Sunteți pe pagina 1din 40

5.

CUPLAJE MECANICE

5.1 Generalitati

Cuplajele sunt organe de masini care realizeaza legatura dintre doi arbori teoretic
coaxiali, n scopul transmiterii momentului de torsiune si miscarii de rotatie, fara modificarea
legii de miscare. n figura 5.1 este prezentata clasificarea tipologica a cuplajelor, n
conformitate cu STAS 7082 77.





























Figura 5.1
ELECTROMAGNETICE
(cu inductie)
HIDRAULICE
Permanente Intermitente
Fixe Mobile
Rigide Elastice
Compensare
axiala
Compensare
radiala
Compensare
unghiulara
Compensare
combinata
Cu element
elastic nemetalic
Cu element
elastic metalic
Comandate Automate
Comanda
mecanica
Comanda
hidrostatica
Comanda
pneumatica
Comanda
electromagnetica
Unisens
De siguranta
Centrifugale
CUPLAJE
MECANICE
5.2 Sarcina si suprasarcina cuplajelor

Momentul de torsiune M
t
transmis de un cuplaj variaza, de regula, n timp. Sarcina
care revine cuplajului cu cea mai mare probabilitate se numeste moment de torsiune nominal.
Pentru a tine cont de variatia n timp a momentului de torsiune se adopta si se opereaza cu
notiunea de moment de torsiune de calcul; aceasta marime tine cont de suprasarcinile care pot
fi preluate de cuplaj, prin coeficientul de functionare (coeficient de suprasarcina exterioara)
k
s
, precum si de importanta transmisiei n care este ncorporat cuplajul, prin coeficientul de
imortanta k
i
. Ca urmare, momentrul de calcul are forma

t s i calcul t
M k k M (5.1)

Coeficientul k
s
se alege n functie de natura masinii motoare si de natura masinii de
lucru. De exemplu, pentru cuplaje permanente, coeficientul de functionare poate avea valori
cuprinse ntre 1 si 5, conform Tabelului 5.1 [1]; pe de alta parte, coeficientul de importanta
poate lua valori ntre 1 si 2.

Tabelul 5.1
Tipul masinii antrenate k
s
Generatoare electrice 1 2
Ventilatoare 1,25 - 2
Pompe centrifuge si cu piston; compresoare cu piston 1,75 3,5
Masini- unelte 1,25 2,5
Masini- unelte pentru lemn; transportoare cu banda si cu lant 1,5 - 2
Transportoare cu role 4
Masini de ridicat; elevatoare 3 5

Pentru a pune n evidenta faptul ca un cuplaj trebuie sa faca fata unui regim dinamic
sever, prezentam caracteristica unei masini de lucru la care intrarea n sarcina este brusca (la
un tramvai, de exemplu) figura 5.2.a. Daca se utilizeaza un motor electric de curent
alternativ, acesta trebuie sa fie supradimensionat, pentru acoperirea cererii de cuplu motor din
faza demarajului (figua 5.2.b); n plus, cuplajul va suferi suprasarcina data de diferenta dintre
valorile instantanee ale momentului de torsiune al motorului si al masinii de lucru.














Caracteristica
masinii antrenate cu
cuplare n gol
Caracteristica
motorului de curent
alternativ
Caracteristica
masinii antrenate cu
cuplare n sarcina
M
t

timp
Figura 5.2.b
Moment necesar accelerarii
maselor n rotatie la
nceputul miscarii
Moment
total
Moment
rezistent (util)
accelerarea
transmisiei
regim de exploatare
M
t

timp
Figura 5.2.a
Daca se utilizeaza un motor electric de curent continuu (figura 5.2.c), se constata o
buna conformitate a caracteristicii acestuia cu a masinii de lucru, ceea ce face ca sistemul de
cuplare sa aiba un regim dinamic mai putin sever.
n lucrarea [1] sunt prezentate valorile coeficientului de importanta k
s
pentru diferite
regimuri de functionare ale unei transmisii precum si pentru diferite tipuri de cuplaje.
De altfel, n curs sunt prezentate numai tipurile
reprezentative de cuplaje dintre cele mai frecvent
utilizate.
Daca executia si montajul arborilor cuplati,
precum si a cuplajelor ar fi perfecte, atunci calculul
transmisiei cu M
t calcul
ar fi acoperitor.
Dupa cum se va demonstra mai jos, chiar daca
momentul de torsiune al masinii motoare si cel al
masinii de lucru nu ar varia n timp, existenta jocurilor
dintre arbori si semicuplaje sau din cuplajul nsusi
conduce la o suprasarcina suplimentara (interioara),
adica la un moment de torsiune suplimentar M
s
. Figura
5.3.a prezinta schema bloc a transmisiei compusa din
masina motoare - MM avnd viteza unghiulara ?
1
, cuplajul - C cu viteza unghiulara
instantanee ?
c
si masina de lucru - ML avnd viteza unghiulara ?
2
. n figura 5.3.b sunt
reprezentate caracteristicile momentului de torsiune pentru masina motoare, pentru cuplajul
cu erori de constructie sau de montaj mai precis jocuri, respectiv pentru masina de lucru.






















Pe baza legii conservarii impulsului (5.2) si a expresiei variatiei energiei cinetice
preluate de cuplaj (5.3) se poate calcula viteza unghiulara instantanee a cuplajului ?
c
(5.4):

0 ) J J ( J J
C 2 1 2 2 1 1
+ + (5.2)
C
?
MM
?
ML
?
C

MM


ML

Figura 5.3.a
t t t
M
MM
M
ML
M
c
Figura 5.3.b
M
t

timp
Caracteristica
motorului de curent
continuu
Caracteristica masinii
antrenate
Figura 5.2.c
2
? ) J J (
2
? J
2
? J
E ?
2
C 2 1
2
2 2
2
1 1
c
+


(5.3)
2 1
2 2 1 1
C
J J
? J ? J
?
+
+

(5.4)

n care J
1
si J
2
sunt momentele de inertie ale rotoarelor masinii motoare, respectiv masinii de
lucru. nlocuind ?
C
din (5.3) n (5.4) rezulta

( ) ( )
2
2 1
2 1 2
2 1
2 1
2 1
c
? ?
) J J ( 2
J J
? ?
) J J ( 2
J J
E ?
+

(5.5)

Pe de alta parte, se poate scrie ca variatia energiei cinetice preluate de cuplaj - ? E
c
este
egala cu semiprodusul dintre momentul de torsiune care solicita suplimentar cuplajul M
s
si
unghiul de rasucire suplimentar al arborilor cuplati f

f M
2
1
E ?
s c
(5.6)

Evident, momentul de torsiune suplimentar M
s
poate fi exprimat si n functie de
rigiditatea torsionala a arborilor cuplati - c
t
- astfel:

f c M
t s
(5.7)

Ca urmare, din relatiile (5.5), (5.6) si (5.7) rezulta expresia momentului de torsiune
suplimentar

( )
2
1
1
t s
J
J
1
J
c ? ? 2 M
+

(5.8)

Este evident ca valoarea acestui moment creste odata cu descresterea relativa a
momentului de inertie J
1
, respectiv cu cresterea relativa a momentului de inertie J
2
, a
rigiditatii torsionale c
t
si a variatiei vitezei unghiulare ??. Existenta jocurilor n montaj si/sau
n cuplaj face ca ?? sa aiba valori importante care conduc la aparitia momentului de torsiune
suplimentar, n special la pornire si la schimbarea regimului de lucru. Este dificil de evaluat
marimea factorului ??, asa ca este greu de calculat M
s
. Pentru a surmonta acest neajuns, se
recomanda ca executia si montajul sa fie realizate cu cea mai mare acuratete, pentru ca
jocurile nedorite sa fie neglijabile.

5.3 Cuplaje permanente fixe rigide

5.3.1 Cuplaje cu manson

Cuplajele manson permit cuplarea arborilor care prezinta, la montaj, abateri de
coaxialitate cuprinse n intervalul 2-50 m; depasirea acestor valori duce la suprasolicitarea
arborilor si lagarelor. Variantele constructive uzuale sunt prezentate n figura 5.4 a, b, c, d si e
pentru mansonul dintr-o bucata, respectiv n figura 5.5 pentru mansonul din doua bucati.
Cuplajele prezentate n figura 5.4 au caracteristicile functionale si constructive
mentionate n Tabelul 5.2.

Tabelul 5.2


Coeficientul de suprasarcina exterioara este cuprins ntre 2,5 si 3, pentru toate
variantele constructive din figura 5.4. De asemenea, pentru toate acestea se recomanda (vezi
figura 5.4 a):
D = (1,4 1,8)d; L = (2 4)d; d
1
= (0,25 ... 0,4)d.
Calculul cuplajelor cu manson dintr-o bucata consta n verificarea bucselor la torsiune,
cu relatia simpla:

ta
4 4
c
t
t
D 16
) d D ( p
M
t



(5.9)

n care M
c
este momentul de torsiune de calcul, iar D si d sunt elementele date de
figura 5.4 a. Celelalte elemente ale cuplajelor (pene, caneluri, asamblare pe con, suruburi,
asamblari filetate etc.) se calculeaza cu formule specifice.

