Curs 2. Contractul de vanzare 1.

Posibilitatea de a transmite un drept de creanta Vechiul Cod Civil cesiunea creanta vanzare Noul Cod civil titlul VI TGO- Cartea despre obligatii -art 1567 alin. 3 localizat in capitolul rezervat cesiunii de creanta - cesiunea cu titlu oneros disp acelui capitol se completeaza in mod corespunzator cu acelea din materia contractului de vanzare-cumparare. Nu exista dispozitie expresa, dar 1315 1320 cesiunea de contract. Daca aceasta cesiune este consimtita in schimbul unei sume de bani platita de cesionar cedentului, disp speciale 13151320 se completeaza cu regl contractului de vanzare cumparare. Ex: cesiunea de chirie. Schimbandu-se partenerul, se schimba componenta gajului. Este o operatiune juridica cu 3 parti. Drepturile personale (uz, abitatie, dr la pensie) nu pot face obiectul unei vanzari. 2. Caracterele juridice - sinalagmatic - oneros - consensual - comutativ - translativ - instantaneu

a) Sinalagmatic: Fiecare parte isi asuma obligatia in considerarea executarii obligatiei celeilalte parti (vanzatorul se obliga sa stramute dreptul ce face obiectul vanzarii si sa predea bunul ce face obiectul in considerarea platii pretului la care se obliga cumparatorul. Cumparatorul isi asuma obligatia de a plati pretul in considerarea executarii obligatiei asumate de vanzator => efectele specifice contractului sinalagmatic exceptie de neexecutare, rezolutiune, risc) b) Oneros: fiecare parte contracteaza pentru a obtine o contraprestatie c) Consensual (in principiu): nu exista dispozitie derogatorie aplicabila tuturor contractelor de vanzare fata de 1240 Cciv care consacra Principiul consensualismului in materie contractuala. Conform 1240 vointa de a contractua exprimata verbal, in scris, comportament neindoielnic cu privire la intentia autorilor de a produce efecte juridice. Exista o exceptie foarte importanta: se aplica unora din contractele de vanzare cumparare art 1244 in baza caruia trebuie sa fie incheiat in forma autentica sub sanctiunea nulitatii absolute, conventiile care stramuta/constituie dr reale care urmeaza a fi inscrise in Cartea funciara. Art 888 cand transferul sau constituirea unor dr supuse inscrierii in Cartea funciara se realizeaza in temeiul unui contract f autentica notariala (specie de inscris autentic) Vor fi acte autentice hotararile judecatoresti, actele administrative emise de autoritati publice. Vanzarea avand ca obiect transferul sau constituirea unui drept real asupra unui imobil este supusa formei autentice ad validitatem sub sanctiunea nulitatii absolute. De cate ori obiectul dreptului e un imobil, transferul sau constituirea dreptului este supusa formalitatii de inscriere in Cartea funciara (asigurarea opozabilitatii, dar cf noulu CodCiv, inscrierea in Cartea funciara va di o conditie a transmiterii bunului) Nu este o exceptie de la acest caracter obligatia partilor unui contract de vanzare auto. De a completa un formular administrativ referitor la aceasta vanzare in fata organelor de politie competente sa inmatriculeze autovehiculele pe numele noului proprietar. Aceasta obligatie (O.G. 78/2000 privind inmatricularea auto si C.I. a acestora) are rol de evidenta administrativa, reprezinta o operatiune prealabila inmatricularii. Completarea formularelor nu afecteaza valabilitatea contractului de vanzare cumparare care se formeaza din momentul acordului cumparator-vanzator privind autovehiculul vandut si pretul sau. In baza acestui acord, vanzatorul isi asuma obligatia de a efectua formalitatile necesare pentru ca bunul vandut sa-i poate servi cumparatorului potrivit destinatiei sale firesti. Cumparatorul isi asuma obligatia de a indeplini toate formalitatile necesare pentru descarcarea vanzatorului de sarcinile ce-i revin de un auto. Fiecare din parti e obligata fata de cealalta sa completeze formularele necesare pt inmatricularea autoveh pe numele noului proprietar si pentru a se opera modificarile corespunzatoare in C.I. a autoveh. d) Comutativ (in principiu): de regula, la incheierea contractului, partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor asumate prin contract. Exceptie: este posibil ca existenta sau intinderea lucrului vandut sau a pretului sa nu fie cunoscute la momentul incheierii contractului => imprima caracter aleatoriu. Ex: bursa de valori. Art 1658, alin. 4 caracterul aleatoriu nu se prezuma. In cazul vanzarii lucrului viitor, cumparatorul nu suporta riscul ca bunul sa nu se realizeze decat exprimat in mod neindoielnic. e) Translativ (in principiu): art 1650 in cazul vanzarii: se transmite sua se naste obligatia ca pe viitor sa se transmita un nou drept. In principiu este translativ de dr. propr. 1

Exceptie: constituirea de drepturi: se constituie dr reale care dezm propr V (asimilata transfer de prerogative) Nu poate constitui un dr de creantra > nu mai este contract de vanzare cumparare. f) Instantaneu - decurge din cel translativ astfel incat transmiterea dreptului nu se poate realiza uno ictu si nu prin prestatii succesive. Isi pastreaza acelasi caracter si atunci cand plata se face in rate. Contractul e cu executare succesiva doar daca obligatiile ambelor parti sunt cu executare succesiva. Plata pretului in rate reprezinta doar o modalitate de executare a unei obligatii cu obiect unitar. Obligatia de plata a pretului convenit pentru ansamblul bunului se aplica rezolutiunea. 3. Conditiile de validitate ale contractului de vanzare :capacitatea, consimtamantul si obiecul a) Capacitatea: art 1652: pot cumpara si vinde toti cei carora nu le e interzis prin lege-> regula capacitatea; act de dispozitie intrucat prin intermediul sau iese un drept real din patrimoniul vanzatorului, in functie de valoarea dreptului, poate fi un act administrativ. Exceptii: De a cumpara Constitutia Romaniei art 44 alin 2 Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi doar prin succesiune legala sau din conditiile rezultand din tratatele la care Romania este parte pe baza de reciprocitate, in cond stab de legea organica exclude persoanele juridice. Lg. 312/2005 privind dobandirea terenurilor de cetatenii straini si apatrizii si persoane juridice Straini: vig 1 ian 2007 aderarea Rom la UE Cetatenii din st membre ale spatiului economic european, apatrizii cu domiciliul in spatiul statelor membre ale spatiului economic european, persoanele juridice inmatriculate in statele membre Cetatenii altor state, apatrizii din alte state pot dobandi terenuri in Romania pe baza de reciprocitate, pe baza tratatelor la care Romania este parte. (ex: Canada, Australia etc) Isi pot infiinta societati comerciale cu capital social mic, inmatriculate in Romania. Natura terenului: agricola/forestiera nu pot fi dobandire decat implinirea unui termen de 7 ani de la aderarea Romaniei la UE (1 ian 2014) Exceptie: pot dobandi terenuri inainte de exp termenului de 7 ani daca isi asuma obligatia de a nu modifica destinatia terenurilor pana la implinirea termenului si, cumulativ, daca se stabilesc ca fermieri independenti. - Europenii care isi stabilesc resedinta in Romania pot dobandi alte terenuri decat cele cu destinatie agricola sau forestiera oricand de la data aderarii Romaniei. Ceilalti, care nu-si stabilesc resedinta, dobandesc terenuri de la 5 ani de la aderarea Romaniei . Noul Cod Civil art 1653 alin 1 Incapacitatile profesionistilor : dreptul de a dobandi drepturi litigioase (1653 alin 1); Sub sanctiunea nulitatii absolute, judecatorii, procurorii, grefierii, executorii, avocatii, notarii publici, consilierii juridici si practicienii in insolventa nu pot cumpara direct Drept litigios: dreptul pentru care este evident ca va incepe un proces, este iminent. Dreptul este litigios daca exista un proces inceput si neterminat cu privire la existenta sa. Inceput (chemarea in judecata) si terminat ( hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila) Este o lege derogatorie ce instituie o sanctiune. Cf art 10 NCc deoarece este lege derogatorie se aplica doar in cazurile expres prev de lege stricta interpretare si aplicare. Instanta judecatoreasca cea care ar judeca ca prima instanta dreptul cumparat. La procurori si judecatori incapacitatea se extinde cu privire la orice dr litigios deoarece ar putea intra sub competenta instantelor la care lucreaza. Art 1653 alin 2-3 exceptii in care se apreciaza ca a dobandit dr litigios esre legitim si nu poate umbri prestigiul profesional. a) cumpararea dr. succesorale/ cote parti din dr de proprietate de la coproprietar/comostenitori -> intregirea proprietatii/proprietatii exclusive Coproprietatea si indiviziunea sunt considerate accidente dpdv al legiuitorului roman. b) cumpararea dr litigios pt indestulare creante care s-au nascut inainte ca dr sa fie litigios. c) Cumpararea s-a facut pt apararea celui ce stapaneste bunul cu privire la dr litigios Creanta devine litigioasa. Ipoteca, dr. real accesoriu devin litigios. Sanctiunea pentru incalcarea incap: nulitatea absoluta. Scopul este prestigiul activitatii juridice. Art 1654 Cciv vizeaza persoanele care vand bunuri pe seama altora si sunt incapabile sa cumpere acele lucruri. -incapabil de a cumpara direct -mandatarii pentru bunurile pe care sunt insarcinati sa le vanda aceasta incap nu se va aplica in cazul in care mandantul a consimtit expres ca mandatar sa poata cumpara bunul si nici in cazul in care contin contr de v-c ce urma

a fi incheiate in executarea mandatului a fost prev cu suficienta precizie incat sa inlature posibilitatea prejudicierii mandantului. Sanctiune: nulitate relativa la solicitare mandant(interesele sale sun prejudiciate. -> reprezentatnti legali direct/persoane interpuse/licit publica: parintele, tutorele, curatorul, administratorul pt bunurile personale pe care le reprezinta. Sanctiune: ocroteste interes partic: nul relativa. -> art 1654 alin 1 lit c) : functionarii publici, judecatorii sindici (se org lichidarea unei sc. El sau creditorii pot cere insolventa - > reorganizare debitor, lichidare toate bunurile se vand si se indeplinesc creantele. Practicienii in insolventa, executorii si alte persoane care ar putea influenta cond vanz facute prin intermediul lor, are ca obiect bunurile pe care le administreaza o suprav asemenea persoane: - prin intermediul lor se face o vanzare pe care o pot influenta - se vand bunuri pe care le administreaza; - suprav vanzarea unor bunuri, nu le adm. Spre deosebire de celelalte incapacitati, sanctiunea este nulitatea absoluta -> interes public.

De a vinde -art 1655 Cciv Persoanele prevazute la 1654 (curator, tutore etc) nu pot vinde bunurile proprii pt un pret ce consta intr-o suma de bani ce provine din vanzarea/exploatarea bunului/ patrimoniului pe care il administreaza sau a carui administrare o supravegheaza. Ex: primarul bunurile din domeniul privat se pot vinde prin reprezentant legal. Cf. 1655 nu poate vinde comuntei sau furniza lucrari, nu poate vinde borduri de la 1.10.2011. b) Consimtamantul: este supus regulilor generale a teoriei generale a contracului. Cu toate acestea, in cazul contractului de vanzare cumparare, mai mult decat in cazul altor contracte se intampla ipoteze in care consimtamantul este exprimat in etapte formare progresiva a contractului. Tipuri de formare progresiva: 1. Promisiunea unilaterala de vanzare/cumparare (iti voi vinde daca vei vrea) 2. Pactul de optiune privind contractul de vanzare (vand daca vei vrea) 3. Promisiunea sinalagmatica de vanzre 4. Dreptul de preemptiune 5. Contractul de arvuna. 1. Promisiunea unilaterala de vanzare/cumparare

Promisiunea unilaterala de vanzare = o parte (promitent) se obliga fata de beneficiar sa-i vanda in viitor un anumit bun. Sediul materiei: art 1669-1670 Cciv. Teoria generala a contractului: art 1279 promisiunea de a contracta in general Promisiunea difera de oferta prin faptul ca este act bilateral de vointa si nu bilateral ca oferta. Se numeste asa intrucat doar promitentul se obliga sa incheie contractul promis, beneficiarul putand decide daca il va incheia sau nu. Promisiunea unilaterala de vanzare este un contract unilateral in cazul in care beneficiarul nu si-a asumat nicio obligatie in favoarea promitentului. Poate fi si sinalagmatic in schimbul promis, beneficiarul se obliga la o contraprestatie (suma de bani/prestare servicii) Pentru ca promisiunea unilaterala de vanzare sa aiba un obiect determinat, este necesar ca ea sa cuprinda toate elementele necesare pentru formarea valabila a contractului promis sau sa mentina bunul ce urmeaza a se vinde si criteriul de determinare al pretului ce urmeaza a se plati -> daca nu-s cuprinde, promisiunea este nula art 1279 alin 1. Obligatia promitentului de a incheia in viitor contractul promis acesteia ii corespunde o creanta a beneficiarului care poate pretinde incheierea contractului. Consimtamantul promitentului la contractul pr unilateral-> obligatia lui de a incheia in viitor contractul promis. Consimtamantul promitentului la contractul promis reprezinta executarea acestei obligatii la vanzare. Obligatia asumata de promitent la vanzare este una de a face de a consimti la contr de vanzare promis.

