Revista Dacia literara, in primul ei numar, intitulat Introductie, formuleazacateva idei care vor directiona intreaga noastra literatura.

2. Aceste idei suntimportante pentru ca stau la baza oricarei literaturi originale si unitare. 3.Ideile lui Kogalniceanu au stimulat crearea specificului national in literaturenoastra dar si aparitia romantismului. Tema Fiind un program estetic,Introductie prezinta ideile pe care se intemeiaza o literature nationala, inviziunea lui Kogalniceanu. Aceste idei sunt de factura romantica. SubiectulIdeile emise de Mihail Kogalniceanu sunt urmatoarele: Cum traducerile nu faco literatura, ele trebuie inlocuite cu o literatura originala. Pentru a se faceinceputul unei literaturi nationale, scriitorii trebuie sa se inspire din folclorulautohton, din istoria patriei si din frumusetile spatiului romanesc. Literaturaromana trebuie sa fie unitara si de aceea este nevoie de o revista in care sapublice scriitorii din toate cele trei provincii. Pentru instituirea unui sistem devalori este nevoie de o critica literara obiectiva. Comentariul Revista Dacialiterara apare la Iasi, in anul 1840, sub directia lui Mihail Kogalniceanu, si va fiinterzisa chiar dupa primul numar, caci, prin chiar numele ei, revista seadresa romanilor din toate cele trei tari intr-un moment politic dificil, in careunirea nu era inca posibila. Autorul isi expune aceasta intentie in mod lamuritsi plastic, afirmand ca revista va fi un repertoriu general a literaturiiromanesti, in carele, ca intr-o oglinda, se vor vede scriitorii moldoveni,munteni, ardeleni, banateni, bucovineni, fiestecarele cu ideile sale, cu limbasa, cu chipul sau. Aceasta deschidere catre toti romanii reprezinta primul pascatre cladirea unei literaturi si a unei limbi unitare. In spiritul acesteirecomandari se va dezvolta literatura noastra preromantica (momentulpasoptist) si romantica (Eminescu), pana aproape de inceputul secoluluinostru; semanatorismul si poporanismul vin pe aceeasi directie. Programulestetic din Introductia lui Mihail Kogalniceanu se intemeiaza, asadar, pe ideicare vizeaza formarea

unei literaturi nationale. Kogalniceanu porneste de la oobservatie simpla: in cultura romana domina traducerile din literaturi straine.El recunoaste ca este nevoie si de modele, dar traductiile nu fac o literatura,ci pot fi primejdioase pentru ca ucid duhul national; de aceea trebuie cautatesubiecte in spatiul romanesc. Astfel, el recomanda ca scriitorii sa fructificeepisoadele eroice din istoria noastra, sa transfigureze artistic frumusetilenaturii si sa prelucreze folclorul autohton. Acestea sunt si principalele temeromantice, dar, in cazul literaturii romane, ele constituie fundamentul uneiliteraturi originale. Implicati in revolutiile democratice de la 1848, majoritateascriitorilor din aceasta perioada manifesta interes pentru ideile luiKogalniceanu, contribuind decisiv la cladirea unei literaturi moderne. Totodata, Kogalniceanu pune pentru prima oara problema unei criticiobiective, in acest sens el vorbind despre o interpretare directa a scriiturii (ase critica cartea, iara nu autorul) si despre o critica facuta fara ura sipartinire. Aceasta va duce implicit la constituirea unui sistem de valori. Sirubricile revistei, anuntate in acest program, sunt de interes. Kogalniceanuconcepe publicatia in patru parti: in prima vor fi publicate compunerioriginale a conlucratorilor foaiei; a doua parte va cuprinde scrieri publicate inalte ziare romanesti; partea a treia va fi dedicata criticii literare, iar inincheiere vor fi prezentate informatii culturale diverse si tot ce poate fivrednic de insemnat pentru publicul roman. Introductia lui Kogalniceanu acontribuit la crearea curentului national si a deschis drumul literaturiimoderne. Referinte critice Luminata din diferite perspective, contributiaDaciei literare la dezvoltarea diferitelor domenii de activitate spirituala crestein importanta, in primul rand, prin momentul istoric in care a aparut. Darprincipiile pe care revista le-a formulat prin programul ei si a caroroportunitate si trainicie le-a valorificat prin activitatea practica a unei pleiadescriitoricesti de inalta chemare si-au prelungit efectele pana tarziu,