Denumirea Figura Caracteristici si elemente constructive
5.4 a Momentul de torsiune se transmite prin intermediul stifturilor.
Turatii acceptate: 200 ... 250 rot/min.
Diametrele arborilor cuplati sunt cuprinse ntre 5 si 500 mm.
5.4 b Momentul de torsiune se transmite prin intermediul penelor sau
canelurilor.
Turatii acceptate: 200 ... 250 rot/min.
Diametrele arborilor cuplati sunt cuprinse ntre 5 si 500 mm.
5.4 c Momentul de torsiune se transmite prin frictiune, cu ajutorul
strngerii exercitate de asamblarile pe con si prin pene paralele.
Transmit momente de torsiune de 500 ... 1700 Nm.
Diametrele arborilor cuplati sunt cuprinse ntre 10 si 70 mm.
5.4 d Momentul de torsiune se transmite prin frictiune, cu ajutorul
strngerii exercitate de asamblarile pe con.
Transmit momente de torsiune de 500 ... 1700 Nm.
Diametrele arborilor cuplati sunt cuprinse ntre 10 si 70 mm.
Cuplaj cu
manson
monobloc

5.4 e Momentul de torsiune se transmite prin frictiune, cu ajutorul
strngerii exercitate de asamblarea pe con cu ulei sub presiune.
Diametrele arborilor cuplati sunt cuprinse ntre 25 si 1000 mm.
Cuplaj cu
manson din
doua bucati
5.5 Asamblarea semimansoanelor se face cu suruburi, n vederea
transmiterii momentului de torsiune prin frictiune.
Pentru siguranta se utilizeaza si pene paralele.
Pentru arbori verticali, penele paralele sunt prevazute cu ciocuri la
ambele capete.
Diametrele arborilor cuplati sunt cuprinse ntre 18 si 200 mm.


Figura 5.4



















Figura 5.5


L

m

n

s

d
D

D

d

L
d
1
d
1
2
a) b)
c) d)
e)
5.3.2 Cuplaje cu flanse

Cuplajele cu flanse (STAS 796 - 73) pot fi realizate n doua variate constructive:
pentru cuplarea directa a capatelor de arbori orizontali (figura 5.6 a), respectiv pentru cuplarea
directa a capetelor arborilor verticali (figura 5.6 b). Asamblarea semicuplajelor se realizeaza
cu suruburi ajustate (pasuite, adica montate fara joc). Toate elementele geometrice si
constructive ale cuplajului se determina, n functie de marimea acestuia care, la rndul ei, se
alege din STAS n functie de marimea mumentului de torsiune care trebuie transmis.

Figura 5.6

Notnd cu M
t
momentul de torsiune transmis de cuplaj se poate determina momentul
de torsiune de calcul:

s t calcul t
c M M
(5.10)

n care c
s
este coeficientul de serviciu (de suprasarcina).
Forta tangentiala pe un surub se determina n functie de momentul de torsiune de
calcul, cu formula de mai jos n care D
1
este diametrul de asezare a suruburilor, iar n
s

numarul de suruburi:

s 1
calcul t
1
n D
M 2
F

(5.11)

Suruburile se verifica la strivire pe suprafata cu lungimea de contact minima, astfel:

MPa 120 ... 80 s
l d
F
s
a s
min c 2
1
s


(5.12)

n care l
c

min
= (1/2 2/3)l
1.

Pe de alta parte, suruburile pot fi verificate si la forfecare cu relatia:

MPa 80 ... 50 t
d p
F 4
t
a f
2
2
1
f


(5.13)

D

D
1

L
2

L
1

d

D
d
D
1
a) b)
d
2

l
1
l
c min
n care d
2
este diametrul de pasuire a tijei surubului egal cu diametrul alezajului din
semicuplaj.

5.3.3 Cuplaje cu dinti frontali

Variantele constructive cele mai uzuale sunt prezentate n figura 5.7 [1]. Aceste
cuplaje transmit momente de torsiune mari si asigura o foarte buna coaxialitate pentru arborii
cuplati. Sunt, de asemenea, caracterizate prin simplitatea montarii si demontarii, prin gabaritul
radial redus si prin faptul ca transmit miscarea n ambele sensuri de rotatie.























Figura 5.7

Dantura poate fi simetrica sau asimetrica. Numarul dintilor z se alege n functie de
diametrul arborelui conform datelor din Tabelul 5.3.

Tabelul 5.3
Diametrul arborelui - d Numarul de dinti - z
d = 30 mm 12
30 ... 60 mm 24 sau 36
60 ... 120 mm 36 sau 48
d > 120 mm 72 sau 96

Dintii sunt solicitati la strivire pe flancurile active si, de asemenea la ncovoiere si la
forfecare. Dimensionarea dintelui se face din conditia de rezistenta la ncovoiere si se verifica
la tensiune de contact [1]:

ai
2
m m
m tc
i
s
a b z D
h M 6
s



(5.14)
s
h
s
60
H
r
j
A
A

D

h

d

h

d

h
D

h
M
t
a
1
a
2
a
m
B
B
A - A
B - B
d

D
m

D

b

h
m
h

a) b)
c)
as
m m
tc
s
s
h z b D
M 2
s


(5.15)

Mansonul cuplajului se verifica la torsiune, iar suruburile la ntindere la forta axiala
data de relatia:

m
tc
a
D
M a tg 4
F


(5.16)

5.4 Cuplaje permanente mobile cu elemente intermediare rigide

Cuplaje permanente mobile cu elemente
intermediare rigide asigura transmiterea miscarii
ntre arbori care prezinta abateri semnificative de
coaxialitate, abateri unghiulare, abateri axiale de
pozitionare sau abateri mixte.
Aceste cuplaje permit arborilor sa se
deplaseze, n regim de sarcina, axial, radial sau
unghiular, pentru a compensa abaterile de executie
sau de montaj mentionate, fara solicitarea
suplimentara a arborilor sau a lagarelor.
n figura 5.8 b, c, d si e sunt reprezentate
posibilele abateri ale arborilor de la pozitia ideala
(figura 5.8 a).
Ca urmare a mobilitatii pe care cuplajele le-o
confera arborilor, acestea sunt numite cuplaje
compensatoare (sau mobile) axiale, radiale,
unghiulare sau combinate, n functie de varianta
constructiva concreta.

5.4.1 Cuplaje cu mobilitate axiala

Aceste cuplaje pemit arborilor sa aiba mici deplasari axiale functionale sau deplasari
cauzate de dilatare.
Cuplajele din figura 5.9 [1] sunt destinate transmiterii momentelor mici de torsiune,
pentru diametre de arbori de maxim 30 mm; caractertistica lor este simplitatea constructiva si
usurinta montajului.
Cele mai des utilizate cuplaje axiale sunt cuplajele cu gheare (figura 5.10), pentru ca
pot transmite momente mari de torsiune, pentru arbori de 30 ... 140 mm.
Pe baza cotelor din figura, se pot face recomandarile constructive: D
e
= (2,5 3)d;
L
max
= (3,5 ... 5)d; l = (1,6 ... 1,9); ?l = (16 ... 24) mm.
Ghearele cuplajului se verifica la strivire si la ncovoiere, cu relatiile:

ai
2
m m
m tc
i
s
a b z D
h M 6
s



(5.17)
as
m m
tc
s
s
h z b D
M 2
s

(5.18)

? l
? l
e

e


a)
b)
c)
d)
e)
Figura 5.8

Figura 5.9

Pentru ca deplasarea axiala sa fie libera, este necesar ca executia semicuplajelor sa fie
deosebit de buna. La aceasta varianta constructiva, nici o deplasare radiala sau unghiulara nu
este posibil de realizat; din acest motiv, utilizarea cuplajelor cu mobilitate axiala este posibila
numai la arbori coliniari si lungi.
Figura 5.10

5.4.2 Cuplaje cu mobilitate radiala

Cuplajele cu mobilitate radiala permit legarea arborilor ale caror axe sunt strict
paralele, fara abateri de pozitie relativa unghiulare. Excentricitatea arborilor poate fi variabila
sau poate fi permanenta, ca rezultat al executiei, montajului sau conditiilor de functionare.
Prin constructie, cuplajele radiale permit si mobilitati axiale, astfel nct utilizarea lor este
frecventa. Numeroase variante constructive sunt utilizate, cele mai frecvente fiind cuplajul
Oldham si cuplajul cu element prismatic (figura 5.11.b si c).
Problemele pe care le ridica aceste cuplaje sunt:
1. Miscarea plana a elementului intermediar se face, sub sarcina, cu frecventa ridicata,
ceea ce creaza conditiile pentru producerea gripajului, pentru ca frecarea pe flancurile
canalelor de ghidare se produce n regim mixt, la limita sau chiar uscat. Uneori, aceste cuplaje
functioneaza imersate n ulei, dar conditiile de ungere nu sunt mult mbunatatite. Varianta cu
element prismatic poate avea, pentru evitarea gripajului, un regim de ungere mai favorabil,
daca n interiorul acestuia este prevazuta o camera cu unsoare consistenta care alimenteaza

a)
b) c) d)
? l
? l
? l
d

d
1
=0,3d
d
/
3


D
e

D
i

b

L
l
? l
b

d

D
m
d
m
A

A

A-A

prin centrifugare intersitiile dintre elementele conjugate. La aceasta ultima varianta, corpul
prismatic poate fi realizat din textolit, pentru puteri mici, evitndu-se pericolul griparii.
2. Cuplajul este echilibrat dinamic, n urma montajului, dar ramne dezechilibrat
static, daca arborii nu sunt coaxiali.


