Sunteți pe pagina 1din 25

Universitatea Oradea Facultatea de Istorie Geografie Master Specializare: Turism si amenajare turistica Anul II

REFERAT LA AMENAJARE TURISTICA SI AMENAJARE INTEGRATA A TERITORIULUI

AMENAJAREA TURISTIC A SATULUI PALEU JUDEUL BIHOR

COORDONATOR STIINTIFIC: PROF. UNIV. DR. ALEXANDRU ILIES STUDENT: CRISTEA MARIA

Oradea, 2010

Student: Cristea Maria

CUPRINS

Introducere ..4 1. Repere geografice ale judeul bihor ........................................................................4 2. Prezentarea turistica a judeul bihor ....................................................................5 3. Continutul proiectului .............................................................................................6 I. Opiunea pentru tipul de amenajare ...............................................................6 II. Selectarea zonei .............................................................................................6 1. Localizarea zonei ....................................................................................6 2. Caile de acces .........................................................................................6 3. Potentialul turistic al zonei .....................................................................6 3.1. Resurse naturale .......................................................................6 3.2. Resurse antropice .....................................................................8 3.3. Cadrul socio-economic ..........................................................10 3.4. Infrastructura ..........................................................................11 3.5. Echipamente de cultura si odihna ..........................................11 3.6. Legislatia in vigoare si protectia zonei ..................................11 III. Determinarea indicelui de atractivitate al zonei ...........................................12 IV. Determinarea ariei de atractie ......................................................................12 V. Determinarea capacitatii optime de primire si a necesarului de construit ...13 VI. Conceptia de amenajare a zonei ..................................................................13 Concluzii ...........................................................................................................................22 Bibliografie .......................................................................................................................23

Student: Cristea Maria

STUDIU DE CAZ: AMENAJAREA N SCOPURI TURISTICE A SATULUI PALEU

Student: Cristea Maria Fig.1 Localizarea comunei Paleu n cadrul judeului Bihor (Sursa : www.vileonline.ro).

Motto : Realizarile spectaculoase sunt intotdeauna precedate de o pregatire spectaculoasa R. Schuller Introducere In lumea de astazi, organizatiile de orice fel intampina dificultati in atragerea si retinerea clientilor. Competitia intensa, asteptarile tot mai mari si diverse fac ca modalitatile vechi de a produce loialitatea clientului sa isi piarda impactul. Oferirea unui produs bun sau a unui serviciu util nu mai este de ajuns ; consumatorul de astazi cauta ceva mai mult relatia cu organizatia care ii ofera produsul, experienta totala care trebuia sa fie una unica, memorabila, incantatoare, confortabila si recompensatoare.Un singur aspect nu se potriveste tuturor. Oamenilor le plac produsele particularizate atata timp cat nu li se par invazive. Particularizam ceea ce se doreste a fi particularizat. Oamenii vor plati in plus pentru produsele care sunt Waw, parca a fost facut pentru mine, sau parca mi-ati citit gandurile. Trebuie sa acordam intotdeauna o mare atentie urmatorului val demografic, adica urmatoarei generatii care vine cu cerintele si exigentele ei. Intr-o lume din ce in ce mai grabita, nesigura, epuizanta fizic si mental, solicitanta emotional, clientii nostrii au o nevoie disperata: Sa nu mai simta presiunea timpului ; Sa se simta in siguranta ; Impacati cu ei insisi ; Sa se simta importanti si productivi. Putem oferi aceste oportunitati reinventand experienta clientului 1. REPERE GEOGRAFICE ALE JUDEUL BIHOR Judeul Bihor, prin frumuseea i originalitatea peisajului natural, prin monumentele istorice i prin elementele etnografice, ofer turitilor variate i bogate posibiliti de recreere i instruire. Judeul Bihor, situat n partea de nord-vest a Romniei, este strbtut de rurile Barcu, Criul Repede i Criul Negru, care curg de la est spre vest. Relieful este variat, fiind dispus n trepte ce coboar de la est la vest, dinspre culmile Munilor Apuseni spre Cmpia de Vest. n est, pe teritoriul judeului, se gsesc culmile nalte, vestice, ale Munilor Bihorului ce salt peste 1.800 m i masivele Codru-Moma, Pdurea Craiului i Plopi (es) - de nlimi mai mici (500-1.000 m) - ce completeaz ca o treapt mult mai joas silueta nalt a Bihorului. Aceste culmi mai coborte, ce ptrund ca nite tentacule spre 4

