Curs XIII Motivele de recurs Recursul, spre deosebire de apel, presupune o sfera limitata de motive pentru care poate

fi admis. In principal exista 2 situatii erorile de drept formal sau procesual (error in procedendo) si erorile de drept material sau substantial (error in jus judecando) este de esnta recursului faptul ca in procedura de recurs instanta verifica doar daca s-a procedat la o corecta aplicare a legii la starea de fapt retinuta in mod suveran de instanta de fond si apel. Din aceste considerente in art. 385 ind. 9 CPP stabileste in mod limitativ un numar de 21 de motive de recurs care pot fi grupate in 2 principale categorii: A. motive formale sau de procedura B. motive de judecata sau substantiale A. Motive formale 1) in conformitate cu art. 385 ind. 9 CPP alin. 1 lit. a constituie motiv de recurs faptul ca nu au fost respectate dispozitiile procesual penale incidente in materia competentei materiale (ratione materiae) si a competentei personale (ratione personae). Incalcarea dispozitiilor de aceasta natura determina nulitatea absoluta a hotararii, cazurile fiind incluse in dispozitiile art. 197 CPP alin. 2. 2) incalcarea regulilor privind sesizarea instantei. In acest caz este vorba despre actul de sesizare si nu continutul probator. Atunci cand e vorba despre regularitatea sesizarii, ne referim atat la sesizarea primara cat si la sesizarea derivata (de exemplu prin declinare de competenta) sau o sesizare complementara (procedura prevazuta de art. 278 alin. 8 lit. c sau la alte moduri de sesizare cum e cazul casarii cu trimitere, cand instanta ierarhic superioara a desfiintat hotararea si a trimis-o spre rejudecare in masura in care sunt incalcate dispozitiile prevazute in art. 197 alin. 2 CPP. 3) situatia in care instanta nu a fost compusa potrivit legii, ori s-au incalcat dispozitiile art. 292 (stabilitatea si unicitatea completului de judecata) sau situatia in care a existat un caz de incompatibilitate prevazut de lege.

In privinta compunerii instantei, ne referim atat la aspectul constitutiv ( alcatuirea completului de judecata da la instantele anterioare cu numarul de judecatori prevazut de l. 304/2004) cat si cel functional al compunerii instantei1. In privinta celui de-al doilea caz si anume incalcarea principiului stabilitatii si unicitatii completului de judecata, legea dispune imperativ, sub sanctiunea nulitatii absolute, faptul ca membrii completului trebuie sa ramana aceeasi. Prin exceptie daca in mod obiectiv se schimba acesti membri, procesul se reia obligatoriu din faza dezbaterilor (principiul nemijlocirii). O a treia situatie este cea in care a existat un motiv de incompatibilitate (art. 46 si urm.). 4) situatia in care sedinta de judecata nu a fost publica, cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege. Cerinta publicitatii sedintei de judecata se impune in raport de dispozitiile alin. 2 al art. 1 CPP, in coformitate cu care procesul penal trebuie sa aiba un rol educativ. Prezenta partilor si a asistentei permite realizarea perceptiei opiniei publice asupra cauzei dezbatute. 5) judecata a avut loc in absenta procurorului sau a inculpatului, in situatia in care prezenta acestora este obligatorie. a) referitor la participarea procurorului la sedinta de judecata art. 315 CPP2 stabileste situatiile in care prezenta acestuia este obligatorie. b) in privinta prezentei inculpatului in art. 291 alin. 3 se prevede ca partea prezenta la un termen nu mai este citata pentru termenele ulterioare, chiar
1

Diferenta dintre compunerea si alcatuirea completului - aceasta din urma presupune si participarea la judecata a procurorului de sedinta si a grefierului. Compunerea rezulta in mod expres din incheierea de sedinta sau din preambulul hotararii atacate. In practica judiciara s-a stabilit ca nesemnarea de pe minuta echivaleaza cu absenta. 2 Art. 315. Participarea procurorului. (1) Procurorul este obligat sa participe la sedintele de judecata ale judecatoriilor, in cazul in cauzele in care instanta penala a fost sesizata prin rechizitoriu, in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare ori in cauzele in care unul dintre inculpate se afla in stare de detentie sau in vreuna din situatiile prevazute de art .171 alin. 2 ( cand invinuitul sau inculpatul este minor, internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institute medical educativ, cand este retinut sau arestat chiar in alta cauza, cand fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta a internarii medicale sau obligarea la tratament medical chiar in alta cauza ori cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul sa inculpatul nu si-ar putea face singur apararea, precum si in alte cazuri prevazute de lege), precum si in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii. La sedintele de judecata privind alte infractiuni, procurorul participa cand considera necesar. (2) La sedintele de judecata ale celorlalte instante, participarea procurorului este obligatorie in toate cazurile.