ramanandindreptarul ideologic si literar pentru o lunga perioada de timp. (Maria Platon Dacia literara. Destinul unei reviste, viata unei epocii literare, Iasi, Ed. Junimea, 1974, p. 293) La anul 1817, dl Racocea, c. c. translator romnesc n Lemberg, public prospectul unei foi periodice ce era s ias pentru ntia i dat n limba romneasc . Planul s u nu se putu aduce nmplinire. La anul 1822, dl Z. Carcalechi, n Buda, cerc pentru a doua oar o asemenentreprindere, dar i aceasta fu n zadar. n sfr it, la 1827, dl I. Eliad vru i ar fi putut, pe o scar mult mai mare, s ispr veasc aceea ce Racocea i Carcalechi nu putur face. Ocrmuirea deatunce a rii Romne ti nu-i d du voia trebuincioas . A a, pu inii b rba i care pe atunce binevoia a se mai ndeletnici nc cu literatura na ional pierdur n dejdea de a vedea vreodat gazete romne ti. Numai doi oameni nu pierdur curajul, ci a teptar toate de la vreme i de lamprejur ri. Ace tii fur dl aga Asachi i dl I. Eliad; unul n Moldavia, altul n Valahia p strau ninima lor focul lumin tor al tiin elor. A teptarea lor nu fu n elat . mprejur ri cunoscute de to ile venir ntru ajutor. A a, la 1 iunie 1829 n Ia i, ALBINA ROMNEASC v zu lumina zilei pentru ntia i dat . Pu in dup ea se ar t i CURIERUL ROMNESC n Bucure ti. De atunce,unsprezece ani sunt aproape; ntre alte multe naint ri ce sau f cut n ambele principaturi,literatura n-a r mas n lenevire. Ajutat de st pnire, ap rat i mbog it de ni te b rba i mari i patrio i adev ra i, a c rora nume vor fi trainice ca veacurile, nlesnit prin miile de coli ce s-auf cut n trgurile i satele Moldo-valahiei, literatura noastr f cu pasuri de uria i ast zi senum r cu mndrie ntre literaturile Europei.Dupa Albin i dup Curier , multe alte gazete romne ti s-au publicat n deosebitele trei mari provincii ale vechii Dacii. A a, n pu in vreme, am v zut n Valahia: Muzeul na ional, Gazetateatrului, Curiozul, Romania, P mnteanul, Mozaicul, Curierul de ambe sexe, Vestitorul bisericesc, Cantorul de avis

; n Moldova: Al uta romneasc , Foaia s teasc , Oziris ; n Ardeal: Foaia Duminicii, Gazeta de Transilvania i Foaia inimii . Unele dintr-nsele, adic acele care auavut un nceput mai statornic, tr iesc i ast zi; celelalte au pierit sau din nep sarea lor, sau dinvina altora. Cele mai bune foi ce avem ast zi sunt: Curierul romnesc , sub redac ia dlui I. Eliad, Foaia inimii a dlui Bari i Albina romneasc , care, n anul acesta mai ales, au dobnditmbun t iri sim itoare. ns , afar de politic , care le ia mai mult de jum tate din coloanele lor,tustrele au mai mult sau mai pu in o color local . Albina este prea moldoveneasc , Curierul , cudreptate poate, nu prea ne bag n seam , Foaia inimii , din pricina unor greut i deosebite, nueste n putin de a avea mp rt ire de naintirile intelectuale ce se fac n ambele principaturi. Ofoaie, dar, care, p r sind politica, s-ar ndeletnici numai cu literatura na ional , o foaie care,f cnd abnega ie de loc, ar fi numai o foaie romneasc i prin urmare s-ar ndeletnici cu produc iile romne ti, fie din orice parte a Daciei, numai s fie bune, aceast foaie, zic, ar mplinio mare lips n literatura noastr . O asemenea foaie ne vom sili ca s fie DACIA LITERAR ; nevom sili, pentru c nu avem sumea a preten ie s facem mai bine dect predecesorii no tri. ns urmnd unui drum b tut de dn ii, folosindu-ne de cerc rile i de ispita lor, vom avea mai pu inegreut i i mai mari nlesniri n lucr rile noastre. Dacia , afar de compunerile originale aredac iei i a conlucr torilor s i, va primi n coloanele sale cele mai bune scrieri originale ce vag si n deosebitele jurnaluri romne ti. A adar, foaia noastr va fi un repertoriu general alliteraturii romne ti, n care, ca ntr-o oglind , se