Student: Cristea Maria vest, sunt desprite ntre ele de depresiunile Beiuului, pe Criul Negru, i Vad-Borod, pe Criul Repede. Dealurile piemontane fac trecerea spre treapta cea mai joas, spre Cmpia de Vest (Cmpia Criurilor, n sud i Cmpia Barcului, n nord). Accesul la frumuseile naturale ale judeului este facilitat de existena unor artere de circulaie bine ntreinute, precum i a unor cabane n care drumeul poate gsi loc de odihn. Accesul la frumuseile naturale ale judeului este facilitat de existena unor artere de circulaie bine ntreinute, precum i a unor cabane n care drumeul poate gsi loc de odihn. 2. PREZENTAREA TURISTICA A JUDEUL BIHOR Din punct de vedere turistic deosebim n jude o serie de zone amenajate, nzestrate cu ci de comunicaii, cabane, marcaje etc., pe lng care mai exist o sumedenie de zone de interes turistic, ale cror frumusei reclam intrarea lor nentrziat n circuitul turistic al rii. Oraele ca i multe dintre localitile judeului, sunt pstrtoare ale unor importante monumente istorice i de art, atrgnd numeroi turiti din ara i din strintate. n sud-vestul masivului central al Bihorului pe cursul superior al vii Sighitelului, afluent al Criului Negru, cu aspect de canion pe ultima poriune (circa 100 m), se gsesc aproape 30 de peteri, dintre care unele sunt declarate monumente ale naturii. ntre acestea se remarc n special Petera Mgura, renumit pentru bogia de concreiuni de mari dimensiuni i Petera Corbasca, cu forme carstice deosebit de pitoreti i interesante. n afara zonelor carstice, de un pitoresc deosebit, din munii Pdurea Craiului i Bihor, se remarc i platoul calcaros al Vacului din Munii Codru-Moma, unde se gsete izvorul carstic intermitent (Izbuc) de la Clugri, accesibil din comuna Critioru de Jos. Toate aceste locuri sunt uor accesibile, vile Criului Repede i ale Criului Negru fiind nsoite att de ci ferate, ct i de osele modernizate. De asemenea, de la Beiu o osea modernizat trece prin oraul tei, de unde se bifurc: una face legtura prin Vacu cu Brad (judeul Hunedoara), iar alta, modernizat, traverseaz Munii Bihor, stabilind legtura cu Albac i Cmpeni (judeul Alba). Tot de la Beiu, un drum n curs de modernizare traverseaz Munii Pdurea Craiului ndreptndu-se spre Aled. Oradea este cel mai important nod feroviar i rutier din cadrul judeului, fiind n acelai timp i punct de frontiera (Bor la 5 km) alturi de: Valea lui Mihai, Scuieni, Salonta etc.( Candea, M. (2003)). Complexul lacurilor amenajate din Cmpia Tisei (Cefa, Inand, Tmada etc.). ntinderea mare de ape i prezena unor pduri poenie prin apropiere fac de neuitat un apus de soare n cmpie. Credem c merit s i se acorde acestei zone toat atenia, pentru a intra n circuitul turistic al judeului i chiar al rii. La toate aceste frumusei, alctuite mai mult de natura (care sunt doar cteva din jude), credem c trebuie s amintim i frumuseile dltuite de mna i priceperea omului. n acest sens, merit ca drumeul s poposeasc i s viziteze bisericile de lemn de la Rieni, Brdet, Copceni (de pe oseaua Vacu - Oradea) sau cea de la Gheghie (oseaua DN.1). Cunoscut este miestria meteugarilor din zona Beiuului, care au creat veritabile opere de art popular, ca lucrri de ceramic (Leheceni, Slite, Critior), lucrri n lemn (Budureasa) i costume populare. Pe teritoriul Judeului Bihor exist numeroase biserici construite din lemn,

Student: Cristea Maria reprezentative pentru arhitectura specific romneasc din sec. XVII-XVIII. Amintim doar cteva dintre localitile unde pot fi ntlnite acestea: Rieni, Dumbravani (comuna Bunteti), Totoreni(comuna Trcaia), Gheghie (comuna Aueu) etc. Tot pe teritoriul judeului s-au fcut o serie de importante descoperiri arheologice. La Otomani (n comuna Slacea) s-a descoperit o aezare fortificat din epoca bronzului. Din aceeai perioad dateaz i cetuia de la Slacea. 3. CONTINUTUL PROIECTULUI I. Opiunea pentru tipul de amenajare Motivaia alegerii zonei respective: Integrarea localitatii Paleu intr-un circuit turistic al Romaniei. Asa cum alte sate au devenit importante puncte turistice datorita peisajului si a evenimentelor anuale care au loc si localitatea Paleu ofera un peisaj de basm imbinand padurea cu lacul si cu pajistile verzi si linistitoare a zonei. Localitatea se afla da doar 6 Km de orasul Oradea, care la randul lui este poarta de vest de intrare in Romania. De aceea aceasta localitate ar putea fi primul sau ultimul loc de innoptare pentru turistii in tranzit, sau o adevarata vacanta pentru cei din tara si pentru straini, week-end-uri in familie pentru cei din Oradea. Zilele Comunei Paleu, Balul Strugurilor sunt activitii cultural artistice care atrag nenumarati turisti, care vin sa petreaca si stau in corturi. Potenialul turistic al comunei Paleu este realmente mare cu posibiliti palpabile de investiii n domeniul turismului i agroturismului. Domeniul influenat pozitiv i de ospitalitatea i mrinimia cetenilor comunei. Factori interni: declararea turismului ca una dintre prioritile economiei naionale. Factori externi: interesul pentru inedit si frumos al turiilor din strintate; interesul mare pentru activitatile cultural artistice desfasurate in aceasta zona. Tipul de amenajare: Se dorete a se realiza o amenajare complex II. Selectarea zonei 1. Localizarea zonei: Localitatea Paleu este situat n vecintatea drumului judeean D.J. 767F, la o distan de 6 km. de municipiul Oradea.Se nvecineaz la nord cu comuna Cetariu, la la nord-vest cu comuna Biharia, la vest i sud cu municipiul Oradea, la sud-est cu comuna Oorhei, iar la est cu comuna Ineu. 2. Caile de acces: Transportul de cltori ntre municipiul Oradea i Paleu este asigurat prin mijloace de transport n comun. Din Oradea legaturi cu satele: Paleu, Saldabagiu de Munte si Uileacu de Munte se face: autobuze, in satele Paleu si Uileacu de Munte autobuzul vine la orele: 6:30 ,7 ,11,14:45 ,16 ,18 ,20, cu pornirea de la autogara din Velenta. 3. Potentialul turistic al zonei

3. 1. Resursele naturale:

