fost stopate, astfel c este posibil ca celebra construcie s rmn un obiectiv
turistic important pentru mult vreme de acum nainte. Rmne totui ntrebarea: de ce
s-a meninut n picioare aceast construcie pe care mai toate ilustratele o nfieaz
ca fiind pe punctul s cad?
Suprafaa de sprijin pe sol joac un rol extrem de important n meninerea n
poziie vertical a diverselor obiecte sau construcii. Dac un obiect nu are stabilitate,
se poate rsturna extrem de uor. Dar care este regula care i confer stabilitate unui
obiect aflat n poziie vertical sau unei construcii? Ideea este c un obiect se va
rsturna atunci cnd centrul su de mas va ajunge ntr-un punct care, ducnd
perpendiculare pe sol, se va afla n afara suprafeei de sprijin (vezi imaginea de mai
jos). Pentru bicicleta pomenit anterior, este nevoie de doar un foarte mic impuls
exterior pentru a-i deplasa centrul de mas n afara suprafeei de sprijin, astfel c
sarcina de a ine o biciclet aflat n repaus n poziie vertical este una extrem de
dificil.


Centrul de mas al Turnului din Pisa cade n interiorul suprafeei de sprijin.
Pentru a crete stabilitatea unei construcii este ntotdeauna nevoie de
o suprafa de sprijin ct mai mare, lucru care face aproape imposibil
deplasarea centrului de mas al edificiului n afara suprafeei de sprijin.
n cazul Turnului din Pisa, nalt de 56 de metri, explicaia pentru meninerea sa
n picioare este urmatoarea:dei vrful su s-a deplasat n timp cu 3,9 metri fa de
locul unde ar fi fost dac turnul era perfect vertical, proiecia la sol a centrului de
mas al construciei s-a meninut ntotdeauna n interiorul suprafeei de sprijin (vezi
figura de mai sus). Turnul a fost nchis pentru public pe o perioad de 12 ani, pn spre
finalul anului 2001, cnd lucrrile de restaurare au redus cu mai bine de 40 de
centimetri nclinarea care atinsese la un moment dat aproape 4,5 metri. Pe atunci
nclinarea cretea cu 1,25 milimetri anual, ceea ce ar fi dus n cele din urm
la deplasarea centrului de mas al cldirii n afara suprafeei de sprijin. Presiunea la
care este supus construcia crete cnd aceasta se nclin, deoarece pereii i
fundaia au fost proiectate astfel nct greutatea lor s se distribuie pe vertical i nu n
lateral, cum se ntmpl acum. Exist chiar pericolul ca pereii exteriori s cedeze la un
moment dat, iar turnul s se curbeze undeva spre mijlocul su, asta n cazul n care
lucrrile de restaurare nu vor continua i ele.


Turnul din Pisa nu este cea mai nclinat cldire din Europa


Specialitii olandezi spun c cea mai nclinat cldire din Europa este turnul
bisericii Walfridus din Bedum, care dateaz din secolul al XII-lea, i nu celebrul Turn din
Pisa. Matematicianul olandez Jacob van Dijk a declarat c msurtorile efectuate la
turnul bisericii Walfridus din Bedum, nalt de aproape 36 de metri, arat c acesta este
mai nclinat dect Turnul din Pisa, care a fost ndreptat parial n timpul lucrrilor de
restaurare. Cu o nlime de 55,86 metri, Turnul din Pisa are o nclinaie de circa 4
metri, n timp ce turnul din Bedum are o nclinaie de 2,61 metri, la o nlime de 35,7
metri. Dac turnurile ar avea aceeai nlime, cel din Bedum ar avea o nclinaie cu 6
centimetri mai mare, susine Van Dijk.

Inspectorii topografi au descoperit ca turnul cu ceas al Palatului Westminster,
cunoscut sub denumirea de Big Ben, a inceput sa se incline, lucru care va
continua si in anii urmatori.

