Sunteți pe pagina 1din 3

Metodologia de recuperare a pacientilor cu Paraplegie Filed in Kinetoterapia, Tratamente on Oct.

29, 2008 Metodologia de recuperare a pacientilor cu Paraplegie OBIECTIVELE RECUPERaRII BOLNAVILOR PARAPLEGICI Paraplegia reprezinta examenul cel mai complet pe care l sustine un kinetoterapeut n fata unui pacient , caci trebuie sa dea dovada de un nalt profesionalism si de imensa rabdare si bunavointa. Scopul recuperarii lui este ,,de a ajuta acientul sa se ajute singur, ceea ce nseamna: - a-l face sa-si utilizeze partea buna a corpului pentru a compensa partea paralizata; - a-l face sa-si accepte handicapul, considerndu-se ca are multe resurse de a fi util lui si celor din jur si ca viata poate sa-i ofere destule satisfactii. Ca obiective, recuperarea paraplegicului ridica trei principale: 1. REEDUCAREA VEZICII sI INTESTINULUI Asistarea tulburarilor sfincteriene este un obiectiv de prima importanta, neglijarea lui aducnd complicatii serioase, putnd pune n pericol chiar viata pacientului. Afectarea mictiunii n diverse grade este aproape regula la paraplegici. n perioada socului spinal sondajul este obligatoriu. Daca leziunea completa a interesat zona sacrata medulara, att detrusorul ct si sfincterele sunt flasce. n aceste cazuri evacuarea urinei se obtine prn posturare (n seznd), cu presiune pe abdomenul inferior, prin contractii ale peretelui abdominal. 2. REEDUCAREA MOTORIE Controlul motor al paraplegicilor Controlul motor al paraplegicilor va fi realizat e baza unei scheme de program care priveste cele patru componente (mobilitate stabilitate mobilitate controlata abilitate), la care urmarim pozitia si miscarea, tehnici de contractie si elemente facilitatorii. a. Mobilitatea (nitierea miscarii) Pozitie si miscare - sunt utilizate diagonalele Kabat, n functie de musculatura slaba ce trebuie promovata; se prefera schemele bilaterale si miscarea cu rezistenta a trunchiului. n functie de situatie, se aleg posturi care elimina gravitatia sau, din contra, sunt antigravitationale, n asa fel nct sa se poata aplica rezistenta manuala n timpul exercitiului. - Musculatura slaba cu caracter n principal tonic, nu va fi tinuta n pozitie alungita un timp prelungit si nici nu i se va aplica o rezistenta maximala. - Musculatura slaba cu caracter principal fazic raspunde favorabil la repetatele ntinderi rapide din pozitie alungita. Tehnici de contractie Se selecteaza tehnicile care promoveaza initierea miscarii. Cele mai valoroase sunt: ,, miscarea activa de relaxare opunere si ,,contractiile repetate cu repetate ntinderi la nivelul zonei de alungire a muschiului. Musculatura tonica si cea fazica pot raspunde diferit la aceste tehnici. Astfel, fesierul mijlociu raspunde mai bine la ,,MARO, caci n aceasta tehnica contractia musculara este initiata sa nivelul zonei de scurtare. n cazul n care nu se obtine un raspuns, se vor efectua repetate ntinderi n zona alungita. Pentru muschii fazici, tehnica ,,contractiilor repetate n zona alungita, ca si n ntinderile repetate, faciliteaza activitatea musculara.

