Tema proiectului

Sa se realizeze analiza cinematica a cutiei de viteze a unui strung normal pornind de la urmatoarele date initiale: y y y y I. n max=1500rot/min; nmin=35,5 rot/min; z=12 trepte; n0=1450. Determinarea ratiei normalize a sirului de turatii si stabilirea turatiilor

Sistemul de actionare al unei masini unelte este construit din motorul electric si ansamblul lanturilor cinematice (de lucru, auxiliare si comanda) care formeaza structura cinematic a masinii.Din categoria lanturilor cinematice de lucru fac parte lantul cinematic principal si unul sau mai multe lanturi cinematice de avans.Lantul cinematic principal asigura realizarea vitezei principale pe o traiectorie circulara in cazul miscarii principale de rotatii respective pe o traiectorie rectilinie daca miscarea principala este rectilinie alternative. Viteza miscarii principale trebuie sa fie egala cu viteza optima de aschiere variabila pe intervalul [vmin, vmax], ca urmare in structura lantului cinematic principal va trebui sa existe un mecanism de reglare care sa asigure realizarea gamei de reglare a vitezelor Rv= , respectiv a gamelor de reglare a turatiilor Rn= . Realizarea gamei de reglare a vitezelor, este posibila fie prin reglarea continua cu ajutorul variatorilor mecanici fie prin reglarea discontinua in trepte cu ajutorul cutiilor de viteze si al lirelor cu roti de schimb sau prin actionarea lantului cinematic principal cu un electromotor cu turatii multiple. In cazul reglarii in trepte a turatiilor s-a constatat ca reglarea masinii unelte este optima daca cele 7 trepte de turatii la elementul final, respectiv n1, n2,.nz formeaza o progresie geometrica cu ratia , lucru care asigura o pierdere relativa maxima de productivitate notata cu max constanta pe toate treptele sirului. In cazul reglarii masinilor unelte, valorile ratiei au fost normalizate intre 1 si 2, conditia >1 rezultand din faptul ca sirul de turatii n1, n2,.nz trebuie sa fie crescator, iar conditia 2 rezultand din limitarea pierderii relative maxime de

productivitate la 50%.In plus, fata de aceasta conditie, s-a impus ca in sirul de turatii sa existe termeni in raport 1:10 si in raport 1:2 de aici rezultand = . = Marimile m si k s-au stabilit astfel incat pierderea relativa maxima de productivitate sa ia valori : 5%, 10%, 20%, 30%, 40%, 45%, 50%= max.Cu aceste conditii a rezultat sirul ratiei utilizata la reglarea in trepte a MU. Sirul de ratii normalizate: =1,06= = = = = = = =2


max=5%; max=10%; max=20%;

=1,12=(1,06)2= =1,25=(1,06)4= =1,41=(1,06)6= =1,56=(1,06)8= =1,78=(1,06)10= =2=(1,06)12=

max=30%; max=40%; max=45%;

max=50%.

Pentru =1.41 si n1=1rot/min va rezulta sirul fundamental de baza al turatiilor notat cu R40 . Pentrtu alte valori ale ratiei sirul de turatii rezulta utilizand sirul derivate din sirul de baza.Acestea se obtin din sirul R40 sarind pentru un numar de termeni egal cu valoarea exponentului din relatia de legatura intre ratia respectiva si ratia de baza 1,41. Rn= = = = =40,845 gama turatiilor;

, unde z=12, nz=1450, n1=35,5; = =1,401 =1,41=(1,06)6=

2

R40/6;

max=30%;

n1 35,5 II.

n2 50

n3 71

n4 100

n5 140

n6 200

n7 280

n8 400

n9 560

n10 800

n11 n12 1120 1600

Stabilrea numarului de grupe cinematice a rapoartelor de transmitere din fiecare grupa si a numarului de variante structurale posibile.

Cutiile de viteze sunt mecanisme de reglare in trepte a turatiilor formate din blocuri baladoare de roti dintate si cuplaje. Din punct de vedere structural exista cutii de viteze cu strucura normala si respectiv cu structura complexa. In cazul cutiilor de viteze cu structura normala turatiile la elementul final al cutiei de viteze, rezulta prin combinarea a cate unui raport de transmitere din fiecare grupa cinematic.Altfel spus, o cutie de viteza cu o structura normala este alcatuita dintr-un numar de grupe cinematice legate in serie.Grupa cinematica reprezinta ansamblul transmisiilor dintre 2 arbori succesivi ai cutiei de viteze. Pentu o cutie de viteza cu o structura normala formata din w grupe cinematice fiecare grupa realizand un numar de p1, p2pw rapoate de transmitere, numarul z de trepte de turatii obtinut la arborele principal rezulta ca produs intre numarul de rapoarte realizate de fiecare grupa cinematica. z=p1p2..pw. Daca toate grupele cinematice au acelasi numar de rapoarte p1=p2 atunci z va fi p . De obicei insa, intr-o structura normala exista un anumit numar de grupe care realizeaza acelasi numar de rapoarte.
w