Figura 5.11

Randamentul cuplajelor cu element intermediar este de ordinul 93 ... 96% si poate fi
estimat cu relatia:

( ) ) d D ( e 3 , 5 1 ? + L (5.19)

n care este coeficientul de frecare dintre flancurile conjugate cu valori cuprinse n intervalul
0,12 ... 0,25, iar e este excentricitatea dintre semicuple.
Pentru cuplajul cu element intermediar cilindric (figura 5.11.c), sunt recomandate
urmatoarele valori constructive:
D = (2,5 3)d; j = (1 2,5) mm; L = (3,5 4)d; e = 0,04D; l
1
= (0,3 0,45)d;
h = l
1
j.



















Figura 5.11.c)

Tensiunea de strivire a flancurilor cuplajului cu element intermediar cilindric se
determina cu relatia:

as
t
s
s
) e 2 d D ( ) e d D 2 ( h
M 12
s
+

(5.20)

j
D
d

l
1
L
3
(semicupla)
2
(disc intermediar)
1
(semicupla)
5.4.3 Cuplaje cu mobilitate unghiulara

Cel mai cunoscut cuplaj care permite arborilor sa aiba o miscare relativa unghiulara de
pna la 20 ... 25 (sau chiar pna la 45 - la puteri si la turatii reduse) este cuplajul cardanic
cunoscut si sub numele de articulatia Hooke.
Dintre numeroasele variantele constructive, cea mai simpla este cea prezentata n
figura 5.12.


Figura 5.12

Constructiv, cuplajul se compune dintr-o cruce (cardanica) masiva cu patru brate de
care se leaga furcile solidare cu arborii.
Articulatiile dintre furci si cruce sunt prevazute cu rulmenti cu ace capsulati - cu
unsoare consistenta.
Randamentul cuplajelor cardanice are valori cuprinse n intervalul 0,98 0,99.
Domeniul n care sunt utilizate, cu precadere cuplajele cardanice este acela al
transmisiilor autovehicolelor grele, asigurnd legatura dintre cutia de viteze si diferentialul
puntii motoare.
Caracteristic cuplajelor cardanice simple este faptul ca nu sunt sincrone adica, chiar
daca arborele conducator are viteza unghiulara constanta (?
1
= ct.), viteza unghiulara a
arborelui condus variaza dupa legea:

1
1
2 2
1
2
1
2 2
1
2
?
f sin a cos f cos
a cos
dt
a d
f tg a cos
a sin f tg
?

,
_

+
+

(5.21)

n care f
1
si f
2
sunt unghiurile de rotire ale celor doi arbori, iar este unghiul dintre axele
arborilor. Pentru unghiul a = ct., relatia (5.21) devine:

1
1
2 2
1
2
2
?
f sin a cos f cos
a cos
?
+

(5.22)

Pentru f
1
= 0, ,
a cos
?
? ?
1
max 2 2
iar pentru f
1
= 90, a cos ? ? ?
1 min 2 2
.
Consecinta acestui fapt este si aceea ca, la putere P
1
constanta, momentul de torsiune
transmis de arborele condus este variabil, pentru ca P
2
= ?
2
M
t2
.
Pentru ca sincronismul sa fie asigurat, se utilizeaza n exclusivitate varianta cu doua
cuplaje cardanice ca n figura 5.13.


























Figura 5.13

5.4.4 Cuplaje cu mobilitate combinata

Cel mai cunoscut cuplaj care permite mobilitatea relativa a arborilor pe directie
radiala, axiala si unghiulara, simultan, este cuplajul dintat reprezentat n figura 5.14.
Cuplajele de acest tip sunt standardizate (STAS 6589-81) n mai multe variante
constructive simple sau duble.
Cuplarea se realizeaza prin cojugarea dintilor evolventici ai unei semicuple (prevazuta
cu dantura exterioara) cu spatiile dintre dintii evolventici ai celeilalte semicuple (prevazuta cu
dantura interioara). Diametrele de divizare ale celor doua danturi sunt identice. Mobilitatea
unghiulara este posibila, deoarece dantura exterioara este bombata.












Figura 5.14

a

a

a

a

a

a

A

A

A

B

B

C

C

C

a)

b)

c)

B
Carcasa cuplajului fiind etansa, ungerea este asigurata de uleiul cuprins n interior.
Cuplajele dintate permit transmiterea momentelor de torsiune foarte mari, si, pentru ca sunt
echilibrate dinamic, pot fi utilizate la turatii ridicate. Deplasarile unghiulare sunt limitate la
maxim 1, iar deplasarile axiale nu pot fi mai mari de 2 ... 3 mm.

5.5 Cuplaje permanente mobile cu elemente intermediare elastice

5.5.1 Generalitati

Cuplajele elastice ndeplinesc urmatoarele roluri:
1. Atenueaza socurile de torsiune datorate masinilor motoare sau masinilor de lucru,
prin rasucirea elastica relativa a celor doua semicuplaje si prin revenirea treptata a elementelor
elastice la forma si pozitia initiala, cu pierdere de energie; energia cinetica a socului, partial
absorbita, se transforma n caldura si n energie potentiala de deformare.
2. Evita zona de rezonanta la oscilatiile de torsiune care iau nastere datorita
neuniformitatii miscarii de rotatie, prin deplasarea frecventelor proprii ale sistemului masina
motoare cuplaj masina de lucru.
3. Compensarea abaterilor produse la montajul arborilor care urmeaza a fi cuplati.
Elementele elastice ale cuplajelor carora le lipseste frecarea interioara sau exterioara
si reiau forma initiala, dupa ndepartarea ncarcarii, rednd integral lucrul mecanic pe care l-
au nmagazinat la ncarcare. Daca solicitarile provocate de ncarcarea exterioara depasesc
limita de elasticitate, atunci elementele intermediare ale cuplajului sunt supuse unor
deformatii care se mentin partial si dupa descarcarea completa a arcului, lucrul mecanic
nemaifiind recuperat n ntregime; aceeasi observatie este valabila si pentru arcurile ale caror
elemente au frecare interioara sau exterioara.
Proprietatile de elasticitate si de amortizare ale cuplajelor elastice se obtin att prin
ntrebuintarea unor materiale (metalice sau nemetalice) adecvate, ct si printr-o forma
corespunzatoare scopului urmarit.
Elementele metalice ale cuplajelor elastice sunt de fapt arcuri de diferite forme:
lamelare, bara de torsiune, disc, elicoidale cilindrice etc.
Elementele elastice nemetalice sunt folosite datorita elasticitatii foarte mari; n plus,
acestea au si proprietatile (avantajele) urmatoare: capacitate de amortizare ridicata, forma
constructiva simpla, capacitate a de preluare a socurilor la torsiune. Ca materiale se folosesc:
cauciucul natural vulcanizat, cauciucul sintetic, materiale plastice din clasa elastomerilor etc.

5.5.2 Caracteristica statica a cuplajelor

Rigiditatea statica la torsiune a unui cuplaj elastic este definita ca variatia momentului
de torsiune M
t
n functie de unghiul de rotire relativa a semiculajelor f .
Aceasta marime da o indicatie asupra capacitatii de preluare a socurilor si de izolare a
vibratiilor torsionale; daca rigiditatea statica este ridicata, capacitatea de absortie a socurilor
este si ea ridicata.
Cuplajele elastice pot avea caracteristica liniara (figura 5.15 a) sau neliniara (figura
5.15 b si c).
Caracteristica din figura 5.15 b este regresiva (moale), iar caracteristica din figura 5.15
c este progresiva (tare).