daca ar lipsi la vreunul din aceste termene. In cazul inculpatului in stare de arest fie preventiv, fie in stare de detentie, asigurarea prezentei sale este obligatorie, sub sanctiunea nulitatii absolute. Art. 385 alin. 3 prevede ca in recursul declarat de inculpat impotriva incheierii de luare a masurii arestarii preventive, prezenta acestuia nu mai este necesara in fata instantei de recurs. O alta situatie de obligativitate e prevazuta in art. 484 alin. 1 in cazul judecarii infractorilor minori, cand trebuie asigurata prezenta acestora. 6) in art. 385 ind. alin. 6 este prevazut ca motiv de recurs situatia in care urmarirea penala sau judecata a avut loc in lipsa aparatorului, cand prezenta acestuia era obligatorie in conditiile legii (art. 171 CPP). Practica judiciara (ICCJ) echivaleaza cu lipsa aparatorului, nedepunerea delegatiei de aparator, chiar daca in partea introductiva (incheiere sau preambul) s-a trecut mentiunea ca inculpatul a fost asistat de aparator, fara precizarea numelui acestuia. Aceasta situatie apare si atunci cand judecarea a avut loc cu un vocat din oficiu, desi inculpatul avea aparator ales sau numirea de catre instanta, in cursul procesului, a unui avocat din sala in calitate de aparator din oficiu. Apararea trebuie sa fie reala nu formala. 7) situatia in care judecata avut loc in absenta referatului de evaluare, in cazurile cu infractori minori. Art. 482 CPP impune sub sanctiunea nulitatii absolute, obligativitatea acestui referat de evaluare care se intocmeste de cosilieriisociali din cadrul Serviciului de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor. 8) cand nu a fost efectuata expertiza psihiatrica a inculpatului in cazurile si conditiile prevazute de art. 117 alin. (1) si (2) CPP 3. In aceste cazuri expertiza trebuie efectuata in conditiile stabilite de procedura si anume internare nu si ambulatoriu. In practica judiciara s-a considerat ca nu s-a respecatat cerinta cand expertiza s-a facut prin observatie clinica (din foaia de observatie clinica).

Art. 117. Expertiza obligatorie. (1) Efectuarea unei expertize psihiatrice este obligatorie in cazul infractiunii de omor deosebit de grav, precum si atunci cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei expertize. (2) Expertiza in aceste cazuri se efectueaza in institutii sanitare de specialitate. In vederea efectuarii expertizei, organul de cercetare penala cu aprobarea procurorului sau instanta de judecata dispune internarea invinuitului sau inculpatului pe timpul necesar. Aceasta masura este executorie si se aduce la indeplinire, in caz de opunere, de organele de politie.

9) hotararea judecatoreasca nu cuprinde motivele pe care se bazeaza solutia adoptata, ori motivarea solutiei contrazice dispozitivul hotararii sau hotararea nu se intelege. a) nemotivarea hotararii este in cazul in care judecatorii de la instanta anterioara nu precizeaza motivele, temeiurile, ratiunile, nu argumenteaza considerentele pe care s-a ajuns la solutia pronuntata. In practica judiciara s-a retinut acest caz in situatia simplei inserari in considerente ca istanta retine vinovatia si pe baza probelor din dosar sau in cazul in care instanta de apel in motivare precizeaza ca constata hotararea primei instante legala si temeinica. b) in situatia in care exista divergente evidente intre partea expozitiva si dispozitiv de exemplu se motiveza necesitatea condamnarii inculpatului iar in dispozitiv se pronunta achitarea ori in motivare se probeaza necesitatea schimbarii incadrarii juridice iar in dispozitiv e condamnat in baza incadrarii prevazute in rechizitoriu. O alta situatie e cea in care in motivare se justifica necesitatea admiterii in parte a actiunii civile iar in dispozitiv actiunea civila e admisa in intregime. c) cand hotararea nu poate fi inteleasa de exemplu cazurile in care din partea expozitiva rezulta o totala confuzie asupra starii de fapt. De regula acest lucru se intampla in cazul infractiunilor concurente sau la pluralitatilor de faptuitor. 10) instanta nu s-a pronuntat asupra unei fapte retinute in sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori cu privire la cereri esentiale care sunt de natura care sunt de natura sa asigure partilor garantarea exercitiului drepturilor procesuale si care sunt de natura sa influenteze modul de solutionare al cauzei. Aceste motive constau in omisiuni ale instantelor de fond. a) instanta desi a fost investita prin rechizitoriu cu mai multe infractiuni s-a pronuntat doar asupra unora din acestea si dintr-o eroare esentiala a omis sa hotarasca asupra altor infractiuni imputate inculpatului. b) vicii in legatura cu administrarea unor probe propuse fie de procuror fie de parti ( de ex. in rechizitoriu sunt indicati 6 martori iar