Elemente facilitorii De mare importanta este utilizarea impulsurilor senzitive periferice pentru promovarea miscarii. Trebuie realizate pe zonele cu sensibilitate conservata. Ca mijloace: vibratia, calupul de gheata, tapotajul, atingerea blnda se asociaza ntinderilor rapide ca si exercitiu cu rezistenta. b. Stabilitatea Pozitie si miscare La paraplegici stabilitatea mentinerea tonusului muschilor extensori postulari este o problema dificila. Pentru mentinrea tonusului trebuie schimbata postura spre pozitia antigravitationala, gravitatia devenind o forta rezistiva. Odata cstigata aceasta etapa, se trece la exercitii de cocontractie. Se modifica postura n asa fel nct segmentele sa suporte greutatea corpului, care va reprezenta forta rezistiva, aceasta postura plasnd muschii tonici n stare de ntindere prelungita. Astfel de posturi care realizeaza cocontractii sunt: patrupedia, podul, ortostatismul cu sprijin pe mini, ortostatismul complet. n aceste cazuri, att ncarcarea prin greutatea corporala, ct si ntinderea muschilor determina cocontractia. Tehnici de contractie Pentru facilitarea mentinerii tonusului, cea mai buna tehnica este ,,contractia izometrica n zona scurtata, pentru cocontractie, tehnicile cele mai indicate fiind ,,izometria alternanta si ,,stabilizarea ritmica. Elemente facilitatorii Pentru cresterea contractiei izometrice, aceste elemente sunt urmatoarele: elescoparea, periajul, vibratiile si mentinerea contractului manual. c. Mobilitatea controlata Pozitie si miscare Ca si pentru stabilitate, se utilizeaza aceleasi posturi cu ncarcare corporala. Deplasarea greutatii la nceput se face pe un arc foarte redus, care va creste treptat pe masura ce se va cstiga controlul. Aceste deplasar segmentare sau corporale, sunt alese dintre acelea care sunt utilizate n timpul ambulatiei: un membru este ridicat de la suprafata de sprijin si este miscat n toate directiile, avnd grja ca centrul de greutate al corpului sa ramna mereu nauntrul suprafetei de sprijin, sau balansul bazinului n diferite directii. n etapa urmatoare se aplica rezistente contrnd aceste miscari. Tehnici de contractie Pentru cresterea fortei de deplasare a greutatii corpului sa segmentelor, se utilizeaza ,,inversarea lenta, ca si ,,inversarea lenta cu oprire. n timpul ambulatiei se solicita contractia excentrica, pentru a carei promovare se utilizeaza ,,inversarea agonistica. Pe masura ce se cstiga primii pasi n mobilitatea controlata, se trece la alte tehnici, cum ar fi: ,,izometria alternanta si ,,stabilizarea ritmica, iar n final ,,inversarea lenta si ,,inversarea lenta

cu oprire. Elemente facilitatorii Contactul manual va fi direct pe partea corpului implicata n mobilitatea controlata. Se adauga: vibratia, telescoparea, ntinderea rapida, calupul de gheata, aplicate fie pe membrul n miscare, fie pe cel n sprijin. d. Abilitatea Pozitie si miscare Ambulatia n sine este exercitiu de baza. Se urmareste realizarea frecventialitatii miscarii de mers. Etapa urmatoare este mersul n toate directiile: nainte, napoi, n lateral, n diagonala, cu ncrucisarea picioarelor, urcnd sa cobornd scari. Tehnici de contractie ,,Progresia rezistenta este tehnica de baza a promovarii abulatiei. n momentul unei scheme unilateralese aplica tehnica ,,secventialitatii normale, pentru a asigura o corecta succesiune a schemei de miscare de la segmentele distale spre cele proximale. Pentru antrenarea controlului excentric al muschilorse continua cu tehnica ,,inversarea agonistica. Elemente facilitatorii Influxurile senzitive sunt retrase treptat, caci controlul a fost obtinut. 3. REEDUCAREA SENSIBILITatII Evaluarea sensibilitatii este relativ dificila, caci comporta o totala participare din partea bolnavului, un nal grad de subiectivism, dar si un efort de concentrare care-l oboseste repede. Este de preferat sa estam sensibilitatea n 2-3 sedinte de scurta durata. Trebuie create conditii ambientale favorabile care sa nu perturbeze examinarea. Evaluarea si recuperarea deficitului somatosenzitiv este strns legata de evaluarea si recuperarea motorie, facnd parte din ea si cade n sarcina kinetoterapeutului care va organiza, efectua si urmari programul reeducarii deficitului senzitiv.