125.Proprietatile antimicrobiene ale salivei-mucina si lizozim. Cea mai cunoscuta substanta antimicrobiana continuta de saliva este mucina.

Mucina=glicoproteina sulfatata cu masa moleculara mare si capac de adeziune la mb m.o. (proprietate prin care se favorizeaza proc de aglutinare si de inghitire a m.o.) -rol:lubrefierea structurilor cav bucale(se evita abraziunile si discomfortul din timpul exercitarii functiilor) -formeaza un strat protector ce impiedica difuzia acizilor,produsi microbieni,spre structurile dentara; Lizozimul=carbohidraza cu rol de enzima mucolitica; -se gaseste in saliva,in alte secretii exocrine(nazale si lacrimale),in fagozomi;atat in saliva,cat si in leucocite sau in transudatul gingival; -concentratia lui scade cu cresterea fluxului;actiunea lui e perturbata de prez Fe si Cu si protejata de prezenta lactoferinei; -rol:activeaza autolizinele bacteriene,prin care mb microbiana este lizata(distructia se face la niv complexelor mucolipidice,totodata inhiband fixarea m.o. la niv cristalului de hidroxiapatita;mai putin activ asupra m.o. gram -; 126.Caria dentara-definitii =afectiunea patologica ce produce,in final,distrugerea structurilor dentare; Definitia clasica(data de HARNDT)=proces cronic distructiv care evolueaza fara fenomene inflamatorii tipice,care provoaca necroza tesuturilor dentare dure si,in final,infectarea pulpei; Definitia moderna=proces dinamic,complex si continuu,de alternanta a proceselor de demineralizare si remineralizare,care au loc la nivelul structurilor dure dentare;Demineralizarea fiziologica este provocata de actiunea acizilor rezultati la nivelul placii dentare,dar si de alimentele acide(sucurile de fructe,otetul sau bauturile racoritoare).Remineralizarea se produce prin precipitarea sarurilor minerale acumulate la interfata placa dentara/dinte. 127.Enumerati perioadele de timp ce trebuie sa treaca pana la stadiul de carie cavitara(ireversibila),pentru diversele structuri dentare si in diversele momente. -pt caria localizata pe suprafetele netede:la cca 24 de luni de la prima demineralizare sau la 6 luni pt cariile acute,agresive; -pt suprafetele interdentare:timpul scurs pana cand leziunea din smalt devine vizibila prin radiotransparenta inregistrata pe radiografiile cu film muscat este de cca 9 luni sau mai mult; -evolutia spre stadiul cavitar este cu atat mai lenta cu cat pacientul respecta si-si efectueaza corect si la timp procedurile preventive recomandate; 128.Prevenirea transmiterii streptococului mutans intrafamilial =preventie primara:se refera la prevenirea transm s.m. intrafamilial si masurile preventive instituite ,prin care incearca sa se obtina intarzierea transferului lor de la mama la nou nascut si la copilul mic;se recomanda ca mama sa-si trateze inainte de nastere,definitiv,toate leziunile existente;

-inaintea eruptiei primului dinte temporar,s.m. nu reprezinta un colonizator permanent al cavitatii orale(au nevoie de prezenta unor suprafete dure de care sa adere);s-a stabilit ca sursele de infectare pt nou-nascuti sunt persoanele din jur,in special mama=>cand la nivelul florei microbiene orale a mamei exista o concentrare mare in s.m.,m.o. se transmite masiv si contribuie la cresterea riscului cariogen al copilului in cauza; -s-a stabilit(dupa Li si Caufield) ca copilul preia s.m de la mama prin contacte intime repetate;genotipurile de s.m. identificate la copiii mici sunt identice cu ale mamei in proportie de 71%(88% la fete si 53% la baieti),motivul fiind transmiterea imunoglobulinelor materne prin placenta si lapte; -cu cat s.m. vor coloniza mai masiv si de timpuriu cavitatea orala,cu atat riscul de carie al individului in cauza este mai mare,atat pt dentitiile temp cat si perm;perioada cea mai favorabila este cuprinsa intre lunile 19 si 31 de viata(perioada numita fereastra infectioasa); 129.Care sunt microorganismele principale care genereaza c.d. si de ce? In producerea si progresul proceselor carioase sunt implicate in special 2 specii microbiene:streptococii mutans si lactobacilii,care in mod normal reprezinta mai putin de 1% din totalul m.o. descoperite in saliva sau la niv p.d. I.Streptococul mutans: Cariogenitatea lui se datoreaza caracteristicilor lui morfo-functionale: -usurinta cu care adera de suprafetele dentare(apar o data cu aparitia primului dinte si dispar cand pacientul devine edentat total) -capacitatea lor de a produce abundent polizaharide extracelulare insolubile(glucani),prin metabolizarea rapida a sucrozei; -capacitatea lor de a produce si stoca polizaharide intracelulare necesare supravietuirii in perioadele in care din alimentatie lipsesc carbohidratii; -capacitatea de a produce acizi(in principal acid lactic),prin metabolizarea rapida a diferitelor forme de carbohidrati; -toleranta remarcabila fata de pH-urile acide,ca si fata de concentratii mari de glucoza; II.Lactobacilii: =bacterii acidogene si acidurice,este m.o cel mai acido-tolerant dintre toate speciile colonizatoare ale p.d.,putand sa-si mentina activitatea metabolica chiar la pH-uri sub 3. -se gaseste in nr mare la pacientul cu multiple procese carioase active,fie ca sunt primare,fie secundare. -dupa 1945 s-a stabilit ca streptococii sunt responsabili cu initierea procesului carios,iar lactobacilii sunt indicati ca fiind principalii vinovati in progresul procesului carios spre forma cavitara. Pe de alta parte,s-a stabilit ca leziunile carioase si pHul scazut se produc si in absenta streptococilor S.mutans,rolul sau putand fi preluat de alte specii microbiene,in principal Actinomyces,Streptoccocus mitis,S.gordonii,S.anginosus si S.oralis.