instanta nu citeaza niciunul, sau apararea solicita audierea unor martori si instanta nu se pronunta asupra cererii). c) instanta nu s-a pronuntat asupra unor cereri esentiale de natura sa influenteze hotararea in cauza de ex. nu se pronunta asupra unor cereri privind efectuarea unor expertize contabile sau instanta respinge cererea pt. angajarea aparatorului ales dispunand apararea din oficiu. Cererea trebuie sa fie de natura sa influenteze fondul cauzei ( ajuta la clarificarea situatiei juridice) fie in sensul unei solutii gresite fie care ar fi ajutat la clarificarea situatiei juridice. 11) instanta admis o cale de atac neprevazuta de lege sau tardiv introdusa de ex. in cauza nu se putea introduce apel si totusi instanta judeca in apel. 12) cand judecata in prima instanta sau in apel a avut loc fara indeplinirea procedurii de citare sau partea, desi a fost citata, s-a aflat in imposibilitatea de a se prezenta si de anunta instanta despre aceasta impiedicare( identitate cu cazul de contestatie in anulare prevazut in art. 386 lit. b). a) judecata a avut loc fara indeplinirea procedurii de citare b) partea desi a fost legal citata a fost in imposibilitate obiectiva de a se prezenta de ex. cel internat de urgenta si supus unor interventii chirurgicale sau cel care a fost arestat preventiv in strainatate si avea termen in Romania sau cel care datorita unor calamitati naturale nu se pot prezenta. Partea trebuie sa nu fi fost in masura sa incunostinteze instanta. B. Motive substantiale 13) instanta a pronuntat o hotarare de condamnare pentru o alta fapta decat cea pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, cu exceptia extinderii obiectului judecatii pentru alte infractiuni ( art. 336), respectiv fata de alte persoane ( art. 337) de ex. in cazul in care o persoana e trimisa in judecata pt delapidare si cu ocazia judecatii se constata ca fapta a fost comisa prin fals material si uz de fals, infractiuni concurente cu delapidarea respectiv in cazul in care un martor in timpul sedintei de judecata recunoaste ca a contribuit la comiterea faptei.

14) inculpatul a fost condamnat pentru o fapta neprevazuta de legea penala ( art. 10 litera b). 15) cand s-au aplicat pedepse gresit individualizate sau in alte limite decat cele stabilite de lege (art. 72 CP4). Pedeapsa este fie disproportionata in raport cu fapta reala fie sunt depasite limite fara a se retine circumstante agravante sau atenuante sau se depaseste maximul special fara motivatie sau a maximului general de 30 de ani. 16) persoana condamnata a mai fost judecata definitiv pentru aceeasi fapta sau exista o cale de inlaturare a raspunderii penale ori pedeapsa a fost gratiata, a intervenit decesul inculpatului. Incalcarea autoritatii de lucru judecat prezumtie absoluta de legalitate care se bucura o hotarare judecatoreasca care nu a fost atacata ori fata de care s-au epuizat toate caile de atac (art. 10 litera j). 17) in mod gresit inculpatul a fost achitat pe motiv ca fapta nu e prevazuta de legea penala sau in mod gresit s-a dispus incetarea procesului penal pe motivul ca exista autoritate de lucru judecat sau o cauza de inlaturare a rapsunderii penale ori ca a intervenit decesul inculpatului sau pedeapsa a fost gratiata. 18) faptei i s-a dat o gresita incadrare juridica fie s-a schimbat incadrarea juridica in mod nejustificat. S-a retinut de exemplu talharie si era furt. 19) cand s-a comis o grava eroare de fapt avand drept consecinta pronuntarea unei hotarari gresite, fie de achitare fie de condamnare. Conditiile ce trebuiesc indeplinite pentru a fi in prezenta erorii grave: - sa fie evidenta adica starea de fapt sa se afle in discordanta reala cu realitatea obiectiva - eroarea sa fie esentiala adica sa se rasfranga major asupra hotararii - sa se fi retinut in mod nejustificat in circumstante de atenuare sau agravare inexistente.

