ROTAREA rotarea este prima etap a procesului de mcini i are ca scop transformarea treptat a bobului de gru n pri din

ce n ce mai mici, oferind posibilitatea de obinere i separare a griurilor,dunsturilor i finii concomitent cu separarea lor de nveliuri. Dezvoltarea etapei de rotare este direct legat de tipulde mcini i gradul de extracie al finii. Mciniul scurt are faz de rotare restrns realizat n 2-3 trepte. Mciniul mediu 3-5 trepte Mciniul lung 6-7 trepte Rolul de baz al procesului de rotare l constituie extragerea din bob a unei cantiti ct mai mari de griuri curate, protejnd n acelai timp integritatea nveliurilor i embrionului. Practic ns n procesul de rotare, pe lng griuri, o parte din endosperm este transformat n particole mici dunsturi i fin de rot ( de calitate inferioar ), un procent de nveli este mrunit foarte fin, impurificnd fina i dunsturile. n mciniurile mediu i lung procesul de rotare se mparte n 2 etape. n prima etap se urmrete obinerea unei cantiti ct mai mari de griuri i dunsturi cu coninut redus de substane minerale,utiliznd 3-5 pasaje de mrunire i cernere consecutiv roturi de categoria I .De la aceste roturi se obin griuri i dunsturi de calitatea I . n etapa a doua se urmrete separarea endospermului aderent pe nveliuri, pentru obinerea acestora cu ct mai puin endosperm. Aceasta se realizeaz prin mcinarea repetat a refuzurilor superioare ale roturilor de categoria I a . Ele sunt constituite din 2-6 pasaje care pot fi completate cu dislocatoare ,finisoare de tre sau maini centrifuge cu perii. n aceast faz se urmrete protejarea nveliurilor, mpiedicnd mrunirea lor n particole foarte fine, care intrnd n fin i-ar nrutii calitatea.Un rol important n acest sens l are condiionarea grului.Toate elementele care influeneaz mrunirea, sunt alese n aa fel nct s corespund ntru totul acestor deziderate. ROTURILE DE CATEGORIA I n procesul de rotare rezult o serie de produse dup fiecare treapt de mrunire i cernere, care difer dup mrime i compoziie chimic. Aceste produse se numesc produse intermediare de mcini i sunt clasificate, n funcie de mrimea lor astfel : Fiecare fraciune se caracterizeaz printr-un coeficient K reprezentnd raportul ntre numrul sitei prin care a trecut fraciunea i numrul sitei ce o refuz. 1.Sr M -/10(12)---2100 (1650 ) 2.Sr.m 10(12)/18---2100 (1650 )-1200 3.Grisuri mari 18/32 (34) 1200-630 4.Grisuri mijlocii 32/46 630-400 5.Grisuri mici 46/56 400-310 6.Dunsturi aspre 56/66 310-245 7.Dunsturi moi 66/IX 245-155 8.Faina , cernut VII(VIII) 200-1 GM - Griuri mari, k 18/32, este fractiunea ce trece prin sita 18 si este refuzata de sita 32. Gmj griuri mijlocii, k 32-46, este fractiunea ce trece prin sita 32 si este refuzata de sita 46,.a.m.d.

Schema pe operaii pentru mcinarea grului n regim industrial

ROTAREA rotarea este prima etap a procesului de mcini i are ca scop transformarea treptat a bobului de gru n pri din ce n ce mai mici, oferind posibilitatea de obinere i separare a griurilor,dunsturilor i finii concomitent cu separarea lor de nveliuri. Dezvoltarea etapei de rotare este direct legat de tipulde mcini i gradul de extracie al finii (Mciniul scurt are faz de rotare restrns realizat n 2-3 trepte, Mciniul mediu 3-5 trepte, .Mciniul lung 6-7 trepte Rolul de baz al procesului de rotare l constituie extragerea din bob a unei cantiti ct mai mari de griuri curate, protejnd n acelai timp integritatea nveliurilor i embrionului. Practic ns n procesul de rotare, pe lng griuri, o parte din endosperm este transformat n particole mici dunsturi i fin de rot ( de calitate inferioar ), un procent de nveli este mrunit foarte fin impurificnd fina, F. n mciniurile mediu i lung procesul de rotare se mparte n 2 stadii ( etape / faze ). n prima etap se urmrete obinerea unei cantiti ct mai mari de griuri i dunsturi cu c redus utiliznd 3-5 pasaje de mrunire i cernere consecutiv roturi de categoria I a griuri de calitatea I a. n etapa a doua, roturi de categoria a II a, se urmrete separarea endospermului aderent pe nveliuri, pentru obinerea acestora cu ct mai puin endosperm

sub form de TR. Aceasta se realizeaz prin mcinarea repetat a refuzurilor superioare provenite din linia roturilor de categoria I a . Ele sunt constituite din 2-6 pasaje care pot fi completate cu finisoare de tre.