Cand legea prevede o conditie de forma pt contractul de vanzare promis, acesta nu se aplica promisiunii (contract distinct) -> promisiunea de a vinde dr inscris in cartea funciara nu i supusa formei autentice ad validitatem, dar vanzarea va trebui supusa acestei forme. Neexecutarea obligatiei de incheiere a contractului promis -> 1279 alin 2 promitentul refuza incheierea contractului , beneficiarul are dreptul la daune interese pentru repararea prejudiciului previzibil si direct decurgand din neexecutarea obligatiei contractuale asumate prin promisiune. -> art 1279, alin 3 coroborat cu 1669, alin 1,3 toate celelalte conditii de validitate ale contractului promis , cu exceptia consimtamantului promitentului sunt intrunite, beneficiarul poate solicita instantei de judecata sa pronunte o hotarare judecatoreasca care sa substituie consimtamantul promitentului la incheierea contractului promis. Aceasta hotarare judecatoreasca are natura juridica a unei executari silite in natura a obligatiei de a incheia contractul. Ca efect al hotararii judecatoresti, contractul este incheiat in termenii ce fusesera stabiliti prin promisiune, vanzatorul va stramuta proprietatea si transmite bunul, cumparatorul va plati pretul iar obligatia se consemneaza in hotararea judecatoreasca -> titlu executoriu pot fi puse in executare silita prin intermediul executorilor. Actiunea avand ca obiect pronuntarea unei hotarari judecatoresti care sa substituie consimtamantul promitentului la contr promis e supusa prescriptiei speciale cf 1669 alin 2 este de 6 luni de la data la care contr trebuia incheiat.[...] In cazul in care partile nu au prevazut acest termen, se va considera ca este un element secundar pe care ele au convenit sa-l stabileasca ulterior (obligatie perpetua a promitentului, dar ar fi contrare principiului libertati afectate de un termen extinctiv este un termen de decadere. -> art 1182 alin 2 Cciv este suficient ca partile sa se puna de acord asupra partilor esentiale chiar daca lasa elemente secundare fara a fi conv ulterior sau incredinteaza altor persoane. Alin 3: in cond prev la alin 2, daca partile nu ajung la un acord asupra partilor secundare, instanta va dispune (la cererea oricui) complet contr, tinand seama de natura ac si intentia partilor.

CURS 3 Atunci cand promisiunea are ca obiect vanzarea unui drept real asupra unui imobil, ea este supusa notarii in cartea funciara pentru opozabilitate fata de terti si fata de tertii dobanditori ai bunului sau ai altor drepturi asupra acestuia. Regimul notarii in cartea funciara este stebilit in art. 1669 in Ncciv. Conform acestui articol: sub sanctiunea respingerii cererii de notare, promisiunea supusa inscrierii trebuie sa priveasca termenul in care urmeaza a fi incheiat contractul. De la expirarea acestui termen curge termenul de prescriptie a actiunii de pronuntare a hotararii judecatoresti. Natura juridica a acestui termen - termen extinctiv in care beneficiarul poate pretinde promitentului sa incheie contractul promis. - termenul pana la care poate fi incheiat contractul este o conditie pur potestativa. Pana la ultimul termen, beneficiarul trebuie sa-si exprime dorinta incheierii contractului sub sanctiunea decaderii. Daca partile nu au stabilit un termen pana la care contractul urmeaza a fi incheiat, vezi art, 1415 Cciv: atunci cand prin natura sa, obligatia presupune un termen si nu exista nicio conventie prin care sa poata fi determinat, instanta de judecata va fixa un termen. Cererea pentru stabilirea termenului este supusa prescriptiei care incepe sa curga de la data incheierii contractului. Termenul de prescriptie este unul general de 3 ani. Conform art. 1415 Cciv, cererea pentru stabilirea termenului se solutioneaza conform regulilor aplicabile ordonantei presedintiale. Aceasta se solutioneaza de urgenta si cu precadere, in consecinta, termenul de judecata se stabileste la intervale scurte, inclusiv in cursul vacantei judiciare, instanta neputand amana pronuntarea decat cu cel mult 24 de ore si trebuie sa motiveze hotararea de judecata in termen de 48 de ore. Hotararea de judecata data in prima instanta este susceptibila de recurs, nu si de apel. In cazuri de urgenta, ea poate fi pronuntata chiar si fara citarea partilor. Notarea in cartea funciara se poate efectua oricand in termenul stipulat in antecontract (promisiune), ori, in lipsa, prin termenul stabilit de hotararea de judecata, precum si intr-un interval de cel mult 6 luni dupa expirarea acestui termen. Daca beneficiarul nu a cerut instantei pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract, ori daca, intre timp, imobilul a fost adjudecat in cadrul unei vanzari silite de catre un tert care nu este tinut sa raspunda de obligarea promitentului, promisiunea se radiaza din oficiu de cartea funciara la expirarea termenului de 6 luni. Pentru a se impiedica, beneficiarul trebuie sa ceara anterior expirarii termenului sa fie notata in cartea funciara actiunea pe care a introdus-o pentru pronuntarea unei hotarari judecatoresti care sa tina loc de contract, caz in care radierea este

amanata pana la data la care partea interesata solicita efectuarea operatiunii care va deveni necesara in urma solutionarii definitive a litigiului privind pronuntarea unei hotarari judecatoresti care tine loc de contract. 2. Pactul de optiune privind contractul de vanzare Reprezinta contractul prin care o parte promitent se angajeaza fata de cealalta parte beneficiar sa mentina la dispozitia sa o oferta irevocabila pentru o anumita perioada. Daca oferta are ca obiect un contract de vanzare, atunci vor discuta despre un pact de optiune de vanzare. Consimtamantul pe care promitentul il da la pactul de optiune priveste oferta pe care promitentul se angajeaza sa o mentina -> spre deosebire de promisiunea unilaterala, pentru care consimtamantul promitentului la promisiune esre diferit de consimtamantul la contractul promis , in cazul contractului de optiune , consimtamantul promitentului este dat si pentru contractul care face obiectul pactului, astfel incat incheierea acelui contract nu presupune o noua manifestare de vointa din partea promitentului . In schimb, beneficiarul isi rezerva dreptul de accepta sau nu oferta irevocabila mentinuta de promitent in favoarea sa , iar acest drept este dreptul de optiune . Spre deosebire de dreptul beneficiarului unei promisiuni de a contracta , care este un drept de creanta ( sub conditie pur potestativa) , dreptul beneficiarului intr-un pact de optiune este unul potestativ .Prin manifestarea unilaterala de vointa beneficiarul poate modifica o situatie juridica ce il afecteaza pe promitent . Daca el isi exercita optiunea in sensul acceptarii oficiale, prin aceasta, promitentul devine vanzator iar beneficiarul cumparator. Daca el isi exercita optiunea in sensul respingerii ofertei, lasa sa expire termenul pactului de optiune fara sa accepte oferta, atunci contractul de vanzare nu se incheie si bunul ramane in patrimoniul promitentului. Pactul de optiune: vand daca tu cumperi. Pactul de optiune si oferta irevocabila Oferta irevocabila este un act juridic unilateral, iar pactul de optiune este un contract, beneficiarul fiind de acord ca la dispozitia sa sa fie mentinuta oferta irevocabila facuta de promitent si uneori obligandu-se la o contraprestatie. Ca si promisiunea unilaterala, pactul de optiune trebuie sa cuprinda toate elementele contractului care face obiectul pactului. Spre deosebire de promisiunea unilaterala, atunci cand legea impune o conditie de forma pentru contractul ce urmeaza a fi incheiat prin acceptarea pactului de catre beneficiar, aceasta conditie de forma se aplica si pactului de optiune insusi. O promisiune nu trebuie sa inbrace forma autentica. Un pact de optiune trebuie sa imbrace forma autentica. Actul de exercitare a optiunii de catre beneficiar prin acceptarea ofertei mentinute de promitent este si el supus conditiilor de forma impuse de lege pentru validarea contractului ce a facut obiectul pactului -> acceptarea= forma autentica atunci cand are ca obiect cumpararea unui imobil. ( art. 1278, alin 5). Art. 1668, alin 1 in cazul pactului de optiune pentru un contract de vanzare al unui bun individual determinat, intre data incheierii pactului si data exercitarii optiunii, sau, dupa caz expirarea termenului de optiune nu se poate dispune de bunul ce constituie obiectul pactului. Vanzarea lucrului altuia este valabila, este dispozitie supletiva, rezulta astfel ca partile nu pot renunta la destinatia art, dar tebuie sa o faca expres. (?) Daca partile nu au derogat de la acest text, pactul de optiune antreneaza o clauza de inalienabilitate in legatura cu bunul ce face obiectul contractului pentru care s a facut pactul ceea ce antreneaza aplicarea articolelor 627-629 Cciv referitoare la aceasta clauza de inalienabilitate. Spre deosebire de Promisiunea unilaterala de vanzare, pactul de optiune nu poate fi sanctionat prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti care sa substituie consimtamantul comitentului pentru ca, indiferent de conduita comitentului, beneficiarul poate incheia contractul prin actul sau unilateral. De vreme ce nu este necesar un nou consimtamant al promitentului, nu este necesar nici substituirea lui. Ca si promisiunea unilaterala, pactul de optiune presupune cu necesitate existenta unui termen si anume termenul in care oferta facuta de promitent ramane irevocabila si in care contractul se poate forma prin ridicarea optiunii de catre beneficiar. Acest termen este un termen de decadere pt dreptul potestativ al beneficiarului, astfel incat daca oferta nu a fost acceptata pana la expirarea lui, contractul nu se poate forma. Daca partile nu au stabilit termenul, ca si in cazul promisiunii unilaterale, oricare dintre ele se poate adresa instantei de judecata pentru ca aceasta sa-l stabileasca in functie de imprejurarile relevante. Ca si promisiunea unilaterala, pactul de optiune privind contractul care au ca obiect transferul ori constituirea unor drepturi reale imobiliare este supus notarii in cartea funciara pentru opozabilitatea fata de terti. In temeiul art 906, alin 4, teza I Cciv daca termenul pactului nu a fost determinat, cartea funciara respinge cererea de notare.

Si in cazul pactului de optiune, biroul de carte funciara are o obligatie de radiere din oficiu a pactului astfel notat. Aceasta obligatie se aplica insa daca pana la expirarea termenului de optiune, beneficiarul nu solicita pe baza declaratiei de optiune si a dovezii comunicarii sale catre promitent, intabularea dreptului care urmeaza a fi dobandit prin contractul prin care s-a facut pactul. Promisiunea sinalagmatica de vanzare si de cumparare Promisiunea sinalagmatica de vanzare si de cumparare este contractul prin care fiecare dintre parti se obliga catre cealalta sa incheie un contract de vanzare. In cazul acesta, din contract se naste pentru fiecare parte obligatia de a incheia in viitor contractul promis. Ii corespunde un drept de creanta obisnuit Natura obligatiei de a face. Obligatiile perpetue sunt lovite de nulitate. Este necesar ca drepturile de creanta ale partilor sa fie afectate de un termen extinctiv pana la care oricare dintre ele ii poate pretinde celeilalte sa incheie contractul promis. In situatia in care contractul promis are ca obiect drepturi tabulare (reale imobiliare), stabilirea termenului este necesar si pentru notarea in cartea funciara a dreptului de creanta a promitentului cumparator-> daca partile nu au stabilit prin contractul de promisiune termenul in care va fi incheiat contractul promis, oricare dintre ele va putea cere instantei de judecata sa fixeze acest termen in functie de faptele relevante la data incheierii promisiunii. In cazul in care obligatia de a incheia contractul promis a devenit exigibila si unul dintre promitenti refuza sa-si execute aceasta obligatie, celalalt promitent poate solicita instantei de judecata sa pronunte o hotarare prin care sa substituie contractul promis. Dreptul la actiune cu privire la obtinerea unei asemenea hotarari se prescrie in 6 luni de la data la care contractul trebuia incheiat. ! Promisiunea unilaterala, pactul de optiune si promisiunea sinalagmatica = antecontracte. Daca in temeiul acestor contracte, partea ce ar avea pozitia cumparatorului a platit anumite sume => aceste sume sunt considerate ca avans din pretul vanzarii care face obiectul antecontractului. Dreptul de preemptiune Dreptul de preemptiune ofera titularului sau posibilitatea de a cumpara un bun cu prioritate fata de alte persoane. Din punct de vedere al principiului libertatii contractuale, dreptul de preemptiune are un caracter exceptional pentru ca el presupune o limitare a libertatii vanzatorului de a-si alege cocontractantul,[...] de a dispune juridic de bunurile sale, dreptul de preemptiune constituie o exceptie pentru ca el nu poate stabili liber in favoarea cui sa dispuna de aceste bunuri. Intrucat este exceptional sub aceste doua aspecte, dispozitiile legale si stipulatiile contractuale prin care se stabileste dreptul de preemptiune sunt supuse unei stricte interpretari si aplicari. Noul cod civil cuprinde o reglementare generala art 1730 -1740. Nu se refera la un drept de preemptiune anume, ci stabileste numai regimul juridic general al oricarui drept de preemptiune in legatura cu care legea sau stipulatiile contractuale prin care a fost instituit nu prevad alte regului. Exista doua drepturi de preemptiune pe care le instituie noul cod civil: - art 1746-> terenurile din fondul forestier aflate in proprietate privata se pot vinde cu respectarea in ordine a dreptului de preemptiune al coproprietarilor sau vecinilor. - art 1849-> arendasul are dreptul de preemptiune cu privire la bunurile agricole arendate care se exercita potrivit art 1730-1739. acest drept nu vizeaza numai terenurile agricole ci si bunurile agricole (vaci, oi, fabrica). Regimul de drept comun (1730-1740) Dreptul de preemptiune prevazut de noul Cciv se exercita dupa incheierea unui contract de vanzare in legatura cu bunul cu privire la care a fost instituit. Pentru respectarea dreptului de preemptiune, un asemenea contract trebuie incheiat sub conditia suspensiva a neexercitarii dreptului de proprietate de catre titularul sau. Odata ce contractul a fost incheiat, elementele esentiale ale acestuia trebuiesc comunicate preemtorului, care are la dispozitie un termen sa decida daca isi va executa sau nu dreptul de preemptiune in legatura cu contractul. In lipsa unor prevederi sau stipulatii speciale, acest termen este de 10 zile (daca bunul e mobil) si de 30 de zile ( daca bunul e imobil). In cazul in care preemptorul decide sa-si exercite preemptiunea in legatura cu contractul ce i-a fost comunicat, el trebuie ca in termenele mentionate sa comunice vanzatorului decizia sa precum si dovada consemnarii pretului contractului. Aceasta a doua cerinta (dovada pretului contractului) se aplica si atunci cand prin contractul incheiat cu tertul, vanzatorul i-a acordat unul sau mai multe termene de plata. Aceste termene nu vor profita preemptorului care este obligat ca, la exercitarea preemptiunii, sa plateasca pretul integral-> exercitarea unui drept de preemptiune conferit prin lege este un act juridic real pentru ca nu este valabil decat insotita de remiterea efectiva a sumei ce constituie pretul.