Art. 72. Criteriile generale de individualizare. (1) La stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozitiile partii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza rasunderea penala.

20) judecatorii de fond au comis un exces de putere, in sensul ca au trecut in domeniul unei altei puteri constituite in stat. De ex. in cazul unei condamnari judecatorul aplica si o sanctiune administrativa ori judecatorul inventeaza o noua infractiune. 21) cand a intervenit o lege mai favorabila condamnatului (art. 13 C. Penal) Motivarea recursului Conform art. 385 ind.10 - motivele de recurs se formuleaza in scris prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, care trebuie depus la instanta de recurs, cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata in fata instantei de recurs. In legatura cu natura juridica a acestui termen opinia dominanta este aceea potrivit careia acesta este un termen peremtoriu, adica nerespectarea lui atrage respingerea recursului ca nemotivat. Prin sintagma depunerea recursului la instanta de recurs se intelege existenta faptica a motivelor scrise depuse cel putin cu 5 zile inainte de recurs, si nu expediate prin posta cu dovada stampilei postei cu recipisa expedierii. Exista si opinii contrare, astfel Inalta Curte prin decizia 1626 din 1994 a stabilit posibilitatea sustinerii orale a recursului de catre recurent Prin exceptie de la aceasta regula motivarea recursului - instanta este obligata ca din oficiu sa ia in considerare motivele de recurs prevazute de art. 385 ind. 9 alin. 1 punctele 1-7, 10, 13, 14, 19 si 20. A doua situatie - instanta este obligata sa ia in considerare din oficiu numai anumite cazuri daca ele au influentat solutia in defavoarea condamnatului in situatiile prevazute 11, 12, 15, 17-18 pentru ca in aceste situatii s-a creat celui in cauza o situatie mai grea in mod necuvenit. Pentru toate celelalte 3 cazuri in stanta va lua in considerare motivele de recurs numai daca sunt invocate de catre recurent. Efecte A. Efectul suspensiv. Potrivit art. 385 ind. 5, recursul este suspensiv de executare att n ce privete latura penal, ct i latura civil, afar de cazul cnd legea dispune altfel. Efectul suspensiv al recursului se produce ope legis atunci cnd acesta a fost declarat n termenul legal i numai n raport cu dispoziiile hotrrii fa de care s-au invocat motive de recurs. Ca excepie, recursul nu suspend executarea hotrrii atacate n urmtoarele cazuri:

1) recursul declarat mpotriva ncheierii prin care judectorul a dispus n cursul urmririi penale luarea msurii arestrii preventive sau prin care a constatat ncetarea de drept a acestei msuri (art. 140 ind. 3 alin. 8); 2) recursul declarat mpotriva ncheierii prin care instana a dispus n timpul judecii n prim instan sau n apel luarea sau meninerea unei msuri preventive sau prin care a constatat ncetarea de drept a acestei msuri (art. 141 alin.3); 3) recursul declarat mpotriva ncheierii prin care s-a dispus prelungirea arestrii preventive (art. 159 alin.8) 4) recursul declarat mpotriva ncheierii prin care instana a suspendat cauza pe motiv de boal a inculpatului (art. 303 alin.3) 5) recursul declarat mpotriva hotrrii prin care instana a confirmat msura internrii medicale; 6) recursul declarat mpotriva hotrre (sentin sau decizie) s-a pronunat asupra lurii, meninerii sau revocrii msurii arestrii preventive a inculpatului i asupra lurii sau revocrii obligrii acestuia de a nu prsi localitatea sau ara (art. 350 alin.1 i alin.4); 7) recursul declarat mpotriva hotrrii instanei prin care aceasta a soluionat plngerea mpotriva msurilor asiguratorii (art. 168 alin.2). B. Efectul devolutiv. Spre deosebire de apel, recursul nu poate avea efect devolutiv total, ci numai parial. El devolueaz cauza n faa instanei de recurs numai n drept. Potrivit art. 386 ind. 6, efectul devolutiv al recursului prezint anumite limite determinate de: a) persoana care l-a declarat; b) persoana la care se refer declaraia de recurs; c) calitatea pe care recurentul o are n proces; d) motivele de recurs prevzute expres de lege n art. 385-9. Recursul declarat mpotriva unei hotrri care, potrivit legii, nu poate fi atacat cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevzute n art. 385 ind. 9, iar instana este obligat ca, n afara temeiurilor invocate i cererilor formulate de recurent, s examineze ntreaga cauz sub toate aspectele. C. Efectul neagravrii situaiei n propriul recurs. Potrivit art. 385 ind. 8, regula este incident atunci cnd :

