Sunteți pe pagina 1din 40

http://www.curentul.ro/2009/index.php/2008123121218/Actualitate/Adevarul-despreEminescu-la-120-de-ani-de-la-ucidere.

html Adevrul despre Eminescu la 120 de ani de la ucidere Scris de George Roncea

2009 este anul deteptrii, un an aflat sub semnul Eminescu. Au trecut o sut i douzeci de ani de la moartea sa. Pentru prima oar ns, circumstanele reale ale morii sale sunt puse n discuie public iar conturul activitii sale politice i jurnalistice este luat n calcul pentru a deslui dispariia sa abrupt. Puin lume tie cum a murit Eminescu: lovit n cap n timp ce cnta "Deteapt-te romne"! Manualele colare sunt pline de parascovenii despre Eminescu dar omit astfel de mici "amnunte" continund perseverent s descrie circumstana morii lui Eminescu ca urmare a mbolnvirii acestuia de o boal veneric. Cine sunt aceia care perpetueaz falsul i alimenteaz mituri mincinoase pe seama lui Mihai Eminescu? Ce fel de profesori de limba romn predau tmpenii peste tmpenii pe seama lui Eminescu, copiilor? Cine le-a dat diplome, cine i gireaz, cine le scrie manualele? Cine sunt aceia care se fac vinovai de risipirea zestrei lsat de acesta? Ce fel de stat este statul romn care recompenseaz detractorii lui Eminescu i pune la loc de cinste falsificatorii memoriei acestuia?

Tendina detractorilor este de a-l cobor n planul discutabilului i al disputabilului. Negaia i denigrarea, demitizarea i prelucrarea lui Eminescu din ultima perioad este ns expresia unui alt tip de apetit critic, generat i coordinat de o grupare descalificat moral dar totodat dominant, nc, din punct de vedere politic. Eminescu ba nu ar fi fost suficient de cretin ortodox, ba nu ar fi meritat s fie numit poet naional, ba nu era politicaly corect, ba aa ba pe dincolo. Pe undeva tot rul este spre bine, pozitivarea negativitii funcioneaz i (mai ales) n cazul Eminescu. Punerea sub semnul ntrebrii a valorii, chiar negaia i contestarea lui Eminescu are i o parte pozitiv deoarece pn la urm l ntrete. Critica valorii instituionalizate este util n sine fie i pentru c astfel are loc testarea triniciei scrii de valori. Faptul c o oper ajunge, periodic, obiect de contestaie se ncadreaza n ciclul firesc al "ajustrilor" contemporaneitii.

Eminescu a trecut cu bine prin toate aceste ncercri. Chiar sub aspect comercial, Eminescu a rmas n top, producndu-se mai muli bani din re-re-editrile sale dect din toate operele cumulate ale ntregii bresle scriitoriceti din Romnia, pe parcursul ultimului secol. n cei peste 150 de ani de circulaie neintrerupta, numele su nu s-a estompat nicio clip. Singurul reper serios de evaluare a circulaiei numelui lui Eminescu este chiar biblioteca Eminescu, constituit la Botoani, din donaia renumitului bibliofil Ion. C. Rogojanu, care include 8.000 de titluri de cri de i despre Eminescu, la care se vor aduga, alte (cel puin) 7.000 de volume. Au aprut i vor mai apare mii de cri, ale multor mii de autori care l-au adjudecat sau l-au judecat, l-au contestat, refuzat, criticat.

Sacrificarea lui Eminescu, re-executarea sa simbolic, re-aducerea sa la starea de cadavru este ns cu totul altceva. Tipologia curentului contestatar dirijat de la nivel de stat din ultima perioad este diferit tocmai deoarece este executat de persoane politice cu poziii nu doar n viaa literar ci i, mai ales, n stat sau n instituii ce in de statul romn. Este o form de reeditare a asasinatului su realizat tot de persoane de stat - precedat de moartea civil. Eminescu este inta, i astzi, a unui curent aa zis progresist izvort de fapt din catacombe ideologice care ncearc s-l mping la o periferie a istoriei i culturii romneti. O tentativ demolatoare colectiv, dar care i are originea ntr-un centru ideocratic comun, foreaz schimbarea orizontului de

receptare a lui Eminescu. Instane culturale, literare i politice cu platform de audien cum ar fi criticul literar i amploaiatul MAE Nicolae Manolescu, ndeamn la renunarea omologrii naionale a lui Eminescu. Dezavuare, demitizare, reconsiderare, negaie sunt noii vectori normativi ai discursului oficial despre Eminescu. cadavrul

Eminescu

ns purttorul de cuvnt al ideilor progresiste, totodat reprezentant la nivel de stat al canonului oficial, este actualul ef al ICR, H.R.Patapievici. Acesta consemna n cteva fraze cheie, urmtoarele consideraii despre modelul Eminescu ntr-un cunoscut articol scris n 2002 i dedicat "Inactualitii lui Eminescu", reluat (respectiv asumat i ntrit) i mai recent, n 2006:

Ca poet naional Eminescu nu mai poate supravieui, deoarece noi azi ieim din zodia naionalului Eminescu nu mai e la mod, deoarece nu mai d bine nelegem amploarea prbuirii cotei lui Eminescu la bursa valorilor proclamate la lumina zilei azi, Eminescu a devenit suspect patul lui Procust al noului canon importat din rile progresiste a artat fr dubiu c fostul poet naional al Romniei clasice e politic incorect Din punct de vedere politic, Eminescu pare a fi irecuperabil Eminescu nu ne mai poate aprea dect ca exasperant de nvechit cultura romn din ultimii ani, n lupta pentru integrare euroatlantic, nu dorete dect s scape de tot ce este nvechit adic s fie progresist Pentru nevoia de chip nou a tinerilor care n cultura romn de azi doresc s-i fac un nume bine vzut nafar, Eminescu joac rolul cadavrului din debara

Sintagma utilizat de Patapievici, cadavru din debara pleac de la expresia, folosit n rile progresiste, skeleton from the closet, cu sensul de secret stnjenitor. De expresia corps in the closet nu am auzit nc. Exist ns sintagma cadavru politic i mi se pare destul de plauzibil ipoteza clivajului de sensuri (intenionat sau nu), mai ales avnd n vedere faptul c accentul pus asupra temei politice n textul manifest al viitorului secretar de stat pus de administraia prezidenial s reprezinte cultura Romniei n lume. Compunerea imaginii Eminescu-cadavru spune, intertexual, poate mult mai mult dect a intenionat autorul. Vocaia excremenial din textele de debut ale lui Patapievici se rafineaz aici, intervenind o subtil abordare exegetic necromaniac. Concepia de abordare a tezei este tot n cheie politic, de aici i invocarea integrrii euro-atlantice, un proces profund politic i de siguran naional, nu cultural. Un text manifest similar n concluzii aparine lui Cristian Preda, tot amploaiat al mai multor administraii prezideniale. Cristian Preda s-a afirmat mai din timp dect Patapievici, n 1998, n Dilema, publicaia ministrului de externe al Romniei, Andrei Pleu. "Eminescu trebuie contestat i demitizat, dar nu pentru rudimentele sale de gndire politic. Din acest punct de vedere, el este realmente nul. Nu ai obiect". Mai putin iscusit dect Patapievici, Preda nu s-a gndit s introduc i cestiunea siguranei naionale n ecuaia Eminescu poate i deoarece NATO era nc o fata morgana la vremea aceea, pentru Romnia progresist.

Modelul Eminescu ar fi deci, pentru epoca noastr, din punct de vedere cultural i politic, inadecvat, irecuperabil, suspect, nvechit, nul, iar junii i junicile care vor nume afar, care aspir la sincronie european, au nevoie de alte modele, de succes, nu cadaverice. Am aflat de curnd i care ar fi modelele adecvate, euro-atlantice, propuse de Patapievici, iar sincronia cultural invocat a fost confirmat public prin scandalurile de anul trecut legate de finanarea de ctre ICR a unor juni dedicai pornografiei i

promovrii simbolisticii anticretine. n plan cultural, ne-am lmurit asupra chipului nou a tinerilor care n cultura romn de azi doresc s-i fac un nume. Chiar i-au fcut un fel de nume, junii progresiti ai lui Patapievici.

n plan politic, sincronia, adecvarea clasei politice actuale, conform n ntregime noului canon importat din rile progresiste, s-a vdit elocvent la alegerile recente din 2008 cnd din 18,3 milioane de romni cu drept de vot au participat la vot doar 7 milioane, cea mai sczut rat de participare din perioada postcomunist a Romniei. Dac ar fi fost cuprini i cei 12 milioane de romni dinafara granielor ntre cetenii cu drept de vot probabil c ar fi fost i mai gritoare amendarea de ctre popor a actualei clase politice, cu tot cu modelele bine vzute afar.

Chipul nou al clasei politice actuale, nnoite, progresiste, integrat euro-atlantic i pe drept cuvnt ieit din zodia naionalului, cuprinde parlamentari infractori, excroci, derbedei, securiti, foti comuniti ba chiar i un caz de ccnar/gunoier-ef/om politic de succes.

Acesta este referenialul politic al unor Patapievici/Preda/Pleu, ei nii, de altfel, tot oameni politici, stipendiai cu poziii politice n calitatea lor de noi formatori ai bursei de valori cultural-politice. Bursa unde s-au tranzacionat cel mai intens valorile conforme noului canon importat din rile progresiste este pe Calea Victoriei, respectiv sediul GDS, instituie fondat de fostul comisar bolevic Silviu Brucan. Aici a fost instalat patul lui Procust invocat de Patapievici. Racordurile mitologice pot juca feste celor care se folosesc de ele. Cu sau fr voie, invocarea eliminrii lui Eminescu prin utilizarea de ctre Patapievici a imaginii patului lui Procust al noului canon spune totul despre ucenicii, calfele i meterii (Maetrii) noului canon. Procust, se tie, era un bandit, cam sadic si diabolic, un torionar mitologic, devenit simbol al sistemului abuziv de ncadrare (prin mutilare) n tipare ideologice. Patapievici, Preda, sunt doar porta-voci ideologice. Maitrii cu funcii comisariale stau mai la fereal, meteresc prin fundaii pretins (nou) europene. i sfritul noului canon politic

Procust

Teza trmbiat zgomotos de comisarii lui Procust, a inadecvrii cultural politice a modelului Eminescu, invocarea chiar a dezacordului dintre obiectivele de siguran naional (integrarea n NATO) i modelul politic eminescian se dovedete a fi, astzi, doar o simpl gogomnie. Cel mai important factor de ameninare la adresa siguranei naionale, o spun chiar rapoartele SRI, au fost chiar oamenii politici, clasa politic progresist din care au fcut i fac parte nvceii i alumnii GDS-ului procustian. Jefuirea patrimoniului naional, distrugerea sistemului de nvmnt (certificat de nivelul precar al generaiilor ieite de pe bncile colilor), frmiarea coeziunii sociale i naionale, impunerea unor standarde anticretine n snul societii romneti (vezi interzicerea icoanelor, finanarea pornografiei cu accente sataniste) sunt opere ale clasei politice, ndrumat ideologic, comisarial, de maetrii noului canon, de progresitii patului lui Procust. La rndul lor, comisarii GDS-ului sunt finanai chiar de noii moguli ai sistemului la care au pus umrul, pe care l-au avizat i certificat.

Sistem politic bine vzut nafar, dar care a fost acum, iat, invalidat nuntru, chiar de alegtori de marea majoritate a poporului romn. Poporul romn a artat fr dubiu c sistemul noului canon politic invocat de Patapievici n antitez fa de modelul Eminescu este cel care e, cu adevrat, politic incorect.

Nefiind oameni vrednici cari s constituie clasa de mijloc, scaunele instituionale existente le-au umplut caraghioii i haimanalele, oamenii a cror munc i inteligen nu pltete un ban rou, strpiturile, plebea intelectual i moral. Arionii de tot soiul,

oamenii cari risc tot pentru c n-au ce pierde, tot ce-i mai de rnd i mai njosit n oraele poporului romnesc (...)

rani? Nu snt. Proprietari nu, nvai nici ct negrul sub unghie, fabricani numai de palavre, meseriai nu, breasl cinstit n-au, ce snt dar? Uzurpatori, demagogi, capete deerte, lenei cari triesc din sudoarea poporului fr a o compensa prin nimic, ciocoi boierai i fudui(...)

Oameni de stat cari nu pot justifica nici svrirea coalei primare, advocai fr tirea lui Dumnezeu, pictori orbi i sculptori fr de mni, generali cari nu tiu citi o hart, subprefeci ieii din pucrie, legiutori recrutai dintre stlpi de cafenele, juctori de cri i oameni cu darul beiei, caraghioi care naintea erei liberale vindeau bilete la cafe chantant, iat banda ocult care guverneaz azi Romni (art. Icoane vechi i icoane noi, n Timpul, nr. 11, dec. 1877, Opere, X, p.19 i 110)

Arionii, la care se refer Eminescu, indic o tipologie inspirat de figura unui om politic contemporan cu ziaristul, ministrul cultelor i instruciunii publice, Virgil Arion, cel care a avut un rol important, ulterior morii lui Eminescu, n stigmatizarea ziaristicii eminesciene prin ruperea n dou a operei eminesciene, cu aruncarea la co, ca netrebuitoare, a ziaristicii. Ministrul Arion a jucat un rol decisiv n aceast operaiune de extincie a circulaiei operei jurnalistice, deoarece era vizat direct i cu autoritatea public pe care a avut-o a instaurat, de fapt, modelul maiorescian al unui Eminescu-poet, diafan, singur, abuznd de cafea, obosit de munca istovitoare ca ziarist etc.

Poate judeca oricine cu uurin adecvarea la realitatea de atunci dar i la actualitatea momentului politic de azi a celui pe care Arionii de azi, Patapievicii i eiusdem farinae i l-ar dori mort i ascuns ntr-o debara.

Marea majoritatea a romnilor a neles deja c sistemul ticloit a ocupat Romnia iar cadavrele politice care mput aerul Romniei sunt ticloii care se afl n bncile Parlamentului, la Preedinie, la guvernare. Ct despre scheleii vechiului sistem nici mcar nu mai stau n debara, ci se afieaz la vedere, n posturi preedini de onoare, cum e cazul criminalului cu minile mnjite de snge pn la cot, Ion Ilici Iliescu. Situaie care spune totul despre ce nseamn conceptul onoarei pentru partidul de guvernmnt din care face parte.

Canonul politic procustian invocat de ciracii lui Procust este un eec total, un antimodel politic. Deocamdat poporul romn nu a aplicat nc metoda lui Tezeu, de rezolvare a torionarului Procust, dar nu este timpul pierdut. Au trecut doar dou decenii de la trasul cu arma n strad. Eminescu

Dosarul

Cei care l portretizeaz astzi pe Eminescu n chip de cadavru i asum astfel, pe cale simbolic, i nu numai, filiaii strnse cu cei care i l-au dorit pe Eminescu cadavru, n epoca sa, cei care l-au i nlturat pe Eminescu din viaa public, tot n numele culturii politice progresiste, invocate n textul lui Patapievici. Un excurs jurnalistic lansat acum doi ani de ziariti de investigaie afiliai la organizaia Civic Media, pe tema sfritului abrupt a vieii ziaristului i omului politic Mihai Eminescu a dat recent roade neateptate. Ipoteza lichidrii sale fizice a fost lansat ca o tem de anchet de ctre ziariti i cercettori de marc care au pornit un demers investigativ dedicat colegului de breasl Mihai Eminescu. Tema de lucru a fost preluat i urmrit cu o deosebit atenie pentru cel mai mic detaliu arhivistic i istoriografic, de filosoful Constantin Barbu care a lansat nu mai puin de zece volume, ale unei investigaii analitice complete realizate sub egida Academiei i Fundaiilor Mihai Eminescu. "Codul Invers - Arhiva nnebunirii i uciderii nihilistului Mihai Eminescu",

cum se intituleaz seria de volume cuprinde mii de pagini de documente, nsemnri n facsimil din Eminescu, gritoare despre sacrificarea sa, fotocopii ale originalelor unor acte secrte din arhivele imperiale austro-ungare, fragmente din jurnalul i memoriile regelui Carol I, din nsemnrile zilnice ale lui Maiorescu i din ale altor contemporani ai crimei, pri ale unor note informative secrete din arhivele unor servicii ale rilor europene. Un astfel de "plan de msuri" n ce-l privete pe militantul societii conspirative "Carpaii" - Mihai Eminescu poart semntura nsui mpratului Franz Josef!

Deoarece Eminescu era o int de stat, o ameninare la adresa siguranei imperiale! Context care dezvluie un Eminescu geopolitician i naionalist implicat n aciuni conspirative pentru proiectul Daciei Moderne Romnia Mare.

Eminescu a devenit o victim a regimului politic datorit n principal implicrii sale n pres i politic. Ziaristul Eminescu a fost o int operativ i a fost urmrit pas cu pas de agenii secrei ai Imperiului Austro-Ungar. Eliminarea sa de pe scena politic s-a datorat unei aciuni conspirate executate cu profesionalism.

Eminescu a atras una dintre cele mai complexe manevre de dezinformare i intoxicare specifice domeniului serviciilor speciale. Posteritatea sa a fost deformat i manevrat de toate regimurile politice care s-au succedat n Romnia. Restabilirea adevrului despre Eminescu este o datorie de onoare a breslei ziaritilor. Ca i muli ali ziariti Eminescu a intrat n malaxorul aparatului represiv (a fost arestat de opt ori), al poliiei politice i - mai mult dect att a devenit o problem (i o afacere) de Stat.

Cea mai nsemnat parte a activitii sale a fost dedicat gazetriei, politicii. Din 1876 devine ziarist profesionist, ocupaia sa principal pn la sfritul vieii. Debuteaz la Curierul de Iai apoi, n 1877 este redactor la Timpul, din 1880 redactor ef i redactor pe politic pn n 1883. n mod brutal, n iunie 1883, munca sa este ntrerupt i este introdus cu fora ntr-un ospiciu. Poliia, sub comanda Puterii de stat l transform astfel pe Eminescu ntr-unul dintre primii deinui politici ai statului modern romn. Oricum este primul ziarist cruia i se pune clu n gur n aceast manier dur. Metoda va fi perfecionat sub comunism.