Expertii estimeaza ca varful turnului se afla la 435 de milimetri distanta fata de
axa perpendiculara pe Pamant si este inclinat spre partea de nord-vest la 0,26 grade.
Studiile arata ca aceasta miscare s-a accelerat in ultimii ani.
Inginerii nu pot explica inclinarea turnului Big Ben printr-un singur factor. Din anul 2003,
instrumentele care au masurat inclinatia indica o crestere a acesteia cu 0,9 milimetri pe
an, in comparatie cu media de dinainte de 0,65 milimetri.
Daca acest fenomen se va dezvolta in cotinuare fara oprelisti, intr-o zi Big Ben se
va prabusi. La viteza de acum a inclinarii, peste 4.000 de ani turnul va ajunge la unghiul
de inclinare al Turnului de la Pisa si inca si mai multi ani ca sa ajunga sa se
prabuseasca, mai exact peste birourile Parlamentului, aflate de cealalta parte a Bridge
Street.
Motivul acestei problemele arhitecturale a fost pus pe seama deceniilor intregi de
lucrari in subteranul cladirii. In anii 1860 a fost construita o retea de canalizare, iar in
anii 1970 o parcare subterana pentru membrii Parlamentului. Specialistii au observat ca
partea dinspre nord s-a scufundat in pamant intr-o mai mare masura decat cea din sud.
Atunci cand magistrala de metrou Jubilee a fost extina si in Westminster au fost
folosite tehnici speciale pentru a crea o bariera din ciment sub turn pentru a nu-i pune in
pericol integritatea.
Gradul de inclinare al Big Ben deja afecteaza peretii Casei Comunelor, precum si
coridoarele in care salasluiesc birourile oficialilor.
"Inclinatia este vizibila. Poate fi vazuta daca stai in Piata Parlamentului si privesti
spre est, inspre fluviu".


Instrumente i dispozitive
pentru transmiterea pe vertical a punctelor

y Instrumente si dispozitive clasice
Transmiterea cu ajutorul firului cu plumb optic

Firele cu plumb optic sunt instrumente la care linia de viz este reflectat n
unghi drept
printr-o prism, astfel ncat aceasta este orizontal prin ocular i vertical prin obiectiv
(fig. 32).

La unele instrumente de acest tip, prisma poate fi dirijat n sus sau n jos
(de exemplu : instrumentele PZL sau Wild ZNL).
Alte tipuri (Korn OL) snt prevzute eu dou lunate,ceea ce
permite vizarea concomitenta n sus i in jos (fig.33).
Instrumente i dispozitive pentru transmiterea pe vertical a punctelor
Toate beneficiaz de:
- un design durabil.
-minimul de piese n micare
- protecia mpotriva prafului i umezelii
-stabilitate excepional
-rezistenta la intemperii.
Ca fir cu plumb optic poate fi utilizat teodolitul dac acesta este prevzut cu un
ocular prismatic care refract linia de vizare n unghi drept.
Firele cu plumb se utilizeaz la transmiterea pe vertical a punctelor prin orificii
prevzute special n acest scop n elementele orizontale ale construciei.
Transmiterea unui punct prin vizare direct spre partea .superioar se realizeaz
prin calarea instrumentului pe planeul pe care este marcat punctul ce urmeaz
a fi transmis, deasupra acestuia i vizarea prin ocular n direcia ascensional (fig. 34).


Pentru transmiterea la nlime a unui punct marcat la un nivel inferior sau n jos
a unui punct
marcat la un nivel superior, n condiiile posibilitii de vizibilitate total ntre cele dou
puncte, se
recomand utilizarea instrumentului P.Z.L. ( Zeiss Jena) asociat cu dispozitivul de
centrare optic Zeiss.
Utilizarea instrumentului permite obinerea unei precizii de verticalizare de pn la 2
mm/50 m.
Pentru transmiterea concomitent pe nlime, n sus sau n jos a unui punct se
recomand :
instrumentul Zenit-Nadir tip Wild ZNL, care permite vizarea pe vertical n
ambele sensuri, funcie de poziia pe care o ia prisma manevrabil de la exterior, cu
care este dotat instrumentul ; acesta poate fi ntrebuinat independent sau poate fi
ataat-detaat la ambaza unui teodolit tip Wild, precizia ce se obine fiind de 1 mm/30
m ;

instrumentul Zenit-Nadir tip Kern OL, care permite vizarea pe vertical n
ambele sensuri cu ajutorul a dou lunete independente ; abaterea ce se obine pe
vertical este 2 mm/100 m.
O versiune mai mic, Wild ZBL, Roof and Ground Plummet, ofera precizie de 1
mm/100 m., deosebit de utile n construcii i minerit..Precizia este crescuta n toate
cele patru
cadrane.Acesta poate fi detasat ambaza sischimbat cu un teodolit, etc.