1) exist recursul unei singure pri sau a mai multor pri care formeaz un grup cu aceeai poziie procesual 2) exist recursul procurorului declarat expres n favoarea unei pri. n consecin, regula nu este aplicabil atunci cnd: a) exist i recursul unei pri cu interese contrare b) exist recursul procurorului fr rezerve D. Efectul extensiv. Potrivit art. 385- ind. 7, instana de recurs examineaz cauza prin extindere i cu privire la prile care nu au declarat recurs sau la care acesta nu se refer, putnd hotr i n privina lor, fr s poat crea acestor pri o situaie mai grea. De asemenea, procurorul, chiar dup expirarea termenului de recurs, poate cere extinderea recursului declarat de el n termen i fa de alte persoane dect acelea la care s-a referit, fr a se putea crea acestora o situaie mai grea. Renuntarea la recurs sau retragerea recursulului Dispozitiile aplicabile in materia apelului pentru renuntarea la apel sunt aplicabile si in cazul recursului (art. 366 si 367) In conformitate cu art. 385 ind. 4 alin. 2 oricare dintre parti care a recurat hotararea, poate renunta la recurs inauntrul acestui termen. Exista o diferenta intre renuntare si retragere deoarece aceasta din urma opereaza dupa expirarea acestui termen si are ca efect constatarea retragerii in fata instantei ierarhic superioare. De asemenea dispozitiile aplicabile in materia retragerii apelului (art. 369) sunt aplicabile si in materia retragerii recursului. Astfel dupa expirarea termenului de recurs oricand pana cel mai tarziu pana la acordarea cuvantului pentru dezbateri partea sau procurorului poate sa-si retraga recursul. Daca retragerea nu intervine in termenul rezonabil de 5 zile inaintea primului termen, si in cursul dezbaterilor, partea care a retras recursul poate fi obligata la cheltuielile de judecata pentru ca se face in culpa procesuala. Procedura judecarii recursului Obiectul judecatii in recurs Art. 385 ind. 14 judecata in recurs se rezuma doar la verificarea hotararii atacate exclusiv pe baza probelor existente la dosar. Prin exceptie sunt admisibile inscrisurile noi ce pot fi depuse la dosar. Judecata in recurs are ca obiect verificarea legalitatii hotararii atacate si nu a procedurii.

Procedura de judecata Judecata recursului se deruleaza de regula dupa regulile procedurale aplicabile judecatii in prima instanta. Prin derogare art. 385-385 ind. 14 prevad o procedura derogatorie specifica judecatii in recurs. Structura judecatii in recurs a) pregatirea sedintei de judecata (masuri pregatitoare) b) sedinta de judecata in recurs c) deliberarea si pronuntarea hotararii a) Pregatirea sedintei Dupa inregistrarea cauzei la Registratura instantei, judecatorul delegat de presedintele instantei procedeaza la rpartizarea cauzei (aleatoriu in sistem informatic). Presedintele completului trebuie sa dispuna in mod obligatoriu citarea partilor (recurent este partea care a declarat recurs iar intimat este partea la care se refer recursul declarat). Potrivit art. 385 ind. 11 alin. 2 judecarea recursului nu poate avea loc dect n prezena inculpatului, cnd acesta se afl n stare de deinere. Ca situaii de excepie, n care nvinuitul sau inculpatul arestat poate absenta este prevzut urmtoarea ipotez: n soluionarea recursului declarat mpotriva ncheierii prin care judectorul n cursul urmririi penale a dispus luarea msurii arestrii preventive, revocarea, nlocuirea sau prelungirea arestrii preventive, nvinuitul sau inculpatul aflat n stare de deinere poate s nu fie adus atunci cnd (art. 140 ind. 3 alin. 3): nvinuitul sau inculpatul se afl internat n spital i din cauza strii sntii nu poate fi adus n faa judectorului din cauz de for major sau stare de necesitate deplasarea nvinuitului sau inculpatului nu este posibil Participarea procurorului la judecarea recursului este obligatorie. Intocmirea unui raport scris asupra recursului - potrivit art. 385, preedintele instanei de recurs, primind dosarul, fixeaz termen pentru judecarea recursului i poate delega, totodat, unul din judectorii care compun completul de judecat s fac un raport scris asupra recursului (raportul este facultativ). La nalta Curte de Casaie i Justiie, raportul poate fi ntocmit de un judector sau un magistrat asistent. Raportul trebuie s