k1 grupe

p1, k2 grupe

p2 ;

k1+k2++ks=numarul total de grupe; z=p1k1p2k2.psks; Pentru MU, optimul de rapoarte de transmitere dintr-o grupa cinematica este de 2 sau 3 rapoarte.Pentru ca cele z turatii la elementul final sa formeze progresie geometrica, trebuie ca si rapoartele de transmitere din fiecare grupa cinematica sa fie deasemenea in progresie geometrica cu ratia x, x>0(x se refera la calitatea atribuita fiecarei grupe cinematice). In orice structura va exista o grupa cinematica pentru care x=1 si care se numeste grupa de baza. Urmatoarea grupa va avea valoarea exponentului x=p13

numarul de rapoarte din gupa de baza I grupa auxiliara. Urmatoarea va fi x=p1p2, unde p2 numarul de rapoarte din prima grupa auxiliara a II-a grupa cinematica. Relatia analitica care stabileste legatura intre numarul z de trepte de turatii, numarul de rapoarte de transmitere din fiecare grupa si valorile exponentului x se numeste ecuatie structurala. N=N1+N2; N1= N2=w! N= Pentru z =12 z=322.Vom avea o grupa cu 3 rapoarte de transmitere si 2 grupe cu 2 rapoarte de transmitere. p1=3 p2=2 N= k1=1; k2=2; de unde rezulta ca w=1+2=3; = = =18 ecuatii structurale; numarul de variante obtinute prin schimbarea ordinei grupei. numarul de variante care difera prin calitatea grupelor.

Pentru: z=12 2(1)2(2)3(4) 2(1)2(6)3(2) 2(6)2(1)3(2) 2(2)2(1)3(4) 2(3)2(6)3(1) 2(6)2(3)3(1)

2(1)3(2)2(6) 2(6)3(2)2(1) 2(3)3(1)2(6) 2(1)3(4)2(2) 2(2)3(4)2(1) 2(6)3(1)2(3)

3(1)2(3)2(6) 3(1)2(6)2(3) 3(2)2(1)2(6) 3(4)2(1)2(2) 3(2)2(6)2(1) 3(4)2(2)2(1)

III.

Trasarea diagramelor structurale

Diagrama structurala este un grafic asociat unei ecuatii structurale date, care evidentiaza pentru fiecare grupa cinematica numarul de rapoarte de transmitere si relatia dintre acestea.In diagrama structurala, arborii cutiei de viteze se reprezinta prin drepte orizontale, paralele cu arborele 1 conducator la partea superioara si arborele principal in partea de jos a diagramei. Perpendicular pe aceste drepte se traseaza un numar de drepte paralele echidistante corespunzatoare numarului z de turatii care trebuie obtinute la arborele principal. Aceste drepte sunt distantate cu valoarea log . In diagrama structurala nu se reprezinta valorile reale ale turatiilor si a rapoartelor de transmitere. Din acest motiv diagrama va fi simetrica cu turatia n0 a motorului de actionare reprezentata la mijlocul arborelui 1 conducator. Rapoartele de tansmitere se reprezinta prin drepte care unesc turatia conducatoare de turatiile conduse. Rapoartele se scriu a astfel incat pentru a>0 turatia condusa se gaseste in dreapta turatiei conducatoare si pentru a<0 in stanga. 2(1)2(2)3(4)

2(1)2(6)3(2)

2(6)2(1)3(2)

2(2)2(1)3(4)

2(3)2(6)3(1)

2(6)2(3)3(1)

2(1)3(2)2(6)

2(6)3(2)2(1)

2(3)3(1)2(6)

2(1)3(4)2(2)

2(2)3(4)2(1)

2(6)3(1)2(3)

3(1)2(3)2(6)

3(1)2(6)2(3)

3(2)2(1)2(6)

3(4)2(1)2(2)

3(2)2(6)2(1)

3(4)2(2)2(1)

IV.

Verificarea conditiei constructive si alegerea diagramei structurale optime

Conditia constructive se aplica valorilor raportului de transmitere limita, din fiecare grupa cinematica, din considerente legate de gabaritul cutiei de viteze. ij2


Pentru o grupa cinematicacu p rapoarte de transmitere conditia costructia se scrie cub forma (p-1).Aceasta conditie construciva se verifica numai in ultima grupa auxiliara pentru care x=xmax.
(p-1)xmax

(p-1)xmax

=y;

Verificarea conditiei constructive reprezinta primul pas in alegerea diagramei structurale optime. Deci dintre variantele structurale pentru care se respecta conditia constructiva se va alege varianta dupa verificarea urmatoarelor cerinte: y In prima grupa cinematica sa existe pe cat posibil maxim 2 rapoarte; y In ultima grupa cinematica, cea a arborelui principal, sa existe un numar minim de rapoarte datorita faptului ca solicitarile la care este supus arborele principal influenteaza direct precizia de prelucrare; y Turatia arborilor intermediari sa fie grupate catre centru diagramei astfel incat acesta sa capete asa numitul aspect de evantai.
(p-1)xmax

(p-1)xmax

=y;

=6=y;

10

Variante structurale 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 V.