In cazul in care dreptul de preemptiune se exercita, contractul incheiat intre vanzator si tert nu produce niciun efect, cu o singura exceptie si anume: vanzatorul este obligat sa-l despagubeasca pe tertul de buna-credinta pentru evictiunea cauzata lui prin exercitarea dreptului preemptorului. In cazul in care dreptul de preeptiune s-a nascut prin conventie, el este supus notarii in cartea funciara pentru opozabilitate fata de terti. In cazul in care s-a facut o asemenea notare, cumparatorul bunului isi poate inscrie dreptul in cartea funciara insa numai sub conditia suspensiva ca in termen de 30 de zile de la comunicarea catre preemptor a incheierii prin care s-a dispus inscrierea, preemptorul sa nu notifice biroului de carte funciara, dovada consemnarii pretului la dispozitia vanzatorului in cazul in care preemptorul face o asemenea notificare, atunci dreptul cumparatorului se radiaza, preemptorul fiind in schimb inscris ca titular al dreptului ce a facut obiectul contractului. Daca preemptorul nu face notificarea in termen, inscrierea dreptului cumparatorului se consolideaza, iar notarea dreptului de preemptiune se radiaza. Caracterele juridice ale dreptului de preemptiune 1. este un drept patrimonial pentru ca este evaluabil in bani, limitand dreptul de proprietate asupra bunului in legatura cu care a fost instituit. 2. este un drept potestativ pentru ca in exercitarea sa, preemptorul poate ca prin manifestarea sa de vointa (exprimata in formele cerute de lege sau de contract) sa schimbe o situatie juridica care afecteaza pe vanzator si pe cumparator. In sensul desfiintarii contractului incheiat intre acestia si incheierea unui nou contract in care el preia pozitia cumparatorului, pozitie ce ii confera raport juridic cu vanzatorul -> se subroga in drepturi cumparatorului (metaforic) 3. pentru ca este un drept potestativ, daca a fost instituit prin conventie, dreptul de preemptiune este necesarmente temporar intrucat prin conventie nu se pot institui limitari perpetue ale dreptului de proprietate. Art 1740: dreptul conventional de preemptiune este viager si se stinge la moartea preemptorului. Partile pot deroga de la regula, prevazand un alt termen. Daca acest alt termen este mai lung de 5 ani, durata lui se reduce de drept la 5 ani de la data constituirii. 4. este incesibil nu poate fi cedat. Dreptul conventional de preemptiune este considerat intuitu personae=> nu poate fi cedat prin acte intre vii, iar pentru cauza de moarte poate fi transmis mostenitorilor numai daca partile au derogat de la caracterul viager. Dreptul de preemptiune legal este instituit de lege in considerarea unei anumite calitati (calitatea de arendas) => dreptul legal de preemptiune nu poate fi transmis decat impreuna cu aceasta calitate. 5. indivizibil el nu poate fi exercitat decat in legatura cu intreg bunul care a facut obiectul contractului pentru care se doreste a fi exercitat. Dreptul de preempiune in anumite situatii speciale: 1. Vanzarea silita a bunului in legatura cu care se exercita dreptul. Dreptul de preemptiune se exercita in conditiile Codului de Procedura Civila. In principiu, preemptorul trebuie sa participe la licitatia publica si sa ofere un pret cel putin egal cu cel mai mare pret oferit. 2. Pe langa bunul in legatura cu care s-a instituit preemptiunea, prin acelasi contract se mai vand si alte bunuri ale vanzatorului pentru un singur pret -> de regula, dreptul de preemptiune se poate exercita valabil daca preemptorul ofera o parte din pretul vanzarii direct proportional cu valoarea bunului ce face obiectul dreptului de preemptiune. 3. Mai multi titulari ai dreptului de preemptiune cu privire la acelasi bun doresct sa-si exercite dreptul de preemptiune in legatura cu acelasi contract-> reguli privind concursul dintre preemptori (art 1734) Vanzatorul va incheia cu: a) titularul dreptului legal de preemptiune daca acesta se afla in concurs cu titulari ai unor drepturi convenite de preemptor. b) Titularul dreptului legal de preemptiune ales de vanzator daca acesta se afla in concurs cu alti titulari ai unor drepturi legale de preemptiune. c) Daca bunul este imobil, cu titularul dreptului convenit de preemptor care a fost mai intai inscris in cartea funciara atunci cand el se afla in concurs cu alti titulari ai dreptului convenit de preemptor. Daca bunul este mobil, cu titularul dreptului convenit de preemptor avand data certa cea mai veche daca acesta se afla in concurs cu alti titulari ai unor drepturi convenite de preemptor. Contractul de arvuna Contractul de arvuna este contractul accesoriu prin care o parte la un contract principal da celeilalte parti la acest contract principal unul sau mai multe bunuri fungibile in scopul executarii contractului principal sau al posibilitatii de a-l denunta. Caracterele juridice:

1.

Este un contract accesoriu pentru ca se incheie fie in vederea executarii, fie pentru a se permite denuntarea unui alt contract principal. 2. Este un contract real pentru ca se incheie valabil numai prin remiterea bunurilor fungibile care formeaza obiectul sau. 3. Este un contract unilateral pentru ca genereaza obligatii numai in sarcina partii care a primit bunurile fungibile la data incheierii contractului. Functii: - sa asigure executarea contractului principal (arvuna confirmatorie ncc) - sa permita denuntarea contractului principal (arvuna penalizatoare Ncc) Arvuna confirmatorie art. 1544 Cciv -reprezinta functia de drept comun a arvunei. - 1544 in cazul in care contractul principal a fost executat, daca el a fost executat de partea care a primit arvuna, ea trebuie imputata asupra prestatiilor sale daca a fost executata de partea care a dat arvuna, aceasta are dreptul ca arvuna sa-i fie restituita. Cand cel care a dat arvuna nu-si exercita obligatia asumata in contractul principal si nu are o justificare pentru aceasta neexecutare, cealalta parte poate declara rezolutiunea contractului, retinand arvuna. Cand cel care a primit arvuna nu-si exercita obligatiile asumate in contractul principal, cealalta parte poate declara rezolutiunea contractului, solicitand dublul arvunei, daca partile nu au prevazut un alt multiplu. In toate cazurile, creditorul obligatiei neexecutate poate opta si pt a cere executarea silita in natura a obligatiei respective si pentru a cere aplicarea regimului de drept comun al rezolutiunii cu daune interese pentru prejudiciul cauzat efectiv prin desfiintarea contractului ca efect al neexecutarii nejustificate de catre cealalta parte.

CURS 4 Arvuna confirmatorie (continuare) Cand contractul principal este executat, cel care a primit arvuna este obligat sa o restituie. Obligatia sa de restituire, intrucat are ca obiect bunul ce constituie arvuna, adica un bun fungibil, se poate compensa cu una din obligatiile izvorate din contractul principal, cu efectul reducerii intinderii acestuia din urma. Exemplu: in cazul in care cumparatorul a dat vanzatorului arvuna la incheierea contractului de vanzare, obligatia vanzatorului de a o restitui se compenseaza cu obligatia cumparatorului de a plati pretul (atunci cand arvuna a avut ca obiect o suma de bani) => cumparatorul va fi considerat a-si fi executat obligatia de a plati pretul daca el plateste numai diferenta dintre pret si suma care a constituit arvuna. Art. 1546 Arvuna se restituie de asemenea si atunci cand contractul principal nu se executa din cauze neimputabile vreuneia dintre parti. A permite uneia dintre partilor contractului principal sau ambelor sa denunte unilateral acest contract -> functia de dezicere sau de razgandire sau functia poenitentiala. Arvuna penalizatoare (impropriu nu penalizeaza nimic) Art 1545 Cciv: daca in contract este stipulat expres dreptul uneia dintre parti sau dreptul ambelor parti de a se dezice de contract, cel care denunta contractul pierde arvuna data, sau, dupa caz, trebuie sa restituie dublul celei primite. In aceasta situatie, bunurile fungibile care alcatuiesc arvuna constituie un pret al exercitarii dreptului de denuntare unilaterala a contractului principal. Dreptul de renuntare unilaterala a unui contract este exceptional atunci cand arvuna are rolul de a conferi un asemenea drept, acest rol trebuie sa rezulte neindoielnic din vointa partilor. Daca exista indoiala asupra rolului arvunei, se va considera ca ea are functia de a garanta executarea contractului principal, iar nu functia de a se permite razgandirea. Daca in legatura cu o suma de bani platita la incheierea unui contract, exista o indoiala cu privire la titlul cu care a fost predata, acea suma nu va fi considerata arvuna, ci un avans din pret.

2.

d)

Obiectul contractului de vanzare (lucrul vandut si pretul)

Art 1225, alin 1 obiectul contractului il reprezinta operatiunea juridica precum vanzarea [...], locatiunea, imprumutul etc, convenita de parti astfel cum acesta reiese din ansamblul drepturilor si obligatiilor contractuale. Alin 2 obiectul contractului trebuie sa fie determinat si licit sub sanctiunea nulitatii absolute. Obligatie cumparatorului si vanzatorului trebuie sa fie determinate si licite. Cerinta de validitate a obiectului vanzarii - prin raportare la lucrul vandut care face obiectul contractului si la pret care face obiectul prestatiei ce constituie obiectul obligatiei de a plati pretul. Conditii cu privire la lucrul vandut:

a) b) c) d)

trebuie sa fie in comert trebuie sa existe trebuie sa fie determinat sau cel putin determinabil trebuie sa fie licit si posibil

a) Lucrul vandut sa fie in comert Aceasta conditie este indeplinita in masura in care legea nu exclude bunul ce face obiectul contractului de la aplicarea prevederilor care guverneaza respectivul contract. In principiu, drepturile patrimoniale sunt alienabile -> pot face obiectul oricarui contract de instrainare, inclusiv vanzarea. Prin exceptie, legea poate sa prevada interdictia de a instraina anumite bunuri in considerarea naturii sau calitatii acelor bunuri se numesc inalienabilitati. Sunt legale si conventionale. Inalienabilitatile legale pot fi: - absolute atunci cand bunul nu poate fi transferat - relative poate fi transferat numai cu respectarea anumitor conditii suplimentare fata de dreptul comun. Inalienabilitatile absolute sunt permanente sau temporare. Ex de inalienabilitate absoluta si permanenta: inalienabilitatea bunurilor proprietate publica art 861, alin 1 Cciv. Inalienabilitatile absolute pot fi temporare atunci cand legea le-a instituit in considerarea unor ratiuni sociale care nu erau aplicate decat intr-un moment instoric determinat. Ex: locuintelor dobandite de fostii chiriasi in temeiul legii 112/1995, art. 9 alin 8, abrogat la intrarea in vigoare a noului cod. De asemenea, prevazuta si inalienabilitatea terenurilor asupra carora s-a constituit dreptul de proprietate al tinerilor si intelectualilor care isi desfasoara activitatea in mediul rural art 32 din lg. 18/1991 abrogat de noul cod. Inalienabilitatile legale relative Bunurile care sunt monopol de stat, produse toxice, substante stupefiante, arme, munitii etc a caror vanzare este supusa unor conditii si autorizatii administrative specifice prevederilor legale speciale. Inalienabilitatea conventionala -art 627 629 CCiv: Inalienabilitatea conventionala reprezinta o limita a dreptului de proprietate, a prerogativei dispozitiei juridice din continutul dreptului de proprietate, instituita prin conventie. Intrucat aceasta limita contravine principiului libertatii circulatiei juridice a bunurilor, ea este admisa numai cu titlu exceptional si numai daca respecta conditiile prevazule de art. 627 Cciv, conditii care sunt de stricta interpretare si aplicare. Potrivit textului respectiv, o clauza de inalienabilitate este valabila numai daca este justificata printr-un interes serios si legitim si daca are o durata de cel mult 49 de ani de la data dobandirii bunului de catre cel tinut sa o respecte. Din modul in care se calculeaza acest termen, se poate deduce ca o clauza de inalienabilitate poate fi in principal introdusa numai in contractele translative de proprietate pt ca numai pt acelea se poate stabili data dobandirii bunului la care trebuie calculat termenul. Interesul serios si legitim care justifica introducerea clauzei poate inceta si inainte de durata prevazuta in clauza, poate fi depasit de un interes superior. Daca dobanditorul dovedeste una din aceste imprejurari, adica fie incetarea interesului, fie depasirea lui printr-ul alt interes legitim, atunci el poate fi autorizat de catre instanta sa dispuna de bun chiar inainte de expirarea duratei pentru care s-a prevazut initial inalienabilitatea. Ex: A vinde un imobil lui B, cu sarcina pt B de a nu-l instraina pentru 4 ani si de a-l pune la dispozitia lui C pe durata studiilor acestuia -> interes legitim. Daca C este exmatriculat, inceteaza interesul legitim si B poate instraina bunul. Interes superior: imobilul este un monument istoric si trebuie renovat. Daca B ar demonstra ca nu are resurse necesare pentru renovare, ar putea fi autorizat sa vanda bunul. In cazul in care nu este justificat ptrin-un interes serios si legitim, clauza de inalienabilitate este lovita de nulitate. Aceasta nulitate afecteaza numai clauza, iar nu si contractul in care a fost introdusa. Totusi, daca se dovedeste ca inalienabilitatea a fost determinata pentru consimtamantul la acel contract, nulitatea va fi totala, inalienabilitatea se prezuma determinata daca a fost stipulata intr-un contract cu titlu oneros. Si in cazurile de nulitate partiala si totala nulitatea este absoluta pt ca ocroteste interesul public al liberei circulatii a bunurilor -> manifestarea principiului libertatii economice. Chiar si daca nu a fost prevazuta expres, clauza de inalienabilitate este subinteleasa in conventiile care au ca obiect transmiterea in viitor a proprietatii unui bun. In cazul in care vizeaza bunuri imobile, clauza de inalienabilitate devine opozabila tertilor prin notare in cartea funciara. In schimb, daca are ca obiect bunuri mobile, ea nu poate fi opusa decat tertilor subdobanditori care au cunoscut-o in concret la data incheierii actului de subdobandire. Daca nu au cunoscut clauza, tertii subdobanditori pot considera ca ea le este inopozabila in aceleasi conditii in care ei ar putea dobandi proprietatea bunului respectiv prin posesia de buna-credinta (art 1909 Vechiu Cciv -> art 937 Cciv).