10

cuprind, pe scurt, obiectul procesului, soluiile pronunate de instane i faptele reinute de ultima instan, n msura n care sunt necesare soluionrii recursului. Raportul trebuie s mai conin observaii cu referiri, dac este cazul, la jurisprudena intern, precum i la jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului, fr a se arta opinia raportorului. n raport se semnaleaz din oficiu i cazurile de casare artate n art. 385-9 alin. 2. Raportul se depune la dosarul cauzei cu cel puin 5 zile naintea termenului de judecat. b) Desfasurarea sedintei de judecata Desfasurarea sedintei de judecaa presupune mai multe etape: 1. verificrile prealabile. Etapa verificrilor prealabile se refer la: a) regularitatea constituirii completului i a compunerii instanei de judecat; b) citarea prilor; c) prezena aprtorului n cazurile de asisten juridic obligatorie; d) admisibilitatea recursului; e) rezolvarea oricror excepii sau cereri (excepii de necompeten, cereri de recuzare). 2. citirea raportului. Raportul asupra recursul se citete n ipotezele n care a fost ntocmit din dispoziia preedintelui instanei de recurs. 3. cercetarea judectoreasc. De esena recursului este lipsa oricrei cercetri judectoreti; instana de recurs verific hotrrea atacat pe baza lucrrilor i materialului din dosarul cauzei i a oricror nscrisuri noi, fr a administra noi probe. Totui, potrivit art. 385 ind. 14 alin. 1, cu ocazia judecrii recursului, instana este obligat s procedeze la ascultarea inculpatului prezent atunci cnd: 1) inculpatul nu a fost ascultat la instanele de fond i de apel; 2) instanele de fond i de apel nu au pronunat mpotriva inculpatului o hotrre de condamnare. 4. dezbaterile judiciare. Dezbaterile judiciare constau n susinerea motivelor de recurs, precum i n combaterea acestora atunci cnd se apreciaz c recursul este nefondat. Potrivit art. 385 ind. alin. 1, ordinea n care se d cuvntul este urmtoarea: 1. recurentul; 2. intimatul; 3. procurorul. Dac ntre recursurile declarate se afl i recursul procurorului, primul cuvnt l are acesta. Procurorul i prile au dreptul la replic cu privire la chestiunile noi ivite cu ocazia dezbaterilor. 5. ultimul cuvnt al inculpatului

11

c) Deliberarea si pronuntarea hotararii n deliberare instana examineaz: 1. temeinicia motivelor de recurs formulate de recurent 2. incidena motivelor de recurs ce pot fi luate n considerare din oficiu Rezultatul deliberrii se consemneaz ntr-o minut ce are coninut identic cu dispozitivul deciziei. Solutiile posibile in recurs 1. respingerea recursului 2. admiterea recursului 1.Respingerea recursului Prin respingerea recursului se menine hotrrea atacat (sentina primei instane sau decizia instanei de apel). Instana respinge recursul n urmtoarele ipoteze: a) recursul este tardiv; b) recursul este inadmisibil (de exemplu partea a facut recurs fara sa aiba calitate procesuala); c) recursul este nefondat (neintemeiat) 2. Admiterea recursului Admiterea recursului nseamn constatarea caracterului injust al hotrrii atacate i casarea acesteia. Casarea poate fi: a) casare total are ca obiect ntreaga hotrre atacat, dar n limitele efectului devolutiv, extensiv i al neagravrii situaiei n propriul recurs; b) casare parial - are ca obiect doar anumite aspecte ale hotrrii atacate. Casnd hotrrea atacat, soluia de admitere a recursului este nsoit ntotdeauna de una din urmtoarele soluii subsecvente: 1. menine hotrrea primei instane. Aceast soluie se dispune atunci cnd apelul a fost greit admis ntruct a fost tardiv introdus, a fost inadmisibil sau a fost nefondat. 2. dispune achitarea sau ncetarea procesului penal. Aceast soluie se dispune atunci cnd instana de recurs constat c este prezent unul din cazurile prevzute n art.10. 3. dispune rejudecarea de ctre instana a crei hotrre a fost casat. Potrivit art. 385- 15 lit.c), aceast soluie se dispune atunci cnd:

12

a) instana nu a fost compus potrivit legii ori s-au nclcat prevederile art. 292 alin. 2 sau a existat un caz de incompatibilitate; b) edina de judecat nu a fost public, n afar de cazurile cnd legea prevede altfel; c) judecata a avut loc fr participarea procurorului sau a inculpatului, cnd aceasta era obligatorie, potrivit legii; d) judecata a avut loc n absena aprtorului cnd prezena acestuia era obligatorie; e) judecata s-a fcut fr ntocmirea referatului de evaluare n cauzele cu infractori minori; f) cnd nu a fost efectuat expertiza psihiatric a inculpatului n cazurile i n condiiile prevzute de art. 117 alin. 1 i 2 (ipoteza omorului deosebit de grav i ipoteza n care organul judiciar are ndoial asupra strii prihice a nvinuitului/inculpatului); g) hotrrea nu cuprinde motivele pe care se ntemeiaz soluia ori motivarea soluiei contrazice dispozitivul hotrrii sau acesta nu se nelege; h) instana nu s-a pronunat asupra unei fapte reinute n sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri eseniale pentru pri, de natur s garanteze drepturile lor i s influeneze soluia procesului; i) judecata n prim instan sau n apel a avut loc fr citarea legal a unei pri, sau care, legal citat, a fost n imposibilitate de a se prezenta i de a ntiina despre aceast imposibilitate; j) instana de recurs este nalta Curte de Casaie i Justiie i este necesar administrarea de probe. Cnd recursul privete att hotrrea primei instane, ct i hotrrea instanei de apel, n caz de admitere i dispunerea rejudecrii de ctre instana a crei hotrre a fost casat, cauza se trimite la prima instan dac ambele hotrri au fost casate, i la instana de apel cnd numai hotrrea acesteia a fost casat. n cazul n care admite recursul declarat mpotriva deciziei pronunate n apel, instana de recurs desfiineaz i hotrrea primei instane, dac se constat aceleai nclcri de lege ca n decizia recurat.

13

4. dispune rejudecarea de ctre instana competent. Aceast soluie se dispune atunci cnd au fost nclcate dispoziiile privind competena material sau personal. 5. dispune rejudecarea de ctre instana de recurs. Potrivit art. 385 ind. 15 lit.d), aceast soluie se dispune n urmtoarele cazuri: a) instana a admis o cale de atac neprevzut de lege sau introdus tardiv; b) instana a pronunat o hotrre de condamnare pentru o alt fapt dect cea pentru care condamnatul a fost trimis n judecat, cu excepia cazurilor prevzute n art. 334 - 337; c) inculpatul a fost condamnat pentru o fapt care nu este prevzut de legea penal; d) s-au aplicat pedepse greit individualizate n raport cu prevederile art. 72 din C. pen. sau n alte limite dect cele prevzute de lege; e) persoana condamnat a fost nainte judecat n mod definitiv pentru aceeai fapt sau dac exist o cauz de nlturare a rspunderii penale, pedeapsa a fost graiat ori a intervenit decesul inculpatului: f) n mod greit inculpatul a fost achitat pentru motivul c fapta svrit de el nu este prevzut de legea penal sau, n mod greit, s-a dispus ncetarea procesului penal pentru motivul c exist autoritate de lucru judecat sau o cauz de nlturare a rspunderii penale ori c a intervenit decesul inculpatului sau pedeapsa a fost graiat; g) faptei svrite i s-a dat o greit ncadrare juridic; h) cnd s-a comis o eroare grav de fapt avnd drept consecin pronunarea unei hotrri greite de achitare sau de condamnare; i) judectorii de fond au comis un exces de putere, n sensul c au trecut n domeniul altei puteri constituite n stat; j) a intervenit o lege penal mai favorabil condamnatului. k) cazul prevzut de 365 ind. 16 alin.1 Potrivit art. 385 ind. 16, cnd instana de recurs caseaz hotrrea i reine cauza spre rejudecare potrivit art. 385- ind. 15 pct. 2 lit. d), se pronun prin decizie i asupra probelor ce urmeaz a fi administrate, fixnd termen pentru rejudecare. Rejudecarea cauzei de ctre instana de recurs are loc deci n alt edin dect cea n care s-a judecat recursul deoarece suntem n prezena unor stadii procesuale distincte. 6. restituirea cauzei procurorului pentru refacerea urmririi penale. Potrivit art. 380 (la care face trimitere art. 385-16 alin.2) dac hotrrea este desfiinat pentru c s-a