Eminescu i asum ca pe o profesiune de credin lupta pentru Romnia amendnd att liberalii ct i conservatorii pentru politica de cedarea n interesul marelui capital n chestiuni arztoare ale timpului. Scria vibrant, scria cu patos dar i cu rigoare scria cu o for devastatoare. Maiorescu noteaz - Eminescu s-a fcut simit de cum a intrat n redacie prin universul de idei al culturii ce acumulase singur, prin logic i verb. Stpn pe limba neao i cu o neobinuit cldur sufleteasc, Eminescu nsufleea dezbaterea public i totodat izbea necrutor iresponsabilitile factorilor politici, afacerismele, demagogia i logoreea pturii superpuse. omul politic naional

Eminescu

Pe scurt un ziarist de marc, o voce puternic, un spirit radical i incomod. Mihai Eminescu avea o funcie public foarte important ca redactor-ef al ziarului Timpul, care era organ oficial al Partidului Conservator. Maiorescu la organizarea Partidului Conservator a artat clar poziia lui Eminescu: Cei 10 capi ai lui, i al 11-lea, domnul Mihai Eminescu, redactor la ziarul Timpul.

Eminescu duce campanii de pres dedicate chestiunii Basarabiei, critic aspru Parlamentul pentru nstrinarea Basarabiei este intransigent att fa de politica de opresiune arist (o adnc barbarie) ct i fa de cea a Imperiului Austroungar i totodat i acuz colegii, fruntaii conservatori, c particip la nfiinarea de instituii bancare n scop de specul. Situaia sa la ziar devine critic

n 1880 mai ales dup ce atac proiectul de program al partidului conservator lansat de Maiorescu n care acesta pleda pentru subordonarea intereselor Romniei i sacrifica romnii aflai sub puterea Imperiului Austroungar. Ct vreme guvernele de la Budapesta i oprimeaz pe romni ngrdind accesul la coal i biseric, blocnd cultivarea limbii materne apropierea de Imperiu nu este posibil i nici recomandabil avertiza jurnalistul. Viena ns atrage ca un magnet i conservatorii se cupleaz cu liberalii la ciolan cum ar zice azi Ion Cristoiu. P.P Carp, nalt frunta conservator devine ambasador al liberalilor la Viena i cere s i se pun surdin lui Eminescu (ntr-o scrisoare ctre Titu Maiorescu i atrage atenia: "i mai potolii-l pe Eminescu"). Scrbit, acesta protesteaz: Suntem brbai noi sau nite fameni, nite eunuci caraghioi ai marelui Mogul. Ce suntem, comediani, saltimbanci de uli s ne schimbm opiniile ca cmile i partidul ca cizmele?. Ca urmare n noiembrie 1881 Eminescu este nlocuit de la conducerea Timpului, este retrogradat iar noul redactor ef l atac pe Eminescu n chiar ziarul pe care acesta l condusese. inta serviciilor secrete imperiale

Eminescu

n 1882 Eminescu particip la fondarea unei organizaii cu caracter conspirativ, nscris de faad ca un ONG Societatea Carpaii. Societatea i propunea conform Statutului, s sprijine orice ntreprindere romneasc. Se avea ns n vedere situaia romnilor din Imperiul Austro-Ungar. Considerat subversiv de serviciile secrete vieneze organizaia din care fcea parte Eminescu este atent supravegheat. Sunt nfiltrai ageni n preajma lui Eminescu inclusiv n redacie.

Manifestrile organizate de Societatea Carpaii ngrijorau n mod deosebit reprezentana diplomatic a Austro-Ungariei n Romnia. "Societatea Carpaii", era un adevrat partid secret de rezerv, cu zeci de mii de membri, care milita pe fa pentru ruperea Ardealului de Imperiul Austro-Ungar i alipirea la Tar dar executa i aciuni conspirative.

ntr-o nota informativ secret din 7 iunie 1882, redactat de ministrul plenipoteniar al Austro-Ungariei la Bucureti, Ernst von Mayr ctre ministrul Casei imperiale i ministrul de externe din Viena se raporta: Societatea Carpailor a inut la 4 iunie o edin public, creia i-a precedat o consftuire secret. Despre aceasta am primit din surs sigur (ceea ce nseamn nota unui agent nfiltrat n organizaie - n.n.) urmtoarele informaii: subiectul consftuirii a fost situaia politic. Sa convenit acolo s se continue lupta mpotriva Monarhiei austroungare, dar nu n sensul de a admite existena unei Romnii iredente. Membrilor li s-a recomandat cea mai mare precauie.

Eminescu, redactorul principal al ziarului Timpul, a fcut propunerea de a se ncredina studenilor transilvneni de naionalitate romn, care pentru instruirea lor frecventeaz instituiile de nvmnt de aici, sarcina pe timpul vacanei lor n patrie, s contribuie la formarea opiniei publice n favoarea unei Dacii Mari. Screanu, redactorul adjunct de la Romna liber a dat citire mai multor scrisori din Transilvania adresate lui, potrivit crora romnii de acolo ateapt cu braele deschise pe fraii lor. (Arhivele St. Buc., Colecia xerografii Austria, pach. CCXXVI/1, f.189-192, Haus Hof - und Staatsarchiv Wien, Informationsburo, I.B.-Akten, K.159)

Un alt un raport confidenial ctre Kalnoky, ministrul de externe al Austroungariei, informa despre o alt adunare a Societii Carpaii, din care rezult c un anume Lachman, redactor la ziarul Bukarester Tageblatt i foarte activ spion austriac, avea ca sarcin urmrirea pas cu pas mai ales a lui Eminescu. n contextul notei informative se mai numete un agent din vecintatea imediat a lui Eminescu, care ar fi putut fi chiar vicepreedintele Societii Carpaii, despre care se scrie negru pe alb c este nici mai mult nici mai puin dect spion

austriac. (numele acestuia reapare ulterior n procesul verbal dresat de comisarul Niculescu cu ocazia arestrii lui Eminescu: informat de d.d. G.Ocanu i V.Siderescu c amicul lor d-l Mihai Eminescu, redactorul ziarului Timpul, ar fi atins de alienaie mintal.)

Eminescu avea o statur public impresionant i era perceput drept un cap al conservatorismului dar i al luptei pentru unitate naional coordonate ulterior printr-o ntreag reea de societi studeneti din orae centre universitare din cuprinsul monarhiei Austro-Ungare. S-a creat un fel de network care avea ca obiectiv direct lupta pentru unitatea politic a romnilor. Pe lng societatea Carpaii, au mai aprut la Budapesta societatea Petru Maior, la Viena Romnia jun, la Cernui Junimea, Dacia, Bucovina i Moldova, n Transilvania societatea Astra i n vechea Romnie, Liga pentru unitatea cultural a tuturor romnilor n vechea Romnie, care avea filiale inculsiv la Paris. Toate aceste organizaii se aflau n obiectivul serviciilor secrete ale Austro-Ungariei, fiind intens nfiltrate i supravegheate. Colecia arhivelor politice vieneze cuprinde numeroase rapoarte similare cu notele informative care priveau activitatea lui Eminescu, considerat un lider primejdios. Eminescu era urmrit pas cu pas. Baronul von Mayr, ambasadorul Austro-Ungariei la Bucureti, l nsrcinase pe F. Lauchman n acest sens: Eminescu este n permanen urmrit de F. Lachman, agent austro-ungar care avea sub observaie micarea (iridenta) ardelenilor din Bucureti i ale crui rapoarte sunt astzi cunoscute. O not informativ a baronului von Mayr denuna articolul lui Eminescu din Timpul, privitor la expansiunea catolicismului n Romnia.

n 1883 Eminescu realizeaz un tablou al maghiarizrii numelor romneti n Transilvania i l ridiculizeaz pe rege, pe Carol I pentru lipsa sa de autoritate. Condamn guvernul liberal pentru politica extern i intern, denun crdia conservatorilor cu liberalii i devine o povar incomod pentru toat lumea. Tiradele i intransigena sa deranjau toate taberele. Eventualitatea ca acesta s devin cndva parlamentar ca muli ali ziariti, ar fi fost nefast pentru puterile externe din jurul Romniei, deoarece ar fi putut genera un curent politic ostil i neconvenabil intereselor acestora. Eminescu este informat i simte c i se pregtete ceva. civil

Moartea

n 28 iunie 1883 se strnge laul. Este luat pe sus de poliie i bgat cu fora la ospiciu. Sunt nclcate desigur toate normele legale i i se nsceneaz unul dintre cele mai murdare procese de defimare i lichidare civil la care au participat inclusiv apropiai interesai prin diferite mijloace.

Ziua de 28 iunie 1883 este o zi foarte important pentru istoria i politica Romniei nu doar datorit arestrii lui Eminescu. Exact n aceast zi, Austro-Ungaria a rupt relaiile diplomatice cu statul romn timp de 48 de ore, iar von Bismark i-a trimis o telegram lui Carol I prin care Germania amenina cu rzboiul. n cursul verii Imperiul Austroungar a executat manevre militare n Ardeal pentru intimidarea Regatului Romniei iar presa maghiar perorase pe tema necesitii anexrii Valahiei. mpratul Wilhelm I al Germaniei a transmis de asemenea o scrisoare de ameninri, n care soma Romnia s intre n alian militar iar Rusia cerea, de asemenea, satisfacii.

Guvernul a desfiinat "Societatea Carpaii" chiar la cererea reprezentantului Austro-Ungariei n Bucureti, baronul Von Mayr, cel care se ocupa cu spionarea lui Eminescu. Totodat cu arestarea i internarea la balamuc a lui Eminescu au fost organizate razii i percheziii ale sediului Societii Carpaii au fost devastate sediile unor societi naionale, au fost expulzate persoane aflate pe lista neagr a Vienei i au fost intentate procese ardelenilor.

Exact n aceast zi trebuia de fapt s se semneze tratatul secret de

alian dintre Romnia i Tripla Alian format din Austro-Ungaria, Germania i Italia. Tratatul nsemna aservirea Romniei AustroUngariei n primul rnd ceea ce excludea revendicarea Ardealului. Bucuretiul era dominat de ardeleni care ridicau vocea din ce n ce mai puternic pentru eliberarea Ardealului, pentru drepturile romnilor asuprii de unguri. Eminescu era n centrul acestor manifestri. Tratatul urma s interzic brusc orice proteste pentru eliberarea Ardealului iar condiia semnrii tratatului era anihilarea revendicrii Ardealului de la Bucureti. Directiva de sus s-a aplicat la diferite nivele. Declararea nebuniei lui Mihai Eminescu este unul dintre ele. Aa zisele interese de stat l-au nimicit pe tnrul redactor potenial mare figur politic a Romniei Mari, tocmai n anul cnd mplinea 33 de ani, vrsta jertfei lui Ioan Boteztorul i a lui Iisus. Tratatul a fost semnat pn la urm n septembrie 1883 ceea ce a mutat lupta ardelenilor n Ardeal.

Lichidarea

Ce urmeaz n anii urmtori este un comar bine regizat, n care rolurile sunt asumate de personajele politice ale vremii. Distrugerea lui Eminescu este deliberat i va duce la moartea sa. Poliia i-a sigilat casa, Maiorescu i-a ridicat manuscrisele i toate documentele cic s nu fie distruse depunndu-le, selectiv, la Academie dup ani buni. Eminescu nu i-a mai vazut niciodat corespondena, crile, notele. n manuscrisele din acei ani, cele care au scpat nedistruse de Maiorescu, sunt nsemnri derutante, care arat nivelul la care era hotrt s acioneze Eminescu ca lider al Societii Carpaii. Planurile lui Eminescu, vizau contracararea consecinele unei aliane a Casei Regale din Romnia cu lumea german, proiecte cu adevrat subversive, mergnd pn la o rsturnare a lui Carol I. Este uor de neles c aciunile sale au fost dejucate prin metodologia tipic msurilor active specifice serviciilor secrete de acum dar i de atunci. Nimic nou sub soare pe cmpul operativ. Se lanseaz zvonul nebuniei inexplicabile, se insist pe activitatea sa poetic - romantic, se inventeaz povestea unei boli venerice. Este apoi otrvit lent cu mercur, sub pretextul unui pretins tratament contra sifilisului, este btut n cap cu frnghia ud, i se fac bi reci n plin iarn, este umilit i zdrobit n toate felurile imaginabile. Nu mai are unde s scrie, se resemneaz cu situaia sa de condamnat politic i i asum destinul nu fr ns a lupta pn n ultima clip. n 1888, Veronica Micle reuete s l aduc pe Eminescu la Bucureti, unde urmeaz o colaborare anonim la cteva ziare i reviste, iar apoi, la 13 ianuarie 1889, ultimul text ziaristic al lui M. Eminescu: o polemic ce va zgudui guvernul rupnd o coaliie destul de fragil de altfel a conservatorilor (care luaser, n fine, puterea) cu liberalii. Repede se afl, ns, c autorul articolului n chestiune este "bietul Eminescu" i tot att de repede acesta este cutat, gsit i internat din nou la balamuc n martie 1889. Eminescu este scos complet din circuit iar opera sa politic a fost pus la index.

Defimarea

Defimarea sa nu a ncetat ns la peste un secol de la uciderea sa. Adevrate campanii continu i azi. I se fac rechizitorii i procese de intenie, este proclamat drept proto-fascist. Abia recent s-a dovedit, prin contribuia unor specialiti n medicin legal - cum este Vladimir Beli, fost director al Institutului de Medicin Legal sau cu aportul doctorului Vuia c mitul bolilor sale a fost o intoxicare de cea mai joas spe. Punnd cap la cap toate dovezile strnse ani de zile, Ovidiu Vuia scrie: "Concluziile mele, ca medic neuropsihiatru, cercettor tiinific, autor a peste 100 de lucrri din domeniul patologiei creierului, sunt ct se poate de clare. Eminescu nu a suferit de lues i nu a avut o demen paralitic". Lui Eminescu i s-a fcut autopsia n ziua de 16 Iunie 1889, existnd un raport depus la Academie, nesemnat ns. Creierul su, dup autopsie, s-a constatat c are 1495 de grame, aproape ct al poetului german Schiller, iar apoi este "uitat" pe fereastr, n soare. Creierul su era o dovad

stnjenitoare a falsitii teoriei sifilisului deoarece aceast boal mnnc materia cerebral. n manualele de astzi continua ns propagarea operaiunii de dezinformare coordonat de serviciile secrete al Austroungariei. inta Eminescu nc preocup diferite cancelarii i grupuri de prestigiu - n fapt extensii ale unor grupuri de putere care i perpetueaz misiunea de destructurare a valorilor simbolice ale Romniei. Citeaza acest articol pe saitul tau

Comentarii (100)

1. 07-01-2009 13:32

felicitari pentru articol. felicitari pentru articol.

Scris de cornel

2. 07-01-2009 13:38

desre uciderea lui Eminescu Cezar Ivnescu afirma n acest text din anul 1996: Eminescu era nchis ca un animal ntr-o celul i cnd nemernicul la a venit i s-a uitat pe vizor, Eminescu a rostit aa: mi-e ru din tot trupul!... i s-a ntors pe o parte. Mi-e ru din tot trupul!... i dai seama cum l cotropise durerea... ca pe Domnul Isus Hristos pe cruce... tot trupul l durea, era ca un crucificat. i l-au lsat s moar ca un cine.

Scris de emanuel

3. 07-01-2009 15:03

MULTUMIRI MULTUMIRI DOMNULUI RONCEA PENTRU ACEST ARTICOL CARE RESTITUIE ADEVARUL DESPRE NEPIERITORUL NOSTRU FRATE DE SUFERINTA.UN ARTICOL CARE NE FACE BINE NOUA CA POPOR UITUC SI DELASATOR!

Scris de MUGUREL

4. 07-01-2009 16:33

felicitari felicitari pt articol, Eminescu, a fost si va ramane unic

Scris de ciprian

5. 07-01-2009 16:44

EMINESCU Asistam oare la a doua asasinare a scriitorului ?Ne asumam noi constient-inconstient acest lucru?Daca stim ne facem noi complicii acestui fapt prin indiferenta?Pina cind in fruntea unor institutii rominesti platiti de la bugetul ROMANIEI vor mai sta oameni ce NU reprezinta interesul natiunii?Plecati d-le Patapievici.Faceti-ne un bine ,si luati-i cu dv si pe d-nii Preda si Plesu.Domnilor profesori ,face- ti cunoscuta in scoli drama poetului in fapt DRAMA ROMANIEI.D-lui George Roncea multumiri pt. articol.

Scris de toma

6. 07-01-2009 19:06

,,desteptul pamantului,, D-le RONCEA am citit cu strangere de inima excelentul dvs.articol si va spun ca am ramas socat de comentariile obrasnice ale celui ce se vrea ,,desteptul pamantului,, HRP .Rog pe cei care stiu cate ceva despre scrierile(opere?) acestui HRP sa le comunice;sunt curios ce a scris dar nu critice impertinente ci creatii ale mintii sale stralucite.

Scris de geo

7. 07-01-2009 20:12

HRP? NU stiu daca este adevarat ce zice HRP despre Eminescu, dar de curind am aflat cine este acest HRP: o cartita securista infiltrata in media asa zis libera din occident ( baiatul a avut tatal mare mahar comunist in anii 50, a plecat in occident fara probleme, intr-o vreme cand doar daca iti exprimai afinitatea la valorile lor era de ajuns pentru a lua o bataie bune in cazul cewl mai norocos.

