Sunteți pe pagina 1din 6

IMUNOLOGIE

- CURS 2 Antigenele
 Antigenul poate fi orice substan de origine exogen sau endogen cu proprietatea de a interac iona specific cu receptorii antigenici solubili reprezenta i de anticorpi sau cu receptorii antigenici membranari limfocitari. {Antigenul reac ioneaz cu produ ii unui r spuns imun specific}  Recunoa terea antigenului nu duce neap rat la activarea limfocitar respectiv la generarea unui
r spuns imun; ce poate fi umoral sau celular.

Elemente necaracteristice pentru antigen:


y y natura biochimic (antigenul nu se define te dupa natura biochimica); originea antigenului:  exogen : antigene bacteriene, virale, parazitare, alergene (polen si substan e de origine industrial );  endogen : autoantigenele (pot declan a procese autoimune), antigenele tumorale sau canceroase

Elemente caracteristice pentru antigen: proprietatea de a interac iona specific cu receptorii antigenici. Tipuri de receptori antigenici 1. Receptorii antigenici solubili (cazul cel mai frecvent);
 Exist in organism in lichidul extracelular i reac ioneaz specific cu antigenii solubili.

Ag

R.ag. solubili

[1]

In procesul de indep rtare a antigenului se succed trei etape: y Recunoa terea antigenic ; y Formarea complexelor imune; y Epurarea antigenului. Recunoa terea antigenic : Antigenele exogene dep esc barierele dintre organism si mediu, p trund in organism, unde sunt recunoscute in func ie de conforma ia spa ial . Pot reac iona cu anticorpii solubili (Ig); recunoa terea se realizeaz prin intermediul unei structuri specifice anticorpului, respectiv situsul combinativ pentru antigen. Dac are loc o potrivire de form se realizeaz recunoa terea cu formarea de complexe imune antigen anticorp. Formarea complexelor imune: Semnific faptul ca a avut loc recunoa terea antigenic i ca substan a respectiv este un antigen. Complexele imune reprezint forma imunologic prin care antigenele sunt indep rtate din organism (antigenele sunt indepartate doar sub forma de complexe imune). Epurarea antigenului: Aceste complexe imune nu r man niciodat in situ, ele sunt preluate foarte rapid de c tre macrofage (in special cele din sistemul reticuloendotelial) prin intermediul unor receptori specializa i. Ele realizeaz leg turi cu fragmentul constant al anticorpului (Fc) prin receptorul RFC. Astfel are loc captarea complexului si endocitarea lui, urmand s fie distrus in macrofage in compartimentul lizozomal. Antigenul este indep rtat.

2. Receptorii antigenici membranari:

Sunt receptori prezen i pe suprafata limfocitelor, doar in organele limfoide secundare (ganglioni si splin ). Are loc activarea limfocitelor pe suprafa a c rora are loc recunoa terea (daca limfocitul este activat este de a teptat apari ia unui RIU sau RIC). Uneori limfocitele nu se activeaza si r spunsul imun nu apare. [2]

Condi ia esen ial a func ion rii sistemului imun const in diferen ierea intre self si nonself.

Cand antigenul este recunoscut limfocitul i i pune intrebarea daca este sau nu self:  Daca este antigen nonself apare declan area r spunsului imun prin activarea limfocitelor cu rol efector respectiv limfocitele B produc anticorpi specifici ducand la un RIU iar limfocitele T citotoxice duc la un RIC. R spunsul imun apare pentru c sunt activate LT helper ce elaboreaza ILK (interleukine) care activeaz LB sau LTC (nu ambele). Toate antigenele capabile s genereze un raspuns umoral sau celular prin activarea LT helper se numesc imunogene.  Daca este antigen self nu apar RIU sau RIC pentru ca nu sunt activate limfocitele cu rol efector. Deasemenea nu apar r spunsuri imune pentru c sunt activate LT supresoare care elaboreaz ni te factori care inhib in func ie de situa ie LB / LTC. Toate antigenele care au ca proprietate faptul c inhib activarea r spunsurilor imune ca urmare a activ rii LT supresoare poart denumirea de tolerogene. Separa ia dintre imunogene si tolerogene nu este foarte clara. Excep ii: y Unele tolerogene pot s se transforme in imunogene cand structurile self normale devin anormale; dac selful sufer modific ri structurale sau cand selful devine patologic in cazul antigenelor canceroase. y Unele imunogene se pot comporta ca tolerogene; in cazul mimetismului molecular. [3]

Haptenele: sunt antigene cu structura foarte simpla si greutate molecular foarte mica ce pot fi recunoscute pe suprafa a limfocitelor B ins nu le pot activa si nu pot determina un r spuns imun. Exist trei clase de antigene: I, T, H (foarte rare); Imunogenele reprezinta clasa dominanta a antigenelor 80-85%. Toate antigenele au doua proprieta i:  Specificitatea: proprietatea de a interactiona specific cu receptorii antigenici;  Imunogenitatea: capacitatea de declan are sau activare a unor raspunsuri imune (caracteristic doar imunogenelor). Specificitatea este proprietate obligatorie a oric rui antigen iar imunogenitatea este facultativa. {De exemplu haptenele sunt antigenice dar nu sunt imunogenice}

Imunogenitatea: proprietate a unei substan e de a duce la declan area r spunsului imun; proces
complex ce presupune parcurgerea a trei etape distincte: 1. Selec ia clonala: selec ia de c tre antigenul inductor dintr-un repertoriu preexistent de limfocite doar a acelora care sunt antigen-specifice, respectiv exprim pe membrana lor receptori specifici cu situsuri complementare antigenului. Receptorii antigenici stau la baza selec iei clonale, care are loc doar dac limfocitele se afla in faza G0 a ciclului mitotic. Procesul presupune ca antigenul s : y Depa easc barierele mediu organism ( esut cutanat, epiteliu digestiv, epiteliul bron ic). y Declan eze r spunsul imun (doar in organele limfoide secundare). y Vin in contact cu un repertoriu preexistent de limfocite, de ordinul milioanelor, miliardelor. Antigenul vine in contact cu toate limfocitele dar va fi recunoscut doar de limfocitele care au sitsul combinativ pentru antigenul complementar.