Sanctiunea nerespectarii clauzei de inalienabilitate valabile: rezolutiunea contractului in care a fost introdusa clauza de inalienabilitate atunci cand clauza a fost incalcata prin instrainarea bunului. Atunci cand clauza este opozabila si tertului subobanditor, beneficiarul sau poate pretinde de asemenea anularea contractului de subdobandire. b) Lucrul vandut sa existe -lucrul pierit si lucrul viitorLucrul pierit la data incheierii contractului Art 1659 Cciv: daca in momentul vanzarii unui bun individual determinat, acesta pierise in intregime, contractul nu produce niciun efect -> contractul este lovit de nulitate absoluta pentru lipsa obiectului uneia dintre obligatiei esentiale. Daca bunul pierise numai in parte, cumparatorul care nu cunoastea acest fapt in momentul vanzarii poate cere fie anularea vanzarii fie reducerea corespunzatoare a pretului. In caz de eroare esentiala asupra calitatii obiectului conventiei nu va putea fi ceruta decat daca dobanditorul demonstreaza ca nu ar fi cumparat bunul daca ar fi cunoscut dimensiunea pieirii lui. In cazul in care vanzatorul cunoscuse ca bunul e supus pieirii si nu a comunicat cumparatorului acest aspect, vanzatorul datoreaza despagubiri pt dol din reticenta. Daca atat vanzatorul cat si cumparatorul au cunoscut ca exista doar riscul pieirii bunului si au incheiat contractul in aceste conditii -> contractul are caracter aleatoriu, cumparatorul avand sansa de a castiga in cazul in care bunul nu a pierit, dar vanzatorul avand sansa de a castiga in caz contrar. Prin pieire trebuie sa se inteleaga si lipsirea de folosinta normala a bunului. Ex: o masina fara motor= pieirea totala a bunului. Bunul viitor Bunurile viitoare pot face obiectul vanzarii, cumparatorul urmand sa dobandeasca proprietatea bunului la data la care acesta se realizeaza. Bunul este considerat ca se realizeaza la data la care el devine apt de a fi folosit potrivit destinatiei in vederea careia a fost incheiat contractul, ori daca o asemenea destinatie nu a fost convenita, potrivit destinatiei decurgand din natura bunului. In cazul in care bunul viitor nu se realizeaza, vanzarea nu produce niciun efect. Totusi, daca nerealizarea este determinata de culpa vanzatorului, atunci acesta este tinut sa plateasca cumparatorului daune interese pentru prejudiciul pe care i l-a cauzat nerealizarea bunului. Daca bunul se realizeaza numai partial, cumparatorul are alegerea fie de a cere desfiintarea vanzarii, fie de a predinde reducerea corespunzatoare a pretului. Aceasta alegere nu trebuie sa fie exercitata abuziv. In consecinta, in cazul in care partea nerealizata din bun este minora, cumparatorul n-ar putea sa opteze pentru desfiintarea vanzarii daca nu dovedeste ca scopul pentru care a contractat ar putea fi atins numai daca acea parte a fost realizata si in cazul realizarii partiale a bunului, daca ea este imputabila vanzatorului, acesta datoreaza daune interese pentru repararea prejudiciului cauzat cumparatorului. Prin exceptie, cumparatorul isi poate asuma expres riscul nerealizarii bunului. In acest caz, daca bunul nu se realizeaza din cauze neimputabile vanzatorului, cumparatorul ramane tinut sa plateasca pretul. Daca asumarea riscului nerealizarii bunului de catre cumparator este motivul principal pentru care au contractat, vanzarea este aleatorie. Chiar si in cazul acesta, vanzatorul este tinut sa faca tot ce depinde de el pentru ca bunul sa se realizeze, urmand ca, in caz contrar, sa raspunda cu daune interese sau chiar cu rezolutiunea vanzarii. c) Lucrul vandut sa fie determinat sau cel putin determinabil

Determinabil = atunci cand, desi partile nu l-au indicat in individualitatea sa, ele au prevazut totusi suficiente criterii incat, pe baza lor, sa se poate stabili obiectul obligatiei de a transmite proprietatea la data la care aceasta va deveni scadenta. d) Lucrul vandut sa fie posibil si licit

Liceitatea lucrului vandut presupune posibilitatea din punct de vedere juridic ca el sa faca obiectul unei vanzari -> aceasta cerinta este foarte apropiata si uneori se suprapune cu cerinta ca lucrul sa fie in comert. In jurisprudenta s-a considerat ca vanzarea este nula pentru obiect ilicit daca are ca obiect bunuri contrafacute. In jurisprudenta franceza: vanzarea unei candidaturi.

10

Pretul Conditii: a) sa fie in bani b) sa fie determinat sau cel putin determinabil c) sa fie sincer d) sa fie serios a) Pretul sa fie in bani Este definitoriu pentru vanzare ca acela care isi asuma obligatia de trasnfer al proprietatii sau altui drept sa se angajeze in considerarea obligatiei celeilalte parti de a da o suma de bani. Daca obligatia este asumata in schimbul unei alte contraprestatii decat a da o suma de bani, contractul nu este de vanzare ci este un alt contract special. Daca cealalta parte promite un alt bun, contractul este de schimb. Daca ea promite punerea la dispozitie a unui bun in scopul folosirii acestuia, contractul este de locatiune. Daca cealalta parte promite o lucrare, contractul este de antrepriza etc. Pretul vanzarii consta mereu intr-o suma de bani. b) Pretul sa fie determinat sau cel putin determinabil Este determinat atunci cand cuantumul sau a fost prevazul espres in contractul de vanzare. Este determinabil atunci cand cuantumul nu a fost prevazut expres in contract, dar partile au stabilit criterii prin aplicarea carora cuantumul pretului sa poata fi determinat in mod univoc la data cand pretul trebuie platit, fara a fi nevoie de un nou acord de vointa al partilor in acest sens. Euro = suma determinabila. Exemplu de pret determinat: - clauza ofertei concurente = modalitatea de a determina pretul ca fiind egal cu cel mai bun pret oferit de un alt client al vanzatorului decat cumparatorului. - clauza clientului celui mai favorizat modalitate de determinare al pretului ca fiind egal cu cel mai mic pret practicat de vanzator fata de un client al sau, altul decat cumparatorul. - pretul pe care trebuie sa-l stabileasca un tert desemnat prin acordul vanzatorului si al cumparatorului 1662 Cciv, iar pentru orice alt contract in general 1232 Cciv. Atunci cand partile unui contract lasa determinarea pretului la alegerea unui tert determinat de ele, acesta este obligat sa actioneze in mod corect, diligent si echidistant. Daca persoana astfel desemnata nu determina pretul in termenul stabilit de parti, ori in termen de 6 luni de la incheierea contractului de vanzare, oricare dintre parti poate cere judecatoriei de la locul incheierii contractului sa desemneze de urgenta in Camera de Consiliu, printr-o hotarare (incheiere) cu caracter definitoriu, un expert pentru determinarea pretului. Onorariul expertului este egal suportat de catre parti. Daca pentru orice motiv, pretul nu a fost determinat in termen de un an de la incheierea contractului si partile nu au stabilit un criteriu subsidiar de determinare a pretului -> contractul este nul. In anumite imprejurari, pretul este considerat determinabil chiar si atunci cand partile nu au prevazut niciun criteriu pentru stabilirea lui (ex: 1664, alin 2 cand contractul are ca obiect bunuri pe care vanzatorul le vinde in mod obisnuit, se prezuma ca partile au avut in vedere pretul practicat in mod obisnuit. Alin. 3: in cazul in care bunul vandut este de natura celor pentru care exista un pret stabilit pe o piata organizata, se considera in absenta unei alte conventii ca pretul vanzarii este pretul mediu practicat in ziua incheierii contractului pe piata cea mai apropiata de locul incheierii contractului. c) Pretul trebuie sa fie sincer

Daca la incheierea contractului, partile au intentia reala ca el sa fie platit, atunci pretul este sincer. In caz contrar, pretul este simulat sau fictiv. Atunci cand in schimbul transmiterii unui drept, dobanditorul se obliga in mod fictiv sa plateasca un pret, contractul este nul ca vanzare dar poate fi valabil ca donatie deghizata in cazul in care transmitatorul a avut intentia de a-l gratifica. Aceasta nulitate este relativa intrucat ea se intemeiaza pe lipsa cauzei specifice vanzarii pentru obligatia de a trasnfera proprietatea. Nulitatea relativa art 1238 Cciv. d) Pretul trebuie sa fie serios

Pretul este serios atunci cand el este suficient de mare pentru ca in mod rezonabil sa constituie o cauza pentru obligatia vanzatorului de transfera dreptul vandut.

11

Cand pretul nu este serios, el este derizoriu. Contractul este nul ca vanzare si nulitatea este relativa pentru ca pretul nu poate constitui in mod rezonabil cauza obligatiei de a transfera proprietatea. Pretul derizoriu (de ex 3 lei pt un automobil) nu se confunda cu pretul lezional Pretul lezional a servit drept cauza pentru obligatia de a transfera dr vandut, dar valoarea sa a fost disproportionat de mica in raport cu valoarea bunului transmis in schimb -> Consimtamant viciat (de ex 3000 E pt un automobil nou). Efectele vanzarii 1. Interpretarea contractului de vanzare 2. Obligatiile vanzatorului 3. Obligatiile cumparatorului 1.Interpretarea clauzelor vanzarii Vanzarea este supusa principiilor de interpretare a contractelor prevazute de dreptul comun, cu o singura exceptie care priveste regula conform careia clauzele indoielnice se interpreteaza in favoarea debitorului. Prin derogare de la aceasta regula, (1671 Cciv), clauzele indoielnice in contractul de vanzare se interpreteaza in favoarea cumparatorului. Si atunci cand cumparatorul este debitor si atunci cand cumparatorul este creditor, clauza se intoarce in favoarea lui. Vanzatorul este cel care stabileste conditiile vanzarii pentru ca el este proprietarul lucrului vandut si el decide modul in care isi exercita dreptul asupra lui. Daca nu sunt incidente alte norme, legiuitorul stabileste ca aceste neclaritati vor fi transate in defavoarea vanzatorului si in favoarea cumparatorului. Art. 1671 exceptii: chiar daca consumatorul este vanzator, clauzele indoielnice se vor interpreta tot in favoarea consumatorului. In cazul in care contractul de vanzare este un contract de adeziune pentru vanzator si clauzele sale au fost integral stabilite de cumparator, fara posibilitatea vanzatorului de a le negocia -> clauzele indoielnice se vor interpreta in favoarea vanzatorului. CURS 5 Obligatiile vanzatorului a) b) c) d) e) a) Obligatia de a transmite dreptul vandut Obligatia de a preda bunul ce face obiectul dreptului vandut Obligatia de a garanta contra evictiunii Obligatia de a garanta contra viciilor lucrului vandut Obligatia de a garanta pentru buna functionare a lucrului vandut Obligatia de a transmite dreptul vandut

Art 1673, alin 1 vanzatorul este obligat sa transmita cumparatorului proprietatea bunului vandut. Alin 2- in lipsa altei dispozitii legale, prevederile referitoare la transmiterea proprietatii se aplica in mod corespunzator si atunci cand prin vanzare se transmite un alt drept decat cel de proprietate. Obligatia de a transmite proprietatea sau un alt drept real mai este numita in doctrina si obligatia de a da. O particularitate a acestei obligatii prestatia debitorului se executa asupra unui drept, iar dreptul reprezinta o realitate intelectuala, un bun incorporal, nu o realitate materiala => executarea obligatiei de a transmite un drept nu poate fi realizata de catre debitorul in sine, ci numai prin intermediul unui fapt material care o simbolizeaza si care uneori are si o alta semnificatie juridica decat aceea a obligatiei de a da Cand transferul se realizeaza printr-o formalitate (Cartea funciara) -> in sine natura unei prestatii de a face -> are totusi ca efect stramutarea dreptului de proprietate. Tipologia dreptului de a da: Regula: atunci cand contractul de vanzare are ca obiect un bun individual determinat, proprietatea se transfera prin simpla incheiere a contractului. In acest sens, art 1674 Cciv: cu exceptia cazurilor prevazute de lege, daca din vointa partilor nu rezulta contrariul, proprietatea se stramuta de drept cumparatorului, din momentul incheierii contractului, chiar daca bunul nu a fost predat, ori pretul nu a fost platit inca. -> principiu general referitor la efectul contractului translativ; art 1273(1)Cciv: drepturile reale preconstituie si se transmit prin acordul de vointa al partilor, chiar daca bunurile nu au fost predate, daca acest acord poarta asupra unor bunuri determinate. Exceptii: 1. Partile au convenit ca transferul dreptului de proprietate sa fie afectat de un termen. In materia vanzarii, atunci cand este indoielnic, daca partile au prevazut termenul in legatura cu obligatia de predare,

