LINGVISTIC| GENERAL|

O sinteza de Ovidiu Munteanu

I. PROBLEME DEFINI}II

GENERALE

Lingvistica este [tiin]a despre limb\. Limbajul articulat este facultatea general-uman\ de a denumi [i comunica realitatea g=ndit\. Limba este ipostaza concret-istoric\ a limbajului articulat. Ea reprezint\ suportul pentru celelalte mijloace de comunicare: gesturile, muzica, dansul, pictura, Morse. Ea transpune `ntr-un sistem de semne [i reguli specifice experien]a istoric\ a unei comunit\]i lingvistice. Fonetica studiaz\ producerea, transmiterea [i receptarea sunetelor din care se articuleaz\, din aproape `n aproape, toate celelalte unit\]i ale limbii. Aici sunetele sunt privite ca unit\]i fizice [i fiziologice. Fonologia este studiul sunetelor limbii din punct de vedere al valorii lor func]ionale, stabilind sistemul de foneme ale unui idiom [i caracterul diferitelor variante.

ELEMENTELE UNIVERSALE ALE LIMBILOR

Bacon: Gramatica una et eadem este secundum substantiam in omnibus linguis, licet accidentalier varietur.

existen]a opozi]iilor fonematice compact-difuz, Grav-ascu]it, nazal-nenazal; 2. Subiect-predicat; 3. Pronumele; 4. Singular - plural; 5. Personal - nepersonal; 6. Trei persoane; 7. Dou\ consoane nazale; 8. Dou\ consoane difuze, n ascu]it, m grav; 9. Opozi]ii binare; 10. Orice silab\ admite secven]a consoan\-vocal\. (R. Jakobson, Universals of Language).
1.

LIMBA CA SISTEM
~n prezent, optica dominant\ este de a considera limba ca un sistem de semne, organizat ierarhic `n planuri [i subsisteme strict corelate. C=teva concepte sunt de notorietate `n r=ndul lingvi[tilor, cele mai multe func]ion=nd dihotomic: - limb\/vorbire: limba reprezint\ planul social, abstract, obiectiv, care cuprinde toate semnele lingvistice [i regulile lor de organizare; vorbirea este manifestarea concret- situa]ional\, individual\, subiectiv\ a limbii, ce se realizeaz\ prin acte de comunicare lingvistice reale. Limba reprezint\ un cod, iar vorbirea cuprinde mesajele realizate pe baza codului; - semnul lingvistic, care este unitatea de baz\ a sistemului limbii, este format din dou\ laturi inseparabile: semnificantul (cel care semnific\, forma, complexul sonor) [i semnificatul (cel

semnificat, con]inutul), reunite `n mod arbitrar, dar p\strate prin conven]ie social\; - unit\]ile lingvistice sunt sistematizate in absentia, sub form\ de paradigm\, [i se combin\, in presentia, sub form\ de sintagm\; - sistemul limbii este ansamblul virtual al unit\]ilor lingvistice, al rela]iilor care le leag\ [i al func]iilor pe care le `ndeplinesc. Structura reprezint\ schema concret\ a rela]iilor reciproce dintre unit\]ile sistemului. - ierarhia structural\ [i func]ional\ a limbii este complex\, fiecare nivel fonetic/fonologic, lexical, gramatical, stilistic - corel=ndu-se cu celelalte [i integr=ndu-se `n structura de ansamblu; - competen]a lingvistic\ `nsemn\ st\p=nirea de c\tre vorbitori a sistemului de unit\]i [i reguli necesare emiterii [i recept\rii de mesaje dintr-o limb\; performan]a lingvistica este particularizarea competen]ei `n acte concrete de comunicare lingvistic\

SUNET, FONEM, ALOFON

Sunetul concret este un fenomen fizic, cu un num\r oarecare de caractere disctinctive; el are, `n limba, un rol func]ional, de a diferen]ia cuvintele unele de altele. Fonemul este unitatea func]ional\ minim\ (neanalizabil\ `n unita]i inferioare succesive) a limbii, care serve[te la formarea [i deosebirea `ntre ele a cuvintelor, prin calitatea de a fi comutabil (adic\ de a determina, prin substituire, schimb\ri `n planul semnifica]iei), contrastiv (de a se opune

una alteia, sub form\ sistematic\ `n bagajul pasiv) [i structural `n segmente lingvistice active. Fonemul este o invarianta dedus\ din variantele sale contextuale, situative [i individuale, care sunt denumite alofone.