130.Din punct de vedere structural ce se intelege prin porozitatea smaltului? Chiar daca smaltul reprezinta tesutul cel mai dur si mineralizat de la nivelul organismului uman,el prezinta un grad de porozitate.Porozitatea este data de reteaua lui hipomineralizata care formeaza canalele de difuzare,ce-I permite sa fie permeabil in ambele sensuri,pt o serie de molecule mici sau pt diferiti ioni anorganici.La formarea retelei isi aduc contributia structurile dure hipomineralizate care inconjoara cristalele si prismele smaltului si la care se adauga liniile incrementale,striurile lui Retzius,lamelele,smocurile si fusurile smaltului(astazi se considera ca fusurile sunt prelungiri ale fibrelor Tomes in smalt,ceea ce explica sensibilitatea prezenta la acest nivel,pe durata prepararii cavitatilor dupa regulile Black) 131.Permeabilitatea smaltului =este legata de prezenta apei din structura smaltului; -experimental,s-a stabilit ca poate fi permeabil in ambele sensuri;spre ex,la maimutele tinere,de experienta,s-a constatat ca ionul radioactiv strabate dintele dinspre cavitatea orala spre pulpa dentara si este detectat in tiroida dupa cca 5 ore;la fel se intampla si cu fosforul radioactiv care strabate dintele,dar in sens invers; -si apa poate traversa dintele cu o viteza de aprox 0,1 mm/ora in acelasi sens;si alti ioni precum sulful,sodiul,calciul sau rubinul radioactiv pot traversa dintele,acesti ioni fiind descoperiti dupa max 24 de ore in pulpa dentara; 132.Caror caracteristici se datoreaza cariogenitatea streptococilor mutans? Cariogenitatea lui se datoreaza caracteristicilor lui morfo-functionale: -usurinta cu care adera de suprafetele dentare(apar o data cu aparitia primului dinte si dispar cand pacientul devine edentat total) -capacitatea lor de a produce abundent polizaharide extracelulare insolubile(glucani),prin metabolizarea rapida a sucrozei; -capacitatea lor de a produce si stoca polizaharide intracelulare necesare supravietuirii in perioadele in care din alimentatie lipsesc carbohidratii; -capacitatea de a produce acizi(in principal acid lactic),prin metabolizarea rapida a diferitelor forme de carbohidrati; -toleranta remarcabila fata de pH-urile acide,ca si fata de concentratii mari de glucoza; 133.Leziunea de subsuprafata: =reprezinta primul stadiu de evolutie al cariei dentare,in situ;leziunea sufera frecvent cresteri si micsorari,in functie de procesul care predomina(demineralizare sau remineralizare) Histologic:procesul carios penetreaza smaltul pe calea striilor lui Retzius,progresand si de-a lungul retelei hipomineralizate si ajunge in final in interiorul prismelor de smalt.In continuare,demineralizarea se extinde in lateral,de-a lungul jonctiunii amelo-dentinare,de o parte si de alta,dar si in dentina,de-a lungul canaliculelor dentinare,progresand spre pulpa dentara.Initial,acidul dizolva preferential ionii de Mg si CO3,apoi de Ca,PO4 sau ceilalti ioni anorganici,ca parte a cristalelor de hidroxiapatita.Pe masura ce leziunea se mareste,la niv porului smaltului,apare placa dentara care produce acid.

De obicei,la nivelul leziunii de subS nu intalnim m.o.!Unii cercetatori leaga evolutia ei spre stadiul cavitar de aparitia primilor colonizatori microbieni. Histologic,la niv leziunii de subS(faza reversibila)se observa 4 arii distincte reprezentate,dinspre profunzime spre suprafata,de: -aria translucida:zona situata intern,adiacenta cu smaltul profund catre JSD;pe sectiune transversala,zona apare fara structura vizibila;Histochimic:creste cand de F si scade cea de Mg si CO3;mai poroasa de 10 ori decat smaltul normal datorita demineralizarii; -aria intunecata:situata mai superficial decat zona translucida,culoare maro-inchisa,mai poroasa decat translucida(2-4% din volum);cantitatea de substante minerale este scazuta cu 6%/unitate de volum,fata de smaltul sanatos;Mg are o scadere marcanta de 12%; -corpul leziunii:cea mai intinsa;zona de aspect difuz cu o reducere a mineralelor de cca 24%/unitatea de volum;porozitatea mult mai accentuata 5% la periferie si 25% in zona centrala;Microradiografie:alternanta zone radiotransparente/radioopace au traseu oblic catre stratul de S,cu interspatii de 30 microni.Striile Retzius mai bine marcate; -zona de suprafata:straul extern,cu o grosime de 30-40 microni,relativ neafectat;porozitatea mai redusa(5% din volum);smaltul apare relativ intact dat prezentei placii microbiene dentare peste suprafata leziunii(=bariera+rezervor de ioni de Ca,fosfat,F care pot precipita pe smaltul superficial).