vor vedea scriitori moldoveni, munteni,ardeleni, b n eni, bucovineni, fie tecare cu ideile sale, cu limba sa, cu tipul s u. Urmnd unuiasemene plan, Dacia nu poate dect s fie bine primit de publicul cititor. Ct pentru ceea ce seatinge de datoriile redac iei, noi ne vom sili ca moralul s fie pururea pentru noi o tabl de legi iscandalul o urciune izgonit . Critica noastr va fi nep rtinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana. Vr jma i ai arbitrarului, nu vom fi arbitrari n judec ile noastre literare. Iubitori ai p cii, nu vom primi nici n foaia noastr discu ii ce ar putea s se schimbe n vrajbe. Literaturanoastr are trebuin de unire, iar nu de dezbinare; ct pentru noi, dar, vom c uta s nu d m ceamai mic pricin din care s-ar putea isca o urt i nepl cut neunire. n sfr it, elul nostru esterealizarea dorin ei ca romnii s aib o limb i o literatur comun pentru to i.Dorul imita iei s-a f cut la noi o manie primejdioas , pentru c omoar n noi duhul na ional.Aceast manie este mai ales covr itoare n literatur . Mai n toate zilele ies de sub teasc c r i nlimba romneasc . Dar ce folos! c sunt numai traduc ii din alte limbi i nc i acele dear fi bune. Traduc iile ns nu fac o literatur . Noi vom prigoni ct vom putea aceast manieucig toare a gustului original, nsu irea cea mai pre ioas a unei literaturi. Istoria noastr aredestule fapte eroice, frumoasele noastre ri sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitore ti i de poetice, pentru ca s putem g si i la noi sujeturi de scris, f r s avem pentruaceasta trebuin s ne mprumut m de la alte na ii. Foaia noastr va primi ct se poate mai rar traduceri din alte limbi; compuneri originale i vor umple mai toate coloanele. Dacia , ce prin urmare va cuprinde toate ramurile literaturii noastre, va fi desp r it n patru p r i.n partea dinti vor fi compuneri originale a conlucr torilor foaiei; partea a doua va avea articoleoriginale din celelalte jurnaluri romne ti. Partea a treia se va ndeletnici cu critica c r ilor nouie ite n deosebitele provincii ale vechii Dacii. Partea a patra, numit Telegraful Daciei

, ne va dan tiin ri de c r ile ce au s ias n pu in, de cele ce au ie it de sub tipar, rela ii de adun rilenv a ilor romni, tiri despre literatorii no tri i, n sfr it, tot ce poate fi vrednic de nsemnat pentru publicul romn. Mihail Kogalniceanu se naste intr-o familie de boieri moldoveni, si beneficiaza de oeducatie solida. Dupa ce ia lectii particulare, urmeaza colegiul in Franta siGermania. Dotat cu spirit practic si curiozitate intelectuala, Kogalniceanu incearcasa invete tot ceea ce-i pare folositor; in paralel, frecventeaza o sala de sport si ia silectii de drept. Reintors in tara, isi cumpara o tipografie, scoate carti si reviste, intrecare si Dacia literara. Visul sau este de a contribui nemijlocit la realizarea unitatiiculturale si a romanilor, la occidentalizarea tarii. in acest sens, se implica in nume-roase activitati, culminand cu cele administrative - sub domnia lui Cuza ajungandprim-ministru.A scris proza clasicista cu accente satirice, intre care amintim Fiziologia provincialului in Iasi. Numele lui Kogalniceanu ramane legat de aparitia revistei Dacia literara in modspecial, pe care a tiparit-o in 1840, cu intentia de a crea o publicatie pentru romaniidin toate cele trei provincii. Introductie la Dacia Literara 1840 (program estetic) 1. Revista Dada literara, in primul ei numar, intitulat Introduct ie, formuleazacateva idei care vor directiona intreaga noastra literatura.2. Aceste idei sunt importante pentru ca stau la baza oricarei literaturi originale siunitare.3. Ideile lui Kogalniceanu au stimulat crearea specificului national in literaturanoastra dar si aparitia romantismului.