12

invoiala va fi transata -> termenul afecteaza numai obligatia de predare pt ca, ca regula, termenul amana numai exigibilitatea obligatiei, nu insasi existenta dreptului. 2. Partile au prevazut o conditie suspensiva care afecteaza transferul proprietatii bunului vandut (exceptie temporala) caracter indoielnic al transferului proprietatii in cazul vanzatorului. Atunci cand conditia se indeplineste, atunci efectul sau va opera retroactiv, considerandu-se ca transferul proprietatii a operat la momentul incheierii contractului. Exceptie de la retroactivitate: vanzatorul va pastra dreptul de proprietate asupra fructelor culese intre momentul incheierii contractului si momentul indeplinirii conditiei (art 1410) Daca conditia nu se indeplineste, transferul proprietatii nu este doar amanat, ci inlaturat, el urmand sa nu se mai produca. 3. Ipoteza vanzarii alternative Atunci cand pentru acelasi pret vanzatorul se angajeaza sa transmita fie proprietatea unui lucru, fie proprietatea altui lucru. Cine alege prestatia? revine vanzatorului (daca nu au convocat altfel) art 1462, alin 1 pana la momentul alegerii, proprietarul ambelor bunuri ramane in patrimoniul vanzatorului, urmand ca la momentul alegerii, prin pactul alegerii bunului ales spre a stinge obligatia, se transfera automat in patrimoniul cumparatorului. Cand partile au derogat de la regula, iar alegera este lasata in seama debitorului, proprietatea se transfera in patrimoniul lui in momentul in care ii comunica vanzatorului optiunea sa. Prin exceptie, daca unul dintre bunurile care formau obiectul alternativ al vanzarii piere fortuit inainte de alegere, atunci proprietatea asupra celuilalt bun se transfera automat in patrimoniul cumparatorului chiar in momentul pieirii fortuie a primului bun. 4. Vanzarea unui bun viitor Proprietatea asupra bunului vandut nu se poate transfera in momentul incheierii contractului pentru ca nu exista la acel moment, in lipsa obiectului sau -> transferul proprietatii este amanat pana la realizarea bunului pana in momentul in care el este gata spre a fi folosit potrivit destinatiei sale, stabilit prin conventie ori decurgand din natura lui. 5. Bunurile de gen care urmeaza a fi determinate prin cantarire, numarare sau masurare. Daca bunurile sunt individualizate printr-un alt criteriu, proprietatea asupra lor se transmite la data la care acel criteriu poate fi aplicat in concret (art 1679 Cciv vanzrea in bloc) In celelalte cazuri, proprietatea se transfera la momentul individualizarii. Individualizerea poate fi efectuata de catre vanzator la libera sa alegere. ( art 1486 Cciv)

! 6. Bunurile supuse inscrierii in Cartea funciara (imobile) Conform art 885 Cciv, drepturile reale asupra imobilelor cuprinse in cartea funciara se dobandesc atat intre parti cat si fata de terti numai prin inscrierea lor in cartea funciara, pe baza actului care a justificat inscrierea (contractul de vanzare, in cazul acesta) -> efectul constitutiv al inscrierii in cartea funciara -> atunci cand contractul de vanzare are ca obiect un imobil inscris in cartea funciara, simpla incheiere a contractului nu transfera dreptul asupra imobilului din patrimoniul vanzatorului in patrimoniul cumparatorului, ci antreneaza numai obligatia reciproca a partilor de a efectua formalitatile necesare pentru a efectua transferul in cartea funciara. Conform art. 1676, in aceste situatii vanzatorul este obligat ca, in vederea inscrierii dobandirii dreptului vandut de catre cumparator, sa radieze din cartea funciara inscrierile din drepturile care s-au stins inaintea acestei dobandiri. In ipoteza in care vanzatorul nu-si executa obligatia de a efectua toate formalitatile care depind de el, in vederea inscrierii in cartea funciara si de aprocura toate inscrisurile necesare in acest scop, cumparatorul poate introduce impotriva lui actiunea in prestatie tabulara (art. 896 Cciv) urmand ca hotararea ce va pronunta sa serveasca drept baza pentru inscrierea dreptului cumparatorului. Articolul 56 din legea de punere in aplicare a noul cod civil efectul constitutiv al inscrierii in cartea funciara pentru fiecare unitate administrativ teritoriala pana la finalizarea lucrarilor de cadastru si deschiderea cartii funciare pentru toate terenurile din acea unitate administrativ teritoriala. 7. Vanzarea cu rezerva proprietatii Art. 1624 prevede ipoteza in care in cadrul contractului de vanzare, vanzatorul isi rezerva proprietatea bunului pana la plata integrala a pretului vanzarea cu rezerva proprietatii. Vanzatorul doreste sa se asigure ca nu va suporta riscul insolvabilitatii cumparatorului, astfel incat obtine o garantie indirecta a creantei corelative obligatiei de plata a pretului. Din perspectiva momentului la care se transfera proprietatea, vanzarea cu rezerva proprietatii reprezinta o varianta a vanzarii cu termen care afecteaza obligatia de a transfera proprietatea intrucat transferul proprietatii e amanat pana la data la care cumparatorul plateste integral pretul vanzarii (eveniment sigur din punct de vedere contractual).

13

Conform art 1684, teza aII-a stipulatia privind rezerva proprietatii nu poate fi opusa tertilor decat dupa indeplinirea formalitatilor de proprietate cerute de lege. Daca bunul este mobil, atunci vanzatorul ar trebui sa completeze in calitate de creditor garantat un aviz de garantie la Arhiva electronica de garantii mobiliare art 2347, alin 2. Daca bunul este imobil, cumparatorul este cel chemat sa noteze vanzarea cu rezerva proprietatii in temeiul art 902, alin 2, punctul 9. 8. Vanzarea lucrului altuia Conform noului cod civil, vanzarea lucrului altuia este valabila. Art. 1683, alin 1 daca la data incheierii contractului asupra unui bun individual determinat, acesta se afla in proprietatea unui tert, contractul este valabil iar vanzatorul este obligat sa asigure transmiterea dreptului de proprietate de la titularul sau catre cumparator; atata vreme cat tertul proprietar al bunului nu a consimtit la incheierea acestui contract, el nu ii este opozabil si in consecinta nu produce niciun efect cu privire la proprietatea lucrului avut in vedere de parti -> in ipoteza unui astfel de contract, proprietatea se va transmite catre cumparator numai dupa ce proprietarul bunului a permis prin consimtamantul sau o asemenea transmitere. Modalitatile in care se transmite acest consimtamant sunt prevazute nelimitativ in art. 1683, alin 2 si 3 daca tertul consimte sa ii transfere proprietatea vanzatorului, la momentul acestiu consimtamant se considera ca proprietatea a fost transferata si catre cumparator (succesor al vanzatorului, succesor al adevaratului proprietar.) Tertul proprietar poate ratifica vanzarea lucrului sau, ipoteza in care cumparatorul va fi succesorul sau direct, proprietatea transferandu-se in patrimoniul sau la momentul ratificarii. Daca consimtamantul adevaratului proprietar se exprima in considerarea unei contraprestatii, contractul prin care s-a dat acest consimtamant are natura juridica impusa de natura acelei contraprestatii. Atunci cand consimtamantul adevaratului proprietar se exprima fara ca acesta sa urmareasca o prestatie echivalenta, acest consimtamant are natura juridica a unei donatii indirecte facute vanzatorului intrucat ea ii permite acestuia sa stinga un element pasiv din patrimoniul sau sa-si execute obligatia de a transfera proprietatea asumata de cumparator. In cazul in care vanzatorul nu asigura transferul dreptului de proprietate cumparatorului, acesta poate cere rezolutiunea contractului, restituirea pretului daca l-a platit si daune interese stabilite potrivit acelorasi reguli ca si in cazul raspunderii pentru evictiune. Vanzarea unui bun aflat in proprietate comuna de catre unul dintre coproprietari Daca in urma partajului, acesta nu reuseste sa asigure transferul catre cumparator a proprietatii exclusive a bunului, cumparatorul poate cere, pe langa daune interese, fie mentinerea contractului cu reducerea pretului, proportional cu cota care i-a fost furnizata de catre vanzator, fie rezolutiunea contractului in cazul in care cumparatorul demonstreaza ca nu ar fi cumparat daca ar fi stiut ca nu va dobandi proprietatea exclusiva a bunului. Prin derogare de la dreptul comun, rezolutiunea nu va putea fi declarata de catre cumparator si in lipsa unui pact comisoriu expres, ea trebuie ceruta instantei judecatoresti. Atat in cazul vanzarii lucrului altuia cat si in cazul vanzarii unui bun alfat in proprietate comuna de catre unul dintre coproprietari, in cadrul daunelor-interese la care are dreptul, cumparatorul care, la data incheierii contractului, cunoastea ca bunul nu apartine in intregime vanzatorului nu poate sa solicite rambursarea cheltuielilor referitoare la lucrarile autonome (Ncciv) sau voluptoare (nelegate de vanzare). Art 578 Cciv: lucrarile sunt fie autonome, fie adaugate. Lucrarile adaugate nu au caracter de sine statator. Lucrarile adaugate sunt de 3 feluri: - necesare atunci cand in lipsa lucrarilor imobilul ar piei ori s-ar deteriora; - utile atunci cand, fara a fi necesare, sporesc valoarea economica a bunului. - voluptoare atunci cand sunt facute pentru simpla placere a celui care le-a realizat, fara a spori valoarea economica a bunului. 9. Vanzarea in regim de autoservire In aceasta situatie, transferul proprietatii lucrului vandut se amana implicit, dar neindoielnic, datorita acestui regim de distribuire pana la executarea obligatiei de plata a pretului, astfel incat vanzarea este o varianta a vanzarii cu rezerva proprietatii. Indiferent la ce moment se executa obligatia de a transfera proprietatea, aceasta executie antreneaza doua consecinte: - art. 1673 alin.2 odata cu proprietatea, cumparatorul dobandeste toate drepturile si actiunile accesorii dreptului vandut si cele ce au apartinut vanzatorului. Ex: va putea introduce actiunea in revendicare si creantele legate de dreptul vandut. - art 1692 daca nu s-a convenit altfe, fructele bunului vandut se cuvin cumparatorului din ziua dobandirii proprietatii (daca vanzatorul le culege, e dator a le da cumparatorului), inclusiv fructele civile. Daca bunul vandut face obiectul unui contract de locatiune opozabil cumparatorului, la data dobandirii proprietatii, cumparatorul are dreptul de a pretinde locatarului sa plateasca chiria. Exceptie: art 1410 transferul proprietatii a fost afectat de o conditie suspensiva chiar daca efectul indeplinirii conditiei este retroactiv, vanzatorul va pastra fructele culese intre data incheierii contractului si data ideplinirii conditiei.

14

b) Obligatia de a preda bunul vandut Aceasta obligatie exista in orice contract translativ, fiind inclusa, implicata de obligatia de a transfera proprietatea conform art. 1483 Conform 1685 punerea bunul vandut la dispozitia cumparatorului si tot ceea ce-i necesar dupa imprejurari pentru exercitarea libera si neingradita a posesiei. Predarea = operatiunea prin care vanzatorul ii permite cumparatorului sa ia in posesie bunul. Obiecul obligatiei de predare Art 1686 - pe langa lucrul vandut, predarea are ca obiect si accesoriile sale, precum si titlurile, documentele care dovedesc existenta dreptului ce a fost facut obiectul vanzarii. Dintre accesorii, atunci cand vanzarea are ca obiect un imobil, se vor gasi si imobile prin destinatie, bunuri mobile destinate exploatarii imobilului predat. Modalitatile predarii Predarea se executa in modalitate pasiva, bunul fiind parasit de vanzator astfel incat sa-l poata prelua. Poate avea loc si intr-o modalitate activa. Bunurile mobile se predau prin remiterea directa traditiune. In locul bunului se preda un dispozitiv fizic care permite cumparatorului in posesia lui traditiunea de mana scurta (ex: cheile apartamentului). In situatia in care bunul e lasat in sfera de control a cumparatorului, predarea se face prin traditiunea de mana lunga. In alte situatii, predarea se face prin remiterea unui titlu reprezentativ sau alta operatiune juridica ce-i permite cumparatorului sa ia in posesie lucrul vandut traditiunea simbolica. (se aplica mai des in cazul viramentului bancar).

Locul predarii Art 1689 plata se face la locul unde se afla bunul in momentul incheierii contractului, daca nu rezulta altfel din conventia partilor/uzante. Nu se poate aplica decat in cazul bunurilor individual determinate. Bunurile de gen neindividualizate prin contract, predarea se executa la domiciliul sau sediul vanzatorului de la data incheierii contractului, conform 1494, alin 1, literca c). Momentul predarii Art 1693 daca nu s-a stabilit un alt termen, cumparatorul poate cere predarea bunului de indata ce pretul e platit -> atunci cand nu s-a acordat un termen de plata a pretului, vanzatorul poate sa invoce exceptia de neexecutare a obligatiei de plata a pretului, refuzand predarea pana cand cumparatorul isi va executa aceasta obligatie. Se considera ca exista imprejurarea in care, desi nu au convenit expres un termen pentru predare, partile au acceptat implicit un asemenea termen atunci cand, conform art 1693 teza finala, ca urmare a unor imprejurari cunoscute de cumparator la momentul vanzarii, predarea bunului nu se putea face decat dupa trecerea unui termen de la acest moment. Conformitatea predarii Bunul predat trebuie sa corespunda tuturor trasaturilor pe care partile au convenit ca el sa-l aiba. Se apreciaza sub aspectul identitatii, cantitatii si calitatii. - Sub aspectul identitatii incidenta doar in cazul vanzarii de bunuri individual determinate si presupune ca bunul predat sa fie acela ce a fost obiectul conventiei si nu un altul. - sub aspectul cantitatii presupune predarea cantitatii oferite de bun? In cazul bunurilor individual determinate, e necesar ca bunul predat sa aiba intinderea care a fost declarata cu prilejul incheierii conventiei. Bunurile imobile art 1741-1745 prevad reguli speciale de sanctiune a neconformitatii. - sub aspectul calitatii regulile difera dupa cum vanzarea a avut ca obiect bunuri de gen sau individual determinate. Atunci cand a avut ca obiect bunuri de gen, vanzatorul este liberat de obligatia de predare numai prin predarea unor bunuri cel putin de calitate medie, cf 1486. In cazul bunului individual-determinat el trebuie predat, conform art 1690 alin 1, in starea in care se afla la momentul incheierii contractului -> vanzatorul trebuie sa impiedice deteriorarea bunului intre momentul incheierii contractului si momentul executarii obligatiei de predare. Din acest motiv, potrivit art 1485, obligatia de a preda un bun individual determinat o cuprinde si pe aceea de a-l conserva pana la predare. Vanzatorul raspunde pentru executarea acestei obligatii ca un depozitar cu titlu oneros, fiind obligat sa pastreze bunul cu prudenta si diligenta si raspunzand chiar si pentru culpa cea mai neinsemnata. Numai daca termenul de predare a fost constituit in favoarea cumparatorului, acesta va raspunde ca un depozitar cu titlu gratuit, culpa apreciindu-se concret, in comparatie cu diligenta cu care o conserva. CURS 6