Scris de aurel

8. 07-01-2009 21:50

Auleo si valeleu Eminoviocsi a avut lues in stare ultima cand deja ii manca osul spirocheta palida.........nu va luati dupa gainari fascisiti ca si Roncsea------

Scris de A4

9. 08-01-2009 03:47

Bai A4 esti fan Calinescu? Bai nene ce e asa de greu de inteles ca nu a avut nici un fel de lues. De ce sunt fratii Roncea "gainari fascisti"? Pai nu sunt deloc ba! inainte sa vorbesti sa te uiti ce inseamna fascismul.

Scris de Mihai Nistor

10. 08-01-2009 04:45

adevarat! asmenea si azi, ca in toate timpurile, romania este o tara care isi maninca copii cei mai valorosi..o societate ingrata si inepta, incapabila de recunostinta si fara aspiratii, ce nu puate face distinctia intre bani si valoare.

Scris de adevarat!

11. 08-01-2009 05:49

adevarul il aflam mai tarziu decat de loc

Scris de mihai

12. 08-01-2009 06:31


vom nai scapa ales de de acesti acest

eminescu Cand gunoieri,

asa autor???

Scris de roxy

13. 08-01-2009 08:06

Eminescu, Cuza si altii Multumim pentru articol, Romania a pierdut multi asemanatori!

Scris de Nelutiu

14. 08-01-2009 08:41

manipulare prin presa Ceeace avem la indemina e ce a ramas din ce a scris Eminescu si alte documente de arhiva, restul sunt interpretari si ca orice interpretare trebuiesc argumentate ori aici ducem lipsa de asa ceva. Deocamdata vad doar o incaerare intre intelectueli asupra altui intelectual care a lasat in urma o opera. Si pe noi ca si pe copiii nostrii ne intereseaza sa avem acces la ea , parerile avem dreptul sa ni le formam singuri.Ca de lolouri suntem satui cum spune si autorul articolului.

Scris de Sile

15. 08-01-2009 14:01

Caragiale despre Eminescu Acest Eminescu a suferit multe, a suferit si de foame. Da, dar nu s-a incovoiat niciodata: era un om dintr-o bucata si nu dintruna care se gaseste pe toate cararile.

Generatii intregi or sa suie cu pompa dealul care duce la Serban-Voda, dupa ce vor fi umplut cu nimicul lor o vreme, si o bucata din care sa scoti un alt Eminescu nu se va mai gasi poate... "

I.L. Caragiale,Opere, 1889, iunie 18

Scris de Caragiale despre Eminescu

16. 08-01-2009 14:09


Domnule George Roncea.

Inginer Felicitari

\" Eminescu,chiar si in cer, are nevoie de noi romanii, iar noi romanii simtim dureros de mult lipsa lui si ne doare cumplit ostracizarea lui de cei care au dorit si doresc distrugerea Romaniei fie ei \"internationalisti\" sau frati de-ai nostrii tradatori

de indragit strainii manca-iar inima

tara. cainii\"

\"Cine-a

Virgil Ciuca

Scris de Virgil Ciuca

17. 08-01-2009 14:12

Patapievici performeaza mai ceva ca Cari ICR-ul condus de Patapievici are un program numit 'Cantemir'. Acest program, constituit n 2006, are ca obiective "creterea vizibilitatii si accesibilitatii culturii romanesti pe pietele culturale internationale. "Vizibilitatea" s-a realizat prin expozitii de "arta" uro-genitala cu accente de gang infernal, cum a fost cea din Germania, a unui obscur Radvan, care a costat 49,700 de euro. In schimb printre proiectele respinse de ICR-ul dlui Patapievici si Basescuse se numara comemorarea poetului Nichita Stanescu la 25 de ani de la disparitie. Expozitia satanista a lui Radvan de Zilele Culturii Romanesti din Germania, a fost vizitata de opt ( persoane astfel ca se poate spune ca "vizibilitatea" culturii romanesti a crescut enorm, de opt ori, ca la Caritas.

Scris de Plesu

18. 08-01-2009 14:40

"Reforma" analfabeta Peste 20% dintre elevii de clasa a VII-a si 15% dintre cei de clasa a VIII-a au luat note sub cinci la proba de limba si literatura romana din cadrul tezelor cu subiect unic din semestrul I, potrivit unui raport al Ministerului Educatiei. La examenul care s-a desfurat pe 3 decembrie au participat 203.370 de elevi de clasa a VII-a, adic 96,44% dintre cei nscrii, i 202.973 de elevi ai claselor a VIII-a, ceea ce reprezint 97,09% dintre cei nscrii.

Scris de Mediafax

19. 08-01-2009 14:55

"Reforma" analfabeta Felicitari Sper ca acest articol sa fie publicat in cat mai multe ziare si reviste

Scris de Vasile Bouleanu

20. 08-01-2009 17:34

Felicitari pentru articol! Ma bucur, domnule Roncea ca ati reusit sa sreti un articol demn de toata lauda. In urma cu aproape 25 de ani, cand eram eleva in clasa a IX-a, profesoara mea de Lb Romana, d-na Amzulescu,pentru care aveam tot respectul, ne-a spus mai pe soptite ca Eminescu a fost ucis. De atunci, nimeni nu a mai confirmat acest lucru. Va felicit ca ati facut lumina cu destule argumente in cazul unui OM deosebit pe care nimeni nu o sa-l echivaleze! V-as fi recunoscatoare, daca ati accepta sa public acest material in videoziarul nostru www.olt-e-press.com[LIST]

Scris de Georgiana Raicu

21. 08-01-2009 17:37


viobest2000@yahoo.com

Scuze!!! Adresa e-mailului este

Scris de Georgiana Raicu

22. 08-01-2009 23:26

Dl Profesor Nae Georgescu Acest material apartine in egala masura Dl-ui Profesor Nae Georgescu, care este de drept coautor si principal "instigator" al articolului. Domnului Profesor i se datoreaza meritul scoaterii la lumina a nenumarate date de arhiva, necercetate sau ignorate de multi alti autori. Domnul Profesor Theodor Codreanu, din Husi, poarta deasemenea "vina" de a-l aduce mai aproape pe Eminescu de contemporaneitate, de a-i dezvalui trasaturi semnificative si de a-l oferi noilor generatii scuturat de zgura

asezata cu sau fara voie de exegeti mai mult sau mai putin inspirati. Nu in ultimul rand i se cuvin multumiri Domnului Profesor Mihai Ungheanu, cel care a mijlocit publicarea primelor cercetari si ipoteze (la aceea data)formulate de Nae Georgescu in revista Luceafarul.

Scris de George Roncea

23. 08-01-2009 23:30


Georgescu

Profesorul Nae Georgescu N.

* Nascut la 6 septembrie 1950, Jupanesti-Arges * Absolvent al Facultatii de limbi clasice la Universitatea din Bucuresti * Profesor universitar doctor, cu teza Eminescu si editorii sai. Nucleul maiorescian pana la Perpessicius * Decanul Facultatii de litere si limbi straine din cadrul Universitatii Hyperion * Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania * A colaborat, de-a lungul timpului, cu revistele Luceafarul, Romania literara, Academica, Arges, Tribuna invatamantului, Bucovina literara, Convorbiri literare, Natiunea etc. * Carti publicate (selectiv). Eminescologie: A doua viata a lui Eminescu, 1994; Cercul stramt. Arta de a trai pe vremea lui Eminescu, 1995; Eminescu si editorii sai, doua volume, 2000; Moartea antuma a lui Eminescu, 200l; Mihail Eminescu: Poesii. Cu formele si punctuatia autorului. Editie critica synoptica, 2004; Scenarii de istorie literara, 2004; Cu Veronica prin Infern. I. Cartea regasirilor, II. Cartea despartirilor, 2004; Recife, 2005; Un an din viata lui Eminescu, 2006; Boala si moartea lui Eminescu, 2007; Scrisul, ca o taina, 2007. Editii: Mircea Eliade; Romania in eternitate, 199l; Caion; Moravuri antice si contemporane, 2004 (in colaborare cu Doina Rizea); I. Tanoviceanu: Romania sub aspectul moral, 2005 (in colaborare cu Doina Rizea si C. Visinescu); Cezar Bolliac: Escursiuni arheologice, 2005 (in colaborare cu Doina Rizea si Mariana Marcu); Veronica Micle: Poezii, 2003; M. Eminescu: Tezaur national, 2003.

Scris de G. Roncea

24. 08-01-2009 23:50


canta "Desteapta-te, Romane!"

Moartea lui Eminescu Omorat in timp ce

Cum a murit Eminescu - ultimele lui ceasuri, povestite de un martor ocular - o inedita relatare legata de moartea lui Eminescu. (Editura Criterion - "Boala si moartea lui Eminescu", N Georgescu.

Redam mai jos, integral si conform cu originalul, relatarea de presa aparuta in "Universul", Bucuresti, 28 iunie 1926, p.3, reluata in "Cuvantul Ardealului", Cluj, 1 iulie 1926, si in "Primavara", Sannicolau Mare, 4 iulie 1926. murit in bratele frizerului Regelui

Modestia acestui om da o valoare speciala datelor furnizate de el, date cari nu sunt in nici un caz lipsite de interes. D. Dumitru Cosmanescu, fost intr-o vreme coafor al Regelui, avand pravalie sub vechiul Jockey-Club, "il servea" adeseori pe Eminescu, care venea acolo impreuna cu alti prieteni:

"Era un om domol si foarte asezat. Vorbea totdeauna frumos, ori cu cine ar fi stat de vorba si avea mare placere sa-l servesc eu. Cum intra intreba: "Da' unde e Dumitrache?" Eu, ca unul care, slava Domnului, la varsta mea pot zice ca sunt "specialist" si ca am servit mii si mii de oameni, mi-aduc aminte si acum ca avea un par frumos negru, ondulat, dat peste cap. Mustata,

mica, era tot neagra. De imbracat nu l-am vazut niciodata rau imbracat, ii placeau cravatele negre, facute "funda". Vorbea cu mine, vorbea cu lucratorii, si mai ales sedea de vorba cu d. Ardeleanu, patronul meu de pe vremuri, povestind tot felul de lucruri, fiindca Ardeleanu era om citit, si fusese si la Paris, studiind sa se faca avocat.

Cand s-a intamplat nenorocirea ca s-a imbolnavit, Eminescu a fost dus la Sutu, unde i s-a dat o camera a lui, mai buna ca altora. Ma chema tot pe mine sa-l servesc si acolo, si ma duceam bucuros. Uneori veneau sa-l vada prieteni, Grigore Manolescu, Hasnas, si altii care-i ziceau lui Eminescu "maestre" si el radea, batandu-i pe umar. Cat a stat la Sutu, eu cel putin nu l-am vazut altfel decat scriind. Scria toata ziua, coli peste coli, si era foarte linistit. Dar soarta a facut insa ca intr-o zi sa-l vad murind, as putea zice, pe bratele mele.

Venisem la Sutu, cam pe la 3 dupa amiaza. Pe la vreo 4, cum era cald in camera, Eminescu zice uitandu-se lung la mine: "Ia asculta, Dumitrache, hai prin gradina, sa ne plimbam si sa te invat sa canti Desteapta-te, Romane!"

Eu care stiam ca nu e bine sa-i fac impotriva am iesit cu el in gradina, unde se vede ca-l tragea soarta. Si a inceput sa cante Desteapta-te, Romane, si eu dupa el. Canta frumos, avea voce. Cum mergeam amandoi, unul langa altul, vine odata pe la spate un alt bolnav d'acolo, unu' furios care-a fost director sau profesor de liceu la Craiova si, pe la spate, ii da lui Eminescu in cap cu o caramida pe care o avea in mana. Eminescu, lovit dupa ureche, a cazut jos cu osul capului sfaramat si cu sangele siruindu-i pe haine, spunandu-mi: "Dumitrache, adu repede doctorul ca ma prapadesc... Asta m-a omorat!" L-am luat in brate si l-am dus in odaia lui, unde l-am intins pe canapea. I-am potrivit capul pe perna, si cand am tras mana, imi era plina de sange. Au venit doctorii, cu Sutu in cap, si ne-au spus sa tacem, sa nu s-auda vorba afara, ca nu e nimic... Dar dupa o jumatate de ora, bietul Eminescu murise!"

* ultimele cuvinte scrise de Mihai Eminescu:

Din

"Pana ce mor, Pleaca-te ingere"

Scris de Nae Georgescu

25. 09-01-2009 00:31


sora poetului, scrie la fel :

Stelele n cer Harietta Eminescu,

Atata va spun si va rog sa spuneti la toti ca nenorocitul meu frate a murit n cea din urma mizerie si moartea i-a fost cauzata prin spargerea capului ce i-a facut-o un nebun, anume Petrea Poenaru. Sa fereasca Dumnezeu si pe cei mai rai oameni din lume sa fie instalati la d-rul Sutu, ca fiecare va avea sfarsitul iubitului meu frate.

in halatul sau de spital s-au gasit, dupa moarte, ultimele doua poezii scrise de Eminescu: si n n cer Deasupra departarilor ce cer marilor pier.

Viata

Stelele

Stelele Ard Pana

Dupa Clatind Vase Niste Veghind si

un catargele, de necuprinsele Gonit ce

semn Tremura largile lemn : cetati ntinsele Singuratati. noroc de clipele ngere Starii pe loc.

Orice si ntinde-aripele

Pana Pleaca-te trista-mi e sa se ni

mor, plangere Plina pacat Clipa cea s-a de-amor. repede dat?

La

Nu Ca Ce

lepede

- publicate ambele n Fantana Blandusiei din 1 august 1889

Scris de George Roncea

26. 09-01-2009 02:48

FARA INTERPRETARE ... NOI SUNTEM GAND SI FOC .. VENIM DIN STELE! CLIPIM DOAR,..,SI AJUNGEM IAR LA ELE : SI DE LA STELE REVENIM IN LUME .., IN FOC SI GAND .. UN BOT DE CARNE ... SI UN NUME

Scris de Lupul Alb GetoDac

27. 09-01-2009 07:46

Felicitari pentru articol si multumiri Ati facut un gest de reparatie morala,si de informare necesara. As vrea sa pot face o prezentare concentrata pe situl http://elargissement-ro.hautefort.com Am avut ocazia sa scriu ca Romania este o tara infaticida: isi distruge valorile adevarate si isi creste tot soiul de monstruozitati..

Scris de Carmen Lopez

28. 09-01-2009 08:18

Eminescu Multumim dl.Roncea,primiti recunostinta si respectul tuturor romanilor.Acest articol despreEminescu ar trebui inclus in programa scolara.Este cel mai valoros articol aparut in presa romaneasca in ultimii 20 de ani.

Scris de rodrig

29. 09-01-2009 09:34

Impresionant articol Impresionant articol. Mi-a placut. Mai scrieti domnule Roncea. Raluca din Bucuresti

Scris de Raluca

30. 09-01-2009 10:09

Felicitari pentru articol Rar ma fost dat sa citesc un articol, un demers jurnalistic mai bun. Va felicit, nu numai pentru acest lucru ci si pentru indarjirea cu care doriti sa ramaneti un jurnalist independent, vertical, de valoare. Felicitari! Romania are nevoie de asemenea oameni!

Scris de simona

31. 09-01-2009 10:17

Societatea Carpatii www.mihai-eminescu.net

Scris de Adevarul despre Eminescu

32. 09-01-2009 11:06

"Sau ara aceasta s fie n adevr Rul esenial care amenin vitalitatea poporului nostru este

demagogia. Statul a devenit, din partea unei societi de esploatare, obiectul unei spoliaiuni continue i aceti oameni nu urc scrile ierarhiei sociale prin munc i merit, ci prin abuzul culpabil al puterii politice, ctigate prin frustrarea statului cu sume nsemnate. Oameni care au comis crime grave rmn somiti, se plimb pe strada ocup funciuni nalte, n loc de a- i petrece viaa la pucrie Grealele n politic sunt crime; cci n urma lor sufer milioane de oameni nevinovai, se-mpiedic dezvoltarea unei ri ntregi i se-mpiedic, pentru zeci de ani nainte, viitorul ei. Cea mai superficial socoteal din lume ar dovedi, ndestul, c puterea productiv a naiei romneti n-a crescut, n-a putut s creasc n raport cu groaza de cheltuieli pe care le-au impus formele de civilizaie strin, introduse cu grmada n ara noastrnzecitu-s-au i nsutitu-s-au oare averea romnului i veniturile lui pentru a plti instituiile de o sut de ori mai scumpe? Desigur c nu. Clasele productive au dat ndrt; proprietarii mari i ranii au srcit; industria de cas i meteugurile s-au stins cu desvrire iar clasele improductive, proletarii condeiului, cenuerii, oamenii ce ncurc dou buchi pe hrtie i aspir a deveni deputai i minitri, advocaii, s-au nmulit cu asupr de msur, dau tonul, conduc opinia public, fericesc naia n fiecare zi, pe hrtie". Deci, cum sa le convina spusele lui Eminescu?

Scris de cititor

33. 09-01-2009 11:52

Fantastic articol!!!!!!!!!!!!! Articolul este excelent si zguduitor prin faptul ca expune tot efortul Austro-Ungariei de a impiedica constituirea Romaniei Mari;trist este faptul ca s-au gasit si romani care sa le sprijine demersurile;ma doare sa vad cum a putut sa moara acest poet acest geniu al literaturii mondiale pt ca Eminescu poate fi pus fara nici o rezerva pe aceeasi treapta cu marii poeti si scriitori ai lumii;a fost asasinat de serviciile secrete austro-ungare pt ca era un bun roman pt ca prin acea societate secreta milita si lupta pt crearea Romaniei Mari;a fost un poet un scriitor un politician un publicist exceptional a fost cel mai mare om de cultura pe care l-a avut vreodata romania iar contestatarii lui asa zisi oameni de cultura:Patapievici Liiceanu Plesu si alti cretini ca ei ar face bine sa taca pt ca nu se vor ridica nici o data la nivelul lui Eminescu care este un adevarat erou, pe langa el ei sunt niste semi analfabenti niste aflati in sluja lui Bsescu

Scris de nick

34. 09-01-2009 12:58


care-a atat ani de le-ar rasarit lunga, trebui, nevolnici...

