Sunteți pe pagina 1din 26

Vegetatia -componenta esentiala a amenajarilor peisagistice -material viu predominant verde -imbraca: solul, formele de relief, rocile, apele,

elementele construite -suprafete si volume vegetale -spatii vegetale -viata si dinamica proprie evolutie in timp -elemente manevrabile: - diferenta taliilor - diferenta formelor - culori - texturi - adaptabilitati diferite la mediu

Aspen Grove, Okonagan Mountains, Washington

Uncompahgre National Forest, Colorado

Vegetatia lemnoasa: -arbori -arbusti Caracteristicile vegetatiei lemnoase: -marime (talie) -habitus -frunzis Talie (marime) inaltimea plantelor la maturitate Arbori dupa marime se impart in 3 categorii:

-talia I peste 25 m inaltime -talia II intre 15-25 m -talia III intre 7-15 m (vezi tabel anexat Iliescu pag. 191) Amenajari vaste arbori cu talie mare potenteaza dimensiunile spatiului: -fag - tei -stejar - molid -paltin - brad -ulm - pin -frasin

Oak Trees

Oak Trees

In gradini mici talie mica: -artar globulos -magnolii -cires japonez -meri ornamentali -tui columnare -chiparos californian Arbusti (vezi tabel pag. 192 Iliescu) Arbusti de talie mare:

-liliac -sanger -soc -salcam galben

participa la volumetria ansamblului, echilibreaza volumele vegetale date de arbori Arbusti mici si subarbusti detalii de compozitie -in combinatie cu florile Pot fi si arbusti semitaratori Habitusul forma coroanei silueta, arborii au cea mai mare energie vizuala Siluetele arborilor rezultat al modului de crestere a - tulpinii principale - trunchi unic - trunchi multiplu - formei de ansamblu a coroanei - caracteristicile ramificarii - dispunere etajata - dispunere alterna - unghiul de insertie - densitatea ramificarii - formele si directiile de crestere a lastarilor

Arhitectura siluetei Forme dinamice, predomina verticala: -siluete columnare ( varietati de foioase si conifere) -siluete piramidale

-siluete ovoidale Forme statice calm, relaxare -siluete globuloase mai late decat inalte -siluete tabulare turtite -siluete pletoase -siluete cu crestere divergenta: arcuite, semipendule -siluete neregulate, taratoare, contorsionate -absenta frunzelor iarna accentueaza arhitectura arborilor Alcatuirea plantatiilor: -grupuri -aliniamente -exemplare solitare -asociate cu volume construite Habitusul arborilor sufera modificari in timp: -conditii de cultura -incidenta luminii -presiunea vantului Frunzisul arborilor si arbustilor: -coloritul frunzisului dominanta verde + nuante de alte culori: rosu, galben, albastru, argintiu -colorit: de baza; culori tranzitorii de primavara, de toamna, de iarna (la conifere) -compozitia spatial volumetrica a plantatiilor de talie mare completata de vegetatia arbustilor trebuie conceputa si sub aspect coloristic -colorit verde dominant, frunzis colorat accente cromatice -nuantele frunzelor adancimea perspectivelor senzatii de distanta prim plan verde inchis plan secund verde mijlociu ultim plan verde deschis

-gruparea speciilor: functie de colorit, asociere vegetatie lemnoasa cu elemente arhitecturale -marimea frunzelor: caracter ornamental, crearea de efecte vizuale creste distanta, adanceste perspectiva, ex.: in prim plan arbori puternici cu frunze mari verde inchis, in fundal specii cu colorit palid si frunze mici -forma, luciul, miscarea frunzelor

Florile -caracteristica ornamentala importanta -efectul de masa al florilor -culoare temporar dominanta -se caracterizeaza prin: marime, forma, mod de grupare in inflorescente, dispunerea pe ramuri -exista arbori decorativi prin flori, arbusti floriferi si se utilizeaza pentru: - inviorarea compozitiei vegetale - efecte cromatice - crearea de efecte de gingasie - atractivitate prin parfum Fructele si conurile: -caracter decorativ suplimentar -abundenta, coloritul, marimea, forma, epoca de aparitie se iau in considerare la realizarea planurilor de plantare Scoarta: -valori ornamentale, ex.: mesteceni, platani, plopi, fagi colorit albicios -luciul scoartei -desenele scoartei -prezenta si aspectul spinilor Caracterele biologice ale speciilor lemnoase: Ritmul de crestere: -depinde de specie