Desfacerea grisurilor
Desfacerea grisurilor este faza tehnologica prin care se urmareste micsorarea granulei grisului mare si mijlociu supuse unei mruniri uoare pentru obinerea fraciunilor cu dimensiuni inferioare si desfacerea nveliului. In acest mod se disloc i o mare cantitate de germeni (care provin din partea periferica a bobului). Desfacerea grisurilor se realizeaza printr-o actiune usoara a tavalugilor asupra granulelor. Indepartarea invelisurilor nu poate fi facuta in alt mod. Unii tehnologi o considera macinare. Procedeul se bazeaza pe diferenta de rezistenta invelis-endosperm. Datorita rezistentei, partea de invelis ramane aproximativ la aceleasi dimensiuni, iar endospermul se fragmenteaza formand grisuri mijlocii, mici, dunsturi si faina. Grisurile rezultate se pot recurata la masina de gris sau macina. Faina obtinuta are cel mai mic continut de cenusa, sub 0,5 %,raportat la substana uscat. Dezvoltarea fazei tehnologice de desfacere este corelata cu dezvoltarea procesului tehnologic, variind intre 1-8 pasaje. In diagramele clasice numarul desfacatoarelor este de 2-4. Desfacerea poat fi facuta cu tavalugi netezi sau rifluiti. Primii se folosesc mai mult in cazul grisurilor cu continut ridicat de cenusa, iar ultimii pentru grisuri curate. In cazul folosirii tavalugilor rifluiti, exista pericolul maruntirii nveliurilor si impurificarii fainii.

Sortarea amestecurilor de grisuri

Amestecul de grisuri provenite din rotare sunt supuse unei sortari la 1-3 pasaje tehnologice, doar de cernere, care se numesc sortire sau divizoare. In general grisurile mari provenite din rotare sunt trimise la curatat la masinile de gris. Amestecul de grisuri mijlocii si grisuri mici este dirijat la un pasaj pentru sortarea sau divizarea grisurilor, iar amestecul de dunsturi este dirijat la un pasaj de divizare a dunsturilor.

Curatirea grisurilor la masina de gris

Grisurile care provin din procesul de srotare ajung la masina de curatat fie direct, fie dupa o sortare la un pasaj de sita plana. Dupa granulatie, aceste produse se impart in :

Grisuri mari18/32 (34) Grisuri mijlocii 32/46 Grisuri mici 46/56 Dunsturi aspre 56/66 Dunsturi moi 66/IX

1200-630 630-400 400-310 310-245 intra direct in componenta fainii (nu se curata)

Functie de dezvoltarea procesului tehnologic, sunt supuse curatirii in macinisul scurt : GM, Gmj, Gm (de cele mai multe ori in amestec); in macinisul mediu si dezvoltat se obtin si Da, curatirea realizandu-se pe grupe granulometrice restranse.

Curatirea griurilor la mainile de gri(MG) constituie o faza tehnologica de mare importanta pentru cantitatea si calitatea fainii obtinute din macinare. O curatire buna a griurilor, permite obtinerea unor extractii ridicate de faina de calitate superioara. Curatirea se realizeaza la MG, dupa marime, greutate specifica i proprietatile aerodinamice . Prin curatirea la MG se realizeaza o sortare a griurilor, cu diferente calitative ntre cernuturi, dar mai ales ntre cernuturi i refuzurile mainilor de gri . La MG se utilizeaza de obicei 4 suprafete de cernere, asezate consecutiv, cu marimea ochiurilor din ce in ce mai mare, de la alimentare, spre evacuarea refuzurilor.

Macinarea grisurilor si dunsturilor

Macinarea grisurilor si dunsturilor constituie faza tehnologica de macinis in care se urmareste transformarea totala a grisurilor si dunsturilor, in faina. Se realizeaza treptat in 2-4 operatii de maruntire-sortare, consecutive , in macinisul scurt. La macinisul mediu sunt 4-8 operatii de maruntire, iar la macinisul inalt (dezvoltat) sunt 8-14 operatii de maruntire. Macinarea grisurilor si dunsturilor se caracterizeaza printr-un proces intens de maruntire la valturi, motiv pentru care actiunea tavalugilor este mult mai intensa decat la restul fazelor tehnologice. Se obtin 40-45 % faina. Maruntirea se datoreaza in principal comprimrii produselor intre tavalugi i intr-o mai mica masura forfecarii. Particulele de faina rezultate in urma macinarii au dimensiuni mici, cuprinse intre 1180 . Tavalugii utilizati in majoritatea cazurilor sunt netezi. Doar la macinatoarele de refuzuri si ultimele 2-3 macinatoare au tavalugi rifluiti. Vitezele diferentiale 1:2-1,5. Lucrandu-se intr-un regim strans exista posibilitatea formarii solzilor de faina. Pentru distrugerea lor se recomanda utilizarea detasoarelor, in general la macinatoarele de categoria I-a. Mcintoarele se impart i ele n, Mcintoare de categoria I-a, prelucreaz griuri i dunsturi de calitatea I-a. Mcintoare de categoria a II-a, prelucreaz griuri i dunsturi de calitatea a IIa.