Student: Cristea Maria Relief: Comuna Paleu este aezat la nord-est de municipiul Oradea fiecare sat ocupnd cte un deal, separate ntre ele de albiile i cmpiile aluvionare ale rurilor Barcu i Criul Repede. n suprafaa celor 4728 ha, ct msoar aceast unitate administrativ-teritorial a Bihorului, se cuprind terenuri agricole mai mult sau mai puin fertile, dar i zone mpdurite, bogate n flor i faun, ct i dou luciuri de ap, toate la un loc compunnd o zon natural de un pitoresc aparte, potrivit prin excelen agrementului i turismului. Numele maghiar al satului este Hegykozpalyi, in traducere Paleul dintre dealuri. Clima este temperat-continental, cu slabe influene oceanice, iernile sunt cnd mai reci, cnd mai calde, iar n unele cazuri sunt uscate sau cu mai multe precipitaii. In timpul anului temperaturile medii lunare multianuale au un mers normal prezentand un minim in luna ianuarie de -1,2 C si un maxim in luna iulie de 21,3 C.Dupa atingerea celei mai mici valori medii, temperaturile incep sa creasca din februarie, ajungand pozitive din lunile martie-aprilie, pentru ca in luna iulie sa atinga valoarea maxima, dupa care incep sa descreasca din nou pana in luna decembrie. Temperaturi de 15-30 C vara i ntre 0 i -15 iarna. Vnturile predominante sunt cele de vest i nord-vest. Iarna bat vanturile nord, nord -estice reci, iar vara cele sudice. Cantitatea medie anual de precipitaii este de 610l/mp i sunt repartizate neuniform pe anotimpuri. Alterneaz perioade cu ploi abundente i perioade secetoase. Cantitile cele mai mari, de regul, se nregistreaz n lunile de primvar-var (mai-iunie) i de toamn (octombrie-noiembrie). Flora: n zona de deal, flora forestier este constituit din lemn de esen tare precum: carpenul (Carpinus betulus), cerul (Quercus cerris) i fagul. Alti arbori care completeaza padurile comunei sunt ulmul (Ulmus foliaceea), frasinul (Fraxinus excelsior), plopul (Plopus alba), salcia (Salix alba). Vegetaia de pe teritoriul comunei este una de step, dintre plantele ierboase cele mai rspndite fiind graminoidele iar dintre arbuti porumbacul i mcieul. La cultura plantelor amintim pe cele cerealiere, cum ar fi: grul, secara, orzul, ovzul, porumbul, floarea soarelui, trifolienele i cartoful.

Foto nr. 1: vedere generala asupra satului (sursa: http://www.oron.ro)

Student: Cristea Maria Fauna este reprezentat de: cerb, cprioar, mistre, vulpea, jderul, dihorul, lupul. Animalele specifice vegetaiei comunei sunt: vulpea, iepurele, dihorul, oarecele de cmp, crtia. Mamiferele caracteristice sunt rozatoarele, ca popandaul (Citellus Citellus), hargiogul (Cricetus Cricetus), orbetele (Spalax leucodon hungaricus), iepurele (Lepus europeus), bizamul (Ondatra Zibethica). Pasari: prepelia (Coturnix coturnix), graurul (Sturnus vulgaris), dropia (Otis tarda), cioara, vrabia, ciocrlia, potrnichea, coofana i fazanul.. De asemenea ar trebui mentionate si o serie de reptile si insecte. Lacul din Paleu are o mare varietate de pete: crapul (Cyprinus carpio), tiuca (Esox lucius), somnul, pstrvul. Hidrografia: Rul Fneaa Mare este un curs de ap, afluent al raului Barcau, care este una dintre resursele de apa asatului. Precum si lacul de langa padure.

Foto nr. 2: lacul din Paleu Rezervaii. Zona aleas pentru amenajare nu face parte din nici o rezervaie. Protecia mediului. n zona respectiv nu s-au nregistrat aciuni de degradare a aerului, solului sau subsolului, din acest punct de vedere situaia fiind normal.

Foto nr. 3: Priveliste de ansamblu Hanului Pescarilor Sursa :www.hanulpescarilor.ro) 3.2. Resursele antropice Despre nceputurile istoriei satului nu avem documente scrise.

Student: Cristea Maria Din primul document care dateaz din 1685 reiese c satul Paleu a fost distrus de un incendiu. n anul 1695 la 4 iulie sup un document semnat de mpratul Leopold I. se aprob repopularizarea satului. Acesta fiind de acord ca oamenii s fie adui din satele nvecinate i s fie scutii de taxe i de munca pe proprietile mpratului pe timp de 3 ani, iar de la btrnii satului care au transmis din generaie n generaie se tie c biserica satului a fost construit pe i din ruinele vechii biserici.

Foto nr. 4: Poza veche din Paleu n documentele mai vechi, denumirea original a satului este Hegykzplyi, care tradus ar fi Paleu de Munte ns n zilele noastre apare doar sub denumirea Paleu. Dintre cele mai vechi denumiri topografice putem aminti Cserhegy (Dealul cu ceri), denumire aprut de la dealul mpdurit cu ceri i este situat spre est, ntre localitile Paleu i Uileacu de Munte. n timpurile vechi satul Paleu era nconjurat de ap i exista doar un dig care asigura intrarea i ieirea din sat. ntr-un alt document din anul 1799, care prezint denumiri ale unor unelte de munc rezult c ndeletnicirea de baz a populaiei era aceea de ardere a crmizilor. Dei comuna Paleu este o comun tnr, localitile componente au o istorie bogat, ca mrturie ale preocuprilor cultural-artistice ale locuitorilor avem mrturiile scrise ale fiecare localitii n parte. Aceste scrieri care au rmas mrturie pentru prezent i viitor fiind transmise att pe cale scris ct i pe cale oral. Din cele mai vechi timpuri ocupaia locuitorilor acestei zone este strns de aezarea geografic i resursele bogate ale naturi. Ocupaia principal a fost i este agricultura, pomicultura, creterea animalelor, pomicultura, iar n trecut oameni s-au ocupat cu viticultura fiind o zon renumit pentru vinurile sale, fabricarea crmizilor i prelucrarea lemnului. n prezent, multe din aceste ndeletniciri au disprut fcndu-si apariia ndeletnicirile aduse de evoluia tiinific i prin modernizarea care a ajuns i n aceast parte.