Punctul poate fi marcat, la etajele superioare, cu ajutorul unei plci
transparente pe care se traseaz o reea i un sistem
de coordonate. Coordonatele punctului de pe plac, care coincide cu centrul firelor
reticulare ale instrumentului,poate fi uor reperat.Poziia punctului transmis poate fi
marcata i cu ajutorul unui dispozitiv de centrare fixat in golul practicat n
planeu (fig 35).

Se recomand ca, n acest mod s fie transmise intersecii de linii
de baz sau de poziionare, n
raport cu care se poate realiza cu uurin la fiecare nivel, transmiterea acestora.
Transmiterea unui punct prin vizare direct spre partea inferioar
se realizeaza prin
calarea instrumentului pe planeul pe care se dorete transmiterea punctului i
centrarea prin vizarea n jos a marcajului acestuia (fig. 36).

Poziia punctului transmis poate fi marcat ca i n cazul transmiterii prin
vizare ascesional.
Transmiterea unui punct prin vizare excentric spre partea inferioar
este similar cu
metoda indicat la transmiterea unui punct prin vizare direct spre partea inferioar
dar n acest caz, centrarea instrumentului pe marcajul punctului ce urmeaz a fi
transmis, nu mai este o condiie obligatorie.Metoda este ilustrat in fig. 37.

n campul de viz al firului cu plumb optic, se va aeza o rigl, n unghi drept
fa de linia de baz i se va citi distana dintre linia de baz i linia de viz.Pe planeul
pe care urmeaz s fie transmis punctul se marcheaz poziia punctului transmis,prin
msurare cu rigla (fig. 38).

Se procedeaz similar cu cea de a doua linie de baz, transminduse punctul
corespunztor.
Se traseaz cele dou linii i la intersecia acestora se va regsi poziia corect
transmis a punctului de baz.
Cand punctele sunt transmise pe distane verticale mari, se recomand ca
msurarea distanelor dintre linia de viz i liniile de baz s se fac cu rigla n
form de sector circular (fig. 39), pe care gradaiile sunt semiconcentrice. O astfel
de rigl se plaseaz cu mai mult uurin n campul de viz al instrumentului.



y Instrumente si dispozitive moderne

Un sistem de poziionare global GPS (Global Position System) permite
determinarea poziiei exacte (coordonate n domeniul milimetric) a unui punct de pe
suprafaa Pmntului, ntrun sistem tridimensional de referin, prin trilateraia spaial .
Procedeul presupune msurarea la un moment dat, a distanelor pn la cel puin patru
satelii i cunoaterea poziiei acestora n sistemul de referin adoptat .Aceste
elemente trebuie determinate cu precizie maxim ludu-se n considerare o serie de
erori i corecii corespunztoare. Prin calcule ulterioare (post procesarea datelor) se
vor determina coordonatele ce dau poziia n spaiu a punctului n raport cu un sistem
de referin.

Burj Dubai


Cea mai inalta cladire din lume, turnul Burj Dubai are o inaltime de peste 800
metri si constructia lui a fost finalizata in anul 2008. Ridicarea acestuia a fost realizata
de Leica Geosystems folosind observatiile GPS-ului, obtinundu-se coordonatele
definitive sigure pentru etajele inalte ale cladirilor. Datorita vanturilor, radiatiilor solare si
altor factori vor avea loc miscari la etajele superioare ale cladirii. Forma structurii este
complexa si necesita un numar mare de puncte de control. Punctele primare apropiate
de pamant nu produc modificari, odata cu trasarea in inaltime a urmatoarelor etaje apar
dificultati.
S-a realizat o retea de trasare astfel incat a rezultat un numar suficient de puncte
care s-au putut utiliza cand au aparut miscari ale constructiei. Pentru fiecare etaj au
rezultat 240 de puncte de control. Reteaua a fost astfel construita incat sa tolereze
miscarile si sa permita constructiei sa inainteze pe verticala la urmatoarele etaje.
Constructia este afectata de 3 tipuri de miscari:
-miscari ale constructiei pe perioada lunga(intre 1 saptamana si 6 luni)
-miscari zilnice(efectele solare)
-miscari dinamice(rezonanta cladirii si miscarile vantului) . Toti acesti factori
determina deplasarea de la axa verticala teoretica .