Fiind un program estetic, Introductie

prezinta ideile pe care se intemeiaza o litera-tura nationala, in viziunea lui Kogalniceanu. Aceste idei sunt de factura romantica. Subiectul Ideile emise de Mihail Kogalniceanu sunt urmatoarele: Cum traducerile nu fac o literatura, ele trebuie inlocuite cu o literatura originala. Pentru a se face inceputul unei literaturi nationale, scriitorii trebuie sa se inspiredin folclorul autohton, din istoria patriei si din frumusetile spatiului romanesc. Literatura romana trebuie sa fie unitara si de aceea este nevoie de o revista incare sa publice scriitorii din toate cele trei provincii. Pentru instituirea unui sistem de valori este nevoie de o critica literara obiectiva. Comentariul Revista Dacia literara apare la Iasi, in anul 1840, sub directia lui MihailKogalniceanu, si va fi interzisa chiar dupa primul numar, caci, prin chiar numeleei,revista se adresa romanilor din toate cele trei tari intr-un moment politic dificil, incare unirea nu era inca posibila. Autorul isi expune aceasta intentie in mod lamuritsi plastic, afirmand carevista va fi un repertoriu general a literaturii romanesti, incarele, ca intr-o oglinda, se vor vede scriitorii moldoveni, munteni, ardeleni,banateni, bucovineni, fiestecarele cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau. Aceastadeschidere catre toti romanii reprezinta primul pas catre cladirea unei literaturi si aunei limbi unitare. in spiritul acestei recomandari se va dezvoltaliteratura noastrapreromantica (momentul pasoptist) si romantica (Eminescu), pana aproape deinceputul secolului nostru; semanatorismul si poporanismul vin pe aceeasi directie.Programul estetic din Introductia lui Mihail Kogalniceanu se intemeiaza, asadar, peidei care vizeaza formarea unei literaturi nationale. Kogalniceanu porneste de la oobservatie simpla: in cultura romana domina traducerile din literaturi straine. Elrecunoaste ca este nevoie si de modele, dar traductiile nu fac o literatura, ci pot fi primejdioase

pentru ca ucid duhul national; de aceea trebuie cautate subiecte inspatiul romanesc. Astfel, el recomanda ca scriitorii sa fructifice episoadele eroicedin istoria noastra, sa transfigureze artistic frumusetile naturii si sa prelucrezefolclorul autohton. Acesteasunt si principalele teme romantice, dar, in cazulliteraturii romane, ele constituie fundamentul unei literaturi originale. Implicati inrevolutiile democratice de la 1848, majoritatea scriitorilor din aceasta perioadamanifesta interes pentru ideile lui Kogalniceanu, contribuind decisiv la cladirea uneiliteraturi moderne. Totodata, Kogalniceanu pune pentru prima oara problema unei critici obiective, inacest sens el vorbind despre o interpretare directa a scriiturii (a se critica cartea,iara nu autorul) si despre o critica facuta fara ura si partinire. Aceasta va duceimplicit la constituirea unui sistem de valori.Si rubricile revistei, anuntate in acest program, sunt de interes. Kogalniceanuconcepe publicatia in patru parti: in prima vor fi publicate compuneri originale aconlucratorilor foaiei; a doua parte va cuprinde scrieri publicate in alte ziareromanesti; partea a treia va fi dedicata criticii literare, iar in incheiere vor fiprezentate informatii culturale diverse si tot ce poate fi vrednic de insemnat pentru publicul roman. Introductia lui Kogalniceanu a contribuit la crearea curentuluinational si a deschis drumul literaturii moderne. Programul Daciei literare LaWikisurs exist texte originale legate de Introduc ie la "Dacia literar " n primul num r al revistei, sub titlul Introduc ie , M. Kog lniceanu, ntemeietorul revistei, public un articol program care sintetizeaz n patru puncte idealurile literare ale scriitorilor pa opti ti:1.Combaterea imita iei scriitorilor str ini i a traducerilor mediocre: ngrijorat de s r cialiteraturii romne, ale c rei opere se puteau num ra pe degete, Ion Heliade

R dulesculansase un apel ncurajator c tre tinerii scriitori: Scrie i, b ie i, orice, numai scrie i!Interpretnd ndemnul din punct de vedere cantitativ, multe publica ii ale epocii auncurajat o literatur mediocr , adesea imitat dup crea ii siropoase occidentale, pervertind gustul public. M. Kog lniceanu avertizeaz asupra pericolului unei astfel deliteraturi, care elimin criteriul estetic;2.Crearea unei literaturi de specific na ional: n loc s imite pe scriitorii str ini, romnii ar putea f uri o literatur autohton , inspirat din istorie, natur i folclor. Preluat dinestetica romantic european , aceast tripl recomandare se va reg si n operele pa opti tilor: o Folclorul va face obiectul preocup rilor teoretice, dar va deveni i surs important de inspira ie.Alecu Russo, n studiul Poezia poporal , define tefolclorul ca pe o oglind realist a vie ii poporului i ca pe un izvor nesecat deinspira ie pentru literatura cult . El l va ajuta pe Alecsandri s alc tuiasc primaculegere de Poezii poporale ale romnilor (1852), urmat de Balade (Cnticeb trne ti ). Multe dintre poeziile volumului Doine i l crimioare , de V.Alecsandri sunt n metru popular. Gh. Asachi valorific mitologia popular ntr-osuit de balade i legende. Expresia cea mai profund inspira iei folclorice sereg se te ns n capodopera Zbur torul , deIon HeliadeR dulescu; o Natura va face obiectul unor ample relat ri de c l torie, ca O primblare la mun i sau Balta Alb , deVasile Alecsandri, Memorial de c l torie , deGrigoreAlexandrescu . a. Elogiul frumuse ilor patriei apare de asemenea n volumulPasteluri, de V. Alecsandri; o

