Sunteți pe pagina 1din 63

Jocurile Olimpice Moderne

A doua parte a secolului al XIX-lea s-a caracterizat printr-o accentuata dezvoltare a sportului. La nceput n Anglia, tara n care s-a cristalizat ca activitate de sine statatoare, cu conceptii proprie si scopuri bine definite, apoi n Europa si ntreaga lume. Sportul, ca activitate fizica ndreptata spre obtinerea unor performante si manifestare a dorintei de depasire a unor limite nu a fost mbratisata cu entuziasm egal de catre personalitatile timpului. Au existat destule opinii critice referitoare la primejdia pe care o reprezinta latura sportiva a culturii fizice. ntr-o forma violenta s-a manifestat aceasta atitudine critica n Franta, unde cei doi reprezentanti ai curentelor din educatie fizica: P.Tissi si G. Hbert, au trecut peste adversitatea lor traditionala pentru a se opune la raspandirea sportului. Acesta era criticat de catre specialistii din domeniul educatiei fizice pentru ca ei considerau miscarile care formau fondul motric al disciplinelor sportive, nefiziologice si daunatoare pentru organism. Dorinta de depasire a adversarilor si a propriilor limite era cotata ca un adevarat pericol, pentru ca n dorinta de obtinere a unor performante deosebite organismul uman face eforturi care determina dezechilibrarea lui. Era aspru criticata si tendinta spre specializare si profesionalism, ambele considerate fenomene dezastruoase din punct de vedere moral si social. Adversarii sportului din afara domeniului, condamnau sportul pentru ca l considerau incompatibil cu activitatea intelectuala, iar practicarea n exces a sportului era vazuta ca cea mai sigura cale spre decaderea culturala a generatiilor tinere.

n ciuda acestor pozitii critice, care au sustinut niste idei pe care evolutia ulterioara a fenomenului le-a infirmat n mare masura, sportul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa. Anul 1893 marcheaza un eveniment foarte important n evolutia activitatii sportive, fiind anul n care a avut loc la Londra primul meci international de rugby, ntre o echipa din Franta si una reprezentand Anglia. Seria ntalnirilor de acest fel continuate n anii urmatori la Oxford, apoi la Paris, reprezinta nceputurile activitatii sportive internationale.

Ideea internationalizarii si de fapt a universalizarii sportului si a ntrecerilor sportive si va gasi reflectarea n ideile curentului de renviere a Olimpismului de sorginte greceasca, al carui reprezentant a fost n Franta, baronul Pierre de Coubertin. Devenit un sustinator al ideii de restaurare a Jocurilor Olimpice ntr-o forma moderna, dupa o vizita n Grecia, realizata cand avea 26 de ani, coubertin si va dedica ntreaga viata si energie acestui scop: renasterea si mai apoi dezvoltarea olimpismului n forma lui moderna.

Descoperirea n anii 1875-1881 a ruinelor Olimpiei de catre expeditia arheologica germana condusa de Ernst Curtius, a contribuit la cresterea numarului celor care considerau ca timpurile moderne si activitatea sportiva n plina dezvoltare au nevoie si merita o astfel de competitie.

Nu vom trece la prezentarea evenimentelor care au condus spre decizia de restaurare a Jocurile Olimpice, nainte de a-l prezenta pe cel care naintea lui Pierre de Coubertin a sustinut ideea de renastere olimpica, cetateanul roman, Evanghelie Zappa, (1800-1865).

ntemeietorul olimpiadelor moderne s-a nascut n comuna Lampobo din provincia otomana Epir, actualmente n Albania. A emigrat n ara Romneasca, ntre 1830-1835 si s-a ocupat cu comertul de cereale si cu agricultura, arendnd terenuri, apoi cumparndu-le. A introdus n practica agricola metode moderne si a obtinut venituri fabuloase. A devenit cetatean roman prin anul 1859, iar prin atitudinea sa de "mecena" fata de romani, greci, dar si albanezi, s-a comportat ca adevarat cetatean al Balcanilor. Sprijinirea ideii de renastere a Jocurilor Olimpice nu a fost singura actiune de "mecenat" cultural n care s-a implicat E. Zappa. n februarie 1860 el a oferit domnitorului Alexandru Ioan Cuza donatia de 3000 de galbeni, din care 2000 pentru ntocmirea unui dictionar romnesc, 200 pentru o gramatica si 800 pentru realizarea unor traduceri din autori clasici. A donat 50.000 de galbeni pentru nzestrarea armatei romne cu o baterie de tunuri si pentru construirea Atheneului Romn si alti 10.000 de galbeni pentru a tiparirea unor carti albaneze cu caractere latine si pentru primul ziar n limba albaneza.

Daca ne referim la ideea restaurarii Jocurilor Olimpice, trebuie spus ca nca din 1836, un grup de eruditi si entuziasti greci au propus ministrului de interne Ioan Coletti organizarea annuala a Jocurilor olimpice la 25 martie (Ziua nationala a Greciei) la Atena, Tripoli,

Missolonghi si Idra, pentru a reaminti eliberarea de sub jugul otoman. n anul urmator, consiliul orasului Pirgos (n circumscriptia caruia se afla si Olympia) si-a arogat succesiunea antica, dnd publicitatii chiar o hotarre n acest sens. Dar ruinele Olympiei, acoperite de noroi, erau improprii organizarii unor competitii sportive.

n prima jumatate a anului 1856, E. Zappa trimitea din Bucuresti, regelui Otto de Bavaria al Greciei si guvernului, propunerea renfiintarii Jocurilor Olimpice la Atena. El dadea asigurari ca va pune la dispozitie fondurile necesare si propunea nceperea jocurilor n 1859. Regele a transmis scrisoarea ministrului de Externe, Alexandru Rangabe. Acesta a intrat n corespondenta cu Zappa, nsa a tergiversat luarea unei hotarri, deoarece intentiona ca jocurile sa nu fie pur sportive. n 1858, Zappa se adresa din nou regelui, aratnd ca este gata sa cedeze 400 de actiuni la Societatea elena a vapoarelor, n vederea constituirii unui capital din care sa fondeze, la Atena, o institutie care sa se ocupe de organizarea jocurilor. Mai oferea pentru nceput, nca 3.000 de galbeni. Pe 15 august 1858, regele a emis decretul prin care primea darul lui E. Zappa si se nsarcina cu organizarea Olimpiilor (concursuri si expozitii).

Prima editie a jocurilor initiate de Evanghelie Zappa a avut loc la mijlocul lui noiembrie 1859, la Atena. Au fost incluse probe de alergare de 200, 400 si 800 de metri, sarituri, aruncari, ntreceri hipice, dar si concursuri literare si folclorice. Au mai fost organizate expozitii cu premii pentru produse industriale si agricole. Manifestarile s-au desfasurat n pietele Ludovic, Libertatii, a teatrului (Kogia), a primariei

etc. cu participarea a peste 300 de concurenti. Pe lista nvingatorilor sau numarat Dimitrie Atanasiu, ncoronat n proba de viteza (probabil alergare 200 de metri) si Constantin Cristu la aruncari, posibil din Romnia, dupa nume. Au mai participat, la calarie, un ministru si doi atasati de la ambasada Marii Britanii la Atena. Competitia a avut un modest caracter international. Au fost acordate premii n bani, asa cum a dorit Evanghelie Zappa.

n 1862, Evanghelie Zappa a mai facut un demers n vederea popularizarii ideii Jocurilor Olimpice moderne, prin publicarea la Bucuresti a unei publicatii "Societatea Olimpica Romna". Jocurile au fost reluate n 1870, n conditii mai bune si apoi organizate din 5 n 5 ani. Dar Grecia acelor ani era o tara mica si saraca, asa ca eforturile lui Zappa nu au avut un ecou prea mare n lumea sportului din Europa.

Evanghelie Zappa a stipulat n testamentul sau, construirea unei cladi 222f56c ri destinate ca stabiliment olimpic. Prin legea din 30 noiembrie 1869, guvernul grec a dispus constructia cladirii. Denumita "Zappeion" cladirea a fost inaugurata n 1888.

Baronul Pierre de Coubertin (1 ianuarie 1863-2 Septembrie1937), istoric si pedagog, s-a nascut la Paris ntr-o familia aristocratica. Contactele sale cu colegiile britanice si americane i releva importanta pe care educatia fizica su sportiva o are n dezvoltarea personalitatii tinerilor. Se implica n organizarea si conducerea unor

asociatii sportive din Franta, ajungand n pozitia de scretar general al "Uniunii societatilor franceze pentru sporturile atletice".

Dupa o vizita n Grecia, realizata pe cand avea 26 de ani (1889) se alatura grupului de sustinatori al ideii de renastere a vechii competitii antice, Jocurile Olimpice, ntr-o forma moderna adecvata timpurilor si oamenilor din secolul al XX-lea care se apropia.

Pentru a-si sustine planurile de restaurare a Jocurilor Olimpice, Pierre de Coubertin foloseste ocazia creata de organizarea sub egida U.S.F.S.A, la Sorbona, Paris, n luna iunie a anului 1894, a unui Congres International pentru studierea si propagarea principiilor amatorismului, la care participa delegati din 49 de tari. La 16 iunie, n fata Conferintei, el propune renfiintarea J.O. Cei 79 de delegati prezenti la acea data la Sorbona accepta si sustin ideea lui Pierre de Coubertin de a organiza la fiecare patru ani, pe rand n diferite tari, Jocurile Olimpice, care sa cuprinda toate formele de exercitii fizice folosite n lumea civilizata. La 23 iunie 1894, ia fiinta primul Comitet International Olimpic, format din 15 membri reprezentand 13 tari, presedinte fiind ales grecul Demetrius Vikelas, iar secretar-general Pierre de Coubertin. Acest organism avea ca sarcina pregatirea primei editii a J.O moderne, care urma sa se desfasoare n anul 1896 la Atena.

La jocuri puteau lua parte sportivi din toate tarile indiferent de religie, rasa sau convingeri politice, dorindu-se dupa cum spunea creatorul lor, ca ele sa devina cel mai important mijloc prin care sportul

sa contribuie la dezvoltarea armonioasa a omului si la construirea unei societati umane superioare.

Daca prima editie a putut fi considerata un succes, urmatoarele au fost organizate cu mari eforturi si nu au reusit sa capteze atentia opiniei publice. Dar, pentru Pierre de Coubertin, devenit presedinte al Comitetului Intenational Olimpic nici unefort nu era prea mare pentru a reusi sa impuna n fata lumii ideea olimpismului. De la editie la editie, n ciuda unor evenimente care au franat adesea evolutia normala a societatii umane n general (primul si al doilea razboi mondial, razboiul rece, apartheid-ul, divizarea lumii n blocuri de orientari diferite, globalizarea, terorismul, etc) miscarea olimpica s-a dezvoltat ajungand sa fie astazi reprezentanta celui mai important eveniment sportiv al lumii, care mobilizeaza forte si energii din cele mai diverse sfere de interes ale societatii.

Pierre de Coubertin a detinut functia de presedinte al C.I.O pana n anul 1924, cand a fost nlocuit de belgianul Henri de BailletLatour, pastrandu-si nsa pana la moarte functia de presedinte de onoare al miscarii olimpice. S-a stins din viata n anul 1937, la Geneva n Elvetia, fiind nmormantat la Lausane, unde s gaseste sediul C.I.O, iar conform dorintei sale, inima sa a fost ngropata separat, n Grecia chiar n mijlocul ruinelor antice ale Olimpiei.

Pe langa activitatea sa de organizator si conducator al miscarii olimpice Pierre de Coubertin nu a ncetat sa pledeze pentru

introducerea ideii de olimpism n educatie, considerand ca acesta actioneaza asupra echilibrului interior si exterior al omului, formand caractere.

Olimpismul cuprinde ideile privind modalitatile cu care se actioneaza pentru a aseza sportul n slujba dezvoltarii armonioase a omului.