Excelent articol La steaua E-o cale Ca mii de Celor Pe Eminescu sa-l ajunga.

Scris de costica dogaru

35. 09-01-2009 13:54

NU E LIBERTATE? nu inteleg, ACUM, ce mai au cu Eminescu. De ce sa uitam un geniu al poporului roman? Pe cine deranjeaza atat de tare? Articolele lui din ziar sunt atat de actuale ca si piesele lui Caragiale si Caragiale nu e desfiintat.

Scris de sunt prea tanar

36. 09-01-2009 14:06

inca odata, felicitari Am recitit articolul domnului Roncea, dar si comentariile facute pe marginea lui. Ma bucur ca foarte multi cititori respecta

memoria lui Eminescu. Sa inteleg , domnule Ronce ca putem colabora si acest material va putea fi publicat si in videoziarul meu WWW.olt-epress.com? Imi permiteti sa il pot citi intr-o emisiune si la VGTV, la Slatina?

Scris de Georgiana Raicu

37. 09-01-2009 18:55

Eminescu este al tuturor Stimata doamna Raicu, aveti din partea mea toata libertatea sa preluati si sa folositi cum doriti dvs. textu despre Eminescu. cu rugamintea precizarii contributiei dl-ui profesor Nae Georgescu, si daca dispuneti de suficient spatiu poate adaugati si materialul despre momentul mortii lui Eminescu, pus in comentarii, chiar de mine. daca mai aveti nevoie si de alte materiale despre Eminescu, (am vreo 380 de mega) va stau la dispozitie. adresa mea de mail este simpla: roncea@yahoo.com

Scris de George Roncea

38. 09-01-2009 19:47

Eminescu -Desteapt-te romne ! Ce fascinatie ! Mi-e dor de Romnia mea,cu lacrimi am s incerc s gsesc tastatura,si probabil stingace am s v rog : Nu-l uitati pe Eminescu !Iubiti-l pe Eminescu,cci el-Luceafrul poporului Romin a iubit oamenii,a iubit tara asta!Incercati si convingeti copiii s-l caute pe Eminescu,s-i citeasc operele! Felicitri ptr.acest material.Nu-mi gsesc cuvintele,si oricum ar fi de prisos,cci mi-e dor de tar,mi-e dor de acele timpuri cind ii lecturam tot ce gseam,uneori pe furis,ptr.c asa erau vremurile!Copil fiind minteam c imi fac temele ptr.scoal,si sub lampa chioar de petrol citem Luceafrul.Doamne dimnezeule cit pierd,cit au pierdut cei ce nu au citit si rsfoit atitea capodopere!Luceafrul strluseste,oriunde in lumea asta,dac l-ai pretuit si iubit vre-o dat pe M.Eminescu,doar privesti cerulsi-ti cauti steua ce strluceste,acest luceafr-Nu se poate s nu te gindesti atunci la pmintul drag,prsit din motive intemeiate.Sunt fericit,oriunde m,-as afla,cci acolo sus Eminescu ne scrie versuri,si se odihneste printre stele!Sntate v doresc

Scris de Silvia

39. 09-01-2009 20:11

cacatievici multumesc Roncea!Daca se poate sa publicati arborele genealogic al ridicolului patapievici

Scris de aerpo

40. 09-01-2009 20:11

cacatievici multumesc Roncea!Daca se poate sa publicati arborele genealogic al ridicolului patapievici

Scris de aerpo

41. 10-01-2009 01:34

Patapievici - o canalie de facto. Biografia sa plin de suferine politice se dovedete a fi o scorneal.

Cel care huiduia de mama focului din balconul parlamentului atunci cnd Traian Bsescu citea Raportul de condamnare a comunismului era totui un beneficiar al acestuia.

Horea Roman Patapievici i Vladimir Tismneanu nu aveau acoperirea moral de a fi membrii comisiei de redactare a unui asemenea document, necum s stea n fruntea unei asemenea operaiuni.

n panseurile sale imbecile, Patapievici scria cndva despre romn: Canalie de facto, romnul este un colaboraionist bovarizat de ipocrizia aspiraiei la disiden.

i Tismneanu, i Patapievici nu snt dect canalii de facto.

i ei, i prinii lor, dup ce au pus osul i mintea la consolidarea comunismului, au dorit s par i victime ale acestuia.

Lui Patapievici, anticomunismul a nceput s-i aduc i burt, i funcii.

Prlitul de asistent universitar din anii 90 a srit ca titular de curs la Filosofia tiinei (unii zic c ar fi chiar confereniar, dei nu are doctoratul) la Facultatea de Filozofie din Bucureti, a ajuns i director la Institutul Cultural Romn, iar nevasta lui, cea care a condus catastrofal finanele Editurii Humanitas (vezi datele Ministerului Finanelor, cu reealonri cu tot!), a promovat repede n ierarhia profesional, devenind nu demult consilier al guvernatorului BNR (unde tatl lui Patapievici, dup servicii aduse sovieticilor la Viena, s-a nepenit i el ca unul dintre directori!).

Cu o sut de milioane de la BNR, cu lefuri, premii i drepturi de autor de la ndatorate edituri, Casa Patapievici ncepe s arate altfel i s trdeze beneficiile de pe urma slugrelii politice.

Canalia de facto emite mereu judeci importante, fiind autorul uneia absolut penibile.

El socoate c ziua poate fi eful Institutului Cultural Roman, iar seara l poate pupa n fund, apra i justifica n ce face pe patronul su i la propriu i la figurat.

L-am numit pe Traian Bsescu. Un atare comportament a determinat o relectur i o reprivire la rece a operei i biografiei sale.

Prerea mea este c examenul critic al impostorului e pe cale s determine i o relectur a cuplului Pleu - Liiceanu!

Ce vrea Patapievici? Se plnge de un linaj mediatic i vrea ajutor din partea instituiilor statului i a nelepilor de ras, mai ales din partea celor care l admir i-l susin fr s fie capabili s-i citeasc patru-cinci pagini de carte.

Cum se apr directorul ICR de propoziiile cretine din propria-i oper? Cic nu-l mai reprezint!

Canalie de facto, Patapievici vrea s ascundem sub pre enormitile pe care le-a scris despre romni, Romnia i istoria naional.

Nu pentru c i-ar fi ruine, nu pentru c a terfelit imaginea unui popor ce pare a-i fi cu totul strin, ci pentru c textele sale, ca un scuipat pe obrajii Romniei, l ncurc n raport cu slujba pe care o deine i la justificarea banilor pe care i ncaseaz.

Parafrazndu-l pe H.R. Patapievici ( m simt personal jignit de prostia bclioas, de acreala invidioas, de stridena de oap a acestei populaii ignare. al substanei naionale romneti este

Fondul ultim inadecvarea.

Privit la raze X, trupul poporului romn abia dac este o umbr: el nu are cheag, radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbr fr schelet, o inim ca un cur, fr ira spinrii) a putea spune i eu: m simt personal jignit ca un ccnar cu

tupeu, autor al unor panseuri fr logic, s bat cmpii pe seama poporului su i apoi, pe banii acestuia, s conduc operaiuni de reprezentare n lume i tot el s-i dea lecii i note de bun purtare!

P.S. Le rog pe toate coniele i pe toi studenii care se dau n vnt dup filosoful scribaci i mbrligat s se supun mai nti unei lecturi a Omului recent i a volumelor Zbor n btaia sgeii i Cerul vzut prin lentil.

Dac, la sfrit, rmn cu aceleai convingeri, le sugerez prietenete s continue sau s consulte un psihiatru!

C.Nistorescu, sept. 2008

Scris de Cornel Nistorescu

42. 10-01-2009 04:09

ei-ei eminescu sa va judece!!!!

Scris de veronica

43. 10-01-2009 08:49

Eminescu respingator ca latraul lui patriciu foloseste acest prilej sa-si arate fidelitatea fata de stapan RUSINE SA-TI FIE nistorescule

Scris de rodrig

44. 10-01-2009 10:44

ROMANIA ESTE INTEPENITA IN TRECUT In tara asta din pacate nu s-a schimbat nimic in ultimii 130 de ani ACEEASI SECTA OCULTA SATANISTA SUGE SANGELE ROMANILOR

Scris de MIRCEA

45. 10-01-2009 14:50

Cu recunostinta ! Va multumesc cu multa recunostinta pentru acest fantastic articol !

Scris de Daniel

46. 10-01-2009 18:26

FELICITARI Nu am mai citit de mult un asa articol referitor la Eminescu. Asteptam mai multe. Din pacate, putine publicatii mai amintesc de marele poet. Nici editurile nu se prea inghesuie la reeditarea operei sale. Inca o data SINCERE FELICITARI

Scris de Barleanu Vasile

47. 10-01-2009 19:10

FELICITARI multumesc!

Scris de andra

48. 10-01-2009 20:10

GLOSSA LA MULTI ANI!!! FELICITARI PENTRU ARTICOL!!!ADEVARUL DESPRE MOARTEA GENIULUI SI SFANTULUI NATIUNII TREBUIE SA RASUNE!!!DUSMANII SA SE CUTREMURE!!! EMINESCU ESTE VESNIC!!!TOTI CEI CARE-L COMBAT SE TRADEAZA. "NU SPERA CND VEZI MISEII LA IZBANDA FACIND PUNTE, TE-OR INTRECE NATARAII, DE AI FI CU STEA IN FRUNTE" SI TOTUSI...

Scris de ION

49. 10-01-2009 21:11

neadevar!!! Iata articolul lui HRP. Nu este nimic contra lui Eminescu:Cred c la acest nceput de an Caragiale (1852-2002), nc nainte de a cdea iar n euforia actualitii 'lumii lui Caragiale', ar fi momentul s facem bilanul anului Eminescu (1850-2000).

Dac e sigur c actualitatea lui Caragiale ca valoare naional va fi confirmat la o sut cincizeci de ani de la natere (rezultat previzibil al profetismului zeflemelei, ntr-o ar a tuturor batjocurilor), ce s-a vzut n anul Eminescu' e c Eminescu a devenit stindardul academismului estetic, cultural, instituional, etnic. Ceva vetust, prost plasat, iremediabil nepenit i-a caracterizat pe toi admiratoriis si care au produs texte, luri de poziie ori oratorii oficiale cu ocazia unei aniversri care, m tem, s-a transformat ntr-o comemorare. Hotrt lucru, la o sut cincizeci de ani de la natere, Eminescu nu mai e la mod. Pentru c a devenit inactual? S fie vorba de faptul c la noi eternitatea aparine numai zeflemelei, iar seriozitatea, metafizicul, tragedia strnesc deopotriv nerbdarea i plictisul? Ar fi explicaia simpatic'. Cum ar veni, Caragiale rmne mereu actual pentru c suntem un popor vesel, brfitor, derizoriu i flecar, n timp ce steaua lui Eminescu e condamnat s pleasc, deoarece, vorba lui Maiorescu, celula nu rezist' nici tensiunii metafizice, nici ncordrii ideii, nici sacrificiului tragic, nici martiriului religios i nici disciplinei instituionale. M tem ns c explicaia veritabil este alta. Eminescu nu mai e la mod deoarece nu mai d bine'. Explicaia nu e nici abisal, nici etnopsihologic, ci banal sociologic. Dac ne gndim c doar cu 20 de ani n urm Eminescu mai era nc "omul deplin al culturii romne" acum, noiunile nsei de deplin' i de cultur' au devenit suspecte din punct de vedere politic , nelegem amploarea prbuirii cotei lui Eminescu la bursa valorilor proclamate la lumina zilei. n timp ce Caragiale pare a nu avea nici un cusur, de Eminescu am nceput s ne jenm. Rsturnarea fa de perioada interbelic e complet. Pe atunci, Caragiale era suspect, Eminescu era recept; azi, Eminescu a devenit suspect, Caragiale este n mod eminent recept. Pentru noua tabl de valori acceptate, Caragiale a fost gsit politic corect', n timp ce punerea lui Eminescu la patul lui Procust al noului canon importat din rile progresiste' a artat fr dubiu c fostul poet naional al Romniei clasice e politic incorect'. Cum ar fi putut fi altfel? Ca poet naional, Eminescu nu mai poate supravieui, deoarece noi ieim azi din zodia naionalului. Poet canonic Eminescu nu mai poate fi, deoarece revoluia sociologic din nvmntul superior care a avut loc dup 1990 a adus la putere studioi care fac alergie la auzul cuvntului canon i manifest tendina s pun mna pe revolver cnd aud cuvntul tradiie. Profund el nu mai poate fi considerat, deoarece categoria profundului, nefiind postmodern, nu mai e prizat de intelectualii progresiti. Interesant Eminescu nu mai poate fi, deoarece tot ce e interesant n Eminescu e pur german, iar azi nu se mai consider interesant dect ce vine din zona anglo-saxon, care e contrariul germanitii. Din punct de vedere politic, Eminescu pare a fi irecuperabil. Categoriile lui Eminescu? Azi, nimeni nu mai poate vorbi despre sursele originare ale sensibilitii sale fr a trebui s pun totul ntre ghilimele, adic fr a face cu ochiul, fr a-i cere scuze ori fr a-l scuza, lundu-l de fapt peste picior. ntr-o epoc n care viziunile mai sunt licite doar la cinema (ceea ce i-ar fi plcut lui Max Weber), Eminescu nu ne mai poate aprea dect ca exasperant de nvechit. Or, se tie, supremul argument mpotriva cuiva, azi, este sentina eti nvechit'. Iar cultura romn din ultimii ani, n lupta pentru integrare euro-atlantic, nu dorete dect s scape de tot ce este nvechit' adic s fie progresist. Pentru nevoia de chip nou a tinerilor care n cultura romn de azi doresc s-i fac un nume bine vzut n afar, Eminescu joac rolul cadavrului din debara. Sec spus, Eminescu nu mai este azi actual deoarece cultura romn, azi ca i ieri, se dovedete a nu fi dect o cultur de sincronizare. Ea nc nu i permite s nu fie n pas cu modele.

* Articol aprut n revista Flacra nr. 1-2, 2002, p. 86

Scris de atol

50. 11-01-2009 03:20

Articolul lui Patapievici Mi se pare de folos ca cineva a pus pe net - la comentarii - si articolul lui Patapievici, in intregimea sa intunecata. Citatele din materialul Adevrul despre "Eminescu la 120 de ani de la ucidere" aparut in Curentul sunt riguros exacte. Cat despre consideratiunea asezata de "comentator" in fata articolului lui Pataplesu - "Nu e nimic contra lui Eminescu", poate fiecare sa judece cat adevar si buna credinta contine... Procust n-are doar emuli, astazi, ci si eunuci spalati pe creier, "sec spus" (sau secs pus)

Scris de George Roncea

2009 este anul deteptrii, un an aflat sub semnul Eminescu. Au trecut o sut i douzeci de ani de la moartea sa. Pentru prima oar ns, circumstanele reale ale morii sale sunt puse n discuie public iar conturul activitii sale politice i jurnalistice este luat n calcul pentru a deslui dispariia sa abrupt. Puin lume tie cum a murit Eminescu: lovit n cap n timp ce cnta "Deteapt-te romne"! Manualele colare sunt pline de parascovenii despre Eminescu dar omit astfel de mici "amnunte" continund perseverent s descrie circumstana morii lui Eminescu ca urmare a mbolnvirii acestuia de o boal veneric. Cine sunt aceia care perpetueaz falsul i alimenteaz mituri mincinoase pe seama lui Mihai Eminescu? Ce fel de profesori de limba romn predau tmpenii peste tmpenii pe seama lui Eminescu, copiilor? Cine le-a dat diplome, cine i gireaz, cine le scrie manualele? Cine sunt aceia care se fac vinovai de risipirea zestrei lsat de acesta? Ce fel de stat este statul romn care recompenseaz detractorii lui Eminescu i pune la loc de cinste falsificatorii memoriei acestuia?

Tendina detractorilor este de a-l cobor n planul discutabilului i al disputabilului. Negaia i denigrarea, demitizarea i prelucrarea lui Eminescu din ultima perioad este ns expresia unui alt tip de apetit critic, generat i coordinat de o grupare descalificat moral dar totodat dominant, nc, din punct de vedere politic. Eminescu ba nu ar fi fost suficient de cretin ortodox, ba nu ar fi meritat s fie numit poet naional, ba nu era politicaly corect, ba aa ba pe dincolo. Pe undeva tot rul este spre bine, pozitivarea negativitii funcioneaz i (mai ales) n cazul Eminescu. Punerea sub semnul ntrebrii a valorii, chiar negaia i contestarea lui Eminescu are i o parte pozitiv deoarece pn la urm l ntrete. Critica valorii instituionalizate este util n sine fie i pentru c astfel are loc testarea triniciei scrii de valori. Faptul c o oper ajunge, periodic, obiect de contestaie se ncadreaza n ciclul firesc al "ajustrilor" contemporaneitii.

Eminescu a trecut cu bine prin toate aceste ncercri. Chiar sub aspect comercial, Eminescu a rmas n top, producndu-se mai muli bani din re-re-editrile sale dect din toate operele cumulate ale ntregii bresle scriitoriceti din Romnia, pe parcursul ultimului secol. n cei peste 150 de ani de circulaie neintrerupta, numele su nu s-a estompat nicio clip. Singurul reper serios de evaluare a circulaiei numelui lui Eminescu este chiar biblioteca Eminescu, constituit la Botoani, din donaia renumitului bibliofil Ion. C. Rogojanu, care include 8.000 de titluri de cri de i despre Eminescu, la care se vor aduga, alte (cel puin) 7.000 de volume. Au aprut i vor mai apare mii de cri, ale multor mii de autori care l-au adjudecat sau l-au judecat, l-au contestat, refuzat, criticat.