Pentru cuplajele care au caracteristica liniara, rigiditatea statica se defineste ca fiind
raportul:

f
M
C
t
(5.23)
iar pentru cuplajele care au caracteristica neliniara rigiditatea statica se defineste ca fiind
derivata momentului de torsiune n functie de unghiul de rotire relativa:

f d
dM
C
t
(5.24)










Figura 5.15

Opernd cu aproximarea cubica pentru caracteristicile tari si moi, expresiile
momentului de torsiune sunt de forma:

3
t
f ? f k M + (5.25)

n care k si ? sunt constante determinate experimental si au dimensinile unei rigiditati.

5.5.3 Cuplaje cu arcuri elicolidale cilindrice dispuse tangential

Pe baza figura 5.16, la acest cuplaj caracteristica elastica este determinata de starea de
pretensionare a arcurilor.




















Figura 5.16 Figura 5.17

M
t
f
b
c
a


2

3

4
1
5
Scriind relatia de echilibru pent ru semicuplajul conducator se obtine momentul de
torsiune transmis de cuplaj:

0 t t
R F z M (5.26)

n care z este numarul bolturilor unui semicuplaj, R
0
raza cercului de asezare a bolturilor, iar
F
t
forta tangentiala care actioneaza asupra arcului elicoidal n boltul de prindere (figura
5.17). Aceasta marime se determina cu relatia:

2
) f a cos( F
F
t

(5.27)

Sub actiunea fortei F, arcul elicoidal se comprima cu sageta:

4
3
d G
F n D 8
f


(5.28)

n care: D este diametrul mediu al spirelor, d diametrul srmei arcului, n numarul spirelor,
iar G modulul de elasticitate transversal.
Geometric, relatia dintre sageata fiecarui arc si unghiul de rotire relativa a
semicuplajelor f are forma:

2
) f a (
sin R 2
2
f
sin R 2 f
0 0

(5.29)

Prin eliminarea parametrilor F
t
, F si f din relatiile (5.26))...(5.29) se obtine
caracteristica cuplajului [2]:

2
f a
cos )
2
f a
sin
2
a
(sin
n D 4
R d G z
) f ( M
3
2
0
4
t




(5.30)


5.5.4 Cuplaje cu arcuri lamelare dreptunghiulare montate radial

Reprezentarea din figura 5.18 ne permite sa observam ca acest cuplaj prezinta doua
puncte de discontinuitate a caracteristicii (figura 5.19) [2], n functie de marimea unghiului de
rotire relativa a semicuplajelor (figura 5.20).
Pentru unghiuri de rotire reduse f, expresia momentul transmis poate fi calculat cu
relatia:

f
l
) l r ( I E 3
) f ( M
3
2

+
(5.31)

n care I este momentul de inertie al unui pachet de arcuri lamelare.

























Figura 5.18















Figura 5.19 Figura 5.20



5.5.5 Cuplaje dintat cu arcuri serpuite

n functie de forma dintilor semicuplajelor (figura 5.21.a si b), caracteristica
functionala a cuplajului poate fi liniara sau neliniara.
Astfel, pentru geometria din figura 5.21.a, caracteristica este liniara, pentru ca distanta
dintre punctele de sprijin ale arcurilor pe dintii semicuplajului ramne constanta, iar
rigiditatea nu depinde de marimea momentului de torsiune.
Pentru varianta constructiva din figura 5.21.b, caracteristica este neliniara, pentru ca
dantura este curba.
Avantajul acestei variante este acela ca, la cresterea momentului de torsiune, are loc
deplasarea punctului de nceput al contactului dintelui cu arcul.
M
t


1

2



A
A
B-B
7
8
6
1
2 3
4
A-A
B
5
B




F F
F
a
x
R
a
l
a
a)
b)
c) d)


































n figura 5.22 este prezentat un cuplaj cu arc serpuit amplasat ntr- un plan normal pe
arborele cuplat, iar n figura 5.23 este desenul cuplajulului cu arcuri serpuite dispuse pe
suprafata laterala.
Problemele legate de caracteristica cuplajelor prezentate sunt tratate n lucrarea [2].

5.5.6 Cuplaje cu elemente elastice de tip bara de torsiune

Cuplajele de acest tip pot fi realizate cu un singur sau cu doua rnduri de bare. n
figura 5.24 apar elementele constructive principale: 1 element motor; 2 arc bara; 3
element condus.
Sub actiunea momentului de torsiune, caracteristica cuplajului este liniara, pna cnd
curbura axei arcului devine egala cu curbura profilului dintelui (figura 5.25).
Dependenta momentului de torsiune de unghiul de rotire relativa a semicuplajelor
pentru portiunea liniara a caracteristicii se determina cu relatia [2]

f
s 8
D I E z 3
M
3
2
0
t


(5.32)

Figura 5.23
Figura 5.21 Figura 5.22

a)
b)
m
m
p
p
unde: z este numarul de arcuri bara; I momentul de inertie la ncovoiere al arcului bara; D
0

diametrul de asezare a arcurilor bara; E modulul de elasticitate longitudinala a materialului
arcurilor; s cota prezentata n figura 5.25.













Figura 5.24 Figura 5.25

Dupa ce curburile devin egale, dependenta momentului de torsiune de unghiul de
rotire relativa a semicuplajelor se determina cu relatia:

)
D ?
) a s ( 2
f (
a 8
D I E z 3
M
0
2 2
3
2
0
t


(5.33)

5.5.7 Cuplajul cu element elastic toroidal

Acest cuplaj poate avea caracteristica liniara sau neliniara, n functie de natura
cauciucului sau elastomerului din care este confectionata mantaua periferica.



















Figura 5.26


R
3

R
4


R
R


D

D
H

L

C

B

R

D

d
2

d
1
d

D
1

l

l

l
3
l
1
L

l
1
4
1
2
3
R
Cuplajele cu element elastic toroidal (figura 5.26) au gabarit radial mare, si, ca urmare,
au capacitatea de a prelua o mare cantitate de energie mecanica, prin momentele de torsiune
aplicate prin soc sau ntr- un alt regim dinamic sever.
Cuplarea arborilor este mult usurata de faptul ca deplasarile axiale, unghiulare, radiale
sau mixte pot fi preluate de deformarea elementului elastic. Unghiul de rotire relativa a
semicuplajelor poate ajunge la valori mari cuprinse ntre 12 ... 35, n mod exceptional 40.
Caracteristica elastica a cuplajului este data de relatia:

f D G K ) f ( M
3
c t
(5.34)

n care: D este diametrul exterior al elementului elastic toroidal; G modulul de elasticitate
transversal al materialului elementului elastic; K
c
= coeficient geometric, dependent de
rapoartele a = B / D, = d / D, n care B este latimea mansonului de cauciuc, iar d grosimea
acestuia (figura 5.27).










Figura 5.27

5.5.8 Cuplajul elastic cu bolturi

Reprezentarea din figura 5.28 se refera la varianta constructiva cel mai des ntlnita
(STAS 5982/6 -81). Indiferent de varianta, trebuie sa existe posibilitatea deformarii libere a
elementelor elastice; n caz contrar, cuplajul se rigidizeaza, fara a mai avea capacitatea de
atenuare a socurilor torsionale. Sub efectul momentului de torsiune, fiecare bolt este solicitat
la ncovoiere de catre forta tangenta la cercul cu diametrul D
0
(figura 5.29).

Figura 5.28 Figura 5.29


L
D

D
0

b
j
d

d
b
F

l
2
l
1
0
K
c


0,12
0,08
0,04
0,01 0,03 0,05 0,07
a = 0,15 0,2 0,25 0,30 0,35
Aceeasi forta solicita la strivire mansonul de cauciuc care mbraca boltul.
Relatia din care se deduce forta pe un bolt este:

0
t
D z
M 2
F


(5.35)

unde z reprezinta numarul de bolturi.
Legatura dintre forta F si sageata f (figura 5.29), produsa de aceasta, este data de
relatia:

a
f c F
(5.36)

n care c este un coeficent de elasticitate, iar a - un exponent care tine seama de forma
elementului elastic si de materialul din care este facut; pentru materiale indigene a = 1,5.
Geometric, ntre unghiul de rotire relativa a semicuplajelor f si sageata exista realatia :

f
2
D
f
0
(5.37)

Ca urmare, se poate exprima caracteristica functionala a cuplajului:

a
1 a
0
t
f
2
D
c z ) f ( M
,
_


+
(5.38)

Verificarea bolturilor la ncovoiere, respectiv a mansoanelor de cauciuc la strivire se
face cu relatia

MPa 80 ... 60 s
32
d p
l F
W
M
s
i a
3
b
2
i
i
i


(5.39)

(n care F
1
este forta care revine unui bolt din momentul de torsiune), respectiv cu relatia:

( )
MPa 7 ... 5 s
j l d
F
s
a s
1 b
s



(5.40)

5.6 Cuplaje intermitente rigide

Cuplajele intermitente rigide permit transmiterea momentului de torsiune prin
intermediul danturii frontale sau radiale dispuse pe cele doua semicuplaje conjugate.
Fata de ambreiajele cu frictiune, la aceste cuplaje apar avantajele: gabarit radial mult
mai mic, rigiditate sporita si cost redus; n plus, cuplajele cu dinti frontali nu necesita reglaje
n timpul functionarii.
Pentru a nu se produce ruperea danturii este necesar ca arborii sa nu aiba abateri de
coaxialitate.
Daca cuplarea arborilor se face n sarcina, iar vitezele periferice ale celor doua
semicuplaje sunt diferite caz uzual, dantura este solicitata prin soc, ceea ce limiteaza puterea
care poate fi transmisa. Utilizarea unor dispozitive de sincronizarea a vitezei periferice
permite largirea domeniului de utilizare.