II. ANALIZA FIZIOLOGIC| SUNETELOR VORBITE

Pl\m=nii sunt cuprin[i `n cavitatea toracic\ fiind ac]iona]i de mu[chii inspiratori [i expiratori ai cavit\]ii toracice. Sub pl\m=ni se afl\ diafragma care, sub ac]iunea mu[chilor abdominali, se ridic\ `n sus `n timpul expira]iei [i se las\ `n jos `n timpul inspira]iei. Aceste dou\ mi[c\ri constituie actul respira]iei prin care aerul intr\ [i iese din pl\m=ni. Fona]iunea [i accentuarea sunt dependente de coloana de aer expirat. ~n limbili indo-europene sunetele vorbite (articulate prin modificarea curentului de aer respirator) sunt produse `n timpul expira]iei, `ns\ `n limbile negro-africane sunetele vorbite sunt produse [i `n timpul inspira]iei (sunete inspiratorii). Volumul de aer expirat este invers propor]ional cu for]a ocluziunii. Mi[c\rile mu[chilor expiratorii se obvserv\ `n articularea consoanelor aspirate [i a consoanelor lungi (geminate). Laringele este situat la cap\tul traheii care continu\ pl\m=nii. El este format din fibre musculare (15 mu[chi) [i buc\]i cartilaginoase (cartilajul cricoid, cartilajul tiroid, cartilajele aritenoide [i cartilajele corniculate). La cap\tul laringelui se afl\ epiglota. Coardele vocale reprezint\ o cut\ a mucoasei, o lam\ elastic\ [i un fascicul de mu[chi. Sunt 2 superioare [i 2 inferioare( acestea sunt importante pentru vorbire ele vibr=nd pe orizontal) separate prin ventriculele

lui Morgagni. ~ntre coardele vocale se afl\ glota vocal\ interligamentoas\.

TIPURI DE AER
Aerul curent este aerul care iese din pl\m=ni `n timpul unei respire]ii obi[nuite( 500 cm3); Aerul complementar este aerul care intr\ `n pl\m=ni `n timpul unei inspira]ii for]ate (cca 3.000 cm cubi); Aerul de rezerv\ este cel scos din pl\m=ni `n timpul unei expira]ii for]ate cca 1.000 cm cubi); Aerul rezidual este cel care r\m=ne `n pl\m=ni dup\ mo expira]ie for]at\ (1.000 -1500 cm cubi).

CAPACIT|}I
Capacitatea vital\ # aerul curent^ aerul de rezerv\ (4.000 cm cubi) Capacitatea total\ # capacitatea vital\ ^ aerul rezidual

CUM SE PRODUCE VORBIREA

Laringele este un oscilator amortizat, aproape periodic pus `n mi[care de stimuli ritmici. Stimularea porne[te de la celulele encefale fonogene (subcorticale) care transform\ energia chimic\ produs\ de nutri]ie `n energie electric\. Astfel, celulele encefale fonagene intr\ `n ac]iune `n mod succesiv de aici forma vibra]iilor laringiene, care devin treptat mai complexe, prin `mbinarea lor, potrivit influxurilor nervoase primite trimi]=nd impulsurile nervului recurent, care la r=ndul s\u transmite la coardele vocale. Influxul nervos primit la fibrilii musculari thiro-aritenoizi `i contracteaz\ [i, drept urmare, coardele vocale se