Sacrificarea lui Eminescu, re-executarea sa simbolic, re-aducerea sa la starea de cadavru este ns cu totul altceva. Tipologia curentului contestatar dirijat de la nivel de stat din ultima perioad este diferit tocmai deoarece este executat de persoane politice cu poziii nu doar n viaa literar ci i, mai ales, n stat sau n instituii ce in de statul romn. Este o form de reeditare a asasinatului su realizat tot de persoane de stat - precedat de moartea civil. Eminescu este inta, i

astzi, a unui curent aa zis progresist izvort de fapt din catacombe ideologice care ncearc s-l mping la o periferie a istoriei i culturii romneti. O tentativ demolatoare colectiv, dar care i are originea ntr-un centru ideocratic comun, foreaz schimbarea orizontului de receptare a lui Eminescu. Instane culturale, literare i politice cu platform de audien cum ar fi criticul literar i amploaiatul MAE Nicolae Manolescu, ndeamn la renunarea omologrii naionale a lui Eminescu. Dezavuare, demitizare, reconsiderare, negaie sunt noii vectori normativi ai discursului oficial despre Eminescu. cadavrul

Eminescu

ns purttorul de cuvnt al ideilor progresiste, totodat reprezentant la nivel de stat al canonului oficial, este actualul ef al ICR, H.R.Patapievici. Acesta consemna n cteva fraze cheie, urmtoarele consideraii despre modelul Eminescu ntr-un cunoscut articol scris n 2002 i dedicat "Inactualitii lui Eminescu", reluat (respectiv asumat i ntrit) i mai recent, n 2006:

Ca poet naional Eminescu nu mai poate supravieui, deoarece noi azi ieim din zodia naionalului Eminescu nu mai e la mod, deoarece nu mai d bine nelegem amploarea prbuirii cotei lui Eminescu la bursa valorilor proclamate la lumina zilei azi, Eminescu a devenit suspect patul lui Procust al noului canon importat din rile progresiste a artat fr dubiu c fostul poet naional al Romniei clasice e politic incorect Din punct de vedere politic, Eminescu pare a fi irecuperabil Eminescu nu ne mai poate aprea dect ca exasperant de nvechit cultura romn din ultimii ani, n lupta pentru integrare euroatlantic, nu dorete dect s scape de tot ce este nvechit adic s fie progresist Pentru nevoia de chip nou a tinerilor care n cultura romn de azi doresc s-i fac un nume bine vzut nafar, Eminescu joac rolul cadavrului din debara

Sintagma utilizat de Patapievici, cadavru din debara pleac de la expresia, folosit n rile progresiste, skeleton from the closet, cu sensul de secret stnjenitor. De expresia corps in the closet nu am auzit nc. Exist ns sintagma cadavru politic i mi se pare destul de plauzibil ipoteza clivajului de sensuri (intenionat sau nu), mai ales avnd n vedere faptul c accentul pus asupra temei politice n textul manifest al viitorului secretar de stat pus de administraia prezidenial s reprezinte cultura Romniei n lume. Compunerea imaginii Eminescu-cadavru spune, intertexual, poate mult mai mult dect a intenionat autorul. Vocaia excremenial din textele de debut ale lui Patapievici se rafineaz aici, intervenind o subtil abordare exegetic necromaniac. Concepia de abordare a tezei este tot n cheie politic, de aici i invocarea integrrii euro-atlantice, un proces profund politic i de siguran naional, nu cultural. Un text manifest similar n concluzii aparine lui Cristian Preda, tot amploaiat al mai multor administraii prezideniale. Cristian Preda s-a afirmat mai din timp dect Patapievici, n 1998, n Dilema, publicaia ministrului de externe al Romniei, Andrei Pleu. "Eminescu trebuie contestat i demitizat, dar nu pentru rudimentele sale de gndire politic. Din acest punct de vedere, el este realmente nul. Nu ai obiect". Mai putin iscusit dect Patapievici, Preda nu s-a gndit s introduc i cestiunea siguranei naionale n ecuaia Eminescu poate i deoarece NATO era nc o fata morgana la vremea aceea, pentru Romnia progresist.

Modelul Eminescu ar fi deci, pentru epoca noastr, din punct de vedere cultural i politic, inadecvat, irecuperabil, suspect, nvechit, nul, iar junii i junicile care vor nume afar, care aspir la sincronie european, au nevoie de alte modele, de succes, nu

cadaverice. Am aflat de curnd i care ar fi modelele adecvate, euro-atlantice, propuse de Patapievici, iar sincronia cultural invocat a fost confirmat public prin scandalurile de anul trecut legate de finanarea de ctre ICR a unor juni dedicai pornografiei i promovrii simbolisticii anticretine. n plan cultural, ne-am lmurit asupra chipului nou a tinerilor care n cultura romn de azi doresc s-i fac un nume. Chiar i-au fcut un fel de nume, junii progresiti ai lui Patapievici.

n plan politic, sincronia, adecvarea clasei politice actuale, conform n ntregime noului canon importat din rile progresiste, s-a vdit elocvent la alegerile recente din 2008 cnd din 18,3 milioane de romni cu drept de vot au participat la vot doar 7 milioane, cea mai sczut rat de participare din perioada postcomunist a Romniei. Dac ar fi fost cuprini i cei 12 milioane de romni dinafara granielor ntre cetenii cu drept de vot probabil c ar fi fost i mai gritoare amendarea de ctre popor a actualei clase politice, cu tot cu modelele bine vzute afar.

Chipul nou al clasei politice actuale, nnoite, progresiste, integrat euro-atlantic i pe drept cuvnt ieit din zodia naionalului, cuprinde parlamentari infractori, excroci, derbedei, securiti, foti comuniti ba chiar i un caz de ccnar/gunoier-ef/om politic de succes.

Acesta este referenialul politic al unor Patapievici/Preda/Pleu, ei nii, de altfel, tot oameni politici, stipendiai cu poziii politice n calitatea lor de noi formatori ai bursei de valori cultural-politice. Bursa unde s-au tranzacionat cel mai intens valorile conforme noului canon importat din rile progresiste este pe Calea Victoriei, respectiv sediul GDS, instituie fondat de fostul comisar bolevic Silviu Brucan. Aici a fost instalat patul lui Procust invocat de Patapievici. Racordurile mitologice pot juca feste celor care se folosesc de ele. Cu sau fr voie, invocarea eliminrii lui Eminescu prin utilizarea de ctre Patapievici a imaginii patului lui Procust al noului canon spune totul despre ucenicii, calfele i meterii (Maetrii) noului canon. Procust, se tie, era un bandit, cam sadic si diabolic, un torionar mitologic, devenit simbol al sistemului abuziv de ncadrare (prin mutilare) n tipare ideologice. Patapievici, Preda, sunt doar porta-voci ideologice. Maitrii cu funcii comisariale stau mai la fereal, meteresc prin fundaii pretins (nou) europene. i sfritul noului canon politic

Procust

Teza trmbiat zgomotos de comisarii lui Procust, a inadecvrii cultural politice a modelului Eminescu, invocarea chiar a dezacordului dintre obiectivele de siguran naional (integrarea n NATO) i modelul politic eminescian se dovedete a fi, astzi, doar o simpl gogomnie. Cel mai important factor de ameninare la adresa siguranei naionale, o spun chiar rapoartele SRI, au fost chiar oamenii politici, clasa politic progresist din care au fcut i fac parte nvceii i alumnii GDS-ului procustian. Jefuirea patrimoniului naional, distrugerea sistemului de nvmnt (certificat de nivelul precar al generaiilor ieite de pe bncile colilor), frmiarea coeziunii sociale i naionale, impunerea unor standarde anticretine n snul societii romneti (vezi interzicerea icoanelor, finanarea pornografiei cu accente sataniste) sunt opere ale clasei politice, ndrumat ideologic, comisarial, de maetrii noului canon, de progresitii patului lui Procust. La rndul lor, comisarii GDS-ului sunt finanai chiar de noii moguli ai sistemului la care au pus umrul, pe care l-au avizat i certificat.

Sistem politic bine vzut nafar, dar care a fost acum, iat, invalidat nuntru, chiar de alegtori de marea majoritate a poporului romn. Poporul romn a artat fr dubiu c sistemul noului canon politic invocat de Patapievici n antitez fa de modelul Eminescu este cel care e, cu adevrat, politic incorect.

Nefiind oameni vrednici cari s constituie clasa de mijloc, scaunele instituionale existente le-au umplut caraghioii i haimanalele, oamenii a cror munc i inteligen nu pltete un ban rou, strpiturile, plebea intelectual i moral. Arionii de tot soiul, oamenii cari risc tot pentru c n-au ce pierde, tot ce-i mai de rnd i mai njosit n oraele poporului romnesc (...)

rani? Nu snt. Proprietari nu, nvai nici ct negrul sub unghie, fabricani numai de palavre, meseriai nu, breasl cinstit n-au, ce snt dar? Uzurpatori, demagogi, capete deerte, lenei cari triesc din sudoarea poporului fr a o compensa prin nimic, ciocoi boierai i fudui(...)

Oameni de stat cari nu pot justifica nici svrirea coalei primare, advocai fr tirea lui Dumnezeu, pictori orbi i sculptori fr de mni, generali cari nu tiu citi o hart, subprefeci ieii din pucrie, legiutori recrutai dintre stlpi de cafenele, juctori de cri i oameni cu darul beiei, caraghioi care naintea erei liberale vindeau bilete la cafe chantant, iat banda ocult care guverneaz azi Romni (art. Icoane vechi i icoane noi, n Timpul, nr. 11, dec. 1877, Opere, X, p.19 i 110)

Arionii, la care se refer Eminescu, indic o tipologie inspirat de figura unui om politic contemporan cu ziaristul, ministrul cultelor i instruciunii publice, Virgil Arion, cel care a avut un rol important, ulterior morii lui Eminescu, n stigmatizarea ziaristicii eminesciene prin ruperea n dou a operei eminesciene, cu aruncarea la co, ca netrebuitoare, a ziaristicii. Ministrul Arion a jucat un rol decisiv n aceast operaiune de extincie a circulaiei operei jurnalistice, deoarece era vizat direct i cu autoritatea public pe care a avut-o a instaurat, de fapt, modelul maiorescian al unui Eminescu-poet, diafan, singur, abuznd de cafea, obosit de munca istovitoare ca ziarist etc.

Poate judeca oricine cu uurin adecvarea la realitatea de atunci dar i la actualitatea momentului politic de azi a celui pe care Arionii de azi, Patapievicii i eiusdem farinae i l-ar dori mort i ascuns ntr-o debara.

Marea majoritatea a romnilor a neles deja c sistemul ticloit a ocupat Romnia iar cadavrele politice care mput aerul Romniei sunt ticloii care se afl n bncile Parlamentului, la Preedinie, la guvernare. Ct despre scheleii vechiului sistem nici mcar nu mai stau n debara, ci se afieaz la vedere, n posturi preedini de onoare, cum e cazul criminalului cu minile mnjite de snge pn la cot, Ion Ilici Iliescu. Situaie care spune totul despre ce nseamn conceptul onoarei pentru partidul de guvernmnt din care face parte.

Canonul politic procustian invocat de ciracii lui Procust este un eec total, un antimodel politic. Deocamdat poporul romn nu a aplicat nc metoda lui Tezeu, de rezolvare a torionarului Procust, dar nu este timpul pierdut. Au trecut doar dou decenii de la trasul cu arma n strad. Eminescu

Dosarul

Cei care l portretizeaz astzi pe Eminescu n chip de cadavru i asum astfel, pe cale simbolic, i nu numai, filiaii strnse cu cei care i l-au dorit pe Eminescu cadavru, n epoca sa, cei care l-au i nlturat pe Eminescu din viaa public, tot n numele culturii politice progresiste, invocate n textul lui Patapievici. Un excurs jurnalistic lansat acum doi ani de ziariti de investigaie afiliai la organizaia Civic Media, pe tema sfritului abrupt a vieii ziaristului i omului politic Mihai Eminescu a dat recent roade neateptate. Ipoteza lichidrii sale fizice a fost lansat ca o tem de anchet de ctre ziariti i cercettori de marc care au pornit un demers investigativ dedicat colegului de breasl Mihai Eminescu. Tema de lucru a fost preluat i urmrit cu o deosebit atenie pentru cel mai mic detaliu

arhivistic i istoriografic, de filosoful Constantin Barbu care a lansat nu mai puin de zece volume, ale unei investigaii analitice complete realizate sub egida Academiei i Fundaiilor Mihai Eminescu. "Codul Invers - Arhiva nnebunirii i uciderii nihilistului Mihai Eminescu", cum se intituleaz seria de volume cuprinde mii de pagini de documente, nsemnri n facsimil din Eminescu, gritoare despre sacrificarea sa, fotocopii ale originalelor unor acte secrte din arhivele imperiale austro-ungare, fragmente din jurnalul i memoriile regelui Carol I, din nsemnrile zilnice ale lui Maiorescu i din ale altor contemporani ai crimei, pri ale unor note informative secrete din arhivele unor servicii ale rilor europene. Un astfel de "plan de msuri" n ce-l privete pe militantul societii conspirative "Carpaii" - Mihai Eminescu poart semntura nsui mpratului Franz Josef!

Deoarece Eminescu era o int de stat, o ameninare la adresa siguranei imperiale! Context care dezvluie un Eminescu geopolitician i naionalist implicat n aciuni conspirative pentru proiectul Daciei Moderne Romnia Mare.

Eminescu a devenit o victim a regimului politic datorit n principal implicrii sale n pres i politic. Ziaristul Eminescu a fost o int operativ i a fost urmrit pas cu pas de agenii secrei ai Imperiului Austro-Ungar. Eliminarea sa de pe scena politic s-a datorat unei aciuni conspirate executate cu profesionalism.

Eminescu a atras una dintre cele mai complexe manevre de dezinformare i intoxicare specifice domeniului serviciilor speciale. Posteritatea sa a fost deformat i manevrat de toate regimurile politice care s-au succedat n Romnia. Restabilirea adevrului despre Eminescu este o datorie de onoare a breslei ziaritilor. Ca i muli ali ziariti Eminescu a intrat n malaxorul aparatului represiv (a fost arestat de opt ori), al poliiei politice i - mai mult dect att a devenit o problem (i o afacere) de Stat.

Cea mai nsemnat parte a activitii sale a fost dedicat gazetriei, politicii. Din 1876 devine ziarist profesionist, ocupaia sa principal pn la sfritul vieii. Debuteaz la Curierul de Iai apoi, n 1877 este redactor la Timpul, din 1880 redactor ef i redactor pe politic pn n 1883. n mod brutal, n iunie 1883, munca sa este ntrerupt i este introdus cu fora ntr-un ospiciu. Poliia, sub comanda Puterii de stat l transform astfel pe Eminescu ntr-unul dintre primii deinui politici ai statului modern romn. Oricum este primul ziarist cruia i se pune clu n gur n aceast manier dur. Metoda va fi perfecionat sub comunism.

Eminescu i asum ca pe o profesiune de credin lupta pentru Romnia amendnd att liberalii ct i conservatorii pentru politica de cedarea n interesul marelui capital n chestiuni arztoare ale timpului. Scria vibrant, scria cu patos dar i cu rigoare scria cu o for devastatoare. Maiorescu noteaz - Eminescu s-a fcut simit de cum a intrat n redacie prin universul de idei al culturii ce acumulase singur, prin logic i verb. Stpn pe limba neao i cu o neobinuit cldur sufleteasc, Eminescu nsufleea dezbaterea public i totodat izbea necrutor iresponsabilitile factorilor politici, afacerismele, demagogia i logoreea pturii superpuse. omul politic naional

Eminescu

Pe scurt un ziarist de marc, o voce puternic, un spirit radical i incomod. Mihai Eminescu avea o funcie public foarte important ca redactor-ef al ziarului Timpul, care era organ oficial al Partidului Conservator. Maiorescu la organizarea Partidului Conservator a artat clar poziia lui Eminescu: Cei 10 capi ai lui, i al 11-lea, domnul Mihai Eminescu, redactor la ziarul Timpul.

Eminescu duce campanii de pres dedicate chestiunii Basarabiei, critic aspru Parlamentul pentru nstrinarea Basarabiei este

intransigent att fa de politica de opresiune arist (o adnc barbarie) ct i fa de cea a Imperiului Austroungar i totodat i acuz colegii, fruntaii conservatori, c particip la nfiinarea de instituii bancare n scop de specul. Situaia sa la ziar devine critic n 1880 mai ales dup ce atac proiectul de program al partidului conservator lansat de Maiorescu n care acesta pleda pentru subordonarea intereselor Romniei i sacrifica romnii aflai sub puterea Imperiului Austroungar. Ct vreme guvernele de la Budapesta i oprimeaz pe romni ngrdind accesul la coal i biseric, blocnd cultivarea limbii materne apropierea de Imperiu nu este posibil i nici recomandabil avertiza jurnalistul. Viena ns atrage ca un magnet i conservatorii se cupleaz cu liberalii la ciolan cum ar zice azi Ion Cristoiu. P.P Carp, nalt frunta conservator devine ambasador al liberalilor la Viena i cere s i se pun surdin lui Eminescu (ntr-o scrisoare ctre Titu Maiorescu i atrage atenia: "i mai potolii-l pe Eminescu"). Scrbit, acesta protesteaz: Suntem brbai noi sau nite fameni, nite eunuci caraghioi ai marelui Mogul. Ce suntem, comediani, saltimbanci de uli s ne schimbm opiniile ca cmile i partidul ca cizmele?. Ca urmare n noiembrie 1881 Eminescu este nlocuit de la conducerea Timpului, este retrogradat iar noul redactor ef l atac pe Eminescu n chiar ziarul pe care acesta l condusese. inta serviciilor secrete imperiale

Eminescu

n 1882 Eminescu particip la fondarea unei organizaii cu caracter conspirativ, nscris de faad ca un ONG Societatea Carpaii. Societatea i propunea conform Statutului, s sprijine orice ntreprindere romneasc. Se avea ns n vedere situaia romnilor din Imperiul Austro-Ungar. Considerat subversiv de serviciile secrete vieneze organizaia din care fcea parte Eminescu este atent supravegheat. Sunt nfiltrai ageni n preajma lui Eminescu inclusiv n redacie.