Pierre de Coubertin a definit olimpismul prin sintagma: "Ceea ce este cultura pentru umanitate este olimpismul pentru sport". Nu este singura definitie pe care cratorul J.O. moderne a gasit-o pentru a sublinia valoarea morala mai ales, a acestei competitii sportive. Preluand mesajul celor douasprezece secole de civilizatie pe care Grecia antica le-a oferit si prin Jocurile Olimpice, Pierre de Coubertin considera olimpismul "un element ce tinde sa ntruneasca ntr-un manunchi luminos toate principiile care contribuie la perfectionarea omului". Pentru el, olimpismul este "o scoala de noblete si puritate morala, o religie a sportului.

Miscarea olimpica este formata din totalitatea organizatiilor si a persoanelor din domeniul sportului care-si desfasoara activitatea respectand principiile olimpismului. ntreaga miscare olimpica si desfasoara activitatea sub patronajul Comitetului International Olimpic. Aceasta are rolul de a conduce si promova olimpismul, organizeaza si coordoneaza competitiile sportive, asigura desfasurarea regulata a Jocurilor Olimpice, lupta mpotriva discriminarii de orice fel care ar

putea afecta miscarea olimpica, militeaza pentru spiritul de fair-play si mpotriva folosirii sportivilor n scopuri comerciale sau politice.

Primul COMITET INTERNA IONAL OLIMPIC s-a constituit cu doi ani naintea primei editii a Jocurilor Olimpice la Paris, ca organism de conducere a miscarii olimpice. La el au aderat la nceput 13 tari. Din primul Comitet Olimpic au facur parte Dimitrios Vikelas (Grecia), ales presedinte, ca un omagiu adus tarii care initiase cu aproape 3 milenii n urma jocurile, iar secretar general era Pierre de Coubertin, initiatorul si sufletul Jocurilor Olimpice Moderne. n ordine cronologica presedinti ai C.I.O au fost: Demetrius Vikelas, Pierre de Coubertin, Henri de BailletLatour, Sigfrid Edstrm, Avery Brundage, Lord Killanin, Juan Antonio Samaranch si Jacques Rogge n prezent.

Din anul 1915, sediul Comitetului International Olimpic este la Lausane (Elvetia), iar misiunea sa este de a conduce miscarea olimpica n conformitate cu carta olimpica.Organele cele mai importante ale Comitetului International Olimpic sunt:

SESIUNEA - organul suprem al Comitetului International Olimpic care adopta, modifica si interpreteaza Carta Olimpica, accepta membrii, se reuneste cel putin o data pe an n sesiune ordinara sau la cererea presedintelui n sesiune extraordinara cu cel putin o treime din membrii;

COMISIA EXECUTIV - se compune din 4 vicepresedinti si 6 membrii. Acestia sunt alesi prin vot secret si vegheaza la respectarea Cartei Olimpice. Aceasta comisie asigura organizarea interna si administrarea Comitetului International Olimpic;

PRESEDINTELE - ales prin scrutin secret pe o perioada de 8 ani, poate fi reales pentru perioade succesive de 4 ani, conduce toate activitatile C.I.O si l reprezinta permanent. Limbile oficiale ale C.I.O sunt: engleza si franceza. La toate sesiunile traducerea simultana se face n germana, spaniola, rusa si araba.

n legatura cu resursele finaciare, trebuie mentionat ca C.I.O poate accepta donatii, mosteniri sau orice alte resurse care sa-i permita ndeplinirea obiectivelor. De asemenea el percepe ncasari care provin din exploatarea de drepturi care-i revin din celebrarea Jocurilor Olimpice sau drepturi de televiziune. Aceste ncasari pot fi acordate Federatiilor Internationale si Comitetelor Olimpice Nationale. Orice beneficiu ce provine din celebrarea Jocurilor Olimpice revine Comitetului International Olimpic ti va fi utilizat n folosul miscarii olimpice.

Comitetul International Olimpic acorda ajutor Comitetelor Olimpice Nationale recunoscute prin: promovarea principiilor fundamentale ale miscarii olimpice; dezvoltarea cunostitelor tehnice sportive ale sportivilor si antrenorilor;

ameliorarea nivelului tehnic al sportivilor si antrenorilor; formarea de administratori; colaborarea cu diferite comisii ale Comitetului International Olimpic.

Jocurile Olimpice sunt competitii ntre sportivi, n probe individuale sau pe echipe si nu ntre tari. Sportivii sunt selectionati n echipele olimpice nationale de Comitetul Olimpic National Olimpic a tarii respective, n conformitate cu regulamentele proprii.

Jocurile Olimpice se compun din jocurile olimpiadei si jocurile de iarna. Ambele au loc la fiecare patru ani. Termenul de Olimpiada se refera la perioada de patru ani consecutivi care debuteaza cu jocurile olimpiadei si se termina cu jocurile olimpiadei urmatoare. Olimpiadele se socotesc din 1896 cnd a avut loc prima editie a Jocurilor Olimpice Moderne.

Daca din anumite motive Jocurile Olimpice nu se desfasoara, olimpiada expira dupa patru ani din ziua nceperii sale, data la care ncepe o noua olimpiada.

Pierre de Coubertin a acordat o mare atentie organizarii ceremonialului si simbolurilor olimpice deoarece fara aceste simboluri ntrecerile ar fi simple, lipsite de semnificatii, fara substanta. Ele dau jocurilor o valoare estetica si o atmosfera de nalta frumusete si

emulatie si fac posibila comunicarea ntre popoare. Simbolurile au facut din Jocurile Olimpice un capitol al istoriei universale. Ele au depozitat n decursul anilor o imensa forta spirituala si traditionala. Cele mai cunoscute simboluri olimice sunt: Deviza olimpica "Citius, Altius, Fortius" (Mai repede, mai sus, mai puternic) Flacara olimpica si are originile n mitologia greaca n care simboliza sacralitatea. La Jocurile antice se organizau "curse ale lamfadoforilor" n care tinerii alergau cu torte aprinse n maini, iar n zilele noastre flacara aprinsa la Olimpia este transmisa prin diverse mijloace adecvate timpurilor moderne si distantelor imense spre locul de desfasurare al fiecarei editii, ntr-o emulatie care pastreaza vie ideea perenitatii si sacralitatii acestei competitii care a traversat timpurile; Simbolul olimpic este alcatuit din 5 cercuri nlantuite fiecare de alta culoare: albastru, galben, negru, verde si rosu; Drapelul olimpic este de culoare alba si are n centrul sau simbolul olimpic format din cele cinci cercuri; Imnul olimpic - Primul imn olimpic a fost special compus pentru prima editie a Jocurilor Olimpice Moderne de compozitorul grec Kostas Palamas. Ulterior s-a creat traditia ca fiecare oras care organizeaza o editie sa-si compuna prpriul imn.

Comitetul Olimpic Romn este o asociatie autonoma organizata n baza principiilor Cartei Olimpice si este recunoscut oficial de Comitetul International Olimpic din anul 1914. Data nfiintarii COR

nu este cunoscuta cu exactitate. Din unele documente se poate deduce ca fondarea a avut loc n luna martie sau aprilie a anului 1914 (Maroti, 2000), iar la 19 mai a fost trimisa scrisoarea adresata Comitetului International Olimpic prin care se facea cunoscuta nfiintarea acestui organism si componenta nominala a COR.

Principalele obiective a Comitetului Olimpic Romn sunt: -dezvoltarea si protejarea miscarii olimpice si a sportului n Romnia; -promovarea principiilor olimpismului n cadrul activitatilor sportive romnesti; -dezvoltarea sportului pentru toti si a sportului de performanta bazat pe principii olimpice; -pregatirea specialistilor din domeniul sportului; -lupta mpotriva violentei si a folosirii substanselor si procedeelor interzise de Comitetul International Olimpic; -organizarea selectiei si pregatirii sportivilor n vederea participarii la Jocurile Olimpice; -promovarea si sprijinirea integrarii sportivilor pe plan social.

Organele de conducere a Comitetului Olimpic Romn sunt: ADUNAREA GENERAL , COMITETUL EXECUTIV, BIROUL COMITETULUI EXECUTIV.

Mijloacele financiare al Comitetului Olimpic Romn provin din subventii din partea statului, organizatii, persoane particulare, donatii, fonduri rezultate din actiuni sportive organizate sub egida Comitetului Olimpic Romn, timbre, comercializarea emblemelor si publicatiilor, fonduri rezultate din sponsorizare.

n anul 1961, la sugestia lui Jean Ketseas, Carl Diem si a Comitetului Olimpic Elen a fost creata ACADEMIA OLIMPIC INTERNA IONAL (A.O.I.), ca o institutie culturala nsarcinata cu studiul ideilor olimpice si pregatirea unor specialisti care sa orienteze olimpismul n concordanta cu evolutia societatii.

nfiintata la 22 martie 1991, n baza hotarrii adunarii generale a Comitetului Olimpic Romn, Academia Olimpica Romna reprezinta un centru romnesc a olimpismului, a spiritului si principiilor olimpice. Obiectul de studiu al Academiei Olimpice Romne l constituie studierea aspectelor istorice, pedagogice si sociologice ale miscarii olimpice nationale si internationale. A.O.R. contribuie la formarea specialistilor n educatie fizica si sport n spiritul idealurilor olimpice, promoveaza spiritul de fair-play, lupta mpotriva violentei si dopajului n sport.

Celebrarea Jocurilor Olimpice are loc n cursul primului an al Olimpiadei. ncepnd cu anul 1994, la editia a XVII-a Jocurile Olimpice de iarna, acestea vor avea loc n cursul celui de-al doilea an al Olimpiadei. Gazda Jocurilor este aleasa de Comitetul International

Olimpic prin comisia sa executiva care supune spre aprobare alegerea orasului gazda.

Organizarea Jocurilor Olimpice este ncredintata de C.IO. si Comitetul Olimpic National al tarii gazda. n acest scop Comitetul National Olimpic constituie Comitetul de Organizare a Jocurilor Olimpice (C.O.J.O.). care are obligatia sa dirijeze toate activitatile sale conform Cartei Olimpice, si asuma responsabilitatea financiara a organizarii Jocurilor Olimpice, colaboreaza cu C. I.O. si primeste instructiuni de la aceasta.

Pentru a asigura conditii de reunire n acelasi loc a tuturor concurentilor, oficialitatilor si personalului echipei, Comitetul de Organizare a Jocurilor Olimpice amenajeaza un sat olimpic ce cuprinde localuri si instalatii pentru Federatiile internationale care coordoneaza disciplinele sportive incluse n programul Jocurilor Olimpice.

Comitetul de Organizare a Jocurilor Olimpice organizeaza si un program de manifestari culturale care are menirea de a promova relatii de prietenie si solidaritate ntre participanti.

Orice sportiv poate participa la Jocurile olimpice cu conditia sa se conformeze cartei olimpice si sa fie nscris de Comitetul sau olimpic pe baza unor criterii de admitere stabilite de Federatia Internationala.

Editiile Jocurilor Olimpice moderne:

Editia I - 1896 - Atena, Grecia n program au fost incluse 9 discipline sportive cu 43 de probe numai masculine de alergari, sarituri, aruncari, gimnastica (care includa halterele si tragerea frnghiei), scrima, lupte, tir, sporturi nautice (natatie, polo pe apa, canotaj, yachting), ciclism si calarie. Au participat 285 de sportivi (numai barbati) din 13 tari: Anglia, Australia, Austria, Bulgaria, Chile, Danemarca, Elvetia, Franta, Germania, S.U.A., Suedia, Ungaria si binenteles Grecia. Cursa de maraton a fost poate cea mai spectaculoasa. Ea a fost cstigata de grecul Spiridon Louys, care a parcurs distanta de la Marathon la Atena n 2 h si 48 de minute.