15

Cheltuielile predarii Conform art. 1666, alin. 2 masurarea, cantarirea si cheltuielile de predare a bunului sunt in sarcina vanzatorului. Sub acest aspect se reiau in materia predarii dispozitiile generale ale art. 1498, conform caruia cheltuielile platii sunt in sarcina debitorului. Sanctiunea neexecutarii, executarii necorespunzatoare sau cu intarziere a obligatiei de predare - Neexecutarea obligatiei de predare Daca aceasta nu este justificata, cumparatorul are la dispozitie, potrivit dreptului comun, un drept de optiune intre a obtine rezolutiunea cu daune interese, a cere executarea silita in natura si a cere executarea silita in echivalent. (se cere pentru ca presupune o hotarare a instantei pentru ca ea sa bie obtinuta). - Executarea cu intarziere a obligatiei de predare Se sanctioneaza potrivit dreptului comun, prin daune moratorii. - Executarea neconforma sau necorespunzatoare a obligatiei de predare Se aplica art 1690 1691 Cciv. Conform art. 1690, cumparatorul caruia i se face predarea trebuie ca imediat dupa preluare sa verifice starea bunului predat. Daca in urma acestei verificari se constata ca bunul este predat neconform, fie sub aspectul identitatii, fie sub aspectul cantitatii fie sub aspectul calitatii, cumparatorul este dator sa-l informeze pe vanzator, fara intarziere despre aceasta neconformitate. In lipsa informarii cumparatorului transmise catre vanzator cu privire la viciile aparente constatate cu ocazia preluarii bunului, se considera ca bunul a fost predat conform -> vanzatorul este liberat de obligatia sa -> cumparatorul nu se mai poate plange ulterior de starea bunului primit decat in legatura cu vicii ascunse pe care nu le-a putut constata cu ocazia verificarii la preluare. In cazul in care cumparatorul contesta calitatea sau starea bunului pe care vanzatorul i l-a pus la dispozitie, oricare dintre parti poate cere judecatoriei in circumscriptia careia se afla locul la care trebuia executata predarea, ca instanta sa desemneze un expert pentru a constata starea bunului sau a verifica daca el corespunde sau nu cerintelor contractuale. Uneori, efectuarea expertizei presupune sechestrarea sau depozitarea bunului astfel incat instanta poate dispune si asemenea masuri. Daca sechestrarea sau depozitarea bunului ar necesita cheltuieli insemnate, ori ar ocaziona pagube, instanta poate dispune vanzarea bunului pe cheltuiala proprietarului. Hotararea de vanzare va trebui comunicata, inainte de punerea sa in executare, celeilalte parti sau reprezentantului sau si daca unul dintre acestia se afla intr-o localitate situata in circumscriptia judecatoriei care a pronuntat hotararea, iar in caz contrat in termen de 3 zile de la executare. Se poate decide vanzarea bunului uneia dintre parti, fara citarea ceileilalte parti. Efectele predarii Sub imperiul Codului Civil de la 1864 se considera ca, in cazul contractului translativ, riscul pieirii fortuite a bunului se transfera de la instrainator la dobanditor in momentul transferului proprietatii. In consecinta, se considera ca, daca dupa transferul proprietatii si chiar inainte ca bunul sa fi fost predat dobanditorului, el ar fi pierit fortuit, intrucat pieirea ar fi fost pe riscul dobanditorului, acesta ramanea obligat la contraprestatia pe care o promisese. Noul cod civil modifica aceasta regula. Articolul 1274 prevede ca: in lipsa de stipulatie contrara, cat timp bunul nu este predat, riscul contractului ramane in sarcina debitorului obligatiei de predat, chiar daca proprietatea a fost transferata deja dobanditorului. Astfel, daca bunul piere fortuit dupa transferul proprietatii dar inainte de predare, desi bunul piere in patrimoniul dobanditorului, totusi riscul acestei pieiri si implicit efectul sau prejudiciabil il suporta instrainatorului care a intarziat predarea. Astfel instrainatorul nu va putea pretinde contraprestatia promisa de dobanditor. In materia vanzarii: daca bunul piere fortuit inainte de predarea sa catre cumparator, vanzatorul nu mai poate pretinde pretul, iar in cazul in care l-a primit deja, el este obligat sa-l restituie. Intr-o singura situatie cumparatorul suporta riscul pieirii fortuite a lucrului vandut chiar daca bunul nu i-a fost predat in situatia in care a fost pus in intarziere pentru preluarea lucrului. O asemenea punere in intarziere nu este valabila decat daca vanzatorul a fost tot ce depinde de el in vederea predarii astfel incat bunul se afla la dispozitia cumparatorului pentru preluare. In toate celelalte cazuri se aplica regula conform careia riscul pieirii fortuite a lucrului se transfera de la instrainator catre dobanditor prin predare.

c) Obligatia de a garanta impotriva evictiunii evictiune = reprezinta orice tulburare a cumparatorului in linistita exercitare a dreptului cumparat. Tulburarile pot fi distinse dupa cum provin din fapta vanzatorului sau din fapta unui tert. 1. Evictiunea provenita din fapta vanzatorului

16

Obligatia vanzatorului de a garanta impotriva evictiunii provenind din fapta proprie este absoluta, ceea ce presupune ca ea priveste atat fapte ale sale anterioare incheierii contractului cat si fapte ale sale ulterioare incheierii contractului, atat tulburari de fapt cat si tulburari de drept. Caracterul absolut semnifica si ca vanzatorul nu poate sa-si limiteze raspunderea pentru o asemenea evctiune prin clauzele contractului incheiat cu cumparatorul pentru ca este o consecinta necesara a oricarui contract translativ, obligatia de garantie contra evictiunii provenind din fapta instrainatorului se aplica tuturor acestor contracte, fie cu titlu oneros fie cu titlu gratuit, dispozitiile de la vanzare fiind aplicabile in mod corespunzator. Tulburari de fapt Ca efect al contractului de vanzare, vanzatorul nu poate savarsi nicio fapta de natura sa-l tulbure pe cumparator in exercitiul dreptului vandut. In cazul instrainarii unor fonduri profesionale (de ex fondul de comert), jurisprudenta a retinut ca este contrara obligatiei vanzatorului de a-l garanta pe cumparator impotriva evictiunii provenite din fapta proprie, actiunea vanzatorului de a-i face concurenta cumparatorului prin deschiderea unui fond de comert similar, care isi disputa aceeasi clientela cu fondul vandut. Tulburari de drept Vanzatorul este de asemenea obligat sa nu invoce impotriva cumparatorului vreun drept de natura sa limiteze sau sa incomodeze exercitarea dreptului transmis. In cazul in care ar invoca un asemenea drept, vanzatorul ar trebui sa introduca o actiune impotriva cumparatorului prin care sa tinda sa-si valorifice dreptul. In temeiul obligatiei sale de a-l garanta pe cumparator impotriva evictiunii provenite din propria sa fapta, vanzatorului ii va putea fi insa opusa printr-o asemenea optiune o aparare specifica numita exceptie de garantie conform careia acela care este chemat sa garanteze contra evictiunii nu poate evinga (art 1696 Cciv). Actiunea in revendicare este o tulburare va fi respinsa invocandu-se art 1696. (Quem de evictione tenet actio, eundem agentem repellit exceptio) In cazul in care statul este vanzator- expropriere pentru utilitate publica. Obligatia statului vanzator de a garanta contra evictiunii provenite din fapta proprie l-al impiedica sa dispuna exproprierea pentru ca aceasta l-ar tulbura pe cumparator in exercitiul dreptului dobandit. (opinia unor autori). Opinia majoritara: atunci cand actioneaza ca vanzator, statul isi exercita capacitatea sa de drept privat, capacitate care nu poate fi exercitata in sensul limitarii atributiilor statale de drept public. Dimpotriva, cand actioneaza ca expropriator, statul exercita o capacitate de drept public, dispunand pentru protectia interesului public, fara nicio inraurire posibila a intereselor pe care le-ar putea avea ca subiect de drept privat -> exceptia de garantie nu ar putea impiedica o procedura de expropriere. 2. Evictiune provenind din fapta unui tert. Conform art 1695, alin. 2 vanzatorul raspunde fata de cumparator pentru tulburarile cauzate de terti in exercitarea dreptului cumparat numai daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele 3 conditii: a) Tulburarea sa fie o tulburare de drept in sprijinul pretentiilor tertului care tind sa impiedice sau sa limiteze exercitiul dreptului cumparatorului, tertul invoca un drept subiectiv propriu. Ex: un drept de preemptiume, drept de creanta corelativ obligatiei de a se asigura lucuinta lucrului vandut, un drept real care ar dezmembra dreptul vandut etc. Se asimileaza tulburarii de drept situatiile in care, fara a invoca un drept propriu, tertul tulburator se prevaleaza de limite ale dreptului transmis, care sunt exceptionale, care n-au fost declarate de vanzator la incheierea contractului si care nici nu rezultau din starea lucrului vandut la momentul incheierii contractului. b) Dreptul pe care se intemeiaza tertul sa aiba o cauza anterioara incheierii contractului de vanzare -> faptul juridic lato sensu care a generat acest drept trebuie sa fie anterior incheierii contractului de vanzare. Faptele juridice complxe care se desfasoara in timp: - o uzucapiune a carei posesie a inceput inainte contractului de vanzare dar al carei termen s-a implinit dupa incheierea contractului de vanzare, indeplinind sau nu aceasta conditie -> vanzatorul este obligat sa garanteze numai atunci cand implinirea termenului uzucapiunii este iminenta. Noul cod civil uzucapiunea intre 5 si 10 ani. - procedurile de expropriere au inceput inaintea contractului de vanzare si s-au finalizat dupa incheierea acestui contract -> tertul tulburator este statul expropriator -> vanzatorul va raspunde numai daca i-a fost comunicat anterior incheierii contractului de vanzare vreun act legat de procedura exproprierii si nu l-a facut cunoscut cumparatorului. c) Aceasta cauza sa nu fi fost cunoscuta de cumparator la data incheierii vanzarii. Pentru a inlatura aceasta conditie a angajarii raspunderii sale, vanzatorul ar trebui sa-i comunice el insusi cumparatorului posibilele cauze de evictiune la data incheierii actului. Chiar si in absenta unei asemenea comunicari, cumparatorul va fi presupus ca a cunoscut cauza evictiunii atunci cand cu diligente minime o putea afla la momentul contractului de vanzare. Exemplu: - diligenta de a te uita la ce cumperi (servituti aparente); - documentele care insotesc actul vanzarii (inscrierea in cartea funciara) Atunci cand tertul manifesta pretentii care il tulbura pe cumparator in exercitarea dreptului cumparat, este posibil ca aceste pretentii sa fie avansate in cadrul unui proces sau sa fie avansate in afara unui proces.

17

Atunci cand tertul nu a introdus o actiune, cumparatorul ar trebui sa solicite spijinul vanzatorului pentru a respinge pretentiile tertului. In cazul in care accepta pretentiile tertului, fara a avea in acest sens si acordul vanzatorului, el risca sa fie decazut din dreptul de garantie intrucat, potrivit art 1705, alin. 2, cumparatorul care, fara a exista o hotarare judecatoreasca, a recunoscut dreptul tertului, pierde dreptul de garantie, afara de cazul in care dovedeste ca nu exista motive suficiente pentru a impiedica evictiunea. In schimb, in cazul in care cumparatorul a fost chemat in judecata de catre tert, el are posibilitatea de a-l chema in proces pe vanzator printr-un mijloc procedural cerere de chemare in garantie. Aceasta cerere reprezinta o cerere de chemare in judecata subsidiara pe care o formuleaza cumparatorul parat in cererea principala introdusa de catre tert. Prin aceasta cerere, cumparatorul solicita ca, in cazul in care pretentiile tertului sunt admise, instanta sa-l condamne pe vanzator sa raspunda pentru evictiunea astfel produsa. Este posibil ca vanzatorul, din proprie initiativa, sa intervina in procesul dintre tertul evingator si cumparator, pe calea unei cereri de interventie, care ii va permite sa aduca in proces mijloace de aparare si dovezi de natura sa inlature pretentiile tertului si sa conduca la respectarea actiunii formulate de acesta. Situatia in care, pe temeiul garantiei contra evictiunii, se formuleaza o cerere de chemare in garantie ori o cerere de interventie, pot fi reunite sub denumirea de garantie incidentala. In cazul in care vanzatorul nu a participat la procesul cu tertul si pretentiile acestuia din urma sunt admise, cumparatorul poate introduce o cerere de chemare in judecata, separata, impotriva vanzatorului, solicitand ca acesta sa raspunda pentru evictiunea suferita -> garantia nu e incidentala, ci principala. In aceasta situatie, vanzatorul chemat in judecata are posibilitatea sa se apere printr-o aparare specifica exceptia procesului rau condus ( exceptio male procesus). In temeiul acestei aparari, actiunea cumparatorului va fi respinsa, daca vanzatorul dovedeste ca ar fi putut produce in procesul cu tertul, mijloace de aparare si dovezi suficiente pentru ca pretentiile lui sa fie respinse. Modul de operare al obligatiei de a garanta contra evictiunii Atata vreme cat nicio persoana nu a emis pretentii in legatura cu dreptul cumparat, de natura sa impiedice sau sa limiteze exercitarea acestui drept, vanzatorul are obligatia de a nu face -> de a nu savarsi nicio fapta care sa-l tulbure pe cumparator in exercitiul dreptului. Daca un tert formuleaza o pretentie care limiteaza sau impiedica exercitarea dreptului dobandit, vanzatorul are obligatia de a face -> de a administra toate mijloacele de aparare de care dispune pentru a fi respinse pretentiile tertului. Daca pretentiile tertului au fost admise, atunci vanzatorul are obligatia de a da -> de regula a da o suma de bani, in temeiul raspunderii sale pentru evictiunea consumata. Efectele evictiunii consumate Atunci cand, prin exceptie, evictiunea consumata nu are impact asupra bunului vandut, ci asupra unui alt bun din patrimoniul cumparatorului, raspunderea vanzatorului pentru o asemenea evictiune va fi supusa art. 1704 Cciv. Atunci cand cumparatorul a pastrat bunul cumparat, platind tertului invingator o suma de bani sau dandu-i un alt bun, vanzatorul este liberat de urmarile garantiei, in primul caz prin rambursarea catre cumparator a sumei platite cu dobanda legala calculata de la data platii, iar in al doilea caz, prin plata valorii bunului dat, precum si in ambele cazuri prin plata tuturor cheltuielilor aferente. In situatia regula insa, evictiunea consumata are ca efect pierderea in tot sau in parte de catre cumparator a posibilitatii faptice de a exercita dreptul cumparat. In aceste cazuri, el poate solicita rezolutiunea vanzarii, restituirea pretului si daune interese. Toate aceste remedii sunt supuse unor dispozitii speciale, derogatorii de la dreptul comun. (art 1700-1703 Cciv) Rezolutiunea vanzarii Cumparatorul poate cere rezolutiunea vanzarii in situatia in care, fie a fost evins de intregul bun, fie a fost evins de o parte a bunului, indeajuns de insemnata incat, daca ar fi cunoscut evictiunea la data incheierii contractului, el nu lar mai fi incheiat. Din text rezulta ca in acest caz, daca nu s-a prevazut un pact comisoriu expres, rezolutiunea nu poate oprea pe baza hotararii instantei de judecata, o declaratie unilaterala de rezolutiune fiind lovita de nulitate. Daca se dispune rezolutiunea, cumparatorul poate pretinde restituirea pretului si despagubiri pentru prejudiciul suferit prin pierderea bunului cumparat. In ceea ce priveste restituirea pretului, vanzatorul este tinut sa inapoieze pretul in intregime, atat in situatia in care valoarea bunului a scazut pana la data producerii evictiunii, cat si in cele in care valoarea bunului a crescut pana la aceasta data. Prin exceptie, daca dobanditorul a profitat de scaderea valorii bunului sau, vanzatorul are dreptul sa scada din pretul supus restituirii valoarea bunului obtinut de cumparator. In cazul in care, pana la data producerii evictiunii, valoarea bunului a crescut, vanzatorul datoreaza cumparatorului, pe langa pret, si sporul de valoare astfel dobandit. In ceea ce privesc daunele-interese, art 1702, ele cuprind:

18

a) valoarea fructelor pe care cumparatorul a fost obligat sa le restituie celui care l-a evins, intrucat si in noul cod civil fructele culese de posesorul de buna-credinta se cuvin acestuia. Rezulta ca, in principiu, cumparatorul va fi obligat sa transmita evingatorului numai fructele pe care le-a cules in perioada in care nu a mai fost de buna-credinta (dupa data introducerii cererii de chemare in judecata de catre tertul evingator) b) cheltuielile de judecata efectuate de cumparator in procesul cu cel ce le-a evins, precum si in procesul de chemare in garantie a vanzatorului. c) cheltuielile incheierii si executarii contractului de catre cumparator. De regula, cumparatorului ii revin, pe langa cheltuielile incheierii contractului, cheltuielile cu plata pretului (de ex comisionul bancar) si cheltuielile cu ridicarea si transportul bunului vandut si cheltuielile pentru asigurarea opozabilitatii dreptului vandut. Toate acestea sunt supuse restituirii de catre vanzator in caz de rezolutiune. d) art 1702, alin 1- daunele-interese cuprind si pierderile suferite si castigurile nerealizate de cumparator din cauza evictiunii (deroga din dreptul comun). Aceste pierderi si castiguri nerealizate vor trebui suportate de vanzator chiar daca rezulta numai indirect din evictiune si chiar daca nu puteau fi prevazute de vanzator la data incheierii contractului. De asemenea, vanzatorul este tinut sa ramburseze cumparatorului, in masura in care nu i-au fost rambursate de catre evingator, toate cheltuielile pentru lucrarule efectuate in legatura cu bunul vandut. Prin exceptie, vanzatorul nu va trebui sa ramburseze cheltuielile cu lucrari adaugate voluptoare. Totusi, daca el a cunoscut cauza evictiunii la data incheierii contractului, atunci el este de rea-credinta si va trebui sa ramburseze si aceasta ultima categorie de cheltuieli. In cazul in care evictiunea a fost partiala si cumparatorul fie nu a vrut, fie nu a putut sa obtina rezolutiunea contractului, vanzatorul va trebui sa-i restituie o parte din pret proportionala cu valoarea partii de care a fost evins, precum si daune-interese stabilite conform acelorasi reguli ca si acelea aplicabile in caz de rezolutiune, insa tinand cont de faptul ca, in cazul evictiunii partiale, cumparatorul pastreaza o parte din beneficiul exercitarii dreptului cumparat. Modificarea sau inlaturarea conventionala a garantiei Regula: prin contract, vanzatorul si cumparatorul pot modifica in orice mod regimul legal al garantiei contra evictiunii. Exceptii: a) Stipulatia prin care obligatia de garantie este inlaturata sau exclusa, nu il exonereaza pe vanzator de obligatia de a restitui pretul decat in cazul in care cumparatorul si-a asumat in mod neindoielnic riscul producerii evictiunii, caz in care, daca acest risc este motivul determinat pe care s-a contractat, vanzarea are caracter aleatoriu. b) Ipoteza in care vanzatorul cunoaste cauza evictiunii, fara sa o faca cunoscuta si cumparatorului. In aceasta situatie, fiind de rea-credinta, vanzatorul nu se poate prevala de clauzele contractuale care inlatura sau limiteaza obligatia sa de garantie.

Alte elemente de regim juridic ale obligatiei de garantie Conform art. 1697, obligatia de garantie contra evictiunii este indivizibila intre debitori. Astfel, in cazul in care se vinde un bun aflate in coproprietate, cumparatorul poate pretinde oricaruia dintre ei sa raspunda integral pentru evictiune. In cazul in care vanzatorul are mai multi mostenitori, cumparatorul poate pretinde garantarea intergarala din partea oricaruia dintre acestia. Conform art 1706 Cciv, vanzatorul este obligat sa garanteze contra evictiunii fata de orice dobanditor subsecvent al bunului, fara a deosebi dupa cum dobandirea este cu titlu oneros sau cu titlu gratuit -> Regula multiplicarii obligatiei de garantie. Exemplu: A vinde lui B, B doneaza lui C. Atunci cand A a vandut lui B, in sarcina lui A s-a nascut obligatia de a-l garanta pe B pentru evictiune. Cand B doneaza lui C, pe langa obligatia mai putin severa a lui B, s-a nascut obligatia lui A de a-l garanta si pe C -> A are doi creditori.

d) Obligatia de garantie contra viciilor lucrului vandut Un viciu al lucrului reprezinta acea deficienta care impiedica functionarea sa normala potrivit destinatiei. Cf. art 1707: vanzatorul raspunde fata de cumparator pentru viciile lucrului vandut daca sunt indeplinite urmatoarele 4 conditii cumulativ: 1. Viciul trebuie sa fie intrinsec bunului. Viciul este intrinsec bunului atunci cand disfunctionalitatea isi are cauza in lucrul vandut insusi, iar nu in imprejurari exterioare acestuia.

19

2. Viciul trebuie sa exista la data transferului bunului ( de regula la data predarii) Conform art. 1707 alin 3: garantia este datorata daca viciul sau cauza lui exista la data predarii bunului. Daca viciul apare dupa data predarii bunului, chiar si fara culpa cumparatorului, acesta are natura unui risc pe care cumparatorul trebuie sa-l suporte dupa predare. 3. Viciul trebuie sa fie ascuns. Este ascuns acel viciu care nu era cunoscut cumparatorului la data incheierii contractului si care, cu diligente normale, nu putea fi descoperit nici la data predarii bunului. Daca viciul poate fi descoperit cu diligente normale, atunci el are natura juridica al unei neconformitati se numeste viciul aparent si poate fi sanctionat prin mijloacele aplicabile predarii neconforme. Conform art. 2530: prescriptia dreptului la actiune izvorat din transmiterea unor bunuri cu vicii aparente, incepe sa curga de la data predarii sau receptiei finale a bunului, ori dupa caz de la data termenului prevazut de lege pentru verificarea bunului de catre cumparator. Acestei dispozitii ii sunt supuse si ipotezele in care bunul nu corespunde calitatilor convenite, iar aceasta neconformitate putea fi descoperita fara cunostinte speciale printr-o verificare normala. Standardul aplicabil este acela al unei verificari normale, atente, dar care nu presupune cunostinte de specialitate. 4. Viciul sa fie grav. Conform art. 1707, alin. 1: Viciul este grav daca face ca bunul vandut sa fie impropriu intrebuintarii la care este destinat, sau daca ii micsoreaza intrebuintarea sau valoarea intr-o asemenea masura incat, daca viciul ar fi fost cunoscut la incheierea contractului, cumparatorul nu ar fi cumparat, sau cel mult ar fi cumparat pentru un pret mai mic. Destinatia avuta in vedere pentru a se stabili caracterul grav al viciului este destinatia convenita de parti prin contractul de vanzare. In lipsa unei clauze care sa stabileasca aceasta destinatie, se va avea in vedere destinatia bunului decurgand din intrebuintarea sa normala potrivit naturii sale. Modul in care se manifesta obligatia vanzatorului de a garanta contra viciilor este reglementata in art. 1710. Potrivit acestui text, cumparatorul poate obtine unul din urmatoarele remedii: - inlaturarea viciului de catre vanzator pe cheltuiala sa (repararea bunului); - inlocuirea bunului vandut cu un bun de acelasi fel, insa lipsit de vicii (doar in cazul bunurilor de gen); - reducerea pretului direct proportional cu reducerea intrebuintarii lucrului cauzat de viciu; - rezolutiunea vanzarii. In cazul in care apreciaza ca masura solicitata de cumparator este excesiva in raport cu gravitatea viciului si cu scopul incheierii contractului, Instanta de judecata poate dispun inlocuirea masurii cu o alta mai potrivita. Cu privire la rezolutiune, trebuie precizat ca aceasta masura poate fi solicitata de catre cumparator numai daca el a adus viciul descoperit la cunostinta vanzatorului intr-un termen scurt de la descoperire (termenul scurt corespunde cu termenul fara intarziere din materia verificarii). In cazul in care cumparatorul este un profesionist, iar bunul vandut este un mobil corporal, termenul este de 2 zile. Daca viciul apare in mod gradual, termenul incepe sa curga de la data la care cumparatorul isi putea da seama de gravitatea si intinderea viciului. Ca regula, acest termen este un termen de decadere pentru dreptul cumparatorului de a cere rezolutiunea contractului de vanzare in temeiul garantiei contra viciului. Prin exceptie, in cazul in care vanzatorul a cunoscut viciul la data incheierii contractului, cumparatorul nu decade din dreptul de a cere rezolutiunea. Atunci cand cumparatorul are dreptul la rezolutiune, pe temeiul garantiei contra viciilor, rezolutiunea poate fi declarata si unilateral, fara a se solicita instantei de judecata pronuntarea ei, potrivit dreptului comun. Totusi, instanta poate controla, la cererea vanzatorului caracterul abuziv al declaratiei de rezolutiune, iar in pragul unui asemenea contract, in cazul in care va aprecia ca rezolutiunea este excesiva, instanta poate dispune inlocuirea ei cu o alta masura dintre cele prevazute la 1710. In ceea ce priveste daunele-interese, acestea sunt datorate numai daca la data incheierii contractului, vanzatorul cunostea viciile pentru care se solicita angajarea raspunderii sale. In acest caz, daunele-interese pot insoti oricare dintre masurile prevazute de 1710 si servesc repararii integrale a prejudiciului cauzat prin manifestarea viciului, chiar daca vanzatorul nu putea prevedea acest prejudiciu si chiar daca el are caracter indirect. Raspunderea pentru vicii In prezent, viciile ascunse tetermina o raspundere prescriptiva in termenul general de 3 ani. Momentul de la care incepe sa curga acest termen este prevazut in art. 2531, alin 1: Daca prin lege nu se prevede altfel, prescriptia dreptului la actiune pentru viciile ascunse incep sa curga: a) in cazul unui bun transmis sau al unei lucrari executate, alta decat o constructie, de la implinirea unui an de la data predarii ori receptiei finale a bunului sau a lucrarii, in afara cazului in care viciul a fost descoperit mai inainte, cand prescriptia va incepe sa curga de la data descoperirii. b) in cazul unei constructii, de la implinirea a 3 ani de la data predarii sau receptiei finale a constructiei, afara numai daca viciul a fost descoperit mai inainte, cand prescriptia va incepe sa curga de la data descoperirii. Termenele de 1 an si respectiv 3 ani sunt termene de garantie de drept comun si se aplica de cate ori legile speciale sau contractul nu prevad alte durate de garantie. Din perspectiva acestor durate de garantie, obligatia de a garanta contra viciilor ascunse este o obligatie cu executare succesiva in virtutea careia vanzatorul se obliga fata de cumparator ca nicicand pe durata de garantie sa nu se manifeste vicii ale lucrului vandut care existau sau aveau o cauza existenta la data predarii.