-influentat de conditiile de mediu -specii repede crescatoare: plopi, slcii, arari, mesteacan, pin de Himalaya, forsitie, snger, ctina roie -ritm mediu -ritm lent de crestere: stejar, tei, fag, brad, tisa, buxus Longevitate -arbori foarte longevivi, peste 300 ani: stejar, gorun, plop alb, castan, brad, molid -arbori cu longevitate mica, 50-100 ani: mesteacan, anin, arar, plop tremurator, salcm, magnolia, cire japonez -arbutii durata de viata mai mica decat arborii Capacitatea de drajonare (formarea de lastari crescuti de pe radacini) -poate fi stanjenitoare -utila la fixarea terenurilor erodate Caracterul invadant, ex. proliferarea lianelor: iedera, vite ornamentale Toxicitatea unor specii, ex. tisa frunzele, salcamul galben scoarta, frunzele Comportament ecologic al arborilor si arbustilor -rezistenta la : boli, daunatori, poluare -cerintele fata de clima si sol Gruparea arborilor si arbustilor in amenajari peisagistice Masivele plantatiile cele mai mari: intindere, capacitate, mod de alcatuire Padure arboret cu caracter natural cu suprafata mare Perdea- plantatie: -deasa in banda continua -delimitata geometric -organizata: pe randuri, neregulat Masive: -de arbori -de arbori si arbusti -de arbusti Marimea masivelor -functie de categoriile de spatii verzi -cele mai mari au functie de protectie masiv de centura -scuaruri si gradini mici masive mici -gradini foarte mici masivele lipsesc Forma in plan -geometrica: simetrica, asimetrica -neregulata cu contur sinuos -livezile neregulate succesiuni de zone luminate si umbrite

Configuratia arhitectonica -cu un singur nivel masive dintr-o singura specie -etajat asocierea speciilor cu talii diferite -structuri variate masivele mari eterogene -in general plantatii pe 3 etaje (3 talii) Componenta masivelor -omogene dintr-o singura specie -heterogene din mai multe specii -configuratia arhitectonica -culoare si textura Densitatea masivelor- depinde de distanta de plantare -arbori de talia I 4-8 m -arbori de talia II-III 2-6 m -arbusti 0,7-1,5 m Aliniamente de arbori si arbusti -functie de : importanta aleilor, largimea culoarului vizual creat, proportia intre planuri orizontale si -verticale, efectul de umbrire scontat -pot fi: simple; duble simetric, distributie intercalata; multiple -speciile pentru aliniament, cerinte: estetice-arhitecturale, bio-ecologice,functionale

Garduri vii -plantatii de mare densitate -1-3 randuri de arbori sau arbusti -crestere: libera, modelata prin tundere

Tipologii -urmaresc o imprejmuire -delimitare de zone cu functii diferite -mascare -separare vizuala -realizarea unor partere decorative desen, modelare Garduri vii din -borduri: max. 0,4 m inaltime, 1-2 randuri plantate la 15 cm -garduri vii propriu-zise: h 0,5- 2 m, 1 3 randuri, 0,3 m intre randuri la arbusti, 0,5 m la arbori -ziduri verzi: h 3- 9 m, 0,8- 1,5 m distanta intre randuri Alegerea speciilor pentru garduri vii -functie de rolul lor: decorare, imprejmuire, aparare -functie de aspect: inaltime, forma, culoare, prezenta flori, persistenta frunzis -functie de capacitatea de a pastra forma data -comportament ecologic

Exemplare solitare -se aleg functie de: pozitie, efecte vizuale urmarite, silueta, colorit, caracterul decorativ Arbusti urcatori -alcatuirea decorurilor verticale -au nevoie de sustinere: arbori, suporti speciali- pergole, ziduri, garduri, umbrare, chioscuri -clematitele, glicina, caprifoiul, trandafiri cataratori, iedera, vita ornamentala Specii pomicole -pomi fructiferi: piese izolate, grupuri -pot fi condusi in forme artistice- livada peisagera

Vita de vie -pe pergole si bolti -ecrane de mascare Vegetatia erbacee Plantele floricole element vizual atractiv, variat

Calitati peisagistice Talia plantelor floricole: -de la scunde lipite de sol, pana la -cele inalte -2 m (nalba de gradina) -pentru arabescuri- desene pe fond de gazon- se preteaza specii de talie mica si uniforma: begonii, craite pitice -compozitii florale mixte Culoarea -cea mai importanta calitate peisagistica -gama cromatica: culori fundamentale, culori compuse, tonalitati, nuante Asocierea florilor in functie de culoare -combinatii in contrast -combinatii in armonie -combinatii policrome Frunzisul plantelor floricole decoreaza prin forma si mod de dispunere Mirosul plantelor floricole atractivitate, reverie Habitusul -specii repente acoperitoare de sol, pot crea covoare de flori, frunze -specii erecte -specii urcatoare zorele