Editie a II-a 1900 - Paris, Franta Editia a fost numita simbolic "Olimpiada lui Coubertin". Jocurile au coincis cu organizarea "Expozitiei Universale" iar din motive financiare ele au facut parte din programul acestei manifestari. Pentru a raspunde cerintelor impuse de organizatori, competitia olimpica s-a desfasurat prin ntreceri diverse care au avut loc prin toate colturile Parisului si care au durat mai mult de trei luni (20 mai- 28 octombrie). La start au fost prezenti 1066 de sportivi din 21 de tari, iar din acestia, 6 au fost femei participante la ntrecerile de tenis si golf. Este prima participare a femeilor la ntrecerile olimpice. n program au fost incluse 18 discipline sportive cu 86 de probe. Aceasta editie nseamna pentru Romania prima participare a unui sportiv la J.O., prin persoana lui George Plagino care a concurat la tir, n proba de talere, unde s-a clasat al XIII-lea din 51 de concurenti.

Editia a III-a - 1904, Saint-Louis - S.U.A. Americanii au castigat cinstea de a organiza J.O datorita comportarii lor deosebite la primele editii. Dar si de aceasta data jocurile sunt umbrite de organizarea n aceeasi perioada a "Expozitiei Universale", iar din cauza distantelor mari participarea sportivilor din Europa si din alte parti ale lumii a fost slaba. Jocurile s-au desfasurat n perioada 1 iulie- 23 noiembrie. La ele au participat sportivi din 21 de tari, iar numarul disciplinelor sportive a fost de 15, cu 87 de probe. Pentru prima data au fost incluse ca sporturi olimpice boxul si baschetul.

Editia a IV-a - 1908 - Londra, Marea Britanie S-a desfasurat tot n cadrul unei expozitii, de data asta franco-britanica, dar cu toate acestea a fost mult mai bine organizata decat cele anterioare. A fost construit chiar un nou stadion care pe langa ntrecerile de atletism putea gazdui: curse cicliste, ntreceri de not, lupte, box, gimnastica, tir cu arcul. Au luat parte 2034 de sportivi din 22 de tari. Deschiderea ntrecerilor s-a desfasurat cu mult fast, marcand nceputurile instaurarii adevaratului ceremonial olimpic. Atletul clujean stefan Somodi care a participat la aceasta editie a reusit clasarea pe locul al II-lea la saritura n naltime cu 1,88 metri.

A V-a editie - 1912 - Stockholm, Suedia ntrecerile s-au desfasurat n perioada 5 mai - 22 iunie si au cuprins ntreceri la 15 discipline si 102 probe. Organizarea a fost foarte buna, ntrecerile s-au desfasurat dupa regulamente deja precis stabilite de C.I.O., nivelul

tehnic fiind de asemenea ridicat. Boxul a fost scos din programul deoarece legile suedeze interziceau practicarea lui, n schimb au aparut pentru prima data ntrecerile pe aparate de gimnastica. Acestea au fost amplasate chiar n incinta stadionului olimpic. A fost reintrodusa calaria, absenta la Londra si pentru prima data pentatlonul modern, creat la initiativa baronului Pierre de Coubertin pentru a continua traditia vechiului pentatlon antic grecesc. A fost construit un stadion nou si un bazin de not unde pentru prima data s-au ntrecut si femeile.

Atletismul a fost disciplina sportiva care a dominat prin nivelul performantelor si al dramatismului ntrecerilor aceasta editie. S-a remarcat atletul american Jim Thorpe, indian Sioux, care a castigat pentatlonul atletic si decatlonul cu rezultate deosebite. Dar dupa o scurta perioada de timp, medaliile olimpice i-au fost retrase pe considerentul ca atletul american a fost cu cativa ani mai nainte jucator profesionist de baseball. Acest fapt era contrar regulilor de atunci ale olimpismului care impuneau ca la aceasta competitie sa ia parte numai sportivii amatori. Desi sanctiunea era foarte aspra si chiar nedreapta, avand n vedere ca Jim Thrope a participat la J.O la alta disciplina sportiva decat cea pe care o practicase ca profesionist, abia dupa 70 de ani a fost reparata, cand C.I.O. a restituit medaliile olimpice urmasilor acestui mare atlet.

Editia suedeza a mai avut parte si de alte episoade dramatice, printre care meciul de lupte dintre un luptator rus si unul finlandez care a durat 11 ore, terminandu-se la egalitate, sau acela al cursei de maraton n care un sportiv portughez a murit de insolatie.

n probele de natatie protagonisti au fost germanii, suedezii si australienii, iar la tir, suedezii si americani. La canotaj, conform unei vechi traditii, cei mai buni au fost sportivii englezi, iar la yahting s-au impus sportivii nordici. Tot n spiritul traditiei, suedezii au dominat concursul de gimnastica la aparate.

Aceasta editie a J.O., prima dupa cea inaugurala care nu s-a desfasurat sub patronajul vreunei expozitii universale, a fost impecabil organizata de gazde si a contribuit decisiv la afirmarea J.O. si a olimpismului.

A VI-a editie, a J.O era programata sa se desfasoare n anul 1916, la Berlin, dar din cauza declansarii primului razboi mondial nu a mai avut loc.

A VII-a editie a J.O. 1920 - Anvers, Belgia Reluarea atat de prompta a jocurilor, imediat dupa ncetarea primului razboi mondial a demonstrat lumii ntregi ca ideea olimpismului era deja stabilizata si puternica n mintea si inima tineretului din ntreaga lume. Organizarea J.O. de la Anvers nu a fost usoara din nici un punct de vedere: financiar cheltuielile nu au putut fi suportate n ntregime de guvernul belgian care a apelat la concursul unor sponsori, iar pentru recuperarea fondurilor alocate a stabilit preturi mari la biletele de intrare, astfel ca numarul spectatorilor nu a fost cel asteptat. Ceremonia de deschidere a

avut loc n data de 14 august, desi ntrecerile ncepusera la 20 aprilie si au durat pana la 12 septembrie. Pentru prima data este arborat drapelul olimpic, creatie a lui Pierre de Coubertin si se rosteste pentru prima data juramantul olimpic. n randurile sportivilor care au defilat nu sunt prezenti reprezentantii tarilor nvinse si nici cei ai proaspetei Uniuni Sovietice.

Competitia olimpica la care s-au ntrecut 2066 de sportivi din 29 de tari, din care 63 de femei, a cuprins 23 de sporturi cu 158 de probe, din care 8 erau feminine. Toate recordurile anterioare privind numarul tarilor participante, a concurentilor, a disciplinelor si probelor sportive au fost depasite la aceasta editie. Cu toate ca ntrecerile au avut loc n conditii materiale aproape rudimentare, s-au obtinut si cateva rezultate sportive remarcabile. S-au stabilit recorduri mondiale si 13 recorduri olimpice. Cei mai buni s-au dovedit a fi la atletism, americanii, dar si spre surpriza tuturor, sportivii din Finlanda care au cucerit aurul olimpic n probele de aruncari si alergari pe distante lungi prin Kolehmainen si Paavo Nurmi. La not au dominat americanii, la calarie si pentatlon modern suedezii, iar la canotaj englezii au fost nvinsi de aceiasi neobositi sportivi americani. La scrima aproape toate medaliile au fost castigate de doi frati italieni: Nedo si Aldo Nadi.

A VIII-a editie - 1924 - Paris, Franta Dorinta exprimata de presedintele C.I.O., Pierre de Coubertin era de a reabilita editia din 1900. Dar si de data aceasta autoritatile franceze au alaturat jocurilor si alte manifestari sau serbari fapt ce a dus la extinderea perioadei de desfasurare a J.O. la aproape trei luni, din 4 mai pana la 27 septembrie.

Un fapt benefic pentru buna desfasurare a jocurilor a fost construirea pentru prima data a unui asezamant special pentru sportivii participanti, satul olimpic, devenit de atunci un simbol al acestei manifestari sportive universale. Numarul tarilor participante a fost un nou record: 44, iar sportivii de asemenea au fost n numar foarte mare: 3075, dintre care 136 de femei. S-au desfasurat ntreceri la 18 discipline sportive cu 126 de probe din care 10 feminine.

Atletismul a prilejuit din nou dispute spectaculoase si noi recorduri obtinute de sportivii americani si de cei finlandezi. Printre acestia se detasa ca o figura aparte, Paavo Nurmi. Castigator a patru probe: 1500 m, 5000 m, cros si 3000 m pe echipe, a fost numit de ziaristi "finlandezul cu chipul de piatra", "miracolul curselor de alergare" sau "omul cronometru".

La natatie au fost doborate toate recordurile olimpice si cateva dintre cele mondiale. Celebrul Johny Weissmuller a castigat trei probe: 100, 400, si 4x100 de metri, iar Franta a castigat turneul de polo pe apa.

Romania este de aceasta data reprezentata si ea de o adevarata delegatie sportiva formata din 51 de sportivi numai barbati, care au concurat la patru probe: rugby, fotbal, tenis si tir. Echipa de rugby se claseaza pe locul al III-lea (e drept ca din tot atatea echipe participante) obtinand si prima medalie de bronz din istoria olimpica a Romaniei.

Pentru prima data la ceremonia de nchidere sunt naltate trei drapele: al Frantei, al Greciei si al Olandei, viitoarea organizatoare, spre cinstirea n egala masura a trecutului, prezentul si viitorul J.O.

A IX-a editie a J.O - 1928 - Amsterdam, Olanda C.I.O. a luat de data asta din timp masuri pentru buna organizare si desfasurare a competitiei, limitand durata desfasurarii la 15 zile si reducand numarul disciplinelor sportive la aceiasi cifra, 15. Organizatorii olandezi au amenajat un complex olimpic care cuprindea un stadion cu pista de 400 de metri pentru alergari si una de 500 de metri pentru ntrecerile de ciclism. Alaturi se gaseau bazine de not, sali de lupta si de scrima.

La aceasta editie mai apare un element care va intra n simbolistica olimpica de aici nainte: flacara olimpica, care va arde ntr-o cupola imensa pe toata durata jocurilor.

Au participat 46 de reprezentative nationale, 2971 de sportivi din care 290 au fost femei. Ca si la editiile precedente, ntrecerile atletice au fost dominate de americani si finlandezi, primii la probele de sarituri si aruncari, iar ceilalti la alergarile de durata si la decatlon. Istoria olimpica consemneaza la aceste ntreceri un gest deosebit de sportivitate si spirit olimpic a marelui atlet Paavo Nurmi, care n proba de 3000 obstacole si-a ajutat adversarul (pe francezul Duquesne) sa se ridice din groapa cu apa n care cazut, trecand mpreuna cu el umar la umar, linia de sosire.

La natatie, americanul de origine romana J.Weissmuller domina din nou ntrecerile, alaturi de concurenti din Japonia si Germania.

Echipa olimpica a Uruguayului cucereste titlul la fotbal, iar cea a Indiei la hochei pe iarba. Reprezentantii Elvetiei sunt protagonistii concursului de gimnastica, iar la box italienii si argentinienii i nving pe americani si pe englezi care erau cotati ca favoriti.

ara noastra a luat parte la aceasta editie cu o echipa formata din atleti si scrimeri, avand 26 de componenti, dintre doua erau femei. Clujul sportiv a avut o contributie importanta la formarea echipei olimpice prin atletii Peter Ladislau, Tiberiu Rus si Berta Jikely, care au reprezentat onorabil culorile sportului romanesc desi rezultatele lor nu au fost remarcabile.

A X-a editie a J.O. - 1932 - Los Angeles, S.U.A n ciuda dificultatilor economice prin care trecea S.U.A. ca urmare a crizei economice din anii 1929-1930, americanii au reusit organizarea n conditii destul de bune a jocurilor. J.O. au debutat la 30 iulie si au durat pana la 14 august. 38 de tari, cu 1331 de sportivi (127 de femei ) s-au ntrecut la probele cuprinse n cele 15 discipline olimpice.

Atletismul a fost ca de obicei "sportul rege", ntrecerile fiind urmarite de un numar mare de spectatori, iar sportivii reusind sa doboare nu mai putin de 25 de recorduri olimpice si 16 recorduri mondiale.