Student: Cristea Maria

Foto nr. 5: Balul strugurilor www.paleu.ro Arta popular din aceast zon este influenat de locuitorii care au trit deja pe aceste meleaguri si cei adui. Costumele purtate de acetia este specific naionalitilor romneti i maghiare. Aceste costume nu mai pot fi admirate n zilele noastre dect la festivitii ca: Zilele Comunei Paleu, Balul Strugurilor activitii cultural - artistice.

Foto nr. 6: Balul strugurilor www.paleu.ro Forme strvechi de cultur popular sunt cele legate de religia oamenilor din aceast parte, cu obiceiuri specifice la diferitele srbtorii importante pe parcursul unui an ca: Pastele, Crciunul i alte srbtori importante pentru locuitorii acestor sate. Din pcate n prezent activitatea cultural-artistic este influenat i de migrarea tineretului spre aezrile urbane i n strintate. n aceast comun sunt cldiri cu destinaii de cmin cultural n fiecare sat n parte: Paleu, Uileacu de Munte i Sldbagiu de Munte. n aceste spaii locuri se organizeaz activitii cultural artistice, dar i nunii, botezuri, conferine.

10

Student: Cristea Maria

Foto nr. 7: Balul strugurilor (Sursa: www.paleu.ro) 3.3. Cadrul socio-economic Numrul locuitorilor din Paleu este de 900 locuitori: romni 2% maghiari 98%. Localitatea Paleu este situat n vecintatea drumului judeean D.J. 767F, la o distan de 6 km. de municipiul Oradea. ndeletnicirea popuIaiei este creterea animelelor, cultivarea pmntului i pescuitul. 3.4. Infrastructura Echiparea tehnico edilitar fiind reprezentata de alimentarea cu energie electric, existena reelei de telefonie fix, alimentarea cu ap potabil, colectare i transport de deeuri menajere. Transportul de cltori ntre municipiul Oradea i Paleu este asigurat prin mijloace de transport n comun. Din Oradea legaturi cu satele: Paleu, Saldabagiu de Munte si Uileacu de Munte se face: autobuze, in satele Paleu si Uileacu de Munte autobuzul vine la orele: 6:30 ,7 ,11,14:45 ,16 ,18 ,20, cu pornirea de la autogara din Velenta. n localitatea Paleu profilul societilor comerciale sunt: Spaii comerciale private tip ABC+BAR, n numr de 2; spatii comerciale private tip BAR,in nr de 2; Depozit materiale pentru instalaii ap-canalizare i gaz; Fabric produse lactate; Societate comercial cu profil construcii din lemn; Moar de cereale. 3.5. Echipamentul de cultur i odihn. Instituii publice, culte i de nvmnt: Primaria comunei Paleu; Camin cultural; Pota funcioneaz ntr-o cldire particular; 11

Student: Cristea Maria coala general I.-IV. i grdini; Dispensar medical uman - care funcioneaz ntr-o cldire particular; n sat sunt 2 biserici una reformat cealalt romano-catolic, religia predominant fiind reformat. Deocamdata nu sunt baze de cazare in satul Paleu.

3.6. Legislaia n vigoare i protecia zonei. Satul Paleu nu este protejat i nici nu contravine legilor privind proprietatea asupra terenului. Resursele naturale dein ponderea cea mai mare pentru c ele sunt cele mai importante elemente care justific deplasarea turiti1or ctre aceast zon.

III. Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Tabel. 1 Componentele ofertei turistice n Satul Paleu Componentele ofertei Pondere Nivel Indice de turistice (qi) calitativ (ci) atractivitate (I) I. Resurse naturale 0,30 1,06 -peisaj 0,07 4 0,28 -clim 0,04 3 0,12 -hidrografie 0,01 2 0,02 -lacuri 0,05 4 0,20 -faun de interes cinegetic 0,03 4 0,12 -pduri 0,05 4 0,20 -vegetaie de interes 0,03 4 0,12 turistic II. Resurse antropice 0,20 0,54 -arhitectur industrial; 0,02 3 0,06 amenajri ale cilor de comunicaie -monumente de arhitectur 0,06 2 0,12 popular (locuine steti) -ansambluri tradiionale 0,03 3 0,09 rurale -etnografie 0,05 3 0,15 -folclor 0,04 3 0,12 III Poluarea mediului 0,10 3 0,30 IV. Accesul 0,10 0,36 -rutier 0,08 4 0,32 12

Student: Cristea Maria -feroviar V. Distana fa de : -capitala judeului VI. Forme de turism practicate -picnic -plimbri n pdure neamenajat -plimbri cu atv-ul -plimbri cu crua -pescuit -plimbari cu hidrobicicleta -echitatie TOTAL 0,02 0,10 0,10 0,20 0,05 0,03 0,02 0,02 0,05 0,02 0,01 1 2 4 4 3 3 2 4 3 4 0,04 0,40 0,40 0,69 0,20 0,09 0,06 0,04 0,20 0,06 0,04 = 3,35