Succesiunea sezonala a plantelor floricole Criterii de alegere -epoca de inflorire -durata de inflorire -aranjamente florale cu continuitatea infloririi prin succesiunea diferitelor specii ca ciclu biologic Specii cu inflorire de primavara: ghiocei, narcise, lalele, zambile

Ghiocei

Narcise

Zambile

Lalele

Specii cu inflorire de vara -plante perene: margarete, nemtisor

Margarete

Margarete

-plante perene anuale: dalii -plante bienale: nalba, degetei -plante anuale: begonii, gura leului, petunii, regina noptii

Dalii

Dalii

Petunii

Petunii

Begonii

Begonii

Specii cu inflorire de toamna -perene: tufanele -anuale cu inflorire prelungita din vara: salvie, begonii, verbine, crizanteme

Regina Noptii

Regina Noptii

Crizanteme

Crizanteme

Tipuri de decoratiuni florale pentru amenajarile peisagistice Rabatele -aranjamente florale in peluze pe fond de gazon -forme geometrice (regulate sau neregulate)

-platbanda florala rabat ingust si lung -rond floral rabat rotund -din una sau mai multe specii -pot fi conturate cu borduri din gard viu Mozaicurile -aranjamente cu forme regulate din specii tipice de mozaic: decorative prin frunze, asociate cu soiuri de talie mica si uniforma- begonia -forme geometrice -covor Arabescuri -decoratiuni florale in combinatii de linii curbe pe fond de gazon Petele florale -marimi variabile -forme diferite -realizate dintr-o singura specie sau mai multe cu o specie dominanta Covoarele florale -suprafete mari peste 3 m -pot fi covoare pe sezoane, ex. covoare de primavara lalele si zambile Masiv floral suprafete foarte mari Borduri florale -marginesc alei, constructii: bazine, socluri de statui -flori: anuale, bienale, perene -borduri: omogene, mixte neomogene, combinate Grupurile de flori pentru specii ca bujori, nalbe Jardiniere Vase Imbracarea suportilor verticali specii urcatoare

Flori Cataratoare Alte plante erbacee Graminee ornamentale Graminee perene de talie mare (ex. iarba de pampas), pot fi utilizate ca: -plante solitare -combinatii cu alte talii mici Graminee de talie mica Ferigile

Flori Cataratoare

-decorative prin frunzis -in grupuri -la umbra copacilor -pe vaile paraielor -pe malurile lacurilor Plante aromatice, medicinale, legumicole decorative Aromatice si medicinale -utilizari farmaceutice -utilizari condimentare -salvie, pelin, coada soricelului, menta, coriandru, busuioc Plante legumicole cu caracter ornamental: anghinarea, ceapa, varza ornamentala, patrunjel cret, tomatele si ardeii ornamentali

Menta

Menta

Busuioc

Busuioc

Varza Ornamentala

Varza Ornamentala

Ardei

Ardei

Plante acvatice -mase de stuf si trestie -insule de frunze plutitoare cu flori nuferi -ierburi si flori ce imbraca terenul umed -lacurile si iazurile pot fi decorate cu - nuferi - stanjenei de balta - menta de apa - rachitan - nu-ma-uita - primula -bazine compartimentate pentru plante de apa -bazine etajate cu mici caderi de apa -bazine amenajate pentru plante de apa

Nuferi Gazonul -peluzele inierbate covoare verzi -in parcuri si gradini spatiile deschise inierbate: plane, inclinate, concave, convexe -covoarele de iarba valente picturale Tipuri degazon dupa functii -decorativ partere, peluze -pentru agrement: jocuri, odihna, plaja -pentru terenuri de sport -pajisti in zonele de agrement -utilitar consolidare sol dupa compozitie ( din specii de ierburi perene) -gazon de agrement pentru soluri cu textura mijlocie -gazon de agrement pentru soluri grele -gazon de agrement pentru umbra

Nuferi

Gazon

Gazon

Distributia spatiala a vegetatiei in construirea peisajelor -vegetatia componenta a peisajului global -in asociere cu celelalte elemente: relief, roci, ape, circulatii, constructii etc. Aranjamentul spatial al plantatiilor de arbori si arbusti -construirea peisajului se bazeaza pe volumele vegetale de diverse proportii si inaltimi care genereaza si modeleaza spatiul -terenul- spatiul total:

-se compartimenteaza prin plantatii in spatii si forme diferite -se creeaza sectoare de peisaj percepute: succesiv, gradat, dinamic Plantatiile -separa functiunile in spatii organizate -protejeaza fonic dotarile -mascheaza: aspecte fara valente peisagistice, vederi indezirabile -separarea zonelor zonificare teritoriu -directionarea axelor vizuale -plantatiile creeaza peisajul Tipuri de spatii definite de vegetatia lemnoasa -spatii inchise -spatii semiinchise -spatii statice -spatii dinamice -spatii alungite - directionate -spatii deschise peluze -spatii cu vizibilitate limitata Inaltimea, densitatea ,gradul de continuitate al vegetatiei determina: -gradul de ingradire -gradul de penetrabilitate vizuala Ordonarea spatiilor -dispunere in progresie liniara -organizare spatiala grupata : fiecare spatiu e corelat cu cel din apropiere, conexarea prin retea de alei ce asigura acces -ierarhizare spatiala includerea unor spatii in altele mai mari Sistematizarea plantatiilor in construirea peisajului Plantatiile -legatura sau separare fata de peisajul exterior -ierarhizarea si zonarea spatiilor -incadrarea vederilor Alegerea Modelarea plantatiilor determinata de Dispunerea -tratarea arhitecturala -tratarea libera,mixta - modul de tratare a compozitiei - tratarea fiecarui element de construire a peisajului

Microrelieful determina aspecte ale:- amplasarii -sistematizarii verticale a vegetatiei Unitatea si armonia peisajului -decurge din echilibrarea volumelor vegetale intre ele si -echilibrarea acestora cu spatiile pe care le definesc Masive vegetale Grupuri si exemplare izolate -punct focal ( in centrul pietei) -punct terminus capat de perspectiva -asocierea cu volume construite -dispunere: in contrast, in concordanta Plantatii de mica inaltime Mase de plante acoperitoare de sol Aranjamentul in plan al decoratiunilor florale

Apa Rolurile apei: -rol functional activitati de agrement -rol estetic atractivitatea spatiilor -rol ecologic: regleaza microclimatul, combate poluarea, purifica atmosfera -rol terapeutic: combate poluarea psihica Apa este: -suport al amenajarilor peisagistice -componenta a morfologiei gradinilor -concurata de: vegetatie, arhitectura -prezenta aparte, speciala: reflexie vegetatie, arhitectura, cer; oglinda introduce iluzia

Ipostazele apei: -oglinda de apa -apa cu insule -firul de apa -cascada -pardeaua de apa -fantana Asocierea la apa -lumina -culoare -sunet -volum (jet, globular etc.) Apa, o lume a ludicului aqua landurile.

Apa in compozitie, functie de: -rolul pe care dorim sa i-l acordam -functia urbana a amenajarii: destindere, agrement etc. -Amploarea spatiului avut la dispozitie Fiecarui loc ii corespunde un peisaj sonor aici apa poate fi un modelator ambiental; muzica apelor. Apa atrage dupa sine alte elemente legate intim de ea: Stancile -puncte de interes arhitectura gradinilor orientale -suport al plantelor montane in gradinile botanice

Insulele -zona orientala lumea simbolurilor -motivatie utilitara zona de odihna -suport al arhitecturii pavilion, lucrari de arta Trecerile pas cu pas -origine orientala -traverseaza o apa sau o peluza Podetele si podurile -elemente utilitare, decorative -din: lemn, piatra, caramida arcuite sau nu

Amenajarea suprafetelor de apa Oglinda de apa -forme geometrice -forme libere -delimitare prin borduri

-cu elemente suplimentare: jeturi, cascade, caderi -cu adancime mica: imbracaminti ceramice, decorative -jocuri de apa diferite ca: pozitie, inaltime, directie, debit -jocuri de apa si lumina -jocuri de apa, sunet si lumina Lacul -forme libere: relaxare, agrement -tentatia golfului: locuri de reverie, contact direct cu apa -necesitatea primenirii apei: prin izvoare, aductiuni -prezenta plantelor acvatice -prezenta: podurilor, debarcaderelor, insulelor