La natatia s-au impus de aceasta data sportivii japonezi, iar la canotaj medaliile le-au mpartit echipajele tarilor cu traditie n acest sport: Anglia si S.U.A. Surprinzatoare a fost nsa victoria americanilor la gimnastica n dauna unor tari care porneau favorite: Italia si Ungaria. ntrecerile hipice au fost dominate de sportivii francezi. Romania nu fost reprezentata la aceasta editie a J.O..

A XI-a editie a J.O. - 1936 - Berlin, Germania Alegerea locului de desfasurare a jocurilor olimpice devenea o problema din de n ce mai dificila pentru membrii C.I.O., din cauza numarului mare de orase care doreau sa aiba onoarea de a le organiza. De data aceasta alegerea s-a facut dintre orasele Alexandria, Barcelona, Buenos Aires, Roma si Berlin. A castigat Berlinul, n ciuda protestelor unor tari care nu vedeau cu ochi buni organizarea acestei competitii care se vroia un simbol al pacii, de catre o tara n care militarismul si autocratia erau n plina ascensiune. Dupa obtinerea dreptului de organizare autoritatile germane au depus eforturi deosebite pentru a crea conditii cat mai bune de desfasurare a jocurilor n care ei vedeau si un prilej de crestere a influentei mondiale a Germaniei.

Pentru prima data flacara olimpica este aprinsa de la soarele Olimpiei, iar torta ajunge la Berlin purtata prin stafetele care de acum nainte vor face parte din ceremonialului olimpic.

Au participat 4069 de sportivi (328 de femei) din 49 de tari, ntrecerile desfasurandu-se n perioada 1-16 august. Sporturile incluse n program au fost n numar de 20.

ntrecerile de atletism au fost dominate de sportivii americani de culoare, spre disperarea organizatorilor germani. Eroul acestei editii a fost Jesse Owens, care a cucerit patru medalii de aur la: 100, 200 si 4x100 metri si la saritura n lungime.

Sportivii germani au dominat ntrecerile de gimnastica si cele hipice, iar japonezii si americanii pe cele de natatie. n schimb la probele feminine de not sportivele din Olanda au castigat aproape toate probele.

Pentru prima data este inclus n program jocul de handbal n 11 jucatori, competitie la care participa si o echipa din tara noastra.

Pe langa jucatorii de handbal, Romania a mai fost reprezentata de sportive care au luat parte la ntrecerile de gimnastica, calarie, box, scrima, lupte, atletism. Cele mai bune rezultate ale delegatiei formata

din 71 de sportivi romani au fost locul V obtinut de handbalisti si medalia de argint a lui Henri Rang la calarie.

O medalie inedita a fost castigata la aceste jocuri, nu sportivi, ci de parcul sportiv "Regele Carol" din Cluj ( astazi, Parcul sportiv universitar Dr. Iuliu Hatieganu, und si are sediul Facultatea de Educatie Fizica si Sport a Universitatii Babes-Bolyai Cluj-Napoca). Creatie a Prof.dr. Iuliu Hatieganu, ajutat de arhitectul Bell si inginerul Iuliu Kovacs, parcul a fost inaugurat n anul 1935, iar planurile si fotografiile care au luat parte la concursul denumit "Pentatlonul Muzelor", sectiunea arhitectura si constructii sportive au fost apreciate cu medalia de bronz.

Urmatoarele doua editii, cea de a XII-a si a XIII-a, programate pentru anii 1940 si 1944 la Tokio si respectiv Helsinki nu s-au desfasurat din cauza celui de al doilea razboi mondial.

A XIV-a editie a J.O. - 1948 - Londra, Marea Britanie Dupa 40 de ani, natiunii engleze greu ncercata de razboiul abia ncheiat i se ncredinteaza pentru a doua oara cinstea de a organiza J.O. Conditiile de desfasurare au fost modeste, alimentele erau rationalizate, satul olimpic a fost amenajat n foste cazarmi militare. Cu toate acestea 58 de natiuni ale lumii si-au dovedit nca odata atasamentul fata de olimpism, participand cu 4062 de sportivi (358 de femei) la ntrecerile olimpice. Pentru doua saptamani, 29 iulie-14 august, stadionul "Empire

Stadium" a devenit templul sportului amator din lume. Numarul de discipline sportive a fost stabilit la 18.

Atletismul ca de obicei a fost n centrul atentiei, editia londoneza consacrandu-l pe alergatorul ceh Emil Zatopek, "omul locomotiva", care s-a remarcat prin usurinta cu care a castigat doua probe de mare fond: 5000 si 10.000 de metri.

La natatie majoritatea probelor atat masculine cat si feminine au fost castigate de sportivii americani. Acestia au mai cucerit laurii olimpici si la baschet. Ciclistii au adus medalii olimpice Frantei si Italiei, canoistii Cehoslovaciei, scrimerii Italiei si Ungariei, boxerii Argentinei. Romania nu participa nici la aceasta editie.

A XV-a editie a J.O. - 1952 - Helsinki, Finlanda La fel ca si la editia din anul 1912 din Suedia, popoarele nordice demonstreaza ca n aceasta parte a lumii exercitiile fizice si sportul se bucura de toata atentia si pretuirea. Finlanda a pregatit pentru aceasta ocazie un stadion cu o capacitate de 70.000 de locuri, alaturi de care se gaseau bazinul de not si sali pentru sporturile de interior. Sportivii au fost gazduiti n trei sate olimpice, iar pentru ca numarul lor era foarte mare, o parte au fost cazati n casele unor cetateni care si-au pus locuintele proprii n folosul organizatorilor J.O.

Participarea a fost numeroasa, 5867sportivi, dintre care 573 de femei, din 70 de tari. Pentru prima data participa la ntrecerile olimpice U.R.S.S, cu o echipa numeroasa si bine pregatita. S-au obtinut rezultate sportive bune, stabilindu-se 49 de recorduri olimpice si 15 recorduri mondiale.

La atletism eroul ntrecerilor a fost din nou cehul Emil Zatopek, care si-a nvins detasat adversarii la probele de 10.000, 5.000 si maraton. Sotia sa, Dana, a castigat si ea o medalie olimpica de aur, la proba de aruncare a sulitei. Atletele sovietice au dominat copios aproape toate probele, iar dintre atletii romani s-au remarcat Ioan Soter, la saritura n naltime si Lia Manoliu la aruncarea discului, ambii clasati pe locul al VI-lea.

La natatie, probele masculine au fost dominate de americani iar cele feminine de sportivele din Ungaria. Sportivii sovietici au fost protagonistii principali ai ntrecerilor de haltere, box, lupte, gimnastica, baschet si tir.

ara noastra a fost reprezentata de o delegatie numeroasa de 83 de sportivi, care au luat parte la aproape toate disciplinele sportive. Cel mai bun rezultat a fost obtinut la tir, unde sportivul Iosif Sarbu, a cucerit prima medalie olimpica de aur pentru Romania n proba de pistol viteza. O medalie de argint a obtinut boxerul Tita Vasile, iar Fiat Gheorghe la box si Lichiardopol Gheorghe la tir, au obtinut cate o medalie de bronz.

Dintre sportivii clujeni care au luat parte la aceste jocuri olimpice putem aminti atletele Emma Konrad si Alexandra Taifas-Sicoe, boxerul Ferenc Ambrus, gimnastele Olga Gollner si Ileana Gyarfas, scrimerii Adalbert Gurath si Zoltan Uray.

Prima prezenta postbelica a Romaniei la J.O. a fost ncununata de trei medalii, iar n clasamentul neoficial pe natiuni delegatia noastra s-a clasat pe locul 23 din 43 de tari participante.

A XVI-a editie a J.O.- 1956 - Melbourne, Australia O lege autohtona interzicea cu strictete intrarea cailor straini pe teritoriul Australiei. Din acest motiv C.I.O. a decis ca ntrecerile hipice din programul olimpic al anului 1956 sa se desfasoare n Suedia, la Stokholm. Aceasta derogare organizatorica de la regulamentul de organizare al ntrecerilor olimpice a fost singular n istoria J.O. moderne.

La ntrecerile de calarie din Suedia au participat reprezentativele nationale din 29 de tari, n timp ce la Melbourne numarul tarilor participante a fost de 67. Cei 3539 de sportiv dintre care 533 erau femei au fost gazduiti n satul olimpic special amenajat, format din 841 de casute. ntrecerile s-au desfasurat pe stadionul "Melbourne Cricket Ground", iar probele de natatie n piscina din Olympic Park, care era marea mandrie a australienilor. n program au

fost incluse 18 discipline sportive care au cuprins 151 de probe, dintre care 26 erau pentru participantele de gen feminin.

Publicul australian a participat cu destul interes la spectacolul sportiv, dar din cauza cunostintelor reduse despre sportul international, entuziasmul lor nu s-a manifestat decat atunci cand protagonistii concursurilor erau compatrioti de ai lor.

n ntrecerile atletice, probele de sprint au fost castigate de atletul american Robert Morrow, demn urmas a lui Jesse Owens. n ntrecerile feminine, sovieticelor care au dominat concursul li s-au adaugat si doua sportive australience castigatoare a probelor de alergare pe distante scurte.

Natatia a fost sportul unde gazdele au monopolizat succesul, castigand 8 titluri olimpice din 13. La gimnastica masculina editia australiana a prilejuit lansarea n arena a sportivilor sovietici, care au cucerit 15 medalii.

Pentru Romania episodul Melbourne este una dintre cele mai frumoase pagini de istorie olimpica. Sportivii nostri au cucerit 13 medalii dintre care 5 de aur prin: canoistii Leon Rotman (2), Alexe Dumitru si Ismailciuc Simion, boxerul Nicolae Linca si stefan Petrescu la tir. Celelalte medalii de argint si de bronz au fost cucerite la box, scrima,

gimnastica feminina, lupte greco-romane. n clasamentul final neoficial, tara noastra a ocupat locul 11 ntre natiuni.

A XVII-a editie, 1960 - Roma, Italia Prin tot ce s-au straduit sa organizeze, italienii au dorit sa demonstreze ca alegerea lor ca gazde a J.O. nu a fost ntamplatoare. Ei au reusit sa creeze un cadru si o atmosfera unica pentru manifestarile olimpice prin desfasurarea ntrecerilor la cele 18 discipline olimpice. Valorificand la maximum frumustea si maretia vechilor constructii antice ei au organizat ntreceri chiar n spatiul oferit de aceste vestigii: Termele lui Caracalla, sau zidurile Bazilicii lui Maxentiu. Un moment de apogeu al ntrecerilor a fost cursa de maraton desfasurata pe via Apia si ncheiata la lumina tortelor n apropierea Colisseumului, sub arcul lui Constantin.

Flacara olimpica, aprinsa cu tot ceremonialul antic la Olimpia n Grecia, a ajuns la Roma n 24 august, iar a doua zi ea a fost dusa pe stadionul olimpic marcand deschiderea oficiala a editiei "romane" a jocurilor.

Participarea a ntrecut toate asteptarile: delegatiile a 84 de tari, cuprinzand aproape 6000 de sportivi si-au disputat ntaietatea la cele 150 de probe, iar rezultatele au fost si ele pe masura. Este greu de desemnat vreun erou al acestei editii. S-au stabilit 73 de recorduri olimpice si 31 de recorduri mondiale.

Atletismul, ca de obicei a fost sportul rege al jocurilor, iar unii dintre atleti au intrat n legenda. Printre ei: maratonistul etiopian care a alergat descult Bikila Abebe sau atleta numita "gazela neagra", Wilma Rudolph care a castigat proba da 100 m cu timpul 11,0 secunde. Ca de obicei, atletii sovietici obtin rezultate d exceptie atat la ntrecerile masculine, cat si la cele feminine.

Romania s-a ntors acasa cu un bilant bun: 3 medalii de aur castigate de: Iolanda Balas la saritura n naltime, Dumitru Parvulescu la lupte greco-romane si Ion Dumitrescu la tir. S-au mai cucerit o medalie de argint si 6 medalii de bronz la atletism, box, gimnastica, lupte, scrima si canoe. Delegatia formata din 109 sportivi a reusit sa se claseze pe locul 10 n clasamentul natiunilor participante.