5.6.1 Ambreiaje cu craboti (cuplaje intermitente cu dantura frontala)

Acest cuplaj realizeaza cuplarea si decuplarea
prin deplasarea comandata a reperului 2 semicuplaj
antrenat (figura 5.30).
Formele pe care le pot avea crabotii (dintii
frontali) sunt prezentate n figura 5.31. Semicuplajele
se executa din oteluri de calitate sau aliate cu duritatea
superficiala cuprinsa n intervalul 56 ... 62 HRC. n
functie de marimea momentului care trebuie transmis,
numarul dintilor frontali este cuprins ntre 3 si 60.




Figura 5.31

Calculul de rezistenta a danturii se face la strivire, ncovoiere si forfecare. Cea mai
importanta solicitare este cea de contact (strivire) pentru care tensiunile admisibile se aleg n
functie de conditiile de functionare, astfel:
- s
a
= 90 ... 120 MPa, pentru cuplarea sincrona;
- s
a
= 50 70 MPa, pentru cuplare la viteze relative scazute;
- s
a
= 35 .... 45 MPa, pentru cuplare la viteze relative ridicate.

5.6.2 Cuplajele intermitente cu dantura radiala

Constructiv aceste cuplaje se aseamana cu sistemele numite cuplaje permanente
mobile dintate.
Schema unui astfel de cuplaj este prezentata n figura 5.32 n care:
1 - arbore condus cu coroana dintata exterioara;
2 - sincronizator;
3 - element de cuplare cu coroana dintata interioara;
4 - arbore condus cu coroana dintata exterioara;
5 - arbore motor.
Pentru micsorarea socurilor de cuplare, ambreiajul este prevazut cu sincronizatorul 2,
realizat sub forma unui ambreiaj dublu conic cu frictiune, ceea ce permite egalizarea turatiei
reperului 4 cu turatia reperului 5.

a) b) c) d) e)
f) g) h) i)

Figura 5.30
1 2
D

d


H
7

/

f
7


Figura 5.32

5.7 Cuplaje intermitente cu frictiune (ambreiaje)

La cuplajele intermitente, legatura dintre arbori poate fi stabilita sau ntrerupta la o
comanda exterioara sau n mod automat, att n sarcina ct si la mers n gol, cu posibilitatea
rotirii relative a arborilor (motor si condus). Acest avantaj functional este utilizat n
urmatoarele situatii:
a. la decuplarea transmisiei mecanice de motor (la oprirea temporara a unui
autovehicul cu motorul n functiune, la pornirea lenta a unui autovehicul - pentru asigurarea
unei ncarcari progresive a elementelor transmisiei, la schimbarea fara socuri a treptelor de
viteza la autovehicule rutiere si la masini- unelte etc.);
b. la frnarea usoara a unui autovehicul, pentru scurt timp, fara schimbarea treptei de
viteza;
c. pentru limitarea momentului de torsiune transmis, la suprasarcina, ambreiajul
avnd si rol de cuplaj de siguranta.
Ca urmare, ambreiajele sunt utilizate la constructia: autovehiculelor, masinilor-unelte,
masinilor de ridicat si transportat, instalatiilor de foraj si de pompare, concasoarelor,
malaxoarelor etc.

5.7.1 Schema ambreiajului cu frictiune

Schema din figura 5.33 corespunde variantei constructive cu discuri plane, cu o
singura interfata de frecare (ambreiaj plan).













Figura 5.33
Debreiere
(comandata)
Ambreiere
(automata)
Caneluri
Discuri de frictiune
Masina
motoare
(MM)
Masina
de lucru
(ML)
Q
Antrenarea arborelui condus al masinii de lucru de catre arborele conducator al
masinii motoare se realizeaza prin frecarea care apare ntre discurile solidare cu acestia;
frecarea dintre discurile care transmit miscarea si puterea se obtine prin apasarea lor cu forta
axiala Q.
Pentru ca forta de ambreiere Q sa fie ct mai redusa, se realizeaza ambreiaje cu discuri
conice si ambreiaje plane multidisc. Acestea din urma sunt capabile sa transmita momente de
torsiune extrem de ridicate.
Dupa modul de realizare a fortei de ambreiere, ambreiajele cu frictiune pot avea
comanda:
a. mecanica (cu prghii si arcuri);
b. hidrostatica;
c. pneumostatica;
d. electromagnetica.

5.7.2 Cerinte impuse ambreiajelor cu frictiune

Pentru asigurarea functionarii ambreiajelor cu frictiune n conditii de fiabilitate
ridicata, acestea trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:
a. schimbarea turatiei arborelui condus sa se realizeze fara socuri;
b. n functionare, n stare cuplata, n regim nominal de ncarcare, discurile nu trebuie
sa patineze;
c. durabilitate ridicata, pentru a nu fi necesara nlocuirea frecventa a discurilor de
frictiune;
d. asigurarea unui bun transfer de caldura spre exterior, pentru mentinerea
echilibrului termic n limitele admise de natura materialelor de frictiune, ceea ce se obtine prin
ventilarea carcasei ambreiajului (la ambreiaje uscate de mari dimensiuni), prin circulatia
fortata a uleiului de ungere si racire (la ambreiaje cu ulei) si prin marirea suprafetei de racire a
carcasei ambreiajului, adica prin nervurarea acesteia;
e. durata procesului de ambreiere sa fie scurta, pentru ca uzura si pierderile de putere
sa fie ct mai mici;
f. comanda ambreiajului sa nu necesite forte prea mari de actionare;
g. coeficientul de frecare dintre discuri sa fie stabilizat si de valoare ridicata, pentru a
conduce la un gabarit radial minim.

5.7.3 Cupluri de materiale

Cele mai des utilizate cupluri de materiale sunt prezentate n Tabelul 5.4.

Tabelul 5.4
Regimul de frecare
cu ungere fara ungere
Otel calit / otel calit -
Textolit / otel -
Fc / Fc sau Fc / otel calit
Bronz sinterizat / otel rectificat
Tesatura de bumbac impregnata cu rasini sintetice / otel sau Fc
Tesatura de azbest impregnata cu rasini sintetice / otel sau Fc
Azbest presat cu rasini sintetice cu aschii de cupru sau de alama (ferodo) / otel sau Fc
Cauciuc cu insertie metalica / otel sau Fc
Materiale metalo-ceramice / otel calit
Materiale din pulberi metalice / otel calit
5.7.4 Probleme constructive












Figura 5.34

n figura 5.34 este prezentata schita de principiu pentru un ambreiaj cu o singura
interfata de frecare cu discuri plane, asa-zisul ambreiaj plan, iar n figura 5.35 se gaseste
schema ambreiajului cu mai multe interfete de frecare, adica ambreiajul multidisc.


