Manifestrile organizate de Societatea Carpaii ngrijorau n mod deosebit reprezentana diplomatic a Austro-Ungariei n Romnia. "Societatea Carpaii", era un adevrat partid secret de rezerv, cu zeci de mii de membri, care milita pe fa pentru ruperea Ardealului de Imperiul Austro-Ungar i alipirea la Tar dar executa i aciuni conspirative.

ntr-o nota informativ secret din 7 iunie 1882, redactat de ministrul plenipoteniar al Austro-Ungariei la Bucureti, Ernst von Mayr ctre ministrul Casei imperiale i ministrul de externe din Viena se raporta: Societatea Carpailor a inut la 4 iunie o edin public, creia i-a precedat o consftuire secret. Despre aceasta am primit din surs sigur (ceea ce nseamn nota unui agent nfiltrat n organizaie - n.n.) urmtoarele informaii: subiectul consftuirii a fost situaia politic. Sa convenit acolo s se continue lupta mpotriva Monarhiei austroungare, dar nu n sensul de a admite existena unei Romnii iredente. Membrilor li s-a recomandat cea mai mare precauie.

Eminescu, redactorul principal al ziarului Timpul, a fcut propunerea de a se ncredina studenilor transilvneni de naionalitate romn, care pentru instruirea lor frecventeaz instituiile de nvmnt de aici, sarcina pe timpul vacanei lor n patrie, s contribuie la formarea opiniei publice n favoarea unei Dacii Mari. Screanu, redactorul adjunct de la Romna liber a dat citire mai multor scrisori din Transilvania adresate lui, potrivit crora romnii de acolo ateapt cu braele deschise pe fraii lor. (Arhivele St. Buc., Colecia xerografii Austria, pach. CCXXVI/1, f.189-192, Haus Hof - und Staatsarchiv Wien, Informationsburo, I.B.-Akten, K.159)

Un alt un raport confidenial ctre Kalnoky, ministrul de externe al Austroungariei, informa despre o alt adunare a Societii Carpaii, din care rezult c un anume Lachman, redactor la ziarul Bukarester Tageblatt i foarte activ spion austriac, avea ca sarcin urmrirea pas

cu pas mai ales a lui Eminescu. n contextul notei informative se mai numete un agent din vecintatea imediat a lui Eminescu, care ar fi putut fi chiar vicepreedintele Societii Carpaii, despre care se scrie negru pe alb c este nici mai mult nici mai puin dect spion austriac. (numele acestuia reapare ulterior n procesul verbal dresat de comisarul Niculescu cu ocazia arestrii lui Eminescu: informat de d.d. G.Ocanu i V.Siderescu c amicul lor d-l Mihai Eminescu, redactorul ziarului Timpul, ar fi atins de alienaie mintal.)

Eminescu avea o statur public impresionant i era perceput drept un cap al conservatorismului dar i al luptei pentru unitate naional coordonate ulterior printr-o ntreag reea de societi studeneti din orae centre universitare din cuprinsul monarhiei Austro-Ungare. S-a creat un fel de network care avea ca obiectiv direct lupta pentru unitatea politic a romnilor. Pe lng societatea Carpaii, au mai aprut la Budapesta societatea Petru Maior, la Viena Romnia jun, la Cernui Junimea, Dacia, Bucovina i Moldova, n Transilvania societatea Astra i n vechea Romnie, Liga pentru unitatea cultural a tuturor romnilor n vechea Romnie, care avea filiale inculsiv la Paris. Toate aceste organizaii se aflau n obiectivul serviciilor secrete ale Austro-Ungariei, fiind intens nfiltrate i supravegheate. Colecia arhivelor politice vieneze cuprinde numeroase rapoarte similare cu notele informative care priveau activitatea lui Eminescu, considerat un lider primejdios. Eminescu era urmrit pas cu pas. Baronul von Mayr, ambasadorul Austro-Ungariei la Bucureti, l nsrcinase pe F. Lauchman n acest sens: Eminescu este n permanen urmrit de F. Lachman, agent austro-ungar care avea sub observaie micarea (iridenta) ardelenilor din Bucureti i ale crui rapoarte sunt astzi cunoscute. O not informativ a baronului von Mayr denuna articolul lui Eminescu din Timpul, privitor la expansiunea catolicismului n Romnia.

n 1883 Eminescu realizeaz un tablou al maghiarizrii numelor romneti n Transilvania i l ridiculizeaz pe rege, pe Carol I pentru lipsa sa de autoritate. Condamn guvernul liberal pentru politica extern i intern, denun crdia conservatorilor cu liberalii i devine o povar incomod pentru toat lumea. Tiradele i intransigena sa deranjau toate taberele. Eventualitatea ca acesta s devin cndva parlamentar ca muli ali ziariti, ar fi fost nefast pentru puterile externe din jurul Romniei, deoarece ar fi putut genera un curent politic ostil i neconvenabil intereselor acestora. Eminescu este informat i simte c i se pregtete ceva. civil

Moartea

n 28 iunie 1883 se strnge laul. Este luat pe sus de poliie i bgat cu fora la ospiciu. Sunt nclcate desigur toate normele legale i i se nsceneaz unul dintre cele mai murdare procese de defimare i lichidare civil la care au participat inclusiv apropiai interesai prin diferite mijloace.

Ziua de 28 iunie 1883 este o zi foarte important pentru istoria i politica Romniei nu doar datorit arestrii lui Eminescu. Exact n aceast zi, Austro-Ungaria a rupt relaiile diplomatice cu statul romn timp de 48 de ore, iar von Bismark i-a trimis o telegram lui Carol I prin care Germania amenina cu rzboiul. n cursul verii Imperiul Austroungar a executat manevre militare n Ardeal pentru intimidarea Regatului Romniei iar presa maghiar perorase pe tema necesitii anexrii Valahiei. mpratul Wilhelm I al Germaniei a transmis de asemenea o scrisoare de ameninri, n care soma Romnia s intre n alian militar iar Rusia cerea, de asemenea, satisfacii.

Guvernul a desfiinat "Societatea Carpaii" chiar la cererea reprezentantului Austro-Ungariei n Bucureti, baronul Von Mayr, cel care se ocupa cu spionarea lui Eminescu. Totodat cu arestarea i internarea la balamuc a lui Eminescu au fost organizate razii i percheziii ale sediului Societii Carpaii au fost devastate sediile

unor societi naionale, au fost expulzate persoane aflate pe lista neagr a Vienei i au fost intentate procese ardelenilor.

Exact n aceast zi trebuia de fapt s se semneze tratatul secret de alian dintre Romnia i Tripla Alian format din Austro-Ungaria, Germania i Italia. Tratatul nsemna aservirea Romniei AustroUngariei n primul rnd ceea ce excludea revendicarea Ardealului. Bucuretiul era dominat de ardeleni care ridicau vocea din ce n ce mai puternic pentru eliberarea Ardealului, pentru drepturile romnilor asuprii de unguri. Eminescu era n centrul acestor manifestri. Tratatul urma s interzic brusc orice proteste pentru eliberarea Ardealului iar condiia semnrii tratatului era anihilarea revendicrii Ardealului de la Bucureti. Directiva de sus s-a aplicat la diferite nivele. Declararea nebuniei lui Mihai Eminescu este unul dintre ele. Aa zisele interese de stat l-au nimicit pe tnrul redactor potenial mare figur politic a Romniei Mari, tocmai n anul cnd mplinea 33 de ani, vrsta jertfei lui Ioan Boteztorul i a lui Iisus. Tratatul a fost semnat pn la urm n septembrie 1883 ceea ce a mutat lupta ardelenilor n Ardeal.

Lichidarea

Ce urmeaz n anii urmtori este un comar bine regizat, n care rolurile sunt asumate de personajele politice ale vremii. Distrugerea lui Eminescu este deliberat i va duce la moartea sa. Poliia i-a sigilat casa, Maiorescu i-a ridicat manuscrisele i toate documentele cic s nu fie distruse depunndu-le, selectiv, la Academie dup ani buni. Eminescu nu i-a mai vazut niciodat corespondena, crile, notele. n manuscrisele din acei ani, cele care au scpat nedistruse de Maiorescu, sunt nsemnri derutante, care arat nivelul la care era hotrt s acioneze Eminescu ca lider al Societii Carpaii. Planurile lui Eminescu, vizau contracararea consecinele unei aliane a Casei Regale din Romnia cu lumea german, proiecte cu adevrat subversive, mergnd pn la o rsturnare a lui Carol I. Este uor de neles c aciunile sale au fost dejucate prin metodologia tipic msurilor active specifice serviciilor secrete de acum dar i de atunci. Nimic nou sub soare pe cmpul operativ. Se lanseaz zvonul nebuniei inexplicabile, se insist pe activitatea sa poetic - romantic, se inventeaz povestea unei boli venerice. Este apoi otrvit lent cu mercur, sub pretextul unui pretins tratament contra sifilisului, este btut n cap cu frnghia ud, i se fac bi reci n plin iarn, este umilit i zdrobit n toate felurile imaginabile. Nu mai are unde s scrie, se resemneaz cu situaia sa de condamnat politic i i asum destinul nu fr ns a lupta pn n ultima clip. n 1888, Veronica Micle reuete s l aduc pe Eminescu la Bucureti, unde urmeaz o colaborare anonim la cteva ziare i reviste, iar apoi, la 13 ianuarie 1889, ultimul text ziaristic al lui M. Eminescu: o polemic ce va zgudui guvernul rupnd o coaliie destul de fragil de altfel a conservatorilor (care luaser, n fine, puterea) cu liberalii. Repede se afl, ns, c autorul articolului n chestiune este "bietul Eminescu" i tot att de repede acesta este cutat, gsit i internat din nou la balamuc n martie 1889. Eminescu este scos complet din circuit iar opera sa politic a fost pus la index.

Defimarea

Defimarea sa nu a ncetat ns la peste un secol de la uciderea sa. Adevrate campanii continu i azi. I se fac rechizitorii i procese de intenie, este proclamat drept proto-fascist. Abia recent s-a dovedit, prin contribuia unor specialiti n medicin legal - cum este Vladimir Beli, fost director al Institutului de Medicin Legal sau cu aportul doctorului Vuia c mitul bolilor sale a fost o intoxicare de cea mai joas spe. Punnd cap la cap toate dovezile strnse ani de zile, Ovidiu Vuia scrie: "Concluziile mele, ca medic neuropsihiatru, cercettor tiinific, autor a peste 100 de lucrri din domeniul patologiei creierului, sunt ct se poate de clare. Eminescu nu a suferit de lues i nu a avut o demen paralitic". Lui Eminescu i s-a fcut

autopsia n ziua de 16 Iunie 1889, existnd un raport depus la Academie, nesemnat ns. Creierul su, dup autopsie, s-a constatat c are 1495 de grame, aproape ct al poetului german Schiller, iar apoi este "uitat" pe fereastr, n soare. Creierul su era o dovad stnjenitoare a falsitii teoriei sifilisului deoarece aceast boal mnnc materia cerebral. n manualele de astzi continua ns propagarea operaiunii de dezinformare coordonat de serviciile secrete al Austroungariei. inta Eminescu nc preocup diferite cancelarii i grupuri de prestigiu - n fapt extensii ale unor grupuri de putere care i perpetueaz misiunea de destructurare a valorilor simbolice ale Romniei. Citeaza acest articol pe saitul tau

Comentarii (100)

51. 12-01-2009 21:15

numai in Romania Numai in Romania un articol elogiator nostalgic la adresa unui poet este dat ca injurie; articolul lui Patapievici este unul intre cele mai frumoase elogii la adresa poetului si regretul ca Eminescu este considerat un cadavru in debara si ca nu reuseste sa ne scoata de sub zodia lui Caragiale! Numai in aceasta tara nenorocita locuita de psihopati albul este decretat negru.Sa va fie de bine...ori sinteti psihopati in masa, ori IQ majoritatii romanilor tinde spre zero..

Scris de nenitescu

52. 12-01-2009 21:27

Felicitari pentru articol Excelent articol ! Putini ti-au urmarit cu atentie seria dezvaluirilor si articolelor deranjante despre matrapazlacurile miliardarilor de carton, de astazi. Cumva, continui o lupta pe care Eminescu a inceput-o. Daca tii sa continui asa, George, nu mai ai decat o singura cale, un singur drum. INAINTE ! Pana la victorie, pana la starpirea jivinelor (macar din punct de vedere publicistic). Altfel, te paste... nebunul cu piatra, ca pe confratele tau Eminescu

Scris de Mihai

53. 13-01-2009 10:36

Felicitari ! Un rezumat al prezentului articol ar trebui introdus in manualele de limba romana !

Scris de Vasile Pop

54. 13-01-2009 14:34

marsavia lui Roncea Ca cei care citesc si nu pricep nimic sunt multi si prosti, asta este realitatea si n-avem ce sa facem. Dar pentru canalia numita Victor Rosca si pentru toata familia lui am o urare: atata sanatate sa va dea Dumnezeu, cat adevar spuneti despre Horia Roman Patapievici!!! Am sa repet aceasta urare de multe ori, de cate ori voi mai vedea din partea familiei Roncea un atac impotriva lui HRP sau a altor oameni de valoarea si caracterul lui.

Scris de Alex

55. 13-01-2009 14:37

Victor Roncea am vrut sa scriu in mesajul de mai inainte

Scris de Alex

56. 13-01-2009 17:23

DETRACTORILOR LUI EMINESCU )Poema aparut Cristian Petru Blan: Detractorilor lui Eminescu

Deoarece, in presa literara, au aparut articole critice la adresa Luceafarului natiunii romane, acestia au aici, mai jos, un raspuns: voi, cu flori deerte

MOTTO: Critici

Care

roade

n-ai

adus

La voi cobor acuma, jivine literare, Pigmei, mutani genetici i avortoni schismatici! Cum de-ndrznii voi, oare, prin scremete vulgare, Prin zvcnet de copite i crize de znatici, S ponegrii Columna de aur sacrosant Care-a topit ntr-nsa rostirea romneasc? Cum de-aruncai noroiul de critic bufant Spre Geniul naiunii, creznd c-o s-l mnjeasc, Dei tiai c Geniul n veci de veci nu piere, Dei tiai c ara v va privi cu ur?! Detractori ri, bezmetici, cu limbi muiate-n fiere Nu pic Everestul d-orice rgietur!

Au ncercat i alii s-i cate pete-n soare, S sting raza-laser a Sfntului Luceafr, Dar au sfrit cu toii n cloci mirositoare, Precum i voi sfri-vei! Suntei vreunul teafr? Cci Eminescul nostru nu este fitecine, Nu-i simpl chintesen, ci-un Univers de glorii! i nu noi ni-l alesem, ci, simplu, El, pe Sine, ni spre-Nalt, prin jertfe, prin aspre purgatorii

Milenii de milenii se pregtise Terra i Universu-n clocot spre a ni-l nate nou! E-un dar al Providenei, trimis exact n era Cnd toi aveam nevoie de vocea Lui cea nou

Cum mpratul Soare resoarbe-un nor de aur Din marea de amar a naiunii noastre, La fel fu Zeul-geniu care, ca Meter faur, Cu sete-l absorbise din lume i din astre! i s-a-ntrupat n codrii de-aram-ai Romniei, S-i distileze doine, s-mbrace ara-n rime, S-nvee dulce-amarul iubirii, pe vecie, S-i buciume durerea i doru-n ntregime El i-a iubit poporul; i-a proslvit istoria, I-a dat o limb nou, i-a ludat voivozii; Ne-a pus la rang de cinste; ne-a dus n lume gloria Iar jertfa lui mrea i-o neag-acum nerozii, Casapii poeziei, clii frumuseii Ce spurc limba dulce cu zoi mirositoare!

O, blestemate javre i inamici ai vieii, Care ieind din cloace ai prins a viermui, Nu vi-i ruine vou, cocote brfitoare, S ponegrii pe Zeul rostirii noastre vii? Cci El tri-va venic, ct sunt romni sub soare, Pe cnd voi suntei Ni-meni! N-ai fost i nu vei fi !