A XVIII-a editie - 1964 - Tokio, Japonia Poporul nipon s-a dovedit a fi o gazda atenta care pe langa competitiile sportive, a avut grija sa organizeze si o serie de alte manifestari, mai ales culturale. Doza de inedit a acestei editii a fost sporita de conditiile geografice si climatice naturale ale Japoniei: taifunul Wilda care si-a facut simtita prezenta sau miscarile seismice care au mutat locuintele din satul olimpic.

Aceasta editie a programat ntreceri la 20 de discipline sportive, cele mai noi sporturi intrate n familia olimpica la aceasta editie fiind voleiul si judo-ul.

S-au ntrecut 5586 de sportivi (732 de femei) din 90 de tari. Pe drept cuvant editia japoneza a fost numita, editia recordurilor, pentru ca au fost stabilite 76 de noi recorduri olimpice si 45 de recorduri mondiale. Cei mai reprezentativi sportivi au fost americanul Don Hollander cu cele 4 medalii de aur cucerite la not, maratonistul etiopian Bikila Abebe, dar si romanca Iolanda Balas care a cucerit din nou titlul olimpic, stabilind si un nou record olimpic la saritura n naltime. Cea de a doua medalie de aur a delegatiei romane a fost cucerita de o atleta n varsta de numai 17 ani, Mihaela Penes.

Bilantul olimpic romanesc a fost unul foarte bun, cele 12 medalii (2 de aur, 4 de argint si 6 de bronz) situand tara noastra pe locul 12 n clasamentul general.

A XIX-a editie a J.O. - 1968 - Ciudad de Mexico, Mexic ncredintarea spre organizare a ntrecerilor olimpice unui oras situat la o altitudine de 2260 de metri, a fost un act de mare curaj din partea C.I.O. Multe voci si-au exprimat convingerea ca altitudinea ridicata va constitui un impediment serios n organizarea si buna desfasurare a ntrecerilor. Contrar parerii pesimistilor, aceasta editie s-a dovedit una n care performantele deosebite si recordurile au fost foarte numeroase. Mai mult chiar, unele dintre ele s-au mentinut decenii n sir.

Pentru desfasurarea concursurilor gazdele au pregatit numeroase baze sportive moderne: un stadion pentru ntrecerile de

atletism cu o capacitate de 80.000 de spectatori cu pista de alergare acoperita cu nou aparutul material sintetic "tartanul", piscina acoperita, sala de jocuri numita "Gimnaziu olimpic", Palatul sporturilor, sala de arme, velodromul olimpic, stadionul "Azteca" pentru fotbal si un sat olimpic construit pe "verticala".

Au participat 6626 de sportivi (768 de femei ) din 113 tari, care au reusit la aceasta editie sa doboare un numar dublu de recorduri mondiale fata de editia precedenta.

La atletism, americanii s-au impus la sprint, dar alergarile pe distanta lungi au fost dominate de atletii etiopieni si kenieni. Probele de sarituri s-au desfasurat n general sub auspiciile recordurilor, dar performanta cea mai uluitoare a fost cea a lui Bob Beamon, la saritura n lungime cu 8,90 metri. Acest record va fi doborat abia dupa un sfert de veac. La saritura n naltime, americanul Dick Fosbury introduce o noua tehnica, cea cu rasturnare dorsala, care va fi cunoscuta sub denumirea de "flop" si va fi adoptata de tot mai multi atleti n viitorii ani, nlocuind clasica saritura "ventrala".

Concursurile de lupte greco-romane au fost dominate de sportivii din Ungaria, Bulgaria, Germania. n probele de caiac-canoe si canotaj, sportivii romani, unguri si sovietici au fost printre protagonisti.

n fruntea clasamentului general s-a situat reprezentativa S.U.A. urmata de cea a U.R.S.S., Romania clasandu-se pe locul 10. Cele mai bune rezultate ale sportivilor romani au fost realizate la urmatoarele discipline sportive: atletism: medalii de aur - Lia Manoliu la aruncarea discului si Viorica Viscopoleanu la saritura n lungime; medalii de argint - Mihaela Penes la aruncarea sulitei si clujeanca Ileana Silai la proba de 800 de metri; caiac-canoe: medalia de aur - echipajul format din Ivan Patzaichin si Serghei Covaliov; box: medalie de argint- Ion Monea si medalie de bronz - Calistrat Cutov; la scrima, caiac si lupte greco-romane s-au obtinut de asemenea medalii de bronz.

A XX-a editie a J.O. - 1972- Munchen, Germania Capitala Bavariei s-a pregatit minutios pentru acest mare eveniment sportiv. Au fost construite baze sportive noi care s-au nglobat complexului Oberwiesefeld, iar pentru ca toate aceste baze se gaseau aproape una de alta, editia mncheneza a fost numita "olimpiada distantelor scurte". Complexul sportiv cuprinde stadionul, palatul sporturilor, bazinul de not, velodromul si sala de box.

J.O s-au desfasurat n perioada 26 august - 11 septembrie. Au fost prezenti 7894 de sportivi (1171 de femei ) din 123 de tari, care si-

au disputat ntaietatea la 21 de discipline sportive, mai precis la 195 de probe din care 43 au fost pentru femei.

Editia aceasta a fost din pacate marcata si de un eveniment care nu ar fi trebuit sa aiba loc si care a nsemnat anularea oricarui spirit olimpic: atacul terorist din satul olimpic al unui comando arab ndreptat mpotriva sportivilor din Israel, soldat cu rezutate tragice.

Pe plan sportiv, n competitia atletica s-a remarcat sovieticul Valeri Borzov castigator al probelor de sprint si atletii din Finlanda care au castigat alergarile de semifond si fond. La femei, atletele germane au dominat net toate probele. Luptele au adus satisfactii sportivilor din delegatia romana care s-a numarat printre castigatorii medaliilor de aur alaturi de sportivii din U.R.S.S. si Bulgaria. Concursurile de caiac-canoe au fost dominate de sportivii sovietici si de cei romani. ntrecerile de scrima s-au disputat ntre polonezi, unguri, sovietici si italieni. La gimnastica feminina toate medaliile au revenit sportivelor sovietice si germane, dar prezenta romancelor s-a facut si ea simtita. La masculin, gimnastii japonezi care au introdus n exercitiile lor elemente originale si dificile, au devenit campioni olimpici. La natatie, eroii au fost americanul Mark Spitz si australianca Shane Gould.

Turneele de jocuri sportive au avut drept castigatori: echipa Yugoslaviei la handbal (Romania clasandu-se pe locul al III-lea, cea a U.R.S.S la baschet, reusind sa detroneze reprezentativa S.U.A. castigatoare a tuturor editiilor precedente, iar la fotbal echipa Poloniei.

Romania cu delegatia sa formata din 169 de sportivi (39 de femei) a reusit sa obtina 16 medalii si locul 12 n clasamentul general pe natiuni. Rezultatele de exceptie au fost realizate de : Gheorghe Berceanu si Nicolae Martinescu la lupte si Ivan Patzaichin la canoe, campioni olimpici. Medalii de argint au obtinut atleta Argentina Menis, canoistul Serghei Covaliov, caiacistii Atanasie Sciotnic, Roman Vartolomeu, Aurel Vernescu si Mihai Zafiu. Medalii de bronz au fost aduse acasa de catre sportivii de la caiac si canotaj, de la lupte grecoromane si libere, scrima si handbal.

A XXI-a editie a J.O.- 1976 - Montreal, Canada Natiunea canadiana a demonstrat la superlativ modul de organizare a unei manifestari sportive de asemenea amploare. Peste 100.000 de persoane, colaboratori permanenti sau temporari ai C.I.O. au fost implicate n reusita acestei editii a J.O.. Organizatorii au pus la dispozitia competitorilor baze sportive ultramoderne si mijloace de transport rapide, iar ziaristii au avut parte de un sistem informational de foarte modern si bine pus la punct.

Flacara olimpica a fost transmisa din Grecia spre continentul american printr-o modalitate inedita. A fost aprinsa la Atena, n incinta stadionului Averoff unde a avut loc prima editie moderna a jocurilor. Printr-un sistem special cu raze laser a fost transmisa prin satelit n Canada, la Quebec. Aici, flacara olimpica s-a aprins n creuzetul construit pentru aceasta ceremonie si a fost apoi dusa la Montreal, de

un baiat si o fata, reprezentand cele doua natiuni conlocuitoare ale Canadei (engleza si franceza).

ntrecerile olimpice s-au desfasurat n perioada 17 iulie - 1 august 1976, avand o larga participare: 6189 de sportivi (1274 de femei) care au reprezentat 88 de tari. Competitiile s-au desfasurat la 21 de discipline sportive cu 198 de probe, din care 49 feminine.

La cele 37 de probe atletice au participat aproape un sfert din numarul sportivilor prezenti la ntrecerile olimpice, surprizele fiind produse mai ales de atletii si atletele din R.D.G. care au obtinut 11 medalii de aur, 7 medalii de argint si 9 de bronz. Atletii americani au cstigat doar 4 titluri olimpice. Surprizele nu a lipsit nici la alte discipline sportive. Poloistii sovietici, campioni olimpici la editia precedenta nu sau calificat la turneul final csigat de Ungaria. Echipele sovietice de volei nu au reusit sa devina campioane olimpice, cedand n finale n fata echipei japoneze la feminin, respectiv n fata polonezilor la masculin.

Pentru delegatia Romaniei formata din 166 de sportivi dintre care 59 femei, cele 27 de medalii, care le-au adus locul al VI-lea n clasamentul general pe natiuni au fost obtinute de: gimnasta Nadia Comaneci care a fost fara nici o discutie eroina acestei editii a J.O. atat prin cele 5 medalii cucerite, dintre care trei de aur, dar si prin executiile sale formidabile care au revolutionat gimnastica feminina;

Vasile Dba castigator al titlului de Campion olimpic la caiac; Simion Cutov si Mircea Simion la box, Gheorghe Danilov si Gheorghe Simionov la canoe, Teodora Ungureanu si echipa feminina de gimnastica, echipa masculina de handbal, Gheorghe Berceanu, Nicu Ginga si stefan Rusu la lupte greco-romane - medalii de argint; Boxerii Alec Nastac si Costica Dafinoiu, echipajul de canotaj 4+1, Vasile Dba si echipajul Policarp Malihin si Larion Serghei, la caiac, gimnastii Dan Grecu, Nadia Comaneci si Teodora Ungureanu, luptatorii Stelian Morcov, Roman Codreanu si Ladislau Simon, echipa masculina de sabie - medalii de bronz.

A XXII-a editie a J.O. - 1980 - Moscova, U.R.S.S. Este pentru prima data cand J.O se desfasoara ntr-o tara socialista. Organizatorii au depus eforturi deosebite pentru amenajarea bazelor sportive si a satului olimpic, dar din pacate "razboiul rece" era nca n plina desfasurare. n semn de protest pentru invadarea Afganistanului de catre armatele sovietice tarile democratice ale lumii nu vor lua parte la aceasta editie a J.O.

Cu toate ca au lipsit multi dintre sportivii de mare valoare ai momentului au fost stabilite 76 de recorduri olimpice si 36 de recorduri mondiale. si numarul spectatorilor a fos unul record, cele 203 probe pentru care s-au organizat ntreceri la 21 de discipline olimpice au fost urmarite de peste 5 milioane de spectatori.

La atletism s-au nregistrat 7 recorduri mondiale si 16 olimpice. ntrecerile de caiac-canoe si canotaj i-au adus n prim plan pe sportivii romani care au concurat de la egal cu cei din R.D.G. si U.R.S.S. si la lupte, box si scrima sportivii romani au fost printre protagonistii ntrecerilor, alaturi de bulgari, sovietici si cubanezi. Natatia a fost dominata categoric de sportivele est germane si de notatorii sovietici.