Figura 5.35

Componentele ansamblului din figura 5.35 sunt:
1. semicupla solidara cu arborele conducator;
2. semicupla solidara cu arborele condus;
3. discuri de otel calit si rectificat prevazute cu caneluri la exterior n contact cu
semicupla motoare 1;
4. discuri de otel calit si rectificat prevazute cu caneluri la interior n contact cu
semicupla condusa 2;
5. arcuri elicoidale cilindrice pentru aplicarea elastica a fortei de ambreiere Q;
6. piston pentru ambreiere;
7. cilindru hidraulic solidar cu semicupla 2.
Discurile din otel calit si rectificat 3 si 4 au grosimi n intervalul 1 2 mm.
Rectificarea discurilor este necesara, pentru ca forta de ambreiere Q sa se propage
nediminuata n tot pachetul de discuri si sa aiba astfel valori ct mai reduse.
Elementele geometrice principale ale discurilor de ambreiaj din otel calit si rectificat
sunt prezentate n figura 5.36.
D
i

D
e


Q
Ambreiere
Debreiere

Arbore
condus
Arbore
conducator
Arbore condus
Q
1 3 4 5
6
7
2







Figura 5.36

Daca garnitura de frictiune este din tesatura de bumbac impregnata sau din azbest
impregnat, respectiv din materiale metalo-ceramine, aceasta se monteaza pe discul suport de
otel prin lipire, respectiv prin nituire asa cum este reprezentat n figura 5.37 si 5.38.
n cazul n care garniturile de frictiune sunt lipite (figura 5.37), grosimea pachetului
este mai mica, iar reutilizarea discului de otel, dupa uzare, nu mai este posibila.
Daca asamblarea garniturilor de ferodo, de exemplu, se realizeaza prin nituire, atunci
dupa pierderea prin uzura a stratului de grosime s
a
este posibila ndepartarea niturilor vechi,
schimbarea garniturilor si aplicare noilor nituri (figura 5.38). Materialele recomandate pentru
nituri sunt alama, unele aliaje de aluminiu si cuprul. Grosimea s a garniturilor de frictiune
este de ordinul 1 ... 4 mm, n functie de solutia constructiva aleasa. Adncimea admisa pentru
uzare este s
a
= 0,5 ... 2 mm.


















Figura 5.37 Figura 5.38

n cazul discurilor din otel durificat si rectificat se adopta solutia realizarii canalelelor
radiale, elicoidale sau oblice, cu adncimea de ordinul 0,5 mm (figura 5.39) pentru a favoriza
ventilarea si racirea acestora, att la ambreiajele uscate, ct si la ambreiajele unse. n canalele
respective se aduna treptat particulele de uzura care se elimina n exterior prin centrifugare.






Figura 5.39
D
i

D
e
b

disc otel
lipire

s
a

disc otel
Apasarea discurilor de frictiune se realizeaza cu arcuri elicoidale (dispuse central sau
pe periferie) sau cu arcuri disc.
ntre elementul care realizeza apasarea axiala si arcuri exista un rulment, numit de
presiune care permite debreierea fara oprirea transmisiei mecanice.

5.7.5 Bazele teoretice ale procesului de ambreiere

n figura 5.40 este reprezentata schema ansamblului masina motoare ambreiaj
masina de lucru, n care notatiile sunt:
J
1
si J
2
momentele de inertie reduse ale rotorului masinii motoare, respectiv masinii
de lucru;
M
m
momentul de torsiune din arborele motor;
M
f
momentul de frecare din ambreiaj;
M
r
- momentul de torsiune din arborele condus;
f
1,2
- unghiurile de rotire ale arborilor conducator 1 si condus 2;
?
1,2


vitezele unghiulare ale arborilor 1 si 2.













Figura 5.40

Diagramele caracteristice pentru cuplarea n sarcina sunt reprezentate n figura 5.41,
astfel: n fig 5.41 a este prezentata variatia momentului de frecare din ambreiaj, iar n figura
5.41 b este prezentata variatia vitezei unghiulare pentru arborele motor, respectiv pentru
arborele condus.















Figura 5.41
- coeficient de frecare
Q
M
m

MM
J
1

M
r

ML
J
2
M
f
?
1 ,
f
1
?
2 ,
f
2

?
1
M
fc

M
r

?
O
1

O
2

t
1
t
p
t
2

?
1
= ?
2
=
1
?
2
Patinare
D
e
m
a
r
a
j

t
t
C
u
p
l
a
r
e

a)
b)
M
a
a
M
1
t
T
T
Caracteristicile diagramelor sunt:
t
1
perioada de cuplare;
t
p
perioada de patinare;
t
2
perioada de demaraj;
T durata procesului de ambreiere;
T durata ambreierii si demararii.
n intervalul de timp 0 ... t
1
momentul de frecare creste pna la valoarea momentului
rezistent (util) care se manifesta n arborele condus. Ca urmare, se produce o ncetinire a
vitezei arborelui conducator, fara sa se produca si accelerarea arborelui condus. n acest
interval patinarea discurilor este intensa.
n intervalul t
1
t
p
se realizeaza accelerarea arborelui condus, cresterea momentului de
frecare din abmbreiaj si scaderea turatiei arborelui conducator. Notatia M
a
se refera la
momentul necesar accelerarii maselor aflate pe arborele condus caracterizate prin momentul
de inertie J
2
.
Ambreierea se ncheie n intervalul t
p
t
2
cnd are loc cresterea, n continuare, a
momentului de frecare, realizndu-se accelerarea suplimentara a rotorului J
2
, pentru
acoperirea diferentei de momente de accelerare (M
a
M
a
). n plus, se produce si accelerarea
arborelui conducator, frnat n intervalul anterior si care, astfel, ajunge la turatia initiala O
1
.
La sfrsitul ambreierii, rotorul condus atinge, si el, turatia arborelui conducator O
1
cu care
este, n final, sincron. Din diagrama se observa ca arborele condus a trecut, n timpul
ambreierii, de la turatia initiala O
2
la turatia de sincronism O
1
.

























Figura 5.42

Ambreierea propriu- zisa se face n intervalul t
1
+ t
2
. Se observa ca forta de ambreiere
Q nu se aplica instantaneu, ci pe intervalul 0 t
1
; variatia fortei de apasare Q este aceeasi, ca
alura, cu a momentului de frecare.
e
e
2

t T
M
M
f

M
r
M
a
t
T
O
O
1
O
2
= 0
?
1
=
1

?
2
?
r
e
l

t
T
b)
M
M
f
= M
a
+ M
r
= ct.
t
p
t
1
t
M
r
O
1
?
2
(t)
?
t
t
p
t
1
?
1
(t)
a)
O
2

Diagramele prezentate mai sus pot fi schematizate, considernd ca forta Q se poate
aplica brusc; n plus, coeficientul de frecare se considera a fi constant n timpul ambreierii.
Ca urmare, rezulta un set de diagrame mai usor de interpretat (figura 5.42.a).
Pentru cazul ambreierii n gol, adica n absenta sarcinii, diagramele caracteristice
ambreierii sunt simple (figura 5.42.b) si permit determinarea timpului de ambreiere
corespunzator T. Cu e
2
s-a notat acceleratia unghiulara pentru arborele condus.
Ecuatiile diferentiale de echilibru dinamic pentru sistemul motor ambreiaj, respectiv
ambreiaj masina de lucru sunt:

'

+
+
f r 2 2
m f 1 1
M M f J
M M f J
& &
& &
(5.41)

Integrnd, obtinem:

1
1
f m 1
1
O t
J
M M
dt
f d
) t ( ? +

(5.42)
2
2
r f 2
2
O t
J
M M
dt
f d
) t ( ? +

(5.43)

Viteza unghiulara relativa este diferenta dintre vitezele unghiulare instantanee ale
celor doi arbori:

) t ( ? ) t ( ? ) t ( ?
2 1 r
(5.44)

adica, pe baza relatiilor de mai sus:

t
J
M
J
M
M
J J
J J
O O ) t ( ?
2
r
1
m
f
2 1
2 1
2 1 r

,
_

+
+
(5.45)

Timpul de patinare se obtine punnd conditia ?
r
(t) = 0, de unde rezulta:

2
r
1
m
f
2 1
2 1
2 1
p
J
M
J
M
M
J J
J J
O O
t

+


(5.46)

Daca se face aproximarea ?
r
(t) = ct. = O
1
, atunci:

,
_


2
2
r f
1 r
O t
J
M M
O ) t ( ? (5.47)

de unde rezulta:

2
r f
2 1
p
J
M M
O O
t


(5.48)

Daca se considera cazul ambreierii n gol, (M
r
= 0 si M
f
= M
a
) si daca se pleaca de la
O
2
= 0, atunci timpul de ambreiere se poate calcula cu o relatie simpla, de forma:

f
2 1
p
M
J O
t


(5.49)

O relatie cu totul aproximativa a momentului de frecare si anume:

2
D
Q M
m
f
(5.50)

permite analiza vaiabilelor de care depinde timpul de ambreiere care trebuie sa aiba valori ct
mai reduse, pentru a nu se produce uzarea prematura a ganiturilor de frictiune. Cu
aproximarile facute rezulta:

m
2 1
p
D Q
J O 2
T t


(5.51)

Este evident ca, pentru a obtine un timp de ambreiere ct mai mic trebuie ndeplinite
conditiile prezentate n Tabelul 5.5.