IV. Determinarea ariei de atracie Prima provocare pentru noi este punctul de intrare. Cand si unde vor ontalni clientii nostri organizatia noastra? Internet, imagini, pliante, la un apel telefonic, la intrare? Cat de usor putem fi gasiti? Comuna Paleu, prin frumuseea, relieful, i poziia geografic, fiind limitrof municipiului Oradea i totodat aparinnd Zonei Metropolitane Oradea, prezint un grad major de interes turistic. In primul rand atractia peisajului care este de o frumusete deosebita. Suprafaa teritorial administrativ a comunei Paleu este alctuit dintr-o gam diversificat de forme de relief. Ca obiectiv turistic actual demn de menionat este lacul de acumulare Paleu. Obiectivul turistic este considerabil susinut de Unitatea Teritorial Administrativ prin investiii considerabile n infrastructur i servitui la toate centrele de interes turistic. Piata potenial a zonei ce urmeaz a fi amenajat va fi format din turitii ce vin din orau1 Oradea, precum i din turitii romni i strini ce vor veni aici prin programe turistice concepute i organizate de diferite agenii de turism sau pe cont propriu. V. Determinarea capacitii optime de primire i a necesarului de construit (vezi elementele din tabelul 2). Forme de turism practicate Picnic Plimbri n pdure neamenajat Tabelul 2 Supra Coef Suprafaa faa zonei icient de normat pentru consum (S), (ha) corecie turistic (N) (k) 6 1 1/50-100 pers/ha 3 5 1,2 1/100 pers/ha Capacitatea optim de primire (Co) 6 x 1/1/50 = 300 3 x 1,25 / 1 / 100 = 375

13

Student: Cristea Maria Plimbri cu atv-ul Plimbri cu crua Pescuit Plimbari cu hidrobicicleta Camping Echitatie TOTAL 6 1 4 4 6 5 = 35 1 1 1 1 1 1 1/30 pers/ha 1/15 pers/ha 100 m2/persoan sau 1/100 pers/ha 3 ambarcaiuni/ha ap 1/100 vizitatori/ha 1/10 pers/ha 6 x 1/1/30 = 180 1 x 1/1/15 = 15 4 x 1/1/100 = 400 4 x 1/1/3 = 12 6 x 1/1/100 = 600 5 x 1/1/10 = 50 = 1932

VI. Conceptia de amenajare a zonei Turismul - posibiliti multiple Comuna Paleu, prin frumuseea reliefului su i poziia geografic - n apropierea Oradiei i integrat zonei metropolitane - este cutat de muli vizitatori, care prefer aerul curat, multiplele posibiliti de recreere i petrecerea plcut a timpului liber. Marele potenial turistic ar putea fi i mai bine valorificat prin parteneriate ncheiate ntre autoritatea public local i persoane interesate s investeasc n acest sens. Un alt punct ar fi calitatea mesei. Pentru prepararea meselor vor fi recrutati/e doar cei mai buni bucatari din localitate, care vor pregati preparate specifice zonei: babgulyas la ceaun, gulyas la ceaun, bogracs la ceaun, sarmalute in frunza de vie, sarmalute in totike, galuste cu cartofi noi, paprikas de cartofi cu carne (pui,porc,caprita), salata oparita, jambon afumat, fiert, cas de capra/vaca/oaie, sarmale cu macrici, gusa de porc oparita cu boia si usturoi, supa csardas, rulada picanta, salata de dovlecei cu carnaciori picanti, clatite cu papricas, orez cu ciuperci, inghetata la cuptor, prajitura cu suc de rosii, varza lucskos, gusztatott placinta, mancarede morcovi. Se vor putea organiza si gratare la ciuperca de langa pensiune. Unde turistii isi vor putea face singuri gratarul sau va fi un bucatar care se va ocupa, aceasta fiind la latitudinea oaspetilor. Atmosfera generala este extraordinara, populatia este foarte sociabila si prietenoasa. Pornind de la un vechi proverb chinezesc: Politeea nu cost nimic! , ntregul personal care intra n contact direct cu clientii trebuie s manifeste un comportament profesional adecvat - care este o manifestare a politeei - de altfel tot personalul pensiunii ar trebui s satisfac acest deziderat. Prin cunoaterea aprofundat a produsului/-lor oferite i prin atitudinea sa, fiecare lucrtor va putea s - i recomande oaspetelui avantajele sau serviciile pensiunii sau pur i simplu, s-l salute nainte de a o face oaspetele, s - l asculte i s - i stea la dispoziie, fcndu - l s se simt bine i ctigndu - i ncrederea. Astfel principalele reguli de comportament profesional se refer la: salut, inut fizica i vestimentar, conversatie, inclusiv la telefon, gesticulaie. Toi lucrtorii din pensiune trebuie s fie motivai corespunztor i s - i nsueasc deprinderi de limbaj 14