Jocurile sportive au dat ocazia unor turnee echilibrate si de buna valoare. La handbal, dupa ce a depasit ntr-un meci dramatic echipa U.R.S.S. nationala Romaniei a cedat n finala n fata Yugoslaviei, iar echipa de volei masculin a reusit sa obtina medaliile de bronz.

La gimnastica, desi au avut probleme deosebite cu arbitrajul care le-a fost total ostil, sportivele noastre si-au demonstat valoarea. Nadia Comaneci a obtinut doua medalii de aur si una de argint, Emilia Eberle o medalie de argint, iar echipa s-a clasat pe pozitia doua n clasament.

n total delegatia Romaniei formata din 239 de sportivi, dintre care 76 de femei, a reusit sa cucereasca 25 de medalii, clasandu-se pe locul al VI-lea n clasamentul general.

A XXIII-a editie - 1984- Los Angeles, S.U.A Dupa 52 de ani, "orasul ngerilor" are pentru a doua oara onoarea de a gazdui marea manifestare sportiva mondiala. Din nou se dovedeste ca olimpismul

modern nu mai are aceleasi valente ca si cel antic, iar sportul nu se poate desparti de politica. Ca raspuns la boicotul editiei moscovite, tarile din sistemul socialist nu participa la aceasta editie, cu exceptia Romaniei si a Yugoslaviei.

Din punct de vedere organizatoric, americanii nu se dezmint. Permisiunea acordata de C.I.O. de a folosi publicitatea, o schimbare n principiile si regulile olimpismului motivata de costurile din ce n ce mai mari de organizare, a creat posibilitatea implicarii financiare a marilor firme n efortul gazdelor de a crea conditii materiale perfecte pentru competitori, ziaristi si spectatori. n interiorul marelui stadion "Los Angeles Memorial Coliseum", complet refacut si modernizat s-a instalat un adevarat "creier electronic", care putea oferi date despre viteza si directia vantului, timpii intermediari si de sosire, iar camerele de vederi care mpanzeau stadionul nregistrau "finisul" cu 100 de imagini pe secunda. Transmisiile de televiziune au dat posibilitatea urmaririi ntrecerilor n toate colturile lumii.

Ceremonia de deschidere a fost un spectacol impresionant care a marcat debutul ntrecerilor desfasurate n perioada 27 iulie - 12 august, cu participarea sportivilor din 140 de tari.

Sportul rege al ntrecerilor olimpice, atletismul a fost la el acasa, ntrecerile fiind dominate de atletii tarii gazda, urmati de cei din Marea Britanie, R.F.G. si Italia. Reprezentantele noastre, atletele Doina Melinte, Maricica Puica, Anisoara Cusnir, Mihaela Loghin, Vali Ionescu,

Florenta Craciunescu, Cristiana Cojocaru si Fita Lovin au fost si ele la mare naltime, cucerind 10 medalii olimpice.

La canotaj si caiac-canoe, alaturi de sportivii din S.U.A, romanii au fost protagonistii ntrecerilor, cucerind 4 medalii.

Gimnastica, mai ales cea feminina este din nou autoarea unui mare succes: cucerirea titlului olimpic n proba pe echipe si a medaliilor de aur la sol, sarituri si barna prin Ecaterina Szabo, precum si nca 2 medalii de argint si 2 de bronz.

Halterele au adus celor 10 sportivi romani 8 medalii: 2 de aur, 5 de argint si una de bronz. La lupte sportivii nostri au cstigat 5 medalii. Scrimerele au ajuns n finala unde au cedat n fata sportivelor din R.F.G., iar echipa de sabie a castigat medaliile de bronz.

La probele de natatie s-au stabilit 10 recorduri mondiale si 37 olimpice, nare parte dintre ele de catre sportivii americani. Pentru prima data n programul olimpic a fost inclusa si proba de not sincron.

Handbalistii romani au avut din nou ocazia sa devina campioni olimpici, dar eterna lor rivala, echipa Yugoslaviei i-a nvins din nou, fiind obligati sa se multumeasca cu medaliile de bronz.

La ncheierea ntrecerilor olimpice, delegatia tarii noastre formata din 127 de sportivi a avut un palmares format din 53 de medalii, din care 20 de aur, 16 de argint si 17 de bronz, clasandu-se pe locul al II-lea pe natiuni dupa echipa S.U.A. Acest rezultat, cel mai bun din istoria olimpica a ncununat cei 60 de ani care trecusera de la prima participare oficiala a Romaniei la J.O., din anul 1924.

A XXIV-a editie a J.O.- 1988- Seul- Coreea Spre surprinderea multora, participantii la aceasta editie organizata "la capatul lumii" au descoperit o metropola moderna n care locuitorii se bucurau de un foarte bun nivel de trai, cu cladiri, sosele, baze sportive impresionante prin modernismul lor.

Editia J.O. de la Seul a fost un eveniment care a anuntat sfarsitul "razboiului rece" si nceputul unei noi perioade din istoria multor tari. Dupa multa vreme nu este o editie boicotata, iar C.I.O numara n randurile sale mai multe tari membre tari Organizatia Natiunilor Unite. La ntreceri se aliniaza 161 de tari, dar numarul sportivilor este mai mic decat la editiile anterioare, 1626 de sportivi, datorita restrictiilor impuse de C.I.O. n efortul de a controla fenomenul de gigantism al jocurilor.

La aceasta editie, desi media de varsta a sportivilor a fost una dintre cele mai scazute, s-au nregistrat performante sportive de valoare exceptionala.

J.O. de la Seul au facut din atletii Florence Griffity-Joyner, Jan Zelezni si Carl Lewis, adevarati "zei" ai sportului. n acelasi timp au fost propulsati spre ierarhia mondiala si Marlene Ottey, Gwen Torrence, Paula Ivan, Heike Drechler, Alina Astafei, Stefka Konstandinova. Editia de la Seul a fost si editia cu cel mai rasunator caz de dopaj, cel la canadianului Ben Johnson, recordman mondial al sprintului. Descoperit pozitiv la analizele efectuate acesta a fost suspendat pe viata din activitatea sportiva.

La gimnastica feminina s-a relansat disputa olimpica dintre echipele U.R.S.S., S.U.A. si Romania. Au castigat de data asta gimnastele sovietice urmate de cele din echipa Romaniei.

Numarul sporturilor olimpice a crescut si la aceasta editie, tenisul reintrand dupa 64 de ani n familia olimpica.

Pentru sportul din Coreea, ntrecerile olimpice au nsemnat o adevarata lansare pe drumul marilor performante, locurile fruntase pe care s-au situat echipele de handbal masculin (medalia de aur) si feminin (medalia de argint), medaliile obtinute de judocani si boxeri, constituind rezultate deosebit de valoroase.

Delegatia putin numeroasa a tarii noastre, formata doar de 63 de sportivi a obtinut un total de 24 de medalii, dintre care 7 de aur, 11 de argint si 6 de bronz. Trei medalii de aur a cucerit gimnasta Daniela Silivas, iar cate una, atleta Paula Ivan, luptatorul Vasile Puscasu, canotoarele Rodica Arba si Olga Homeghi, precum si Sorin Babii la tir. Medaliile de argint au fost obtinute la not, de Noemi Lung, de echipa feminina de gimnastica si de Daniela Silivas la individual compus, de sportivii de la canotaj si caiac-canoe: Elisabeta Lipa, Veronica Cogeanu, Dimitrie Popescu, Ioan Snep, Valentin Robu, Vasile Tomoioaga, Danut Dobre, Doina Balan, Veronica Nicula, Mihaela Armasescu, de halterofilul Nicu Vlad si boxerul Daniel Dumitrescu. Medaliile de bronz au fost castigate la gimnastica si canotaj. Cu acest bilant Romania s-a clasat pe locul al VIII-lea n clasamentul general al natiunilor participante.

A XXV-a editie a J.O - 1992 - Barcelona, Spania n seara zilei de 21 iulie, n incinta imensului stadion catalan, peste 150.000 de spectatori au urmatit deschiderea editiei cu numarul 25. Ceremonia a fost un spectacol al dansului, muzicii, sportului si prieteniei. Peste 15.000 de artisti printre care unii de faima mondiala si-au dat concursul pentru reusita spectacolului: Montserat Caballe, Placido Domingo, Josse Carreras, Freddy Mercury. n tribuna un public la fel de celebru: regele Juan Carlos si familia regala, sefi de state, ministri.

Flacara olimpica care a parcurs cei 5000 de km. dintre Olimpia si Barcelona purtata de stafete ale tinerilor, este aprinsa prin tragerea cu arcul de catre fostul arcas spaniol Antonio Rebolo.

Desi congresul C.I.O care a precedat J.O. a hotarat reducerea numarului de concurenti pentru a nu se depasi posibilitatile satului olimpic, la aceasta editie numarul participantilor este imens, 10.570 de sportivi reprezentand 173 de tari. Unele dintre delegatiile tarilor africane erau la prima participare olimpica.

ntrecerile atletice au fost ca de obicei viu disputate, iar numarul mare de sportivi cu rezultate bune a facut ca ntrecerile sa ramana deschise oricarui rezultat. Englezul Linford Christie a castigat proba de 100, specialitate americana pana atunci. Probele de semifond si fond au fost monopolizate de atletii din Kenya si Etiopia. Editia "catalana" i-a consacrat pe atletii Javier Sotomayor, Marlene Ottey, Marie Jose Perec, Sully Gunnel. Se spera ca duelul saritorilor n lungime Carl Lewis si Mike Powell va duce la depasirea legendarului record a lui Bob Beamon datand din anul 1968, dar nu a fost asa, cei doi reusind doar 8,07 si 8,64 m. n general la atletism a fost o editie a marilor surprize, adesea sportivii consacrati nereusind sa urce pe podium.

La natatie s-au nregistrat 10 recorduri mondiale, protagonistii fiind sportivii americani, maghiari, si ca o noutate, cei chinezi. Acestia din urma se pare ca profitau din plin de cunostintele din toate

domeniile, inclusiv cel "farmaceutic' al antrenorilor din fosta R.D.G. care se ocupau de pregatirea lor.

Gimnastica feminina le are n prim plan pe romanca Lavinia Milosovici, americana Shanon Miller, maghiara Henriette Onodi si chinezoiaca Li Lu. La baieti eroul este gimnastul bielorus, Vitali Scherbo, castigator a 6 medalii de aur, iar la tenis ntrecerile olimpice aduc n arena cei mai buni jucatori ai momentului: Jim Courier, Arantxa Sanchez, Andre Agassi, Steffi Graf. La volei feminin echipa CSI (fosta U.R.S.S) a fost ntrecuta de cea a Cubei cu 3 - 1, iar finala masculina s-a disputat ntre echipele Braziliei si Olandei, meciul terminandu-se cu scorul de cu 3 - 0 n favoarea primei.

Dupa trei reprize de prelungiri, Italia a nvins echipa Spaniei n turneul de polo cu 9 - 8. La handbal masculin, echipa fostei URSS a cstigat finala cu Suedia, iar pe locul al III-lea s-a situat echipa Frantei.

Delegatia Romaniei s-a ntors de la Barcelona cu 18 medalii: 4 de aur, 5 de argint si 8 de bronz. Medaliile de aur au fost cucerite de gimnastele Lavinia Milosovici si Cristina Bontas, de canotoarea Elisabeta Lipa si echipajul masculin de canotaj 4+1. Medalii de argint au obtinut: atleta Alina Astafei, echipa de gimnastica feminina, echipajele masculine si feminine de canotaj, iar medalii de bronz, halterofilul Traian Ciharean, luptatorul Grigoras, boxerul leonard Doroftei, echipa feminina de floreta, tragatorul Sorin Babii si canotorii din proba de doua persoane.

