Orasele medievale

La inceputuri, in oraele medievale predomina economia naturala, cea care producea cele necesare traiului. In urma ncetrii marilor migraii, s-a reluat comerul si a nceput dezvoltarea mestesugurilor. Ei erau putini si erau pricepui ca olari, furari si pietrari. Comerul ncepe sa se dezvolte. Pe uscat comerul era mai greoi deoarece nu erau drumuri , poduri si erau numeroase vmi. Cel mai avantajos era comerul pe fluvii si mari. In special in Marea Nordului si Marea Mediteran, se dezvolta cele mai puternice centre economice si comerciale: oraele olandeze si italiene. Aceste schimbri si dezvoltri importante au dus la nflorirea oraelor in Europa. Originea lor era diferita: vechi cetati romane, au rezistat invaziilor ; cum ar fi Bizanul, Roma, Paris ,Lyon, Milano, Florena, Londra, acestea aveau rolul unor centre administrativ religioase. Unele orae au aprut la intersecia marilor drumuri comerciale, lng porturi. Altele orae s-au dezvoltat in jurul unor castele fortificate. Au aprut asezari urbane care din motive religioase s-au aezat in jurul mnstirilor. Toate oraele si asezarile rurale se aflau sub dominaia feudalilor care le percepeau taxe: in natura, munca si bani. Libertatea lor era ngrdita de aceea ei se unesc sub jurmnt intr-o asociaie numita comuna prin care isi acordau ajutorul reciproc. Comunele aveau rolul de a obine de la seniori o ,,carta prin care sa fie fixate obligaiile oraelor si eliminate abuzurilor nobililor. Ele au fost obinuite fie pe cale panica fie prin lupte. Apariia si dezvoltarea oraelor, a centrelor mestesugaresti si comerciale au impulsionat dezvoltarea produciei si schimburilor dintre orae ceea ce au dus la apariia unei piee interne. Schimburile de produse nu puteau fi realizate decat intre oamenii liberi .Libertate de care se bucurau oraele , ceea ce au dus ,, la discuii de libertate. In orae s-a trecut la un nou mod de viata ,, civilizaia urbana care era un factor de progres in lumea medievala. Activitatea mestesugurilor era controlata , aveau

condiii de lucru , procedee de fabricaie, chiar uneori preul. Meterii , patronii atelierelor , membrii , companionii, s-au calfe se distingeau de restul oamenilor. Mestesugarii unei profesii se grupau in confrerii care aveau un caracter religios, achitau cotizaii si intretineau o capela dedicate unui sfnt ales protector. In marile orae s-au nfptuit corporaiile s-au brezlele, in care intrau cei care aveau acelai mestesug. Ei erau protejai de aceste bresle , iar cei care nu fceau parte din ea li se interzicea sa practice aceea meserie. Breasla avea un statut care trebuia respectat . Ele au devenit si au avut un rol politic in vita oraelor . Negustorii erau grupai in asociaii numite ghilde. Ghildele aveau un scop de-a proteja caravanele comerciale pe uscat s-au pe ape. Mai multe orae se asociau in,, ligii s-au,, hanse : aceasta denumire era utilizata cnd era vorba de comerul maritim . cel mai cunoscuta a fost Hansa sau Liga hanseatica . Oraele medievale ale Europei erau, de cele mai multe ori, nconjurate de ziduri. Din cauza acestui fapt, nu se puteau extinde, chiar dac uneori creterea populaiei impunea acest lucru. Drept urmare, casele erau mici i nghesuite, iar strzile strmte. De altfel, n perioada ploilor abundente, acestea se transformau n adevrate canale pe care se scurgeau apele murdare. Cci toate murdriile se aruncau n strad, pe fereastr, inclusiv oala de noapte. Mai ales vara, cnd soarele nclzea puternic, mirosul devenea de nesuportat. Animalele domestice circulau libere pe drumuri: gini i gte, dar i porci. n Londra, spre exemplu, primarul a fost nevoit, de mai multe ori, s rennoiasc ordinul de a nu se lsa porcii s circule pe strzi. Boli grave apreau i se rspndeau cu repeziciune, ducnd la moartea unei nsemnate pri din populaia oraelor. Ciuma era cea mai cunoscut i mai devastatoare. Unul dintre primele simptome ale bolii era strnutul. De aceea, cnd cineva strnuta, toi cei din jur se grbeau s-i ureze: Sntate!, S trieti!, Noroc!, toate spuse cu sperana ca strnutul s nu fie o prevestire a cumplitei boli.

Secolele au trecut, ciuma s-a stins pe continentul nostru, dar obiceiul urrilor a rmas, chiar dac azi prea puini tiu de unde provine.