`ndep\rteaz\ una de cealalt\. ~n felul acesta glota se `ntredeschide, iar aerul subglotic ie[ind prin deschiz\tura practicat\, contribuie la deschiderea mai mare a glotei. Mu[chii thiro-aritenoizi apropie coardele [i `nchid glota. Un nou influx va deschide din nou glota, [i a[a mai departe. Faringele alc\tuie[te o r\sp=ntie; de aici aerul expirat este `ndreptat c\tre cavitatea bucal\ sau cavitatea nasal\ sau prin am=ndou\ deodat\, dup\ cum v\lul palatului `nchide sau nu una dintre cele dou\ deschiz\turi, sau le las\ deschise pe am=ndou\. Cavitatea bucal\ se compune din bolta palatului (palatul tare [i palatul moale v\lul). Palatul moale e prelungit cu uvula. Bolta este `mp\r]it\ `n regiunea anterioar\ (dental\ [i alveolar\) median\ ( palatal\) [i posterioar\ (velar\). Bolta [i v\lul palatului joac\ un rol important `n timpul fona]iunii: articula]ia unei categorii de consoane (oclusivele) se face pe bolt\, pe v\l sau prin mi[c\rile uvulei ( de exemplu r). Bolta osoas\ e acoperit\ cu o mucoas\ [i un strat glandular. ~n alveole sunt infip]i din]ii; articula]iile cu v=rful limbii lipit de alveole [i de din]ii incisive (superiori [i inferiori) se numesc alveolare. Cele f\cute cu participarea buzelor sunt labiale. FONA}IUNEA se petrece `n laringe, prin intrarea `n vibra]ie a aerului expirat. ~n cavitatea bucal\, coloana de aer cap\t\ o serie de modific\ri: acest act poart\ denumirea de articula]ie. Pentru consoane presiunea subglotal\ este mai mare dec=t pentru vocale. Pentru consoanele oclusive presiunea subglotal\ este mai mare dec=t pentru consoanele continue sonore. Consoanele surde cer mai mult aer dec=t cele sonore.

III. ARTICULA}IA

ORGANELE ARTICULA}IEI. FORMAREA SUNETELOR VORBITE

Articularea sunetelor limbii rom=ne se realizeaz\ `n cavitatea bucal\, prin interven]ia (`n cazul organelor mobile) [i participarea (`n cazul celor fixe) organelor articulatorii. ~n func]ie de caracterul undei sonore ob]inute ca urmare a `mpiedic\rii ei `n tronsonul parcurs prin cavitatea bucal\, se ob]in vocale [i consoane. Regiunea unde se produce o restr=ngere sau o `nchidere (ocluziune) se nume[te punct de articula]ie. Organele articula]iei sunt: 1. buzele, 2. maxilarul superior [i maxilarul inferior, 3. palatul tare (bolta palatului), 4. palatul moale(v\lul palatului), 5. limba, 6. uvula. Bolta e `mp\r]it\ `n regiunea anterioar\ (dental\ [i alveolar\), median\ (palatal\ [i acesta `mp\r]it\ `n pre- medio- [i post- palatal\) [i posterioar\ (velar\). Marginile bol]ii sunt atinse de limb\ `n timpul articula]iei vocalelor. Articula]iile cu v=rful limbii lipit de alveole [i de din]ii incisivi sunt denumite alveolare. Articula]iile linguale sunt executate cu participarea mu[chiului lingual. Labiale cele cu ajutorul buzelor. Organele articulatorii au rolurile urm\toare: 1. Buzele produc, prin `nchidere, oclusivele a[azise bilabiale: b,p, m, [i `mpreun\ cu din]ii, fricativele (semioclusivele) labiodentale: f [i v. Cu buzele rotunjite se articuleaz\ o, u, o (cu dou\ puncte sus) [i u (cu dou\

2.

3.

4.