A XXVI-a editie a J.O. - 1996 - Atlanta, S.U.A. Editia jubiliara care marcheaza trecerea unui veac de cand Jocurile Olimpice ele au fost renfiintate a fost ncredintata spre organizare S.U.A., desi lumea sportiva a fost umanim de acord ca C.I.O. trebuia sa acorde aceasta onoare orasului Atena care-si depusese si el candidatura. Dar puterea financiara a orasului Atlanta, capitala Georgiei si a concernului CocaCola, a primat naintea traditiei si a respectului pentru poporul care a dat lumii conceptul de "Kalos kai agatos" si Jocurile Olimpice antice.

Organizarea ntrecerilor a constituit o adevarata provocare pentru orasul Atlanta, dar toata lumea a recunoscut ca ntrecerile olimpice, organizate de acest oras american, s-au desfasurat pe cele mai moderne baze sportive din lume, cu dotari de exceptie. Capacitatea satului olimpic amenajat aici a fost de 15.000 de locuri, cea mai mare din istoria J.O.

La competitia desfasurata n perioada 19 iulie- 4 august, au participat echipele olimpice din 197 de tari, care s-au ntrecut n 270 de competitii organizate pentru 33 de discipline sportive. n total au luat parte la ntreceri 10.305 sportivi (6809 barbati si 3496 de femei). Rezultatele obtinute la aceasta editie au evidentiat evolutia fara precedent a performantelor sportive, ca rezultat al noilor tehnologii si metodologii aplicate n procesul de pregatire.

Romania a participat cu o delegatie de 168 de sportivi. Canotajul si gimnastica si-au facut din nou datoria. La canotaj s-au obtinut 2 medalii de aur prin echipajele feminine la proba de 2 vasle si proba de 8+1. La gimanstica s-a castigat o medalie d aur, 4 de argint si 5 de bronz.

La floreta feminin Laura Badea a devenit Campioana Olimpica, iar echipa de floreta s-a clasat pe locul al II-lea, aceasta disciplina sportiva obtinand cel mai bun rezultat din istoria participarii sale la ntrecerile olimpice.

Atleta Gabriela Szabo si gimnastul Marius Urzica au obtinut medaliile de argint, n timp ce la box au cucerit doua medalii de argint Leonard Doroftei si Marian Simion. Sportivii de la caiac-canoe au obtinut o medalie de bronz, la fel ca si halterofilul Nicu Vlad.

La finalul ntrecerilor, sportivii nostri au ocupat locul al 19-lea n clasamentul pe puncte, al 13-lea n cel pe medalii si al 20-lea n ierarhia alcatuita pe baza medaliilor de aur obtinute.

A XXVII-a editie a J.O. - 2000 - Sydney, Australia Dupa 44 de ani de la editia desfasurata la Melbourne, Australie este din nou gazda Jocurilor Olimpice, ultimele ale mileniului al doilea.De aceasta data onoarea i-a revenit orasului Sydney, renumit port al emisferei sudice, asezat pe coasta estica a Australiei, capitala Statului New South Wales.

La aceasta editie desfasurata n perioada 15 septembrie - 1 octombrie, au fost prezente delegatii din toate cele 199 de tari invitate de catre C.I.O. Numarul sportivilor a fost de trei ori mai mare decat cel de la precedenta editie australiana (Melbourne, 1956), ridicandu-se la impresionanta cifra de 11.084 de sportivi, dintre care 4254 de femei, reprezentand 38 la suta din numarul participantilor. S-au organizat 300 de competitii la 37 de discipline sportive.

Delegatia pe care Romania a deplasat-o la antipozi a fost alcatuita din 156 sportivi ( 76 barbati si 80 femei) care au concurat la 16 discipline sportive.

Gimnastica si-a afirmat nca o data valoarea incontestabila. La feminin echipa formata din Andreea Raducan, Simona Amanar, Maria Olaru si Claudia Presecan s-a clasat pe primul loc, castigand n fata traditionalelor sale adversare. La individual compus podiumul castigatoarelor n finala probei de individual compus a fost exclusiv romanesc pe el urcandu-se Andreea Raducan, Simona Amanar si Maria Olaru. Chiar daca dupa incidentul bizar n care gimnasta Andrea Raducan a fost depistata ca "dopata" cu Nurofen si i s-a retras medalia de aur, n memoria noastra Campioana Olimpica la individual compus ramane Andrea Raducan. Gimnastele au mai obtinut 2 medalii de argint si una de bronz. Pentru prima data n istoria jocurilor si gimnastica masculina are un Campion Olimpic, n persoana lui Marius Urzica.

Acesta a castigat finala n proba de cal cu manere, dupa o evolutie exceptionala.

Canotajul feminin a confirmat din nou ca este cel mai bun din lume, castigand trei medalii de aur prin echipajele: Georgeta Damian si Doina Ignat n proba de 2 rame; Angela Alupei si Constanta Burcica n proba de 2 vasle; Georgeta Damian, Doina Ignat, Veronica Cochelea, Liliana Gafencu, Magda Dumitrache, Viorica Susanu, Ioana Olteanu, Elena Georgescu si Elisabeta Lipa n proba de 8+1.

La natatie, Diana Mocanu, notatoarea de numai 15 ani a uimit pe toata lumea castigand doua medalii de aur, primele din istoria natatiei romanesti, n probele de 100 si 200 m spate. Succesul a fost completat de Beatrice Caslaru, care a ocupat locul al doilea, intrand in posesia medaliei de argint la proba 200 m mixt si a medaliei de bronz la proba de 400 m mixt.

La atletism, Gabriela Szabo reuseste sa castige medalia de aur n proba de 5000 m, la care adauga o medalie de bronz n proba de 1500 m. Proba n care Violeta Beclea - Szekely s-a clasat pe locul al II-lea. Lidia simon cucereste medalia de argint n proba de maraton.

n ntrecerile de canoe echipajul Florin Popescu - Mitica Pricop la C - 2 M, 1000 m, devine Campion Olimpic, iar pe distanta de 500 m se claseaza pe locul al III-lea. La caiac, Sanda Toma, Mariana Limbau, Andreea Ionita si Elena Radu au cucerit de asemenea o medalie de bronz la proba de K - 4 M / 500 m.

Scrima a adus din nou un titlu de Campion Olimpic, de data asta la proba de sabie, prin Mihai Covaliu, iar boxul a contribuit la palmaresul olimpic prin medaliile de argint si de bronz cucerite de fratii Simion. Alte medalii de bronz au mai obtinut Iulian Raicea la tir si Simona Richter al judo.

Dupa o comportare remarcabila, echipa olimpica a Romaniei s-a clasat pe locul al XI-lea n ierarhia olimpica cu 26 de medalii, dintre care 11 de aur. A XXVIII-a editie a J.O. - 2004 - Atena, Grecia Prin acordarea dreptului de organizare a acestei editii orasului Atena, C.I.O a oferit o reparatie morala poporului grec, creatoruljocurilor olimpice antice. La 108 ani de la prima editie din timpurile moderne, ntrecerile olimpice sau rentors acasa. Organizatorii greci au avut de parcurs multe ncercari grele pe care le-au trecut-o cu bine. Pentru prima data condus de o femeie, Comitetul de organizare al jocurilor a reusit n ciuda pronosticurilor pesimiste sa termine la timp (chiar daca pe ultima suta de metri) constructiile si amenajarile necesare desfasurarii la un nivel corespunzator al ntrecerilor olimpice. Pregatirile pentru competitia mondiala a schimbat "fata" capitalei elene, transformand-o ntr-o

metropola cu o infrastructura moderna, care valorifica din plin farmecul sau caracteristic. Un efort suplimentar a fost necesar pentru asigurarea protectiei participantilor si prentampinarea evenimentelor neplacute, n contextul unei situatii politice n care "armistitiul olimpic" nu mai este demult decat o pretioasa amintire.

Competitia olimpica s-a desfasurat n perioada 13 August 2004 - 29 August si la ea au participat echipe reprezentand 202 tari. Numarul disciplinelor sportive si al competitiilor nu s-a modificat fata de editia precedenta: 37 de discipline si 300 de competitii. Numarul total de participanti a fost mai mic decat la Sydney, ca urmare a reglementarilor C.I.O. de stopare a fenomenului de gigantism: 10.500 de sportivi (6200 barbati si 4300 femei).

Romania a deplasat la Atena un lot de 112 sportivi care au fost nscrisi la competitiile organizate pentru urmatoarele discipline sportive: atletism, box, canotaj, calarie, ciclism, gimnastica, haltere, not, judo, kaiac-canoe , lupte, sarituri n apa, scrima, tenis, tenis de masa si tir. La ncheierea ntrecerilor s-au obtinut un numar de 19 medalii: 8 de aur, 5 de argint si 6 de bronz.

La fel ca la celelalte editii din ultimele decenii, gimnastica a oferit cele mai mari satisfactii contribuind la bilantul olimpic cu 9 medalii: 3 de aur, 3 de argint si 3 de bronz. n apropierea gimnasticii sa aflat canotajul cu 3 medalii de aur. Celelalte discipline sportive care au contribuit la zestrea olimpica a delegatiei au fost: atletismul cu 2

medalii de argint si 1 medalie de bronz, natatia cu 1 medalie de aur si 1 medalie de bronz si boxul cu 1 medalie de bronz. Cu acest bilant Romania s-a clasat pe locul 14 in clasamentul general pe medalii.

Medaliatii olimpici ai editiei Atena 2004 sunt n ordine:

Medalii de aur: Camelia Potec (natatie 200 m liber), Georgeta Damian Andrunache, Viorica Susanu (canotaj 2 rame), Angela Alupei, Constanta Burcica (canotaj, 2 vasle categoria usoara), Rodica Florea, Aurica Barascu, Doina Ignat, Viorica Susanu, Ioana Papuc, Elisabeta Lipa, Liliana Gafencu, Georgeta Damian Andronache, Elena Georgescu (canotaj 8 + 1), Catalina Ponor, Silvia Stroescu, Oana Ban, Daniela Sofronie, Monica Rosu, Alexandra Eremia (echipa feminina de gimnastica), Catalina Ponor (gimnastica sol), Monica Rosu (gimnastica sarituri), Catalina Ponor (gimnastica barna);

Medalii de argint: Marian Dragulescu (gimnastica sol), Marius Urzica (gimnastica cal cu manere), Marian Oprea (atletism triplusalt), Daniela Sofronie (gimnastica sol), Ionela arlea Manolache (atletism 400 m);

Medalii de bronz: Marius Urzica, Marian Dragulescu, Ioan Suciu, Daniel Potra, Razvan selariu, Daniel Popescu (echipa de gimnastica), Razvan Florea (natatie 200 m spate), Marian Dragulescu (gimnastica,

sarituri), Alexandra Eremia (gimnastica barna), Gheorghe Ionut (box), Maria Cioncan (atletism 1500 m).

Jocurile Olimpice de Iarna - Istoria lor este de data mai recenta, prima actiune de crearea a unei competitii internationale ample, rezervata sporturilor de iarna care sa fie ncadrata n miscarea olimpica, dateaza din anul 1900. Atunci au fost nfintate Jocurilor Nordice, concepute ca anexe ale J.O de vara. n perioada 1901-1926, aceasta competitie s-a organizat din patru n patru ani, ntrecerile se desfasurau n Suedia pentru disciplinele sportive practicate cu precadere n tarile nordice, iar sportivii participanti erau n exclusivitate numai cei care apartineau acestor tari.

Dezvoltarea sporturilor de iarna si n alte tari din Europa si n S.U.A si succesul nregistrat de probele de patinaj desfasurate cu ocazia la J.O de la Londra din anul 1908, la sesiunea C.I.O. din 1911, a determinat crearea unui curent de opinie care dorea universalizarea acestei competitii. La sesiunea C.I.O din anul 1911, reprezentantul Italiei propune ca Jocurile Nordice sa fie transformate n J.O. de iarna. Propunerea este respinsa din cauza opozitiei tarilor scandinave, care nu doreau sa-si piarda suprematia n acest domeniu.

Rediscutata n anul 1914, C.I.O. accepta sa fie introduse n programul olimpic al Jocurilor Olimpice de la Berlin din anul 1916, patinajul, schiul si hocheiul. Editia respectiva nu mai are loc din cauza primului razboi mondial.