CRISTIAN PETRU BLAN Cristian Petru Blan: Detractorilor lui Eminescu Deoarece, in presa literara, au aparut articole critice la adresa Luceafarului natiunii romane, acestia au aici, mai jos, un raspuns: MOTTO: Critici voi, cu flori deerte Care roade n-ai adus La voi cobor acuma, jivine literare, Pigmei, mutani genetici i avortoni schismatici! Cum dendrznii voi, oare, prin scremete vulgare, Prin zvcnet de copite i crize de znatici, S ponegrii Columna de aur sacrosant Care-a topit ntr-nsa rostirea romneasc? Cum de-aruncai noroiul de critic bufant Spre Geniul naiunii, creznd c-o s-l mnjeasc, Dei tiai c Geniul n veci de veci nu piere, Dei tiai c ara v va privi cu ur?! Detractori ri, bezmetici, cu limbi muiate-n fiere - Nu

pic Everestul d-orice rgietur! Au ncercat i alii s-i cate pete-n soare, S sting raza-laser a Sfntului Luceafr, Dar au sfrit cu toii n cloci mirositoare, Precum i voi sfri-vei! Suntei vreunul teafr? Cci Eminescul nostru nu este fitecine, Nu-i simpl chintesen, ci-un Univers de glorii! i nu noi ni-l alesem, ci, simplu, El, pe Sine, ni spre-Nalt, prin jertfe, prin aspre purgatorii Milenii de milenii se pregtise Terra i Universu-n clocot spre a ni-l nate nou! E-un dar al Providenei, trimis exact n era Cnd toi aveam nevoie de vocea Lui cea nou Cum mpratul Soare resoarbe-un nor de aur Din marea de amar a naiunii noastre, La fel fu Zeul-geniu care, ca Meter faur, Cu sete-l absorbise din lume i din astre! i s-antrupat n codrii de-aram-ai Romniei, S-i distileze doine, s-mbrace ara-n rime, S-nvee dulce-amarul iubirii, pe vecie, S-i buciume durerea i doru-n ntregime El i-a iubit poporul; i-a proslvit istoria, I-a dat o limb nou, i-a ludat voivozii; Ne-a pus la rang de cinste; ne-a dus n lume gloria Iar jertfa lui mrea i-o neag-acum nerozii, Casapii poeziei, clii frumuseii Ce spurc limba dulce cu zoi mirositoare! O, blestemate javre i inamici ai vieii, Care ieind din cloace ai prins a viermui, Nu vi-i ruine vou, cocote brfitoare, S ponegrii pe Zeul rostirii noastre vii? Cci El tri-va venic, ct sunt romni sub soare, Pe cnd voi suntei Ni-meni! N-ai fost - i nu vei fi ! CRISTIAN PETRU BLAN Cristian Petru Blan: Detractorilor lui Eminescu Deoarece, in presa literara, au aparut articole critice la adresa Luceafarului natiunii romane, acestia au aici, mai jos, un raspuns: MOTTO: Critici voi, cu flori deerte Care roade n-ai adus La voi cobor acuma, jivine literare, Pigmei, mutani genetici i avortoni schismatici! Cum de-ndrznii voi, oare, prin scremete vulgare, Prin zvcnet de copite i crize de znatici, S ponegrii Columna de aur sacrosant Care-a topit ntr-nsa rostirea romneasc? Cum de-aruncai noroiul de critic bufant Spre Geniul naiunii, creznd c-o s-l mnjeasc, Dei tiai c Geniul n veci de veci nu piere, Dei tiai c ara v va privi cu ur?! Detractori ri, bezmetici, cu limbi muiate-n fiere - Nu pic Everestul d-orice rgietur! Au ncercat i alii s-i cate pete-n soare, S sting raza-laser a Sfntului Luceafr, Dar au sfrit cu toii n cloci mirositoare, Precum i voi sfri-vei! Suntei vreunul teafr? Cci Eminescul nostru nu este fitecine, Nu-i simpl chintesen, ci-un Univers de glorii! i nu noi ni-l alesem, ci, simplu, El, pe Sine, ni spre-Nalt, prin jertfe, prin aspre purgatorii Milenii de milenii se pregtise Terra i Universu-n clocot spre a ni-l nate nou! E-un dar al Providenei, trimis exact n era Cnd toi aveam nevoie de vocea Lui cea nou Cum mpratul Soare resoarbe-un nor de aur Din marea de amar a naiunii noastre, La fel fu Zeul-geniu care, ca Meter faur, Cu sete-l absorbise din lume i din astre! i s-a-ntrupat n codrii de-aram-ai Romniei, S-i distileze doine, s-mbrace ara-n rime, Snvee dulce-amarul iubirii, pe vecie, S-i buciume durerea i doru-n ntregime El i-a iubit poporul; i-a proslvit istoria, I-a dat o limb nou, i-a ludat voivozii; Ne-a pus la rang de cinste; ne-a dus n lume gloria Iar jertfa lui mrea i-o neag-acum nerozii, Casapii poeziei, clii frumuseii Ce spurc limba dulce cu zoi mirositoare! O, blestemate javre i inamici ai vieii, Care ieind din cloace ai prins a viermui, Nu vi-i ruine vou, cocote brfitoare, S ponegrii pe Zeul rostirii noastre vii? Cci El tri-va venic, ct sunt romni sub soare, Pe cnd voi suntei Ni-meni! N-ai fost - i nu vei fi ! CRISTIAN PETRU BLAN

Scris de Cristian Petru Balan

57. 22-01-2009 18:40

ce stii voi nu stie nimeni

Niciodata sa nu va asteptati sa stiti adevarul...Pe viitor vor mai aparea articole cu noi descoperi..."presa te ridica...presa te coboara" La timpul sau Eminescu a fost si laudat si criticat...acum totul a ramas la fel. Si oricum noi nu avem acces la toate informatile...stiti ca avea si poiezii "porno" care nu le gasesti decat la biblioteca din Iasi...dar cine are acces la ele?

Scris de anonimus

58. 22-01-2009 19:37

ce stii voi nu stie nimeni de acum 5 ani, de cand am terminat liceul, am ramas cu ideea c Eminescu a fost un geniu datorit puterii lui de anticipare social i istoric. Acum mi dau seama c de asta le-a fost fric i celor de atunci...i cei de azi, gen Patapievici, se pare c mannc acelasi rahat din aceeai cocin. La fel ca la celebra expozitie cu caluul cu svastica pe fund, i cu eminescu in tot felul depoziii pornografice. Excelent si poft bun n continuare !

Scris de camelia

59. 23-01-2009 11:07

Din "Scrisoarea I" "Neputand sa te ajunga, crezi c-or vrea sa te admire?/Ei vor aplauda desigur biografia subtire/Care s-o-ncerca s-arate ca nai fost vrun lucru mare,/C-ai fost om cum sunt si dansii...Magulit e fiecare/Ca n-ai fost mai mult ca dansul./(...)Astfel incaput pe mana a oricarui, te va drege,/Rele-or zice ca sunt toate cate nu vor intelege.../Dar afara de acestea, vor cata vietii tale/Sa-i gaseasca pete multe, rautati si mici scandale-/Astea toate te apropie de dansii...Nu lumina/Ce in lume-ai revarsat-o, ci pacatele si vina,/Oboseala, slabiciunea, toate relele ce sunt/Intr-un mod fatal legate de o mana de pamant;/Toate micile mizerii unui suflet chinuit/Mult mai mult ii va atrage decat tot ce ai gandit."

Scris de Sorina

60. 23-01-2009 23:24

Frica de Eminescu Bine a facut dl.H.R.Patapievici cu articolul sau caci l-a starnit pe autorul articolului de mai sus sa publice rezultatul cercetarilor sale si astfel sa aflam lucruri care ne-au fost ascunse cu rea intentie pana acum.Sunt noutati cutremuratoare pe care le-am ignorat pana acum.Iubirea de Emnescu ramane vesnica in inimile romanilor,la fel ca si teama de el i8n inimile neromanilor.

Scris de Sor35

61. 30-01-2009 16:44

evreul patapievici defaimeaza spurcaciunea asta de patapievici stie sa zica numai vorbe urate despre marii nostri poeti.daca nu-i place la noi in tara de ce nu pleaca dracului in israel sa-si laude marii scriitori,poeti,istorici evrei.aaaa ii place aici sa suga bani de la romani si sa-si bata joc de ei. citate din "capodoperele" sale: "romanii sunt buni de spanzurat" "romanii sunt urati,hidosi" etc etc Hail Eminescu ! paptapieviciule ia ti jegurile si pleaca de unde ti-au venit satrele strabune.mars la gunoi jeg al societatii romane.

Scris de eduard

62. 31-01-2009 09:46

felicitari voua celor ce aratati adevaru rusine celor ce ascund adevarul despre marile valori a-le neamului rominesc.Am 72ani si sant fericit ca pot sa aflu adevarul despre marele inestimabilul Eminescu ,le multumesc celor scriu adevarata istorie a neamului

Scris de ciurea.ion1937@yahaocom

63. 03-02-2009 10:43

curentule, jos palaria na-s fi crezut niciodata ca MARELE EMINESCU a fost ucis. Va dati seama ce am fost mintiti ca de obicei, cind este vorba de adevaruri istorice. Iti multumesc Curentule ca existi si nu permiti

unor jigodii sa ne denigreze marii nostri reprezentanti asa cum este EMINESCU

Scris de lucia

64. 17-02-2009 08:41

curentule, jos palaria Abia astazi, am citit articolul si cu siguranta este foarte interesant. Poate ca subiectul va trezi interesul celor avizati pt. a face public lumina in acest caz, macar si dupa 120 de ani. Autorului articolului i-as sugera mai multa atentie in folosirea limbii romane, actuale. De exemplu,se spune si se scrie corect juninci, nu junici, escroci, nu excroci, schelete nu scheleti.Am sesizat aceste greseli pt. ca sunt profesor, nu de limba si literatura romana, ce-i drept, ca sa-i pot comenta pe altii mai cunoscatori in Eminescu decat mine.

Scris de iuliana

65. 26-02-2009 23:03

confiscare Inainte de 1989 Eminescu a fost confiscat de comunisti in interesul lor. Dupa 1989 a aparut o "miscare" care l-a confiscat din nou. Eminescu a fost transformat in Mesia. Fata de el nu mai poate exista o gandire critica, deci nu mai poate fi citit de nimeni. Oare de ce?

Scris de atol

66. 03-03-2009 21:20

Multumesc pentru articol Prima data cand intru pe site, si ghici ce? M-ati cucerit cu articolul asta. Multa sanatate si bucurie, suntem mandri ca Eminescu a fost frate de-al nostru, suntem mandri ca suntem romani

Scris de Florin

67. 08-03-2009 11:30

Multumesc pentru articol Imi amintesc ca eram copil si invatam de Eminescu la scoala.Unul din batranii familiei mi-a spus ca Eminescu a fost omorat de un nebun ce i-a dat cu o caramida in cap(n-am idee acum de unde stia asta)!Si mi-a zis sa nu uit, dar pentru scoala sa invat "balivernele" de le spun in manuale. Am fost mereu pasionata de literatura...si pasiunea pentru lucrarile eminesciene m-a facut sa aleg literatura si sa-mi dau chiar licenta analizand lucrarile lui. Sunt mandra sa mi se confirme chiar dupa atatia ani ca Eminescu a ramas pana in ultima clipa Eminescu. Ah, si la capitolul integrare in societatea moderna- Luceafarul "Evening star" a fost omologat de Guiness Book drept cel mai lung poem de dragoste-"a third millennium modern poem"-un poem modern al mileniului 3(http://www.worldrecordsacademy.org/arts/longest_love_poemworld_record_set_by_the_Evening_Star_90145.htm )...adica ce tot bantuie domnul HRP- Pe cine incearca sa convinga ca Eminescu nu mai e la mod, deoarece nu mai d bine ??? Da, adevarul e ca trebuie sa aiba si dumnealui despre ce abera.

Scris de oana

68. 13-03-2009 06:57

Felicitari Abia azi am citit articolul si imi pare bine ca vine ca o confirmare in plus - de care, in ultima vreme, e tot mai mare nevoie, ca Eminescu a fost si va ramane mereu o valoare, ca om de cultura si ca roman, mereu actual.Pt.mine si pt.elevii mei,cei carora am reusit sa le insuflu "drag de Eminescu", Eminescu ramane un suflet sensibil, sincer si puternic, asa cum este si sufletul romanesc adevarat, sufletul dac, zamolxian. De asemenea, eu cred in destinul si in puterea de renastere a poporului Dacilor de la Inceputuri, atunci cand sta scris sa se intample acest lucru. Felicitari pt. articol!

Scris de MariAna

69. 13-03-2009 09:13

multumesc atat

Scris de radu

70. 14-03-2009 11:55

sal in cartea "dialectica stilului la Eminescu"de Teodor codreanu exista o poezie de Eminescu in care descrie ce se va intimpla cu Romania in zilele noastre.Am citit de mult cartea nu o, mai am,daca aveti cartea,va rog sa publicati poezia.

Scris de monica

71. 15-03-2009 15:06

3 filme de vazut: www.youtube.com/watch?v=3sXoGLuQn9Y www.youtube.com/watch?v=bqmQ0Do2aJ8 www.youtube.com/watch?v=tpKmaLX5hBM

Scris de Cadavrul lui Eminescu din Deba

72. 07-04-2009 11:54


citit: POLITICA EMINESCU

EMINESCU. TESTAMENTUL POLITIC Doua carti de INTERZIS. GANDIREA

EMINESCU

SPRE

Cele doua carti sint publicate cu CopyLIBER.

Scris de Ileana

73. 13-04-2009 05:16

EMINESCU Excelent!Sa nu uitam totusi ca Eminescu a fost asasinat din ordin evreiesc si tradat de "prietenul"sau chibici.Iar Qasimodo asta de patapievici face umbra la pamant degeaba!

Scris de petrea

74. 24-04-2009 08:50

multumesc este putin spus Un articol de exceptie. Trebuie sa vedem si acum ca si atunci cine denigreaza poporul roman. EMINESCU a fost un Inger al poeziei Romanesti. Noi nu ne stim trecutul, ne-au ramas in memorie necazurile trecerilor barbarilor-animale in vietile noastre.. Asa zisele creatii ale unui patapievici trebuiesc boicotate. El are reactiile unui evreu (ATENTIE ANTISEMITISMUL VINE DIN INTERIORUL EVREILOR) blestemat de chiar Dumnezeul Isus pe care l-au sacrificat din ura, din dorinta de a face crime. Iata ca si MantuitorulDumnezeu Iisus ne avertizeaza (din putinele fraze ramase intacte in biblie) ca evreii isi OMORAU SFINTII INTRE ZIDURI, asa cum au facut cu ZAHARIA. Eminescu este un domeniu nesecat de valoare , adevar, justitie, demnitate umana, invatator. Din ce spatiu al spiritualitatii a venit el? Cand un sfant se naste pe pamant atunci toate fortele raului vor sa-l corupa, si daca nu se poate il vor ucide. Numai atat! Dar acum sunt vremurile de plata a acestora. Adevaratii patrioti romani sa aibe curajul de a continua lupta impotriva celor care manaca din mainile noastre muncite si sfinte.

Scris de EMINESCU pentru totdeauna

75. 29-04-2009 06:11

inginer O tara in care putinele valori care scapa neracolate de marile puteri sunt desfiintate de nonvalorile autohtone atit de numeroase. Ne aflam si astazi in aceeasi situatie ca si pe vremea lui Eminescu. Multumesc pentru dezvaluirile care incearca sa reabiliteze memoria marelui erou national care este Eminescu, desi vazind unde suntem in prezent, este dea dreptul deprimant, suntem ca si pe vremea lui Eminescu la discretia mai marilor sau mai micilor puteri, care sunt servite de o clasa politica corupta, tradatoare si manipulate impotriva

bietului popor roman.

Scris de ghpop

76. 29-04-2009 11:43

Paduchile Cind ataca valori fundamentale ale natiei si insasi natia cel care e platit de poporul acesta pentru a-i promova valorile culturale in lume oare nu sintem vinovati cu totii ? Chiar nu stim cum se procedeaza cu un paduche numit H.R. Patapievici ?

Scris de ion

77. 29-04-2009 13:36

Limbricul Chiar nu se vede ca limbricul asta mic de la ICR e in solda unor stapini straini de interesele Romaniei ?

Scris de Adam

78. 01-05-2009 20:29

PT Mai matraguna de jeg ACEST PATAPIEVICI daca nu-ti place de noi ROMANII dute unde a intarcat mutu iapa si nu mai spune tu despre marele nost EMINESCU nimic ca nu+i ajungi nici asa mort cum este la 10% din valoarea lui. ideeile tale despre EMINESCU si noi ROMNAII ca-am fi buni numai spanzurati....dar spanzuro pe mata daca mai traeste si daca este moarta pisete pe mormantul ei! mai balega avortata ce esti Mai matraguna de jeg ACEST PATAPIEVICI daca nuti place de noi ROMANII dute unde a intarcat mutu iapa si nu mai spune tu despre marele nost EMINESCU nimic ca nu+i ajungi nici asa mort cum este la 10% din valoarea lui. Cat despre acest filmulet nu lam ascultat deci nu comentez ,dar am citit referitor la tine si ideeile tale despre EMINESCU si noi ROMNAII ca-am fi buni numai spanzurati....dar spanzuro pe mata daca mai traeste si daca este moarte pisete pe mormantul ei mai balega avortata ce esti H.R.P-ULE

Scris de PATRIOTU

79. 06-05-2009 10:42


placa!

Eminescu

Sper sa-ti Tania Cojuhovschi


petream2@yahoo.com

Scris de

80. 06-05-2009 10:44

Eminescu

Eminescu
taniac@yahoo.com

Scris de

81. 22-05-2009 04:08

"SA INVATAM LIMBA DACA - CANTAND" (Par www.youtube.com/watch?v=3BHvNlbKNsQ

Scris de undac

82. 27-05-2009 12:37


Roncea

UN CRIMINAL DECONSPIRAT :"V I E N A" Cu stim d-le

O desftare acest articol ct i interveniile dumneavoastr pe forum printre noi comentatorii . Am citit totul dintr-o suflare ca pe o novelin poliist exemplar dac-mi este perimis s m exprim asfel fcnd un apropos la stilul alert i precis al unui cunoscut eseist spaniol dar i la stilul polisier care are ca scop dovedirea criminalului Da criminalul a fost demascat el se ascunde la fel ca azi i azi profitnd de imunitate conferit de Viena prins-n aceeai urzeal cu Rusia mpotriva coloniei Romnia Reinut pt comentariu .

PS

Subscriu

la

prerea

unui

forumist

entuziast

Este cel mai valoros articol aparut in presa romaneasca in ultimii 20 de ani. ( rodrig)

Scris de Sile this Millennium

83. 01-06-2009 23:00

CEA MAI PUTERNICA TIGARA ELECTRONICA M Modelul DSE-901 este cea mai polulara Tigara Electronica de pe piata mondiala. Prin cantitatea de aburi generoasa (net superioara celorlalte modele ( dse101/102 Super, Health,A KR,A m401/402, etc), puterea mare a bateriei reincarcabile (180 mA), usurinta prin care se pot incarca cartusele (cartus extern), modelul DSE-901 (Mini Cigarette) este cel mai apreciat model din lume. Pentru mai multe detalii va invit sa consultati forumurile din tara si strainatate.