2. Activarea metabolic a limfocitelor B: Limfocitele care au fost selectate clonal anterior au fost activate. 3. Expansiunea clonal (cea mai importanta etap ): celulele active trec in faza M a ciclului mitotic, cand limfobla tii incep sa se divid . Numarul de limfocite per clona este mic. Clonele sunt mici si sunt constituite din limfocite distribuite dispers in organism. Limfocitele rezultate se transforma in [4]

plasmocite cu formarea de anticorpi antigen specifici. Nu se poate obtine un raspuns imun eficient in lispa expansiunii clonale.

Specificitatea: proprietate obligatorie a antigenului de a interac iona numai cu receptorii


antigenici solubili sau membranari specifici ce au in structura lor un situs ce permite recunoa terea prin complemetaritate a unui singur tip de antigen. Situsul combinativ pentru antigen:  Are o structur unic pe toate limfocitele apar inand aceleia i clone.  Este identic structural cu cel al limfocitelor B parentale.  Este constituit din asocierea a doua lan uri polipeptidice.  Sinteza lan urilor se realizeaz printr-un mecanism de recombinare genetic .

Por iunile variabile sunt codate de trei categorii de gene. Situsul combinativ antigenic este de aproximativ 108 pentru limfocitele B si T.

Clase de antigene: 1. Imunogenele sunt antigene complete. Din punct


de vedere biochimic imunogene pot sa fie: proteine sau glicoproteine, fosfolipide, oligozaharide, acizi nucleici. Toate imunogenele sunt constituite din doua parti distincte: partea haptenic responsabil de specificitate si partea carier. Ansamblul carier plus hapten este responsabil de imunogenitate. Specificitatea in vivo este dubla. Determinantii antigenici sunt substructuri ale macromoleculei de Ag nativ care din punct de vedere structural pot fi de doua tipuri: a) Liniari: sunt constitui i din 8-15 aminoacizi dispu i in serie, structuri amfipatice, pozitiona i in interiorul moleculei de antigen nativ, ei fiind elibera i ca urmare a prelucrarii sau procesarii in APC (celule prezentatoare de antigeni). Toti determinan ii antigenici liniari sunt recunoscu i doar de limfocitele T. b) Conforma ionali: sunt constitui i din 8-15 aminoacizi care in cadrul lan urilor polipeptidice sunt situa i in pozi ii diferite, ei fiind adu i in contact direct ca urmare a fold rii lan ului polipeptidic. Determinan ii antigenici conforma ionali sunt constitui i din aminoacizi hidrofili. Sunt situa i la suprafa a moleculei de antigen nativ . Toti determinan ii antigenici conforma ionali sunt recunoscu i doar de limfocitele B si anticorpii produsi , recunoa terea facandu-se pe principiul complementarita ii.

[5]

2. Antigene incomplete sau haptenele:


Antigene cu greutate molecular mic sau foarte mic i structur simpl ce pot fi recunoscute de receptorii antigenici dar ele singure nu pot declan a un raspuns imun decat dac sunt cuplate natural sau artificial cu o macromolecul proteic intens imunogen (carier sau purtator). Haptenele nu au proprietatea de a declansa raspunsuri imune. Haptenele nu pot contribui la concentrarea pe suprafata limfocitelor a cuplurilor Ag-receptor. Imunogenele pot declan a r spunsuri imune deoarece pot realiza bonetarea (concentrarea receptorilor de pe suprafata membranar intr-o arie restrans ). Limfocitele T helper prezint doar receptori pentru carrier iar LB prezinta doar receptori pentru partea haptenica. In func ie de mecanismul prin care declan eaz r spunsurile imune avem: Antigene timo indpendente: sunt antigene care declan eaza doar r spunsuri imune umorale ca urmare a activ rii limfocitelor B.  Antigene timo dependente: declan eaz fie r spunsuri imune umorale fie r spunsuri imune celulare in cadrul unei cooperari celulare la care este necesar prezen a si activitatea limfocitelor T helper. Antigenele timodependente determin un raspuns imun de intensitate variabil in func ie de anumite condi ii de imunogenitate: a) Antigenul trebuie s fie o substant non self. In cazul proteinelor , aestea sunt percepute ca fiind nonslef dac provin din organisme diferite filogenetic. b) Antigenul trebuie s aiba greut i moleculare mari sau foarte mari. c) Antigenul trebuie sa aib o structura complex . d) Antigenul trebuie sa fie o substant procesabil in APC e) R spunsul imun poate avea o intensitate variabil in func ie de varia ia sau haplotipul de molecul HLA exprimat pe membran .

[6]

S-ar putea să vă placă și