Preocuparile pentru nfiintarea J.O. de iarna sunt reluate n anul 1919, n conditiile n care opozitia nordica nu mai are puterea dinainte de razboi. La sesiunea C.I.O. anul 1921 se ia n discutie propunerea reprezentantilor Frantei, Canadei si Elvetiei care cer promovarea J.O. de iarna. n ciuda dezacordului norvegienilor si suedezilor, C.I.O. decide sa patroneze "Saptamana internationala a sporturilor de iarna" o mare competitie ce urma sa aiba loc n anul 1924, la Chamonix, ca un preludiu la J.O. care urmau sa se desfasoare n acel an la Paris. Prin aceasta hotarare, sporturile de iarna au intrat n familia olimpica, chiar daca asta nu a nsemnat nca nfiintarea oficiala a Jocurilor Olimpice de iarna.

Abia dupa ce "Saptamana" de la Chamonix s-a desfasurat cu mare succes obligand si persoanele cele mai refractare sa-si revizuiasca parerile si sa tina cont de marea raspandire a sporturilor de iarna, a fost posibila adoptarea hotararii de a se institui un ciclu distinct al J.O. de iarna. La sesiunea C.I.O. de la Praga din anul 1925, aceasta hotarare este adoptata, precizandu-se ca orasul gazda va fi ales odata cu cel pentru J.O de vara. Tot cu aceasta ocazie s-a decis ca "Saptamana internationala a sporturilor de iarna" de la Chamonix sa fie considerata ca prima editie a J.O. Drumul parcurs de aceste jocuri de la nfiintare pana n zilele noastre a marcat a ascensiune permanenta a sporturilor de iarna, dar totodata si o noua victorie a ideii olimpice. Numarul probelor a crescut, iar participarea natiunilor a fost din ce n ce mai mare.

Tocmai din cauza dezvoltarii acestei competitii si din dorinta de a nu aglomera calendanrul olimpic, n anul 1992 C.I.O. a luat hotararea de a desparti din punct de vedere calendaristic cele doua competitii olimpice "surori", urmand ca J.O. de iarna sa aiba loc la mijlocul "olimpiadei, ca sa folosim acest termen n acceptiunea sa antica, adica a ciclului olimpic de patru ani dintre doua editii succsive. Din acest motiv, n anul 1994 avut loc la Lillehamer n Norvegia o editie a Jocurilor Olimpice de iarna la doar doi ani dupa editia precedenta de la Albertville, Franta, urmand ca n continuare sa fie respectata regula celor patru ani.

Cronologic, cele 19 editii ale competitiei olimpice pentru sporturi de iarna au avut loc dupa cum urmeaza:

1924 - Chamonix, Franta La competitie au luat parte 258 de concurenti din 16 tari. Programul saptamanii internationale a sporturilor de iarna a cuprins ntreceri de patinaj artistic, patinaj viteza, bob, hochei, schi fond, sarituri si combinata nordica. Eroii au fost sportivii Thorleif Haug (Norvegia) care a castigat 4 medalii la schi fond si Clas Thundberg (Finlanda) la patinaj viteza, castigator a 5 medalii.

1928 - Saint-Moritz, Elvetia Conditiile meteo nu au fost cele mai favorabile, probele de fond desfasurandu-se practic n apa, iar unele probe de patinaj au fost anulate. Din fericire, frigul a revenit atunci cand i-a venit randul sa concureze la patinatoarea din Norvegia Sonia Henie, n varsta doar de 15 ani. Ea a reusit sa entuziasmeze publicul si arbitrajul, cucerind prima sa medalie olimpica. La aceasta editie

participa pentru prima data sportivi romani la ntrecerile de bob si "patrula militara".

1932 - Lake-Placid, S.U.A. Din cauza distantei mari sportivii europeni au participat n numar redus la competitia olimpica. Conditiile nu au fost nici ele cele mai bune, iar sportivii din tara gazda au castigat cam toate medaliile. A facut exceptie proba feminina de patinaj artistic, la care Sonia Henie a castigat pentru a doua oara titlul de Campioana Olimpica.

1936 - Garmisch-Partenkirchen Germania La aceasta editia s-a introdus n program si schiul alpin, iar Sonia Henie a cucerit al treilea titlu olimpic.

1948 - Saint-Moritz, Elvetia La trei ani dupa ncetarea razboiului, jocurile au loc din nou n Elvetia. Germania si Japonia nu sunt invitate.

1952 - Oslo, Norvegia Aceasta editie a nsemnat pentru nordici o ntoarcere acasa a sporturilor de iarna. Norvegienii s-au si clasat pe primul loc n clasamentul pe natiuni.

1956 - Cortina D'Ampezo, Italia Jocurile din statiunea italiana din muntii Dolomitilor a doborat toate recordurile de participare. A fost o editie a premierelor, s-a folosit pentru prima data cronometrajul electric si s-au realizat transmisii televizate n direct. Prima astfel de

transmisie televizata nu a fost fara incidente: purtatorul ultimului schimb al Flacarii olimpice, patinatorul de viteza Guido Coreli s-a mpiedicat si a cazut peste un cablu de televiziune ntins pe gheata la ctiva metri de cupa unde urma sa fie aprins focul sacru. Schiorul austriac Toni Sailer cstiga trei medalii de aur, devenind cel mai mare schior al tuturor timpurilor.

1960 - Squay Valley, S.U.A. Datorita omului de afaceri Alex Cushing, proprietarului acestui loc din vestul S.U.A., aceasta editie s-a bucurat de conditii de organizare foarte bune. Au fost introduse ca discipline olimpice biatlonul si patinajul viteza feminin.

1964 - Innsbruck, Austria La aceasta editie a nceput sa se faca simtita tendinta de "gigantism". A crescut numarul de probe si numarul de participanti.

1968 - Grenoble, Franta La 24 de ani dupa prima editie, Franta organizeaza din nou jocurile. Schiorii francezi se dovedesc a fi cei mai puternici la probele alpine iar Jean Claude Killy intra si el n legenda. Italianul Franco Nones obtine titlul olimpic la schi fond, fiind primul Campion Olimpic la aceasta proba care nu apartine tarilor nordice.

La aceasta editie, echipajul de bob format din sportivii Panturu Ion si Neagoe Nicolae s-a clasat pe locul al III-lea, obtinand prima (din pacate si singura) medalie la J.O. de iarna pentru Romania.

1972 - Sapporo, Japonia ntrecerile olimpice s-au desfasurat pe o zapada moale si sarata. La ntrecerile de schi au dominat sportivii elvetieni, iar la sarituri cei mai buni s-au dovedit a fi japonezii.

1976 - Insbruck, Austria Aceasta editie trebuia sa aiba loc la Denver, S.U.A., dar din cauza protestelor organizate de miscarea ecologista care se opunea distrugerii padurilor, americanii au declinat organizarea. stafeta organizatorica a fost imediat preluata de statiunea austriaca. Schiul alpin a fost sportul care a consacrat o noua vedeta, de data asta o femeie, austriaca Rosi Mittemaier. Pentru prima data n programul olimpic la patinaj artistic este inclusa si proba de dans.

1980 - Lake-Placid, S.U.A A fost o editie desfasurata n tensiune politica internationala, cauzata de invazia Afganistanului de catre U.R.S.S. si anuntarea boicotului american pentru J.O. de vara care urmau sa se desfasoare la Moscova. Totusi ntrecerile sau desfasoara normal, fiind consemnata prezenta n premiera a achipei olimpice a Chinei. Patinatoarea sovietica Irina Rodnina a cucerit cel de al treilea titlu olimpic la patinaj artistic.

1984 - Sarajevo, Iugoslavia Organizata pentru prima data ntr-o statiune din blocul comunist si n ciuda timpului capricios care a obligat concentrarea tuturor probelor alpine n a doua saptamana, editia iugoslava a fost un mare succes. A intrat n istorie cuplul de patinatori

englezi Jayne Torvill - Christopher Dean, care n proba de dans evoluand pe muzica piesei "Bolero" de Ravel, au obtinut nu mai putin de 9 note maxime, ntr-un program n care arta si sportul s-au mpletit genial.

1988 - Calgary, Canada Organizate pentru prima data de Canada, jocurile au durat 16 zile, iar vedetele au fost italianul Alberto Tomba si elvetianul Vreni Schneider care au cucerit cate trei titluri olimpice.

1992 - Albertville, Franta Cu trei editii organizate Franta egaleaza S.U.A. Pentru prima data schiorii nordici obtin trei titluri la schi alpin, prin norvegienii Jagge si Aamodt si suedeza Pernilla Wyberg. Germania unificata termina n fruntea clasamentului pe medalii, naintea C.S.I. (fosta U.R.S.S.).

1994 - Lillehammer, Norvegia Chiar daca timpul avut la dispozitie de pentru organizarea editiei "suplimentare" a fost redus, competitia olimpica norvegiana desfasurata ntr-un decor feeric a fost una dintre cele mai reusite. Cresterea impactului jocurilor asupra publicului si implicit a mediilor de afaceri este demonstrat prin faptul ca de dragul participarii la J.O. o serie de patinatori profesionisti au revenit la statutul de amator. Printre ei faimosul cuplu de dansatori britanici J. Torvill si C. Dean, eroii jocurilor din '84, clasati de data asta n finala doar pe locul al III-lea.

1998 - Naganno, Japonia La aceasta editie au participat echipele olimpice din 72 de tari, cu un numar de 2302 sportivi (1488 barbati si 814 femei) care s-au ntrecut n 68 de competitii la 7 disciplice olimpice: patinaj artistic, patinaj viteza, sanie, schi alpin, schi fond, biatlon si bob. Romania a participat cu o echipa formata din 13 sportivi si 5 sportive.

2002 - Salt Lake City, S.U.A. Cea de a patra editie americana a jocurilor olimpice de iarna a fost o reusita a locuitorilor din statul Utah, care au facut eforturi desosebite pentru a reusi sa realizeze fara subventii de la stat toate constructiile necesare bunei desfasurari a competitiei. A fost o editie cu atat mai speciala cu cat nu trecusera decat cateva luni, de la atentatele teroriste din 11 septembrie care au zguduit S.U.A si lumea ntreaga. Comitetul International Olimpic (CIO) a acceptat ca drapelul american care a fost gasit n ruinele World Trade Center sa fie arborat pe "Stadionul Olimpic" din Salt Lake City, n cadrul ceremoniei de deschidere, iar n cadrul unui spectacol care a avut loc inaintea ceremoniei de deschidere s-a adus un omagiu victimelor atentatelor. din 11 septembrie. Masurile de securitate care s-au luat au fost impresionante: 3.500 de soldati din Garda Nationala, 7.000 de ofiteri de politie si peste 5.000 de membri ai Comitetului de Organizare au fost implicati n asigurarea securitatii. La aceasta editie au obtinut primele medalii olimpice de aur din istoria acestor jocuri, sportivi din tari ca Australia, China si Croatia. A impresionat asistenta sportivul Patrick Singleton, port-drapelul si n acelasi timp unicul membru al delegatiei Insulelor Bermude, care a defilat doar n sort la ceremonia de deschidere, desfasurata la o temperatura de multe grade sub zero. Sportivii romani care au alcatuit echipa olimpica au demonstrat ca din pacate ca la disciplinele de iarna nu suntem competitivi pe plan

mondial. Evolutia sportivei Eva Tofalvi, considerata principala speranta pentru o clasare buna, a dezamagit, ea situandu-se pe pozitia a 52-a n final probei de biatlon. n finala probei de sanie masculin, romanii s-au clasat pe locurile 32 si 34, boberii Florian Enache si Adrian Duminicel pe locul 25, schioarea Alexandra Munteanu pe locul 29 n proba de superG, iar patinatoarele de viteza Andreea Jakab si Daniela Oltean au ocupat si ele pozitii modeste n clasamentele probelor la care au concurat.