Comanda acum DE PE WWW. E-TIGARI .COM

Scris de tbi

84. 09-06-2009 23:44

"Sa invatam limba daca, cantand" www.youtube.com/watch?v=9EIC-bzFpdU www.youtube.com/watch?v=O0HzdmIWQDk www.youtube.com/watch?v=GqyqkxFVLWo www.youtube.com/watch?v=pr26PwOEgyY www.youtube.com/watch?v=I8Iobf12HpM

Scris de Patty Bullar

85. 11-06-2009 11:08

Pe mormantul lui Eminescu nu creste nici Pe mormantul lui Eminescu nu creste nicio floare! Ceremonii si atat.Fraze sforaitoare care cuprind sintagme de genul "cel mai mare poet roman","poetul national ",spuse cu pompa de personaje cunoscute:academicieni,politicieni,etc.. Romani luati atitudine!Cei care mergeti la comemorarea mortii lui ziceti-le ceva de dulce momailor de academicieni care se umplu de bani de pe urma operei eminesciene si nu se gandesc la un lucru de bun simt:ca si mormantul lui Eminescu trebuie ingrijit.

Scris de Marilena

86. 24-06-2009 10:57

Imaginea este in prezent ca in oglinda Atunci a murit Eminescu acum vom muri noi ca natiune. Mare tristete!

Scris de Mariana

87. 27-06-2009 23:40

Va multumesc pt. acest articol... Sunt uimit de valul de comentarii postate la articolul dumneavoastra si intiderea in timp a postarii lor, ceea ce ma bucura. Va multumesc pe aceasta cale pentru acest articol, prin prisma unei extraordinare argumentari de natura investigativa care urmareste bine definit un traiect al unei valori inestimabile atat pentru romani, Romania, dar si pentru literarura universala, prea putin cunoscut in comparatie cu infinita sa sa valoare. In acest moment in care scriu, gandurile imi sunt foarte confuzie, un sentiment puternic de repulsie, de indignare si revolta impotriva celor care au facut ca un astfel de om sa moara intrun mod tragic si nepotrivit. Urmatorul sentiment ce imi apasa inima dezolata este de mila, aceeasi mila pe care o poate avea cineva pentru niste prosti abjecti care nu stiu, ca ei nu au reusit sa-l omoare pe Eminescu, el este acum vesnic si fiecare roman cu o bruma de minte o va recunoaste. A fost chinuit ca un martir si a murit ca un apostol pentru tot ce a crezut, pt tot ce a vazut ca va venii, pentru o tara si pentru niste oameni. Oare neamul asta este blestemat...care e diferenta dintre jocurile politice de acum 120 si cele de acum? nici una, cine are de pierdut de pe urma lor?...noi romanii. Daca de atata timp se tot intampla oamenii s-au obisnuit, nu le mai pasa ca sunt pacaliti, obisnuinta e a doua natura a omului, astfel ca astfel romanul se

lasa pacalit de buna voie. As zice multe, dar deja au devenit stereotipii si sunt bune doar de zis. Eu am 21 de ani, iubesc si pretuiesc la nebunie cultura noastra care astazi ca niciodata e prigonita si rasucita spre niste puncte care tin sa-i cante pierderea. Non valorile sunt tot mai multe dar promovate tot mai mult, totul se lasa la voia intamplarii. Cu increderea ca nu voi face umbra pamantului degeaba, tin sa va mai multumesc inca o data dumneavoastra dumnule George Roncea, pentru ca ati publicat acest articolcat si domnilor Georgescu si Codreanu, doi dintre finii cunoscatori ai Universului Eminescian.

Scris de Alexandru Chivu

88. 09-07-2009 12:17

eminescu Multumiri pentru acest articol. Eminescu trebuie sanctificat. Opera sa politica trebuie publicata in cat mai multe editii. Romania si romanii ar castiga enorm. Evident, ar pierde asa zisa clasa politica si interesele straine pe care aceasta le promoveaza.

Scris de ion

89. 09-07-2009 16:23

HRP-un jeg penal Incepe sa se comfirme tot mai mult faptul ca romania este victima unei mari conspiratii.Ca ROMANII sunt tinte directe ale unui popor care nu are nici in clin nici in maneca cu europa dar,a invadat-o asemeni unei plagi.Acest jeg penal HRP,nu face decat sa intareasca randurile celor care ne ameninta valorile ca popor,si identitatea noastra.Normal ca ii este greata de noi...pentru ca nu este sange din sangele nostru.Dar sa va fereasca sfantu' mister HRP...si pe toti cei ca el...Cand poporul roman se va satura de jocul culiselor,va vrea sa vada sange curgand.Si,nu va scapa nimeni,in gaura de sarpe.pentru ca,numele voastre incep sa iese la iveala.Sunteti ca gandacii de bucatarie,cand va intariti colonia,iesiti cu tupeu la lumina.Desteapta-te romane!Si vezi cu adevarat ce a reprezentat Eminescu!Pornind de la uciderea lui,si punand cap la cap evenimentele,putem afla cine si cum.Si,va fi primul pas pentru recastigarea drepturilor in fata unei intregi lumi.Pentru ca,am fost candva un popor drept si neclintit,in fata caruia a tremurat o lume intreaga.Iar acum,daca am ajuns umbra a ceea ce am fost odata...e timpul sa renastem din propria cenusa.

Scris de dedu

90. 09-07-2009 16:57

concretizare Recitind ce am scris,realizez ca am elaborat o esenta dar fara forma.Astfel ca,ma vad obligat sa subliniez "apartenenta mea".Eminescu a fost ultimul bastion impotriva unor interese straine,a fost o ultima santinela.Nu are sens sa il plangem caci,a fost un soldat care a cazut la datorie.Iar datoria noastra,ca respect a ceea ce a facut el,este sa facem sa renasca in inimile noastre ceea ce a vrut el sa renasca.Un simt al raspunderii pentru noi,pentru poporul nostru,pentru urmasii nostrii.Daca vom continua sa dormim,si sa ne prefacem ca asteptam un mesia care sa ne salveze de dominatia straina,ne vom pomeni ca in tarisoara noastra nu vor mai exista notiuni ca "noi","popor","urmasi" si ca,daca vom continua cu aceasta blestemata de letargie, numele traditionale ale acestor meleaguri vor fi "itic" "strul", etc.Felicitari domnule Roncea!Si sa dea doamne doamne ca articolul dumitale sa fie scanteia care sa aprinda vulcanii inimilor noastre.Pentru ca,ne-am saturat sa vedem cum,din cauza unora cu "stein","schi", "ici" si "mann" la urma, romanii sunt obligati sa plece din tara,pentru un trai mai bun.

Scris de dedu

91. 18-07-2009 14:29

Felicitari autorului "George Roncea" Haide-ti sa cantam impreuna > in memoria Lui Eminescu

Scris de Petru RUSU (Melbourne)

92. 18-07-2009 14:32

Desteapta-te romane! Doamne ajuta adevaratii romani/oameni.

Scris de Petru RUSU (Melbourne)

93. 22-07-2009 18:32

e halucinant... dupa ce am citit atat articolul lui Roncea cat si al lui H.R.P. miam pus fireasca intrebare daca Roncea asta e chiar cretin sau doar rauvoitor, tendentios si de rea credinta ca orice creatura fascistoida complexata de cei mai inteligenti ca ea. Finalmente cred ca varianta a doua e mai credibila, desi dezbaterea ramane deschisa. problema unui complexat fara coloana vertebrala n-ar fi atat de demna de atentie daca n-ar provoca si emuli,dar poate ca asta e si ideea... asa ca scoateti-va complexele la lumina! Iar pentru cei care mai au un graunte de nesiguranta,le spun: H.R.P. chiar nu a srcris nimic rau despre Eminescu!

Scris de alex

94. 29-07-2009 08:00

Soarele i viermii Orice demers care are ca scop pstrarea unui idol pe soclul su sau reaezarea sa acolo, este binevenit.Cu att mai mult cnd este vorba de cel despre care George Clinescu spunea aa: \"Astfel se stinse, n al optulea lustru de via cel mai mare poet pe care l-a ivit i-l va ivi vreodat, poate,pmntul romnesc. Ape vor seca n albie i peste locul ngroprii sale va rsri pdure sau cetate i cte o stea va vesteji pe cer n deprtri pn cnd acest pmnt s-i strng toate sevele i s le ridice n eava subire a altui lujer de tria parfumurilor sale.\"De fapt, problema detractorilor marelui poet, n particular i a romnismului n special, este una foarte simpl:din bezna absolut a vidului lor cerebral, singurul neuron pe care-l au a avortat o frm de gnd maculat i lubric. Frma aceea de gnd i ndeamn s-i scuipe excrementele pe valorile neamului aa cum fac ciorile pe capetele statuilor. Au nvat i ei, graie vreunui instinct rudimentar, de fiine larvare i inutile, c soarele i lumineaz pe toi la fel, oameni sau viermi. Aa nct, ncearc i ei s se apropie de soarele numit Eminescu numai c, n loc s se bucure de lumina etern a acestuia, viermii acetia ncearc n zadar s-i murdreasc lumina.n zvrcolirea lor otrvitoare, viermii acetia scatofagi nu tiu c lumina este imaterial, prin urmare nu poate fi maculat. Specia aceasta de viermi,care-i neag propria sorginte i-i umplu de fecale propriul habitat, au doar aparen fizic de oameni.S nu ne lsm nelai de aparene frailor. Ei sunt doar viermi, fie c se numesc patapievici, preda sau altcumva, nite viermi care tiu c apropierea de soare i scoate din cloaca existenei lor mizerabile.Ei tiu c njurnd valorile neamului atrag asupra lor atenia lumii.

Scris de Dnu Degeratu

95. 13-08-2009 01:03

Incultura Inainte de a o tot da cu "canalia" de Patapievici cititi articolul scris de acesta. L-am postat la un comentariu anterior.

Scris de atol

96. 14-08-2009 13:39

Eminescu-Romanul Absolut Este, fara discutie, creatorul antionalismului romanesc. Este stindardul de moralitate si dreptate al unui popor vlaguit, mintit, batjocorit, oprimat de mediocritatea si internationalism. De la Nistru pin la Tisa e areal de plinset si jale pt ca ne-am indepartat de valorile corecte, reale ale neamului nostru. Eminescu a asezat borna iar noua nu ne ramine decit sa ne raportam la ea. Sa vrem sa ne raportam la ea. Gloata de contestatari ai lui Eminescu este gloata care contesta natiunea romana, este gloata care aici ar fi dorit sa fie gol si unde sa se

aseze ei unde sa inventeze si sa impaminteneasca valorile lor primitive, neomenesti. Dovada este interzicerea valorilor eminesciene! Am citit Eminescu si scrierile sale politice, an citit Nae Gerogescu Recurs Eminescu-Suprimarea gazetarului. Am citit si recitit, citesc si recitesc. Eminescu este actual, Eminescu este linga noi. Dintotdeauna am repsins, nu stiu de ce, teza bolilor lui Eminescu. Este cel la a carui rostire a numelui imi curg lacrimi. Este cel la care ma raportez ca si existenta.

Suficiente motive pt a declara si sustine ca patapievici nu exista!

Sintem atit de bogati insa nu contientizam acest lucru. Trebuie sa vina vremea curateniei sufletesti, a asezarii temeinice in matca valorilor noastre.

Am grija ca ai mei copii sa stie ADEVARUL!

Scris de Cata

97. 09-09-2009 15:04

Eminescu-Romanul Absolut Va multumim ca faceti cunoscut adevarul. In liceu profesorul de romana, un adevarat om si intelectual, ne-a tot spus ca Eminescu a fost omorat si nu a murit nici pe departe de sifilis. Nu stiu cata lume stie sau stia, insa acum ar trebuie sa se trezeasca sau macar sa isi pune semne de intrebare. Plecati din tara noastra, a romanilor stimate gunoi H.R.Patapievici!! Cititi din "opera" acestui nimic, sa vedeti cum vb despre romani, va rog plecati din Romania noastra, pentru care s-a luptat si a murit Luceafarul nostru Mihai Eminescu!

Scris de EMINESCU- STEAUA ROMANILOR

98. 10-09-2009 12:36

Autorul continua seria productiilor tend O interpretare aberanta a articolului lui Patapievici, care nu face decat sa prezinte, ca si o parte a articolului de fata, realitatea trista a modului cum este privit Eminescu astazi. Citatele alea nu reprezinta aprecierile personale ale lui HRP ci fotografia obiectiva a realitatii de azi pe care o constata de altfel si d. Roncea. E bine ca a avut decenta sa lase articolul original postat in comentarii. Poate mai citeste o data ultimele doua fraze: \"Eminescu nu mai este azi actual deoarece cultura romn, azi ca i ieri, se dovedete a nu fi dect o cultur de sincronizare. Ea nc nu i permite s nu fie n pas cu modele (straine -nb).\" Asta este explicatia obiectiva a tuturor consideratiilor anterioare pe care d. Roncea nu o mai vede. Dar d. Roncea nu rastalmaceste numai semsul articolului lui HRP pt. a se rafui cu el (frustrare personala, comanda politica?), mai prezinta si date istorice in mod tendentios pentru a argumenta o teorie a conspiratiei (iudeo-masonice, cum sustine un comentator?) in care politicieni si servicii straine pun in miscare mijloace absolut disproportionate pentru a se lupta cu, totusi, un ziarist. De exemplu: \"la 13 ianuarie 1889, ultimul text ziaristic al lui M. Eminescu: o polemic ce va zgudui guvernul (...) Repede se afl, ns, c autorul articolului n chestiune este \"bietul Eminescu\" i tot att de repede acesta este cutat, gsit i internat din nou la balamuc n martie 1889.\" Repede? Dupa doua luni? Foarte evidenta legatura intre cele dua evenimente... Sau: \"Exact n aceast zi (din iunie) trebuia de fapt s se semneze tratatul secret de alian dintre Romnia i Tripla Alian format din Austro-Ungaria, Germania i Italia. (...) Tratatul a fost semnat pn la urm n septembrie\". Cum s-a stabilit precis ziua in care NU a fost semnat un tratat secret? Oricum, jenant sa te folosesti de Eminescu ca pretext pentru rafuieli personale sau politice!

Scris de Dezgustat

99. 16-09-2009 16:47

cei multi si cei putini Cert este ca adevarul este intotdeauna aproape de noi, depinde si daca vrem sa il aflam. Din cate am vazut si eu in tarisoara asta a noastra, e mai usor sa cazi in complicitatea mediocrului decat sa incerci macar sa ridici spiritul pe culmi mai inalte. Evident si eu fac parte din aceasta categorie.. Totusi exista si alti oameni prin care si cei ca mine au o sansa sa isi largeasca orizonturile macar prin participare pasiva la descoperirile/comentariile lor daca nu si activa din motive mai sus mentionate. Unul dintre ei este H.R.P care aduce o critica inteleasa de multi la adresa lui Eminescu ea fiind in fapt adresata noua ca natiune. Pe de cealalta parte exista oameni ca George Roncea, Nae Georgescu si Theodor Codreanu care prin implicarea lor activa aduc la lumina aspecte mai putin cunoscute de noi cei mai multi ignoranti. Pentru asta trebuie sa le multumim, pentru asta trebuie sa ii laudam si apreciem pentru ca repunerea in actualitate a geniului lui Eminescu pe de o parte si a adevarului despre conditia si moartea sa reprezinta un act de curaj si patriotism. Adevaratele valori ale acestui neam trebuiesc impinse in contemporan, trebuiesc traduse pe limba si in intelegerea noastra de acum si de maine. Stim cu toti ca realitatile traite altereaza atat bunul simt cat si cultura de care dispunem fiecare dintre noi, pentru asta trebuie sa multumim acestor oameni care nu ne lasa sa uitam ca am avut exponenti de asa valoare ai poporului roman. Multumesc.

Scris de ignorant

100. 18-09-2009 14:00

De bine si de rau! Va citesc des articolele din Ziua si aproape toate imi merg la suflet! Acesta il citesc a treia oara si m-am hotarat sa comentez un pic! Fascinanta si in mare parte credibila repovestirea tragediei celui care a fost si ramane primul intre romani! Totusi pe HRP il judecati nepartinitor! Nu trebuie acuzat in felul acesta , pentru ca pana una alta el duce prin valoare si prestigiu steagul culturii romane si inca nu are competitori pe masura! Aprecierile lui despre romani au fost facute in niste scrisori din 1990, din disperarea in fata prostiei si inertiei acestui popor prostit de kaghebisti si securisti comunistoizi! Aproape toti din Piata Universitatii simteam si gandeam la fel! Si Tutea gandea astfel despre plebea votanta! Cred ca Stefan Cel Mare ar fi taiat jumate din ei! Eminescu ar fi innebunit deadevarat sa fi trait dezamagirile si disperarea din 1990 si urmatorii ani cand poporul roman orb si surd s-a lasat incalecat de bunavoie de agentii muscaliotilor! HRP POATE GRESI DAR NU CU INTENTIE VADITA SAU ASCUNSA! De aceea ar fi mult mai bine sa nu-l acuzam ci sa-i spunem pe fata unde credem ca a gresit! Nu a gresit ca a facut o analiza corecta a perceptiei cosmopolitilor despre Eminescu! Sunt convins ca el are o pozitie de respect profund pentru Eminescu! A gresit intr-adevar ca nu a afisat-o! Cel mai bine ar fi sa-l invitam sa ne-o spuna! Tot asa si in activitatea ICR sunt excese si multe lucruri care nu trebuia sa fie facute ca si altele pe care trebuia sa le faca! Aici e si vina anturajului sau si sentimentalismului patologic care il impiedica sa spuna nu multor presiuni venite din partea acestuia! Eu am sansa de a sti de ce Eminescu este cel mai mare, inimitabil si nepereche! Cand ma gandesc ca Levantul lui Cartarescu nu are aproape nici o miza poetica sau de meditatie in afara \"maiestriei\" paganiniene m\'apuca disperarea...

As agrea pozitii si atitudine mai moderate pe forum! Cu deosebit respect, domnule Roncea!

Scris de kafkas

Scrie un comentariu
Nume: Titlu: BBCode: Commentariu:

Cod de securitate:*

nism ra unui nou tip de dictatur" e reti n antier

i romnilor

ii se substituie Statului!

uni sntate romnesc

nchidere fereastr SC Dramiral Media Group SRL. Copyright SC Dramiral Media Group SRL. Toate drepturile rezervate. Programare si design www.spider.ro