Trasarea pana la etajul 20 s-a realizat cu puncte de control din exterior care erau
situate la distante de 100 metri pana la 150 metri de baza turnului. La etajele superioare
miscarile structurii au creat o serie de dificultati: deplasarea fata de axa verticala si alte
coordonate pentru instrument.


De la etajul 20 nu se mai puteau utiliza punctele din exterior si s-a utilizat o noua
metoda. Pentru trasarea urmatoarelor etaje s-a utilizat GPS-ul. Sistemul cuprinde 3
receptoare montate pe fiecare etaj al cladirii. In fiecare recptor este asezata cate o
prisma iar o statie totala este pozitionata pentru a avea o vizibilitate buna pentru toate
statiile GPS. Sistemul de trasare pentru realizarea etajelor inalte este alcatuit din GPS
si o statie totala. Pentru aceasta cladire s-a utilizat Leica GPS GRX1200Pro cu AT504
chokering antenna si Leica GPS Spider software folosind Leica Geo Office
software(LGO)



Pentru construirea celei mai inalte cladiri din lume Tunul Burj Dubai s-a utilizat o
combinatie intre o statie totala, tehnicile GPS-ului, clinometrele de citire si modelele de
matematica.


TOPUL CELOR MAI INALTE CLADIRI DIN LUME

Nr.10 - Jin Mao Building - Shanghai - China - are 88
de etaje si o inaltime de 421m. Lansarea a avut loc
in anul 1999.
Nr.9 - Trump International Hotel and Tower
(Chicago) - Chicago - SUA - constructia are 92 etaje
si 423m in inaltime. Inaugurarea a fost in anul 2009











Nr.8 - Guangzhou Twin Towers West Tower -
Guangzhou - China - constructia are 103 etaje si o
inaltime de 432m. A fost inaugurata in anul 2009.
Nr.7 - Willis Tower (Sears Tower) - Chicago - SUA-
cladirea are 110 etaje si o inaltime de 442m. In
anul 1974 a avut loc inaugurarea aceste
constructii. Este cea mai veche constructie din top













Nr.6 - Nanjing Greenland Financial Complex -
Nanjing - China -Constructia are 89 de etaje si o
inaltime de 450m. Inaugurarea a avut loc in anul
2010.
Nr.5 - Petronas Tower - Kuala Lumpur - Malaezia -
fiecare turn are 88 de etaje si o inaltime de 452m.
Inaugurarea a avut loc in anul 1998. Este cea mai
inalta constructie din Malaezia si un simblo al
acestei tari.












Nr4 - International Commerce Centre - Union
Square - Hong Kong - China - Constructia are 118
etaje si o inaltime de 484m. Afost inaugurata in
anul 2010.
Nr.3 - Shanghai World Financial Center -
Shanghai - China -constructia are 101 etaje si o
inaltime de 492m. Inaugurarea a avut loc in 2008.
Este cea mai inalta cladire din China









Nr.2 - Taipei 101 - Taipei - Taiwan - cladirea are
101 etaje si 508 m in inaltime si a fost construita in
anul 2004
Nr.1 - Burj Khalifa Tower - Dubai - Emiratele
Arabe Unite -cladirea are 160 de etaje si 828 m in
inaltime. Detine recordul de cea mai inalta cladire
construite vreodata de mana omului . Inaugurarea
oficiala a avut loc pe 4 ianuarie 2010. Detine si
recordul pentru cel mai inalt si rapid lift din lume.