Istoria este privit ca model pentru contemporani, fie pentru a exprima idealul deeliberare i unitate na ional , fie pentru a ilustra satiric realit ile sociale. Alexandru L pu neanul , de C. Negruzzi, face parte dintr-un ntreg ciclu de Fragmente istorice n proz , n timp ce Alecsandri creeaz ample poeme eroice,ca Dan, c pitan de plai , Dumbrava Ro ie sau drame istorice ca Despot-vod .Foarte gustate n epoc sunt fiziologiile (echivalente n proz ale satirei sau alefabulei), cum ar fi Cuconi a Dr gana , de Ion HeliadeR dulescusau Fiziologia provin ialului , de Constantin Negruzzi; 3. Lupta pentru unitatea limbii: lul nostru este realiza ia dorin ei ca romnii s aib olimb i o literatur comun pentru to i. Eforturile colii Ardelene de unificare a limbiisunt continuate de pa opti ti, care ncearc s formuleze normele limbii literare,respingnd exager rile latiniste i plednd pentru introducerea alfabetului latin.AlecuRusso, ntr-o serie de Cuget ri publicate n Romnia literar respinge curentelelatiniste care prin sistemele lingvistice propuse nstr ineaz mo tenirea na ional .IonHeliadeR dulescuscrie Gramatica romneasc , n care combate scrierea etimologic iare p reri juste despre mbog irea limbii cu neologisme; 4. Dezvoltarea spiritului critic: spernd ca prin impunerea acestor reguli s creeze un sistemde valori pentru publicul romn, M. Kog lniceanu introduce i conceptul de critic obiectiv , subliniind c analiza critic se va face numai asupra operei: Critica noastr vafi nep rtinitoare. Vom critica cartea, iar nu persoana.

pe o stnc neagr , ntr-un vechi castel,Unde cur -n poale un ru mititel,Plnge i suspin tn ra domni ,Dulce i suav ca o garofi ;C ci n b t lie so ul ei doritA plecat cu oastea i n-a mai venit.Ochii s i alba tri ard n l crimeleCum lucesc n rou dou viorele;Buclele-i de aur cad pe albu-i sn,Rozele i crinii pe fa -i sengn.ns doamna soacr lng ea vegheaz i cu dulci cuvinte o mb rb teaz .IIUn orologiu sun noaptea jum tate.n castel n poart oare cine bate?- Eu sunt, bun maic , fiul t u dorit;Eu, i de la oaste m ntorc r nit.Soarta noastr fuse crud ast dat :Mica mea o tire fuge sf r mat .Dar deschide i poarta... Turcii m -nconjor...Vntul sufl rece... R nile m dor!Tn ra domni la fereastr sare.- Ce faci tu, copil ? zice doamna mare.Apoi ea la poart atunci a ie it i-n t cerea nop ii astfel i-a vorbit:- Ce spui, tu, str ine? tefan e departe;Bra ul s u prin taberi mii de mor i mparte.Eu sunt a sa mum ; el e fiul meu;De e ti tu acela, nu- i sunt mum eu!ns dac cerul, vrnd s -ngreuiezeAnii vie ii mele i s m -ntristeze, Nobilul t u suflet astfel l-a schimbat;Dac tu e ti tefan cu adev rat,Apoi tu aice f r biruin Nu po i ca s intri cu a mea voin .Du-te la o tire! Pentru ara mori! i- i va fi mormntul coronat cu flori!III tefan se ntoarce i din cornu-i sun ;Oastea lui zdrobit de prin v i adun .Lupta iar ncepe... Du manii zdrobi iCad ca ni te spice, de securi lovi i