Tabelul 5.5
Reducerea timpului de
ambreiere se obtine daca
Conditiile din coloana stnga
atrag si efecte negative, astfel:
- viteza unghiuara O
1
este
ct mai redusa
- reducerea vitezei unghiulare O
1
conduce la cresterea
gabaritului masinii motoare
- momentul de inertie redus
J
2
are valori ct mai
scazute
- reducerea momentului de inertie J
2
benefica, din punct de
vedere al gabaritului, conduce la dificultati n proiectarea
masinii de lucru care trebuie sa fie ct mai compacta
- coeficientul de frecare
este mare
- cerinta alaturata poate fi respectata optnd pentru un regim
de frecare la limita sau pentru unul cu frecare uscata, dar
uzura garniturilor de frictiune este intensa si durabilitatea
ambreiajului este modesta
- forta de ambreiere Q este
foarte mare
- consecinta secundara a cerintei este supradimensionarea
sistemului care asigura realizarea fortei de ambreiere Q
(arcuri, rulment de presiune etc.) si, n plus, duce la
solicitarea prin soc axial a ntregului ansamblu
- diametrul mediu D
m
este
mare, asadar si diametrul
exterior este mare
- consecinta cerintei alaturate este cresterea gabaritului radial
al ansamblului

Analiza datelor din Tabelul 5.5 conduce la concluzia ca este dificil de optimizat
geometric si functional un ambreiaj.
5.7.6 Energia disipata n timpul ambreierii

Puterea pierduta prin frecare n timpul ambreierii are forma generala:

) t ( ? M ) t ( P
r f f
(5.52)

iar energia disipata este:

[ ]
1 r 2 m 2 1 f
2 1
2
2 1
f
t
0
f f
J M J M ) J J ( M 2
J J ) O O (
M dt ) t ( P W
p
+

(5.53)

Din relatiile (5.52) si (5.53), pentru ?
1
(t) = ct. = O
1
, rezulta:

2
r f
2
2 1
f f
J
) M M ( 2
) O O (
M W

(5.54)

Stiind ca energia furnizata de arborele motor este:

p 1 m m
t O M W (5.55)

se poate cacula randametul transferului de energie de la masina motoare la masina de lucru:

m
F
W
W
1 ? (5.56)

Pentru cazul particular ?
1
(t) = ct. = O
1
, rezulta succesiv:

2
r f
2
1 m m
J
M M
O O
O M W

(5.57)
1
2 1
m
f
O
O O
M
M
2
1
1 ?

(5.58)

Se poate constata ca, pentru situatia particulara data, randamentul este mai mic de
50%, pentru ca M
f
< M
m
. Evident, ca la ambreierea n sarcina randamentul este, cu att mai
mult, mai mic dect 50%, ceea ce da masura uzurii care se produce n intervalul de timp
studiat. Ca urmare a procesului de ambreiere, dar si la debreiere, n aceeasi masura, energia
disipata se regaseste n ncalzirea abreiajului si n uzarea garniturilor de frictiune.
La pornirea n gol, fara sarcina, randamentul se poate calcula cu relatia:

m
f
M
M
2
1
1 ? (5.59)

Cunoscnd marimea energiei pierdute prin frecare se poate exprima puterea pierduta
prin frecare pentru un ambreiaj la care ambreierea se produce cu frecventa de z ambreieri pe
ora, astfel:

[ ] W
3600
z W
P
f
f

(5.60)
5.7.7 Calculul ambreiajului cu discuri plane cu o singura interfata de frecare

Se adopta, mai nti, valorile coeficientului de serviciu c
s
si al celui de importanta a
transmisiei c
i
, pentru a determina momentul de frecare M
f
:

s i r f
c c M M (5.61)

Pentru c
s
si c
i
sunt recomandate valorile prezentate n Tabelul 5.6.
Tabelul 5.6
c
i
c
s
1,0
daca avarierea ambreiajului conduce
la oprirea masinii
1,0
daca masina de lucru are un mers
uniform
1,2
daca avarierea ambreiajului conduce
la avarierea masinii
1,0 ... 1,6
daca masina de lucru are un mers
neuniform
1,6
daca avarierea ambreiajului conduce
la avarierea mai multor masini
2,0
daca avarierea ambreiajului poate
conduce la pierderi de vieti omenesti
1,6 ... 2,5
daca masina de lucru are un mers
puternic neuniform

Cunoscnd expresia momentului de frecare dintre discurile de frictiune, a fortei de
ambreiere Q n raport cu presiunea de contact dintre discurile respective si alegnd raportul
7 , 0 ... 5 , 0
D
D
k
e
i
, se poate face dimensionarea geometrica, adica aflarea diametrului
exterior D
e
si, implicit a diametrului interior D
i
, cu respectarea presiunii de contact
admisibile p
a
.

2
i
2
e
3
i
3
e
f
D D
D D
Q
3
1
M


(5.62)
) D D ( p
4
p
Q
2
i
2
e

(5.63)
3
1
3
a
f
e
) k 1 ( p
M 12
D
1
1
]
1


(5.64)

Dupa stabilirea diametrelor D
e
si D
i
se poate calcula forta necesara la ambreiere:

) D D ( p
4
p
Q
2
i
2
e a
(5.65)

cu care se va dimensiona, ulterior, sistemul de realizare a fortei (arcurile) si rulmentul de
presiune.
Datele geometrice fiind stabilite, se poate trece la aflarea energiei consumate prin
frecare W
f
relatiile (5.53) sau (5.54) si a puterii de frecare P
f
relatia (5.60).
Se poate considera ca ntreaga putere pierduta prin frecare se regaseste n fluxul de
caldura evacuat prin radiatie si convectie prin suprafata carcasei ambreiajului A
c
, ceea ce
permite aflarea temperaturii medii a discurilor de frictiune, astfel:

admisibil
c
f
0 mediu
t
A k
P
t t

+
(5.66)

n relatia (5.66), factorul k este coeficientul global de transfer de caldura
1
1
]
1

grad m
W
2
,

dependent de viteza curentului de aer care spala carcasa ambreiajului, exprimata n m/s.

aer
v 8 , 2 7 , 12 k + (5.67)

Valori orientative pentru presiunea admisibila de contact p
a
, pentru coeficientul de
frecare si pentru temperatura admisibila t
admisibil
sunt date n Tabelul 5.7 corespunzator
ambreiajelor cu o singura interfata de frecare.
Tabelul 5.7
Coeficientul de frecare
Temperatura admisibila
t
admisibil
[C]
Cuplul
de materiale
p
a


[MPa]
cu
ungere
fara
ungere
regim
permanent
regim
intermitent
Fc / Fc 1 ... 1,8 0,15 ... 0,25 0,02 ... 0,1 300
Tesatura de
bumbac cu
rasini sintetice/
otel sau Fc
0,05 ... 1,2 0,4 ... 0,65 0,1 ... 0,2 100 150
Tesatura de
azbest cu rasini
sintetice/
otel sau Fc
0,35 ... 0,7 0,2 ... 0,4 0,1 ... 0,2 200 300
Bronz
sinterizat/
otel sau Fc
0,2 ... 1 0,15 ... 0,25 0,09 180
Ferodo /
otel sau Fc
0,2 ... 0,8 0,2 ... 0,4 0,1 ... 0,5 180 400
Cauciuc cu
insertie /
otel sau Fc
0,5 ... 0,8 0,4 ... 0,65 0,1 ... 0,2 250 300
La ambreiajele multidisc, pentru presiunea admisibila se vor adopta valori cu 40% mai
mici dect cele prezentate n tabel, pentru a tine cont de conditiile de racire mai dificile.
Cu privire la temperatura admisibila, mentionam ca depasirea acesteia are ca urmare:
exfolierea sau fisurarea garniturilor, ondularea suprafetelor active si, n cazul discurilor din
otel, gripajul. Pentru a nu fi depasita temperatura admisibila se impune racirea suplimentara a
carcasei ambreiajului prin nervurare, ventilare sau racire fortata cu ulei n circuit nchis.
Durabilitatea ambreiajului (h, n ore de functionare efectiva) se determina n functie de
uzura specifica determinata experimental si adoptata n calcule cu notatia q
a
[mm
3
/W.s],
astfel:

1
1
]
1

h W
mm
q P
s ) D D (
4
p
h
3
a f
a
2
i
2
e

(5.68)

n care produsul de la numarator reprezinta volumul de material admis a fi ndepartat prin
uzarea garniturilor de frictiune; cota s
a
este grosimea stratului de material care poate fi
pierduta prin uzura (a se vedea, de exemplu, figura 5.38).
Pentru materiale de tip ferodo uzura specifica este q
a
= 20 ... 60 mm
3
/ Ws, iar pentru
otel calit / otel calit q
a
= 5 mm
3
/ Ws.
Calculul ambreiajului continua cu determinarea timpului de ambreiere.