20

Raportul dintre termenul de garantie si termenul de prescriptie. Termenul de prescriptie incepe sa curga de la data descoperirii viciului. Termenul de prescriptie nu curge de la data manifestarii viciului (regula). Daca viciul se manifesta dupa perioada de garantie, nu se poune problema niciunei raspunderi, deci nici a prescriptiei. Regula: si raspunderea pentru vicii ascunse este supusa unor reguli supletive, astfel incat partile pot stabili in contractul de vanzare reguli diferite fata de acelea prevazute de Cod. O singura limitare: conform art. 1708, alin 2: Clauza care inlatura sau limiteaza raspunderea pentru vicii este nula in privinta viciilor pe care vanzatorul le-a cunoscut ori trebuia sa le cunoasca la data incheierii contractului. Vanzatorul care este profesionist in raport cu bunurile care fac obiectul vanzarii este presupus ca trebuie sa cunoasca viciile lucrurilor vandute, astfel incat el nu-si va putea limita sau inlatura raspunderea pentru asemenea vicii. e) Garantia pentru buna functionare a lucrului vandut Spre deosebire de toate celelalte obligatii, garantia pentru buna functionare a lucrului vandut nu este o dispozitie supletiva de drept comun, aplicabila oricarui contract de vanzare, ci opereaza numai daca a fost expre prevazuta in contract sau in legea speciala aplicabila acestuia. Ca si garantia contra viciilor ascunse, ea presupune ca bunul sa functioneze conform intrebuintarii lui normale pentru o anumita durata ulterioara predarii. Diferenta fata de garantia pentru viciul ascuns este aceea ca, pentru a opera garantia pentru buna functionare nu este necesar ca viciul manifestat in perioada de garantie sa fi existat, ori sa aiba o cauza preexistenta fata de predare. Este suficienta manifestarea lui in cursul perioadei de garantie, chiar daca s-a nascut ulterior predarii, pentru ca raspunderea vanzatorului sa fie angajata. Conform Codului Civi, in principiu, garantia pentru buna functionare a lucrului vandut nu poate constitui temei pentru rezolutiunea contractului. Insa partile pot deroga de la aceasta regula, permitand rezolutiunea si in temeiul unei asemenea garantii. In orice caz, daca partile nu au prevazut altfel, masurile care pot fi solicitate in temeiul garantiei pentru buna functionare a lucrului vandut sunt supuse unui ordin de subsidiaritate. Astfel, imediat ce se manifesta o disfunctionalitate a bunului, cumparatorul trebuie sa o comunice catre vanzator, cumparatorul este decazut din dreptul de garantie daca nu a comunicat defectiunea inainte de expirarea termenului de garantie. Prin exceptie fata de regimul decaderii, daca cumparatorul a fost impiedicat prin motive obiective sa efectueze comunicarea in termenul de garantie, el va putea evita decaderea in cazul in care vanzatorul o comunica intr-un termen rezonabil, cel mai scurt cu putiinta, de la data expirarii termenului de garantie. Odata ce cumparatorul a comunicat defectiunea, vanzatorul este obligat sa repare bunul pe cheltuiala sa. Daca reparatia este imposibila, sau daca durata acesteia depaseste un termen de maxim 15 zile, vanzatorul este obligat sa inlocuiasca lucrul vandut untr-un termen rezonabil, potrivit cu imprejurarile; la cererea cumparatorului, vanzatorul este obligat sa restituie pretul primit, avand insa dreptul ca in acest caz sa i se restituie lucrul vandut. Actiunile intemeiate pe garantia pentru buna functionare a lucrului vandut pot fi respinse daca vanzatorul dovedeste ca disfunctionalitatea este cauzata prin modul in care cumparatorul s-a comportat fata de bun, inclusiv in raport cu instructiunile de folosire si pastrare date de vanzator la incheiera contractului. Obligatiile cumparatorulu 1.Obligatia de a suporta cheltuielile vanzarii; 2. Obligatia de a plati pretul; 3. Obligatia de a prelua lucrul vandut. 1. Obligatia de a suporta cheltuielile vanzarii Conform art. 1666: in lipsa de stipulatie contrara, cheltuielile pentru contractul de vanzare sunt in sarcina cumparatorului. Textul reglementeaza raportul dintre vanzator si cumparator si el nu poate fi opus tertilor care sunt implicati in procesul de incheiere a contractului, in virtutea unor raporturi juridice proprii pe care le-au avut partile. Ex: cheltuielile de asistenta juridica datorate avocatilor implicati in redactarea contractului sunt in sarcina partii care i-a angajat, cheltuielile de autentificare datorate notarului sunt in sarcina ambelor parti care raspund solidar pentru plata lor. Daca vanzatorul va suporta cheltuielile de autentificare, el are totusi dreptul de a recupera aceste cheltuieli de la cumparator in temeiul art. 1666 alin 1 Cciv. 2. Obligatia de a plati pretul Natura acestei obligatii este de a da o suma de bani. Locul platii pretului

21

Conform art. 1720 alin 1- cumparatorul trebuie sa plateasca pretul la locul in care bunul se afla in momentul incheierii contractului. (aceeasi ca la obligatia de predare) Exceptie: art. 1720 alin 2 bunurile aflate in tranzit ipoteza in care pretul se plateste la locul care rezulta din uzante, iar in lipsa acestora, la locul de destinatie a transportului. Daca contractul are ca obiect bunuri de gen: art 1720 alin 1 nu se poate aplica => se aplica dreptul comun al platii obligatiei de a da o suma de bani. Conform art 1494 alin. 1, lit a) obligatiile banesti trebuie executate la domiciuliul sau, dupa caz, sediul creditorului de la data platii daca vanzarea are ca obiect un bun de gen, pretul trebuie platit la sediul sau domiciliul vanzatorului de la data platii. Data platii pretului Pretul se plateste de indata ce proprietatea este transmisa (cf. art. 1720, alin. 1, teza finala): regula este modificata prin intentia legiuitorului de a preveni posibilitatea ca vanzatorul sa piarda atat bunul cat si pretul, posibilitate curenta sub vechea reglementare (cand pretul se datora dupa predare). Cumparatorul va putea sa suspende plata pretului atunci cand, in mod legitim are indoieli cu privire la faptul ca i s-a transmis proprietatea lucrului conform conventiei cu vanzatorul. Astfel, conform art. 1722 cumparatorul care afla de existenta unei cauza de evictiune este indreptatit sa suspende plata pretului pana la incetarea tulburarii pana ce vanzatorul ofera o garantie corespunzatoare. Regula nu se aplica daca dobanditorul cunostea pericolul evictiunii la data incheierii contractului. Dobanzile la pret In cazul in care nu s-a convenit altfe, cumparatorul este obligat sa plateasca dobanzi la pret din ziua transferului proprietatii, daca bunul produce fructe civile sau naturale ori din ziua predarii daca bunul nu produce fructe, insa ii procura alte foloase. Ratiunea acestei reglementari reprezinta intentia legiuitorului de a asigura un echilibru intre dreptul la dobanzi care este un fruct civil al dreptului de a pretinde plata pretului si foloasele bunului vandut pe de alta parte. In ceea ce priveste aceste foloase, cumparatorul se poate bucura de ele de la momente diferite, dupa cum bunul produce sau nu fructe. Daca bunul produce fructe atunci acestea se cuvin proprietarului, deci cumparatorul are dreptul la ele din ziua transferului proprietatii in aceeasi zi va datora si dobanzi la pret. Daca bunul nu produce fructe, ci alte foloase, atunci cumparatorul nu va putea beneficia de ele decat din ziua in care i s-a predat bunul in consecinta, tot de atunci va datora si dobanzi. Un bun frugifer care nu produce efectiv fructe va fi considerat ca aducand alte foloase (Ex: un imobil poate fi oricand inchiriat). Cheltuielile platii pretului Conform art 1666, alin. 3 cheltuielile aferente operatiunii de plata a pretului sunt in sarcina cumparatorului. In aceasta ipoteza se incadreaza comisioanele bancare. Garantiile si sanctionarea neexecutarii obligatiei de a plati pretul In ceea ce priveste garantiile obligatiei de a plati pretul, codul civil prevede un drept de retentie, o ipoteca legala si un privilegiu special. Dreptul de retentie rezulta din art. 1693 Cciv, teza 1: in lipsa unui termen, cumparatorul poate cere predarea bunului de indata ce pretul este platit. Per a contrario, cat timp pretul nu este platit, cumparatorul nu poate cere predarea bunului, iar vanzatorul il poate retine invocand exceptia de neexecutare a obligatiei de plata a pretului. Teza a II-a: totusi si in acest caz vanzatorul poate refuza predarea in cazul in care cumparatorul a devenit insolvabil, ori garantiile acordate initial vanzatorului s-au diminuat -> vanzatorul poate suspenda executarea obligatiei de predare cat timp cumparatorul nu acorda garantii indestulatoare ca va plati pretul la termenul stabilit. Ipoteca legala acordata vanzatorului de bunuri imobile. Conform art. 1723 coroborat cu art. 2386, pct 1 Cciv: beneficiaza de ipoteca legala vanzatorul asupra bunului imobil vandut pentru pretul datorat. Ipoteca este legala prin faptul ca, in virtutea legii, ea decurge in mod direct din incheierea contractului de vanzare fara ca pretul sa fi fost platit imediat dupa transferul proprietatii. Totusi, pentru a fi perfectata si opozabila dobanditorilor subsecventi ai unor drepturi asupra imobilului vandut, este necesar ca ipoteca sa fie inscrisa in cartea funciara. Privilegiul special al vanzatorului de bunuri mobile Conform art. 1723 coroborat cu art. 2339, este privilegiata creanta vanzatorului neplatit pentru pretul mobilului vandut unei persoane fizice cu privire la bunul vandut, cu exceptia cand cumparatorul dobandeste bunul pentru serviciul sau exploatarea unei intreprinderi. Asadar privilegiul vanzatorului de bunuri mobile se refera numai la bunul ce a facut obiectul vanzarii, astfel incat, daca acel bun este vandut in cadrul unei urmari silite, creanta vanzatorului cu privire la

22

pret va fi satisfacuta cu preferinta in pretul bunului obtinut la vanzarea silita, orice alt creditor neputand primi sume din acel pret decat dupa satisfacerea creantei vanzatorului. Art. 2340: regula conform careia privilegiul special se stinge prin instrainarea, transferarea sau pieirea bunului. Totusi, in temeiul art. 2341, privilegiul special al vanzatorului de bunuri mobile deroga de la regula instituita de art 2340, putand fi exercitat si in cazul in care cumparatorul vinde bunul la randul sau. In acest caz, privilegiul intai vanzatorului are preferinta asupra privilegiului al doilea cumparatorului cu privire la pretul datorat de al doilea cumparator. Prin derogare de la garantia imobiliara, privilegiul special este opozabil tertilor si fara a fi inscris in Arhiva electronica de garantii reale mobiliare (2334). De la aceasta regula exista o exceptie: atunci cand creditorul privilegiat intra in concurs cu un creditor ipotecar, titular al unei ipoteci mobiliare, cel dintai este preferat celui de-al doilea numai daca si-a inscris privilegiul inainte de inscrierea ipotecii mobiliare (art 2342, alin. 2). Sanctiunea neexecutarii obligatiei de plata a pretului In caz de neexecutare a obligatiei de plata a pretului, potrivit art. 1724, vanzatorul este indreptatit sa obtina fie executarea silita a obligatiei de a plati pretul, fie rezolutiunea vanzarii, precum si in ambele cazuri daune-interese daca sunt indeplinite conditiile pentru acordarea lor. Potrivit dreptului comun, aceste masuri se pot obtine numai daca au fost precedate de punerea in intarziere a cumparatorului pentru neexecutarea obligatiei sale. Conform art. 1522 debitorul poate fi pus in intarziere, fie printr-o modificare scrisa prin care se solicita executarea obligatiei, fie prin cerere de chemare in judecata. In cazul in care se solicita executarea silita a obligatiei de plata a pretului, atunci vanzatorul poate pretinde si daune moratorii pentru intarzierea in executarea acestei obligatii, daune care curg de la scadenta pana in momentul platii (art. 1535). Rezolutiunea pentru neexecutarea obligatiei de plata a pretului codul civil prevede dispozitii speciale distincte dupa cum lucrul vandut este mobil sau imobil. Daca lucrul vandut este imobil si s-a stipulat ca, daca nu se plateste pretul la termenul convenit, cumparatorul este de drept in intarziere, acesta va putea plati pretul si dupa expirarea termenului cat timp vanzatorul nu i-a comunicat o declaratie de rezolutiune pentru neplata. Rezolutiunea bunurilor imobiliare, odata ce va fi declarata produce efecte si fata de dobanditorul subsecvent ai unor drepturi asupra imobilului vandut, succesori ai cumparatorului, numai in conditiile in care impotriva lor poate fi introdusa o actiune in rectificare a dreptului pe care l-au dobandit -> in principiu, vanzatorul ar trebui sa isi noteze in cartea funciara dreptul de a cere rezolutiunea, in cazul neplatii pretului sau cel putin ipoteca sa legala privind imobilul vandut pentru a face opozabile tertilor subdobanditori efectele actiunii sale. In cazul in care nu a procedat la aceasta notare si totusi el obtine rezolutiunea pentru neplata pretului, efectele rezolutiunii pot fi suportate de tertii dobanditori de buna-credinta in conditii diferite dupa cum actul de dobandire este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. Actiunea in rectificare a dreptului dobandit cu titlu gratuit va putea fi introdusa in termen de 5 ani de la inscrierea dreptului subdobanditorului. Actiunea in rectificare a dreptului dobandit cu totlu oneros va putea fi introdusa numai in termen de 3 ani de la data inscrierii dreptului cumparatorului. Bunurile mobile Conform art. 1727 atunci cand vanzarea s-a facut fara termen de plata iar cumparatorul nu a platit pretul, vanzatorul poate ca, in cel mult 15 zile de la data predarii sa declare rezolutiunea fara punere in intarziere si sa ceara restituirea bunului mobil vandut cat timp bunul este inca in posesia cumparatorului si nu a suferit transformari. In acest caz, daca actiunea nu a fost introdusa in conditiile mentionate, vanzatorul nu mai poate opune celorlalti creditori ai cumparatorului efectele rezolutiunii ulterioare ale contractului pentru neplata pretului. Ca urmare, in cazul in care cererea de rezolutiune a fost introdusa dupa expirarea termenului de 15 zile, ori dupa transformarea bunului sau dupa transferul posesiei sale, creditorii cumparatori vor putea considera ca bunul se afla in patrimoniul debitorului lor si vor putea sa-l urmareasca silit chiar daca vanzatorul obtinuse rezolutiunea contractului. Daca bunul a fost instrainat de cumparator, subdobanditorul va putea sa se apere impotriva efectelor rezolutiunii invocand art. 937 Cciv. 3.Obligatia de a prelua bunul Cumparatorul este obligat sa preia bunul atunci cand vanzatorul a facut tot ceea ce este necesar pentru predare. Conform art. 1666 alin. teza a doua cheltuielile de preluare si transport a lucrului vandut de la locul executarii obligatiei sunt in sarcina cumparatorului daca nu s-a convenit altfel.

23