Student: Cristea Maria verbal (retorica vnzrii) i nonverbal. Utilizarea mimicii, gesticiulatiilor i limbajului corpululi - corpul drept, braele deschise, palmele orintate n sus, privirea senin, n contact cu interlocutorul prezint o important particular. In pensiune va exista personal pentru igienizarea bailor, a bucatariei, a camerelor, holurilor si a intregului complex. Igiena este foarte importanta si in primul rand se va pune accent pe curatenie si ssterilizarea tuturor ustensilelor dein bucatarie. Verifiacarea acestor proceduri de igiena se va face zilnic prin sondaj. Regiunea este foarte cunoscuta de ani de zile datorita faptului ca este foarte aproape de oras, iar lacul este cunoscut pentru pescarii impatimiti, iar padurea este un loc bine cunoscut pentru orasenii dornici de iarba verde, gratare si mancaruri gatite la ceaun in aer liber. Cminul cultural - locul unde se pstreaz tradiia. Aceste lcauri de pstrare i perpetuare a vechilor tradiii i obiceiuri locale, de valorificare a valorilor spirituale fac obiectul unei atenii speciale din partea conducerii comunei. Toate sunt bine ntreinute, asigurndu-se buna lor utilizare cu diferite ocazii. Curiozitatile regiunii La sfarsitul lunii mai foarte multi turisti viziteaza aceasta zona datorita faptului ca in aceasta perioada se nas puii de caprioara. Astfel cei care doresc sa asiste la asemenea momente se pot caza la pensiunea noastra si sub asistenta unei persoane autorizate vor putea participa la gasirea mamelor cu pui, dar in conditiile impuse de aceasta persoana autorizata pentru ca puiul sa nu fie parasit de mama si nici sa nu se sperie. De asemenea pentru cei care doresc sa vada familie de porci mistreti, vor fi amplasate casute in copaci si vor putea urmari de acolo si alte minunatii din lumea salbatica. Plantele nemaipomenite care se gasesc aici, precum si fructele de padure pot fi culese alaturi de o persoana cunoscatoare. Astfel turistii pot porni intr-o aventura de culegere a fragutelor, alunelor de padure, murelor, macieselor, porumbelelor, coarnelor, afinelor, plantelor medicinale sau pentru ceai, ciuperci: pitonci, championi, oiene, albi usturoi, galbiori, creasta cocosului, taitei, cuci, ghebe. Pe care apoi le pot prepara personal, bucataria fiind in permanenta la dispozitia lor, sau pot sa le de-a la preparat bucatarilor si apoi sa se infrupte din ele. Calitatea climatului La vest de Carpatii Occidentali si Dealurile de vest se intinde o zona de campie - a doua ca intindere dupa Campia Romana - denumita, dupa pozitia din cadrul tarii, Campia de Vest. Este denumita si Campia Banato-Crisana. Campia de Vest s-a format prin sedimentarea Marii Pannonice cu sedimente aduse de rauri in timpul Neogenului pina in timpurile recente. Ea a devenit uscat succesiv in Pleistocen (campiile inalte) si Holocen (campiile joase, luncile). Este alcatuita, la suprafata, din nisipuri, pietrisuri, loess (in campiile inalte) si aluviuni recente (in campiile joase). Altitudinea medie este de aproximativ 100 m, are un climat de campie, moderat, cu influente oceanice (pe cea mai mare intindere). Temperatura medie anuala mai putin de 10 grade C. Temperatura medie a lunii celei mai calde este de 21oC, iar a celei mai reci intre -1oC si -2oC. Precipitatiile sunt de 600-700 mm, mai ridicate decit in alte zone similare din tara, datorita pozitiei si maselor de aer venite din vest. Predomina vinturile de

15

Student: Cristea Maria vest. Vegetatia cuprinde stepa , silvostepa si etajul stejarului .Fauna este caracteristica silvostepei si padurilor de stejar (rozatoare, pasari etc.). Aerul in aceasta regiune nu este poluat deoarace este asezata intre dealuri si astfel este protejata. Si din aceasta cauza multi aleg o escapada de week-end la Paleu. Aerul in aceasta regiune nu este poluat deoarace este asezata intre dealuri si astfel este protejata. Si din aceasta cauza multi aleg o escapada de week-end la Paleu. Odihna si destindere Satul Paleu este o zona foarte linistita, si de aceea este adesea ales de turisti pentru iesiri cu familia, cu prietenii sau iesiri romantice. Pentru destindere turistii pot opta pe plimbari lungi de-a lungul lacului, in padure, in imprejurimi, sau scurte excursii in satele vescine unde pot admira frumuseti ale naturii. De asemenea se vor organiza excursii si inafara satului pentru cei care au un sejur mai indelungat. Oaspetii se pot destinde in salonul de primire la un joc de societate: domino, rummy, canasta, jocuri de carti, whist si rentz, polka, scrabble, nu te supara frate, yumms (yatzee), table, uno, scrabble, sah etc. Sau pot viziona un film, in salon fiin disponibile mai multe DVD-uri cu fime de colectie vechi si noi. De asemenea pot accesa internetul pentru a comunica cu cei de acasa sau doar sa navigheze. Pot asculta muzica fiind disponibile toate genurile muzicale. Pentru cei care aleg sa se destinda afara, in natura, se face foc de tabara unde se poate asculata muzica, se pot spune glume, povesti, lega prietenii, sau se pot face focuri de tabara mai mici pe malul lacului pentru cei care vor sa isi petreaca seara in mod romantic alaturi de partener/a.

Foto nr. 8: vedere generala asupra satului (sursa: http://www.oron.ro) Posibilitati de practicare a activitatilor sportive Se poat inscrie in diferite concursuri de dans sau de pescuit. Sau pot urmari meciuri de fotbal, Paleul avand si o echipa. 16

Student: Cristea Maria Sau pot face plimbari cu barca sau hidrobicicleta pe lac, acesta avand si aceste posibilitati. De asemenea vor putea avea parte de cursuri de calarie.

Foto nr. 9: Cupa CARP FAN editia 1-a (sursa:www.carp.ro) Itinerar Se vor organiza excursii care vor dura de dimineata pana seara la Arieseni, Stana de Vale, Suncuius, Bratca, Budureasa, Pietroasa, Boga, Pestera Ursilor, Baile Felix, baile 1 Mai etc. Aceste destinatii vor fi stabilite de comun acord cu grupul. De asemenea se vor hotara orele de pornire si de revenire, pentru cei care se vor aventura separat de grup. De-a lungul excursiilor se vor stabili si orele si locurile unde se va lua masa. Aceste mici escapade se vor face cu autcarul impreuna cu un ghid care va raspunde tuturor intrbarilor turistilor. Toate aceste fiin posibile datorita mai multor contracte semnate cu agentii de turism locale si nationale. Dupa cum am prezentat si in randurile de mai sus, se pot face plimbari si prin padure, pe malul lacului, prin imprejurimi, la livezi, insotiti de o persoana calificata care cunoaste imprejurimile si alaturi de care pot descoperi lumea minunata a naturii. La alegerea lor, turistii vor putea face aceste calatorii pe jos, cu bicicleta, cu caruta sau pe cal.