Taiping, Malaysia

Taiping, Malaysia

Cursul de apa -existent -amenajat pe teren plat: latime mare, meandre -prezenta unor insule anima imaginile -teren cu panta: creste viteza apei, apar cascade, viraje scurte, stanci, succesiuni repezi de umbra si lumina -zonele umbrite amplifica adancimea -apele expuse la soare par mai mari si mai animate Constructiile Componentele primare ale gradinii: -sol -vegetatie -apa -aer -echipamente: obiecte de arhitectura, lucrari edilitare, lucrari ingineresti In esenta: -mineralul -apa -vegetalul Cladirea si relatia constructie-peisaj Paleta diversa: -negarea/distrugerea peisajului: decapare deal, nivelare colina, secare apa, defrisare paduri -alterarea peisajului: eliminare meandre curs de apa, defrisare partiala masiva, terasarea unui deal -accentuarea trasaturilor pozitive: incoronarea unei coline sau cornise cu o constructie reprezentativa -eliminarea bratelor secate ale unui curs de apa

Relatia natura- arhitectura, diverse ipostaze: -armonizare -accentuare -asociere La un peisaj monoton asociez o constructie cu identitate. La un peisaj interesant constructii desfasurate neutru Cristian Norberg-Schultz: Cand un peisaj este redus la resturi de forme, insule sau parti nelegate, inceteaza sa mai fie peisaj. Trebuie asadar sa accentuam ca principala cauza a distrugerii peisajului o constituie dezintegrarea caracterelor sale de baza. Elemente de tranzitie Porticul si colonada -principalele elemente de tranzitie: de la arhitectura la peisaj, de la interior la exterior -elemente de delimitare a unor spatii speciale saloane exterioare -sunt mai rar folosite Pavilioanele BELVEDERE sau GLORIETELE -puncte de percepere a panoramelor -mai rar folosite Terase, parapete si scari -terase spatii de tranzitie -acuza o axa pietonala -punerea in valoare: fantana, cascada, grota Pergola -rol de promenada umbrita -spalier pentru expuneri florale -umbrar pentru locuri de odihna intima

Conservatory Garden, Central Park

Parc Monceau Paris

Parc Monceau Paris

Grota -preluata din mitologia greco-romana -pol de atractie in renastere si romantism -aproape complet disparuta actual Perete decorativ -mascare diferente nivel -mascare versant degradat -poate fi facut din: elemente prefabricate, elemente jardiniera cu retrageri succesive Fantanile Lucrarile ingineresti -cand sunt diferente de nivel, cursuri de apa, amenajari de-a lungul cailor de circulatie apar: zidul de sprijin, podul (pasarela), lucrari hidrotehnice -trebuie sa se inscrie ca forma si materiale in contextul general peisagistic Mobilierul Adecvat la aspectele urbane existente -functionale -spatiale -stilistice -plastice -volumetrice

-de atmosfera etc. Evolutie -mobilier simbolic si ornamental -satisfacere a necesitatilor urbane: informare, circulatie, deservire, protectie (intemperii), comunicare etc. Rolul mobilierului -delimiteaza spatii urbane sau peisagistice: pardoseli, dalaje, imprejmuiri, borduri, balustrade, ziduri decorative -decoreaza: monumente, statui, obeliscuri, jocuri de apa, jardiniere, vase -completeaza functiunile spatiului urban si peisagistic: chioscuri, portice, adaposturi, pergole, gradene, banci -prelungeste folosirea spatiului urban: lampadare, indicatoare, afisaje, trepte, rampe -compartimenteaza, ierarhizeaza si compune in sisteme coerente spatiul urban -confera personalitate, devine reper: temporar, spatial, simbol

Clasificare mobilier urban Utilitar -telecomunicatii: cabine telefonice, cutii postale -comunicare vizuala: firme, reclame, semnale,ecrane video -protectie, adapost, refugiu, servicii: statii transport in comun, statii alimentare carburanti, pavilioane expo si muzica, biblioteci deschise in parc, ring de dans, estrade, chioscuri, refugii sezoniere

-spatii de joaca si sport -spatii odihna si recreere: banci, banchete, gradene

-circulatie: scari, rampe, pasarele

-functionale: zid de sprijin, imprejmuiri, grilaje, porti, parapete si ziduri decorative, cheiurile apelor, pontoane, bornele drumurilor, guri de apa, dalaje, borduri -functii auxiliare: ceasuri urbane, corpuri de iluminat, cismele publice, aparate de taxat, suporturi biciclete, catarge pentru drapele, hidranti

Mobilier urban de folosinta indirecta -mobilier decorativ, ornamental: bazine si fantani, cascade si jocuri de apa, mozaicuri, jardiniere, vase pentru flori, borduri decorative

-mobilier simbolic: statui, basoreliefuri, obeliscuri, columne, monumente comemorative, placi votive, portice, porti, arce.

Mirabelle Gardens, Salzburg, Austria

Mirabelle Gardens, Salzburg, Austria

Cliveden Garden - England