14

constatat existena unuia din cazurile prevzute n art. 332 alin. 2 (ipoteze ce determin restituirea cauzei la procuror pe motiv de ilegalitate a urmririi penale i care se ncadreaz n motivele de recurs: nclcarea dispoziiilor privind sesizarea instanei, lipsa asistenei aprtorului n cursul urmririi penale cnd prezena acestuia era obligatorie), instana de recurs dispune restituirea cauzei la procuror pentru a lua msuri n vederea refacerii urmririi penale. Chestiuni complementare. Potrivit art. 381 (la care face trimitere art. 385 ind.16 alin.2), instana, delibernd asupra recursului, se mai pronun i asupra urmtoarelor chestiuni: a) repararea pagubei; b) msurile asigurtorii; c) cheltuielile judiciare; d) computarea reinerii i/sau a arestrii preventive. Astfel, instana de recurs verific dac s-a fcut o just aplicare de ctre prima instan i de ctre instana de apel a dispoziiilor privitoare la computarea reinerii i arestrii i adaug, dac este cazul, timpul de arestare scurs dup pronunarea hotrrii atacate cu recurs. e) orice alte probleme de care depinde soluionarea complet a recursului. Hotrrea instanei de recurs. Potrivit art. 311, hotrrea instanei de recurs se numete decizie. Decizia instanei de recurs are urmtoarea structur: 1. partea introductiv (practicaua). Potrivit art. 385 ind. 17 alin.3, partea introductiv a deciziei cuprinde aceleai meniuni ca i sentina primei instane cu trimitere la dispoziiile art. 305. 2. partea expozitiv (expunerea). Expunerea trebuie s cuprind urmtoarele meniuni: a) temeiurile care au dus, dup caz, la respingerea sau admiterea recursului i casarea hotrrii atacate i b) temeiurile care au dus la adoptarea oricreia dintre soluiile adoptate n caz de admitere a recursului. 3. partea dispozitiv (dispozitivul). Dispozitivul trebuie s cuprind urmtoarele meniuni: a) soluia dat de instana de recurs;

15

b) n cazul cnd inculpatul s-a aflat n stare de deinere, timpul care se deduce din pedeaps; c) data pronunrii deciziei i meniunea c pronunarea s-a fcut n edin public; d) cnd s-a dispus rejudecarea, decizia trebuie s indice care este ultimul act procedural rmas valabil de la care procesul penal trebuie s-i reia cursul; e) msuri cu privire la starea de libertate potrivit art. 350. Efecte. Hotrrea instanei de recurs este definitiv. Ea se bucur de autoritate de lucru judecat i poate fi pus n executare. Rmnerea definitiv a hotrrii instanei de recurs. Potrivit art. 417, hotrrea instanei de recurs rmne definitiv la data pronunrii acesteia cnd: a) recursul a fost admis i procesul a luat sfrit n faa instanei de recurs, fr rejudecare; b) cauza a fost rejudecat de ctre instana de recurs, dup admiterea recursului. n ipoteza n care recursul a fost respins i a fost meninut hotrrea atacat, decizia instanei de recurs va conine i obligarea la cheltuielile judiciare, iar decizia rmne de asemenea definitiv la data pronunrii acesteia. Rejudecarea cauzei dup casare Potrivit art. 385 ind. 19, rejudecarea cauzei dup casarea hotrrii atacate se desfoar potrivit dispoziiilor privind judecata n general i judecata n prim instan. Rejudecarea cauzei dup casare se realizeaz de ctre: a. instana de recurs b. instana de trimitere (instana a crei hotrre a fost casat sau instana competent). Atunci cnd rejudecarea se realizeaz de ctre instana de recurs, trebuie respectate urmtoarele reguli: 1) rejudecarea se realizeaz de acelai complet care a judecat recursul; 2) participarea procurorului este obligatorie; 3) instana de recurs nu poate dispune n rejudecare extinderea aciunii penale sau extinderea procesului penal. Art. 385- ind. 18 stabilete care sunt limitele rejudecrii:

16

1) conformitatea cu decizia instanei de recurs n msura n care situaia de fapt rmne cea avut n vedere la soluionarea recursului; 2) lipsa agravrii situaiei inculpatului. Dac hotrrea a fost casat n recursul procurorului declarat n defavoarea inculpatului sau n recursul prii vtmate, instana care rejudec poate pronuna i o pedeaps mai grea; 3) investirea instanei de rejudecare. Cnd hotrrea este casat numai cu privire la unele fapte sau persoane, ori numai n ce privete latura penal sau civil, instana de rejudecare se pronun n limitele n care hotrrea a fost desfiinat. Hotrrea pronunat de instana de recurs dup rejudecare este o decizie ce are caracter definitiv. Hotrrea pronunat de instana la care s-a trimis cauza dup casare este o sentin mpotriva creia se pot exercita cile ordinare de atac.

17