5.7.8 Calculul ambreiajului multidisc

Pe baza elementelor geometrice din figura 5.43 si notnd cu i numarul interfetelor de
frecare:

1 c m i + (5.69)

n care m este numarul discurilor solidare cu semicupla motoare, iar c este numarul discurilor
solidare cu semicupla condusa. Solidarizarea discurilor motoare, respectiv conduse se face
prin intermadiul canelurilor exterioare, respectiv interioare.
Avantajul net fata de ambreiajele cu o singura intefata de frecare este acela ca la
aceeasi forta de apasare Q se produc i forte de frecare interdisc, ceea ce nseamna momente de
frecare de i ori mai mari, daca planeitatea discurilor este perfecta.
Momentul de frecare total are, deci, forma:

2
i
2
e
3
i
3
e
f
D D
D D
i Q
3
1
M

(5.70)

de regula, se admit valori 7 , 0 ... 5 , 0
D
D
k
e
i
; pe de alta parte, aplicnd formulele:

al min no t s i f
2
i
2
e a
M c c M
) D D (
4
p
p Q


(5.71)

Rezulta diametrul exterior de frecare
1
1
]
1

i ) k 1 ( p
M 12
D
3
a
f
e
. Se recomanda ca
numarul interfetelor de frecare sa fie i = 10, daca ambreiajul este uscat si i = 50, daca
ambreiajul este uns.



















Figura 5.43

Calculul ambreiajului multidisc continua cu cel prezentat la ambreiajul cu doua discuri plane
cu o singura interfata de frecare de mai sus, cu exceptia formulei durabilitatii care devine:

a f
a
2
i
2
e
q P
s i ) D D (
4
p
h



(5.72)

5.7.9 Calculul ambreiajului conic

Pentru a micsora gabaritul radial si marimea fortei de ambreiere Q se utilizeaza, n
locul ambreiajului cu discuri plane, ambreiajul cu o singura interfata de frecare dispusa pe un
trunchi de con, asa cum sugereaza schita din figura 5.44.
Cu notatiile deja prezentate se poate expima forta axiala de apasare Q:

) a cos a (sin N Q + (5.73)

Pe de alta parte, se poate scrie relatia de calcul a apasarii normale pe suprafata activa
N, n functie de momentul de frecare M
f
, respectiv de presiunea admisibila:

m
f
D
M 2
N

(5.74)
b D p N
m a
(5.75)
4

3

2

1

Disc B
F
z0-1 r
2

r
1

D
i

D
e

F
0
Disc A

1
F
2
F
3
F
z0-1
F
z0 F
z0
F
3
F
1
z
0 z
0-1
Ca urmare se poate determina valoarea latimii de contact b, astfel:

a m
p D
N
b


(5.76)




















Figura 5.44


Evident, semiunghiul conului a trebuie sa fie mai mare dect unghiul de frecare f ,
pentru a nu se produce autofrnarea la debreiere. De regula, a > 10, iar uzual a = 15.

5.8 Cuplaje intermitente automate

Cuplajele intermitente automate asigura cuplarea si decuplarea automata, n functie de
marimea turatiei, de sensul de rotatie sau de valoarea momentului de torsiune transmis. Pentru
asigurarea acestor cerinte, cuplajele pot fi:
- limitatoare de sens (cuplaje unisens)
- limitatoare de turatie (cuplaje centrifugale)
- limitatoare de moment (cuplaje de siguranta).
-
5.8.1 Cuplaje unisens (de cursa libera)

Schema din figura 5.45 sugereaza ca rolele cilindrice care sunt interpuse ntre
semicupla motoare 1 si semicupla condusa 2 pemit transmiterea puterii si momentului de
torsiune ntr- un singur sens de miscare si nu permit antrenarea n celalalt sens. La rotirea
reperului 1 n sensul acelor de ceasornic rolele se mpaneaza si asigura transmiterea miscarii;
la rotirea lui n celalalt sens, rolele se deblocheaza.
a
Q
N
N
a
a
a
b



Figura 5.45

Pastilele dure dintre role si elementul motor nu permit producerea brinelarii, asigurnd
pastrarea geometriei suprafetelor active.
Constructiv, exista numeroase variante constructive, una dintrea acestea fiind
cunoscuta de la transmisia bicicletelor sub numele de torpedou.















Figura 5.46

n figura 5.46 este prezentata schema de calcul. Pentru ca rola sa ramna blocata (n
echilibru), trebuie ca rezultantele R
1
si R
2
sa aiba aceeasi directie si sensuri diferite.
Elementele functionale si constructive principale sunt:
- coeficientii de frecare pentru contactul rola element motor, respectiv rola
element condus
1
=
2
=

;
- unghiurile de frecare f
1
= f
2
= f = a / 2, n care a = f
1
+ f
2
;
- uzual, a = 4 10;
- numarul rolelor z = 3 6.
Din conditia geometrica (a se vedea triunghiul O
1
O
2
A):

2
d a
a cos
2
d D +

(5.77)

Rezulta diametrul d, daca se adopta valori pentru D, a si a.
R
2

2
F
n2

F
n2

A
O
2

B
R
1

1
F
n1

D
a
/
2

d
F
n1

C

2

O
1

Solicitarea rolelor si suprafetelor conjugate este tensiunea de contact hertziana la care
se face verificarea sau dimensionarea.

5.8.2 Cuplaje centrifugale

n figura 5.47.a este prezentata schema de principiu a cuplajului centrifugal;
elementele componente principale sunt:
1 platoul solidar cu semicupla motoare;
2 tamburul sau camasa semicuplei conduse;
3 sabotii;
4 arcurile de readucere.
Daca platoul 1 se roteste n sens orar, la atingerea unei anumite viteze unghiulare ?,
forta de centrifugare F
cf
devine suficient de mare pentru a pune n miscare, prin frecare,
camasa semicuplei 2 pe care este normala. Schema din figura 5.47.b permite calculul fortelor
din sistem.














Figura 5.47.a Figura 5.47.b

Ecuatia de echilibru de momente pentru un sabot, n raport cu punctul O
1
este:

0 c F e F b F ) a a ( F
n n cf 2 1 0
+ + + (5.78)

Punnd conditia de transmitere a momentului de torsiune:

calcul t f
M M unde: (5.79)
R F z M
n f
(5.80)

n care z este numarul de saboti si tinnd cont ca forta centrifuga este de forma:

2
cf
? r m F (5.81)

se poate rescrie prima relatie, astfel:

) e c (
R z
M
) a a ( F b ? r m
calcul t
2 1 0
2
+

+ (5.82)
F
cf

F
cf

1
2
3
4
R

O O
1

O
2

r
F
0
F
0

a
1

a
2

F
cf

F
n

F
n

e
c
b
O
1

n care r este raza centrului de greutate a sabotului, n raport cu centrul O.
Cnd sabotul ncepe sa atinga tamburul 2, F
n
0, iar viteza unghiulara atinge valoarea
?
0
. Ca urmare relatia 5.82 devine:

0 ) a a ( F b ? r m
2 1 0
2
0
+ (5.83)

Din formula de mai sus se poate afla valoarea fortei F
0
. Eliminnd apoi F
0
ntre
relatiile (5. 82) si (5.83) se gaseste expresia din care se poate calcula masa sabotului, astfel:

) ? ? ( b R r z
) e c ( M
m
2
0
2
calcul t

+

(5.84)

n general, ?
0
= 0, 8 ?.
n figura 5.48 este schematizat un cuplaj centrifugal la care elementele intemediare
sunt bile de otel; pentru ca frecarea dintre bile sa fie ct mai mica, n incinta se adauga si ulei.











Figura 5.48

5.9 Cuplaje de siguranta

Rolul acestor cuplaje este acela de a ntrerupe transmiterea miscarii, atunci cnd
momentul de torsiune este mai mare dect cel pentru care s-a facut dimensionarea transmisiei.
Ca urmare, aceste sisteme pot fi numite si cuplaje de suprasarcina. n figura 5.49 este
prezentata o singura varianta constructiva, si anume cuplajul de siguranta cu bile.












Figura 5.49

Bilele 3 sunt introduse n locasuri speciale, practicate n semicuplajele 1 si 2, forta de
apasare fiind asigurata de arcul elicoidal cilindric 4.


Decuplat
Cuplat
2 3 1 4 5
H
7

f
7

5.10 Bibliografie

1. Gafitanu, M., Cretu, S., Pavelescu, D., Racocea, C., Radulescu, Gh., Coca, D.,
Radauceanu, D., Tuleasca, C., Vornicu, Organe de Masini, vol. II, Bucuresti, Ed.
Tehnica, 1983.
2. Brsan, I. si Jscanu, M., Dinamica cuplajelor elastice, Editura Tehnica, Bucuresti,
1988.
3. Draghici, I. s.a., Calculul si constructia cuplajelor, Editura Tehnica, Bucuresti,
1978.
4. Nieman, G., Maschinenelemente, Vol. I, Springer-Verlag, 1975, Berlin.
Tudor, A. s.a., Ambreiaje si cuplaje de siguranta cu frictiune, Institutul Politehnic Bucuresti,
1985.