Ecuatia structurala 2(1)2(2)3(4) 2(1)2(6)3(2) 2(6)2(1)3(2) 2(2)2(1)3(4) 2(3)2(6)3(1) 2(6)2(3)3(1) 2(1)3(2)2(6) 2(6)3(2)2(1) 2(3)3(1)2(6) 2(1)3(4)2(2) 2(2)3(4)2(1) 2(6)3(1)2(3) 3(1)2(3)2(6) 3(1)2(6)2(3) 3(2)2(1)2(6) 3(4)2(1)2(2) 3(2)2(6)2(1) 3(4)2(2)2(1)

(p-1)xmaxy =1,4; y=6 (3-1)46 (2-1)66 (2-1)66 (3-1)46 (2-1)66 (2-1)66 (2-1)66 (2-1)66 (2-1)66 (3-1)46 (3-1)46 (2-1)66 (2-1)66 (2-1)66 (2-1)66 (3-1)46 (2-1)66 (3-1)46

Valoare Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Nu Da Da Da Da Nu Da Nu

Trasarea diagramei de turatii

Diagrama de turatii este o reprezentare grafica a rapoartelor de transmitere, intr-o cutie de viteze, in care atat rapoartele de transmitere cat si turatiile se reprezinta la valorile lor reale. Din acest motiv nu se mai pune problema simetriei din cazul diagramei structurale. Pentru trasarea diagramei de turatii se pleaca de la urmatoarele date initiale: y y y y Sirul de turatii de la arborele principal n1nz; Valoarea ratiei ; Turatia n0 a motorului de actionare; Ecuatia structurala corespunzatoare diagramei structural optime.

Etapa.1. Se transpun limitele permise pentru rapoartele de transmitere din grupa cinematica sub forma de putere ale ratiei .

11

=1,41=

2=

-4

ij

Etapa. 2. Pentru fiecare grupa cinematica se scrie, corespunzator ecuatiilor structurale optime, variantele posibile de rapoarte de transmitere. Etapa. 3. Se reprezinta in diagrama de turatii rapoartele de transmitere astfel incat sa fie respectate urmatoarele conditii: y Pentru fiecare grupa cinematica se alege varianta de rapoarte de transmitere care determina pentru turatiile arborilor intermediari valorile cele mai mari(valorile prezentate cat mai spre dreapta diagramei in zona turatiilor inalte). y Diagrama se traseaza incepand de la ultima grupa cinematica, deci de la turatiile cunoscute ale arborilor principali. Date initiale: y Sirul turatiilor: n1 35,5 n2 50 n3 71 n4 100 n5 140 n6 200 n7 280 n8 400 n9 560 n10 800 n11 n12 1120 1600

y Valoare ratiei =1,41; y Turatia n0=1450 rot/min; y Ecuatia structurala: 2(1)3(2)2(6); Diagrama de turatii:

Determinarea numarului de dinti ale rotilor dintate prin rularea unui program: Pentru grupa 2(6) x=6; i1 i2
12

-4

Pentru grupa 3(2)

x=2; i1
-4 -3 -2

i2
-2 -1 0

i3
0 1 2

Pentru grupa 2(1)

x=1; i1
-4 -3 -2 -1 0 1

i2
-3 -2 -1 0 1 2

VI.

Determinarea erorilor abaterilor reale fata de valorile normalizate

Se calculaeaza valorile turatiilor reale: njreal=n0z1/z1z2/z2 n1real=134518/7218/7233/66=42.03

13

n2real=134518/7218/7241/58=59,42

n3real=134518/7230/6033/66=84,06 n4real=134518/7230/6041/58=118,84 n5real=134518/7245/4533/66=168,12 n6real=134518/7245/4541/58=237,69 n7real=134560/3018/7233/66=336,25

n8real=134560/3018/7241/58=475,38 n9real=134560/3030/6033/66=672,50 n10real=134560/3030/6041/58=950,77 n11real=134560/3045/4533/66=1345 n12real=134560/3045/4541/58=1901,5

Se calculeaza pentru fiecare din ele eroarea de realizare a turatiei respective:

nj=

100 [%], 100=1,1% 100=0,96% 100=1,105%

nj

[-2%; +3%].
n7= n8= n9= n10= n11= n12=

n1= n2= n3= n4= n5= n6=

100=-0,37% 100=-0,08% 100=-0,373% 100=0,08% 100=0% 100=0,078%

100=-0,711% 100=1,105% 100=-0,71%

14

15

16