Foto nr. 10 : Lacul din Paleu (sursa: www.paleu.ro) Conditiile de cazare. Pregatirea calatoriei si formalitati 17

Student: Cristea Maria La cazarea turistilor acestia se vor prezenta la receptie pentreu completarea fiselor de sosire, mai apoi fiind condusi in camerele lor. De asemenea la cazare se va stabili si orele la care se vor lua cina si micul dejun. In cazul in care intervin modificari asupra tipului de camere se pot face modificari in functie de disponibilitatea pensiunii. Pentru turistii care vin separat fara a face parte dintr-un grup organizat camerele se vor alege la receptie in momentul cazarii in cazul in care nu au rezervare. Sau se pot face rezervari pe e-mail, fax, telefonic sau pe site-ul oficial. Astfel turistii vor avea asigurat tipul de camera: single, double, apartament, cu balcon, fara balcon, spre padure, spre lac etc. Toate camerele fiind dotate cu bai cu dus sau vana si toate avand apa calda si apa rece. Precum si prosoape. Alte dotari din camera vor fi: televizorul, dulap pentru haine, perie de pantofi, trusa de cusut. Ca si o conditie a cazarii este ca turistii sa aiba varsta legala, sau daca nu, atunci sa fie insotiti de o persoana adulta. Se accepta si animale de casa achitandu-se o suma de 10% din tariful camerei. Pentru bebelusi se pot pune paturi de copil si la restaurant scaune speciale. Pensiunea va avea parcare supravegheata video si pazita pentru deplina siguranta a oaspetilor. Pret avantajos Pretul va fi foarte avantajos deoarece majoritatea produselor se procura din localitate, fiind incheiate contracte de aprovizionare cu mai multi localnici, precum si cu fabrica de lapte care se gaseste in acest sat. Iar painea va fi de casa. Pentru a obtine discounturi turistiipot opta pentru: mai mult de 2 nopti de cazare, mai mult de 2 camere, sau un contract cu pensiunea. Probleme de limba nu vor fi deoarece majoritatea localnicilor stiu de la bun inceput 2 limbi: romana si maghiara. Iar pentru ca satul este situat la doar 6 km de municipiul Oradea multi tineri au ales sa faca scoala in oras. Prin urmare sa invete si limba engleza, germana sau franceza, fiind limbi obligatorii in scoli. Contacte de simpatie cu populatia indigena Turistii se pot imprieteni repede cu personalul pensiunii, acestia facand parte din comunitatea locala, precum si cu ceilalti localnici prin participarea la diferite evenimente sau concursuri alaturi de acestia. De exemplu participanad la Balul Strugurilor, duminicile la biserica etc. Localnicii sunt persoane foarte placute si foarte sociabile.

18

Student: Cristea Maria

Foto nr. 11: imagine aeriana asupra satului (sursa: http://www.oron.ro) Atractii culturale si folclor local Caminele culturale sunt lcauri de pstrare i perpetuare a vechilor tradiii i obiceiuri locale, de valorificare a valorilor spirituale. Forme strvechi de cultur popular sunt cele legate de religia oamenilor din aceast parte, cu obiceiuri specifice la diferitele srbtorii importante pe parcursul unui an ca: Pastele, Crciunul i alte srbtori importante pentru locuitorii acestor sate. La aceste sarbatori, precum si la Zilele Comunei Paleu, Balul Strugurilor, turistii pot participa la adevarate activitati cultural artistice.

Foto nr. 12: balul strugurilor in Paleu (sursa: http://www.oron.ro)

Alte atractii sunt cele doua biserici din sat.

19

Student: Cristea Maria

Foto nr. 13: Biserica reformata din Paleu (sursa: http://www.zmo.ro) Starea drumurilor In paleu se poate ajunge pe doua rute, ambele fiind foarte bune din punct de vedere al calitatii drumurilor. Una dintrea aceste rute este pe serpentine, iesirea din Oradea spre Satul Mare Episcopia Bihor cartierul Oncea si in sus pe dealuri, satul fiind primul pe acest drum. Cealalta rura ar fi pe langa Spitalul Clinic Judetean Saldabagiu de munte Paleu, acesta fiind un drum nou care trece prin padure si ofera celor care il strabat privelisti minunate. Distractii de zi si noapte precum si alte pasiuni sau distractii Se organizeaza si raliuri pe drumul dintre Episcopia Bihor i Paleu (poriunea de drum cu serpentine), ordenii care consider c tiu realmente s conduc vor putea s-i demonstreze aptitudinile de ofer n cadrul unui concurs de vitez. Prezent la concursul de vitez, Octavian Bara, managerul Auto Bara & Co ne-a declarat c implicarea firmei n acest eveniment vine i pe fondul dorinei de a-i ajuta pe oferi s i tempereze adrenalina ntr-un cadru organizat. De asemenea, Bara spune c ar dori ca, de acum nainte, acest concurs de la Oradea s se desfoare an de an. Accesai galeriile foto ataate pentru aspecte de la evenimentul automobilistic. In urma acestui articol multi doritori au solicitate organizarea acestui ritual annual, pe perioada unui intreg week-end.