5.

puncte sus). Buzele nerotunjite formeaz\ vocalele: e, i, etc; Maxilarul superior [i maxilarul inferior. Dup\ cum maxilarele sunt mai mult sau mai pu]in `ndep\rtate unul de altul, vocalele sunt deschise, semideschise, sau `nchise. C=nd deschiz\tura e mijlocie, vocala este denumit\ medie. Pentru gradul de deschidere este esen]ial\ pozi]ia limbii pe palat; Bolta palatului sau palatul tare. Aici se produc articula]iile palatale (pre, medio- [i postpalatale) [i articula]iile velare (pre- [i postvelare); V\lul palatului sau palatul moale are un rol foarte important: c=nd este l\sat `n jos, atunci o parte din aer trece `n cavitatea nazal\ [i sunetul este `ntov\r\[it de vibra]ii nazale (nazalizat). Limba are roluri diferite: formeaz\ un canal str=mt pentru articula]ia fricativelor labiodentale (f [i v); Pentru cei interesai: laterale (l), limba produce un baraj `n partea median\ a bol]ii palatului [i las\ aerul s\ treac\ pe margini; pentru articula]iile apicale v=rful limbii vibreaz\ r

Vocalele sunt deschise, semideschise sau `nchise, dup\ gradul de deschidere sau de str=mtare a canalului dintre mu[chiul lingual [i palat. V=rful limbii este dus `nainte `n timpul articula]iei vocalelor anterioare sau prepalatale (e [i i), pe c=nd r\d\cina limbii este tras\ `napoi `n timpul articula]iei vocalelor posterioare sau postpalatale (\, o, u, `). Ocluziunea produs\ de limb\ poart\ dou\ categorii de numiri, dup\ cum lu\m `n consederare organul activ (limba) sau cel pasiv (bolta palatului alveolele sau din]ii).

I. ~n prima categorie intra articula]iile apicale (ocluziunea produs\ cu v=rful limbii). Articula]iile apicale sunt de dou\ feluri: a) v=rful limbii e `ndreptat `nspre partea anterioar\ a gurii: d, t, n; b) v=rful limbii este aplicat `ntr-un punct oarecare al bol]ii palatului, dar v=rful e `ntors `napoi: articula]ia e numit\ cerebral\ sau retroflex\ : n Partea posterioar\ a limbii poate intra `n contact cu palatul (articula]ii dorsale sau radicale): k, g, n. II. ~n a doua categorie distingem: articula]ii dentale (limba atinge din]ii), alveolare, palatale, velare, uvulare.
6.

Rolul uvulei este secundar: uvula vibreaz\ `n timpul emisiunii sunetelor formate `n partea posterioar\ a gurii, cum ar fi r uvular caracteristic graiului rom=nilor din Albania (f\r[ero]i).

VOCALELE
Structura vocalei
Defini]ia vocalei: Vocala este o und\ sonor\ regulat\, muzical\, rezultat\ din trecerea continu\ a curentului de aer fonator prin cavitatea bucal\. Charles Stumpf a ar\tat c\ aerul trec=nd prin laringe produce un singur sunet fundamental (un fel de u). Pentru a auzi o vocal\ trebuie ad\ugate

tonuri par]iale. Aerul, trec=nd prin glot\, cap\t\ anumite vibra]ii, la care vin s\ se adauge vibra]iile proprii ale coardelor dirijate prin influxul nervos. Sunetul vocalei e format dintr-o serie de grupuri de unde sonore, repetate periodic. Coardele vocale produc vibra]ii complexe care au o not\ fundamental\ [i numeroase armonice. Frecven]a acestora este un multiplu exact al notei fundamentale. Aerul trec=nd prin cavit\]ile superioare e `nt\rit potrivit cu forma fiec\rei cavit\]i: `n felul acesta se determin\ calitatea vocalei. Laringele, cavit\]ile supralaringiene [i cavitatea bucal\ alc\tuiesc rezonatoarele care pot emite sunete fundamentale [i sunete cu frecven]\ par]ial\. Sunetul vocalic e produs prin `nt\rirea, `n laringe [i cavit\]ile superioare, a dou\ armonice, care au `n\l]ime foarte apropiat\. Fiecare vocal\ posed\ un grup de tonuri vecine.

Vocalele rom=ne[ti
Exist\ 7 vocale `n limba rom=n\: A, E, I, O U, |, ~. Vocalele se clasific\ astfel: 1. dup\ locul lor de articula]ie (pozi]ia mu[chiului lingual): anterioare sau prepalatale: e [i i; mediale: ` [i \; postalatale: u [i o; a este o vocal\ neutr\. 2. dup\ gradul lor de deschidere sau de `nchidere: deschise