Foto nr. 14 Raliul de la Paleu (sursa: http://dani-hellgaming.com)

20

Student: Cristea Maria

Foto nr. 15 Raliul de la Paleu (sursa: http://dani-hellgaming.com)

Foto nr. 16 Raliul de la Paleu (sursa: http://dani-hellgaming.com) Alte distractii pot fi participarea la balul strugurilor sau la zilele Paleului, Cetariului, Saldabagiului, Uileacului. Sau plimbari pe lac cu vbarca, hidrobicicleta. Plimbari pe cal sau ponei. Participarea la concursuri de pescuit, de dans, de bicicleta, de calarie etc. Precum si distractii la diferite petreceri organizate la casa de cultura din sat.

Foto nr. 17: Balul Strugurilor localnici participanti la concurs de dans

21

Student: Cristea Maria

Foto nr. 18: Balul Strugurilor calaret La casa de cultura se organizeaza piese de teatru pe care le poate viziona toate lumea doritoare.

Foto nr. 19: Piesa de teatru la casa de cultura Paleu Iar la zilele satului Paleu se pot distra de minune alaturi de trupe de dans, de artisti, de cantareti. Precum si la focurile de artificii.

Foto nr. 20: Festivalul Zilele Paleului Sosire si receptie n cadrul holului de primire ntlnim 1 comisioner care ntmpin clienii i i

22

Student: Cristea Maria ndrum spre recepie sau spre diferite departamente ale hotelului. Recepia este locul de primire a clienilor care trebuie s degajeze o atmosfer cald , ntr-adevr primitoare , iar recepionerul joac rolul de gazd (nu de funcionar detaat). Dac am lua ntrega activitate hoteliera ca pe un ciclu am putea spune c aceasta ncepe cu recepia i se termin cu recepia. Primirea clienilor trebuie s fie n maniera proprie unei veritabile gazde, plin de solicitudine i de profesionalism, n acelai timp recepia de calitate are trei valene: personalizarea clientului , sublinierea hotelului i raportul dintre acetia. Pentru atribuirea camerelor este indispensabil cunoaterea n fiecare moment a situaiei fiecrei camere : ocupat , disponibil pentru nchiriere , blocat pentru rezervare, eliberat i nepus n curat , scoas din funciune sau n reparaie. La sosirea clientului la receie i revine sarcina de a completa "Fia de anunare a sosiri i plecrii". Aceasta conine : date personale : nume, prenume , data nateri , cod numeric personal ; data sosirii i data plecrii, destinaia urmtoare , scopul vizitei, semntura turistului. Dup ce clientul a completat aceast fi i este repatizat o camer i i va fi nmnat i cheia camerei. Camera i se va da n funcie de preferin single , dubl, executiv, cu aer condiionat. Amabilitatea este foarte important n contactul cu oamenii i mai ales n cadrul unei pensiuno n care recepionera este carte de vizit a acestuia pentru c primul contact este cu aceasta, de aceea ea trebuie s raspund cu amabilitate la ntrebrile clienilor i s le dea toate indicaiile necesare. Posibilitati de cumparaturi Dupa cum am prezentat in randurile de la inceput exista spaii comerciale private tip ABC+BAR, n numr de 2 si spatii comerciale private tip BAR,in nr de 2, precum si restaurant cu specialitati din peste. Iar orasul fiind la doar 6 km distanta pot sa faca cumparaturi in hypermarket-uri. CONCLUZII Tot ceea ce facem trebuie sa creeze o experienta memorabila, dorita cat mai mult si mai des de consumatori. Trebuie sa examinam experienta clientului ca un intreg, sa intelegem importanta fiecarui aspect ... cat de minor ar parea... Trebuie sa exersam cu totii o ascultare activa a consumatorului cu toate simturile noastre ascutite la maxim. Trebuie sa cautam modalitati sa oferim clientilor si simplitate si flexibilitate ; consumatorii nu trebuie sa aiba de a face cu servicii si produse confuze. Trebuie sa ne gandim la toate punctele de interes pentru clienti si sa imbunatatim fiecare punct. Trebuie sa apelam la toate simturile consumatorului ; in loc de a-i descrie confortul patului sau calitatea produselor igienice sa ii oferim oportunitatea de a atinge, de a mirosi, de a simti toate aceste calitati.

23

Student: Cristea Maria

BIBLIOGRAFIE 1. 2. Cndea, M. (2003), Potenialul Turistic al Romaniei, Bucureti; Cianga,N. (2003), Romnia.Geografia turismului, Editura Presa Universitar Clujean, Cluj Napoca; 3. Coceanu, P. (1997), Geografia turismului romnesc, Editura Focil Viu, Cluj Napoca 4. Ielenicz M., Geografia Romniei, Bucureti, 2000. 5. Ilie Alexandru, Curs: Amenajare turistic i amenajarea teritoriului. 6. Ilie Marin, 2007, Amenajare turistic, Ed. Casa crii de tiin, Cluj-Napoca. 7. Petrea Rodica, 2004,Turism rural n Munii Apuseni, Ed. Univesitii din Oradea. 8. Mhra Gh., 1999, Potenialul turistic al bazinului hidrografic al Criului Repede, Ed.Universitii din Oradea. 9. Cocean, P., Vlsceanu, A., Negoescu, B.(2002), Geografia general a turismului,Editura Meteor Press, Bucureti; 10. Cocean, P. (2004), Geografia Turismului, Ediia a II-a, Editura Focul Viu, ClujNapoca; 11. Mhra, Gh.(1995), Geografia Turismului, Analele Universitii din Oradea, Oradea;

24

Student: Cristea Maria 12. Dan Ghinea, Enciclopedia geografic a Romniei, Editura Enciclopedic, Bucureti, 2000 13. Website-uri : Pentru poze: 1. www.paleu.ro 2. www.zmo.ro 3. www.hartaoradea.ro 4. www.ghidulprimariilor.ro 5. www.primariaonline.ro 6. www.oron.ro 7. www.contrastonline.ro 8. www.images.google.ro; 9. www.bihon.insse.ro;

25