Sunteți pe pagina 1din 9

CONFERINTA NATIONALA A ENERGIEI CNE 2004

Neptun, 13-17 iunie 2004

Cod lucrare: S2-16

STUDII SI REZULTATE PRIVIND CRESTEREA EFICIENTEI IN RETELELE ELECTROENERGETICE DE DISTRIBUTIE


prof. dr. ing. Toader MUNTEANU; prof. dr. ing. Mariana DUMITRESCU; conf. dr. ing. Grigore FETECAU; conf. dr. ing. Nicolae BADEA; pp. ing. Gelu GURGUIATU Universitatea Dunarea de Jos din Galati ing. Maria ILIUTA; ing. Lenuta DUTA; ing. Vasile GULINSCHI; dr. ing. Sorin POPESCU SISE Muntenia Nord ing. dr. Dumitru FEDERENCIUC, ing. Vergiliu Sorin VALS, ing. Ionel BORSAN, ing. Cezar CRISTIAN FDFEE Muntenia Nord

1. INTRODUCERE Scopul studiului este realizarea unei proceduri asistate de evaluare si crestere a eficientei n exploatarea retelelelor electroenergetice prin identificarea si cuantificarea pierderilor din retelele de distributie a energiei electrice. Pe l nga experienta practica din exploatare si datele culese din teren, mai este necesara o veriga si anume simularea regimurilor de retea cu un instrument puternic de lucru care sa ne permita luarea unor decizii si implicit a unor masuri reale. Lund in considerare ca la CN 2002 s prezentat evaluarea si implementarea unui astfel de -a program de calcul respectiv DINIS(E), (Distribution Network Information System for Elerctricity), n anul 2004 putem prezenta rezultate concrete pe diferite tipuri de retele si putem vorbi de un "mod de lucru" al analizei retelelor. 2. UNIVERSUL PROBLEMEI Abordarea evaluarii ponderii fiecarui tip de pierdere raportata la ansamblul retelei s-a concretizat in abordarea problemei din doua directii si anume: analiza valorilor masurate la nivelul surselor generatoare in retelele studiate; analiza valorilor obtinute cu ajutorul programului de calcul DINIS(E) prin introducerea sarcinilor la nivel de noduri consumatoare. Realizarea celor doua tipuri de analize este conditionata de parcurgerea urmatoarelor etape: Etapa I: diminuarea erorilor de calcul prin introducerea ct mai corecta a parametrilor de calcul pentru diferite tipuri de echipamente. Etapa II: diminuarea pe ct posibil a erorilor de masurare prin analiza si reetalonarea respectiv aducerea in clasa de precizie a grupurilor de masurare; Etapa III: determinarea ponderilor pe tipuri de pierderi, respectiv pierderi de energie activa si reactiv, n ansamblul retelelor studiate prin analiza functiilor factorilor variabili care intervin n fenomenologia complexa a pierderilor; Etapa IV: determinarea masurilor ce se impun ca necesare pentru optimizarea consumului respectiv reducerea CPT-ului (Consum Propriu Tehnologic) in retelele de distributie a energiei electrice analizate. Rezultatele concrete a acestor analize la nivel de retele de distributie de nalta si medie tensiune se vor prezenta la lucrarile in plen a CNE 2004 si ele reprezinta un ansamblu de m asuri pentru reducerea pierderilor, care se implementeaza si se monitorizeaza in cadrul Programului national de cercetare stiintifica MENER. 1

CONFERINTA NATIONALA A ENERGIEI CNE 2004


Neptun, 13-17 iunie 2004

3.CONSTRUIREA BAZEI DE DATE CU PARAMETRII ELEMENTELOR DIN RETELELE DE 110KV SI MEDIE TENSIUNE Calculul circulatiei de puteri (activa si reactiva), realizat cu aplicatia DINIS din cadrul programelor CAE (Computer Added Engineering), efectueaza o analiza complexa, ce tine cont de toata fenomenologia existenta in retelele de distributie, personalizata pe tipuri de echipamente. Datele de retea primare au la baza repere geografice precise, prezentnd urmatoarele avantaje: - permit orientarea rapida a utilizatorilor in zona studiata; - permit calculul automat al lungimilor de retea in cazul linilor electrice aeriene; - suportul geografic se constituie ntr-un tot unitar, alcatuit din parti componente care pot fi apelate independent nefiind necesara ncarcarea ntregului ansamblu. Diminuarea erorilor aferente parametrilor de calcul se realizeaza in urma unor analize asupra influentei marimilor variabile (conditii meteo - temperatura, sol), la nivel de simulare in programul de calcul pentru diferite tipuri de echipamente; 3.1 PARAMETRII ELEMENTELOR DIN RETELELE DE 110KV Pentru a putea gestiona parametrii necesari calculului regimului normal de functionare, pentru studiul de caz ales pe nivelul de tensiune 110 kV, s-a procedat la inventarierea instalatiilor existente pe conturul ales, dupa cum urmeaza: a) retele electrice: tip de retea - linii electrice aeriene; sectiuni 150, 185, 240, 300 mm2; tipuri de conductoare - otel aluminiu; coronamente: orizontale, vericale; numar de circuite: simplu circuit, dublu circuit; b) noduri generatoare: transformatoare 400KV/110KV, autotransformatoare 220KV/110KV ; c) noduri consumatoare: transformatoare 110KV/20KV; transformatoare 110KV/6KV; transformatoare 110KV/20KV/6KV. Determinarea parametrilor schemei echivalente (schema in T) ai transformatorului se realizeaza conform STAS 1703/7-80, pe baza urmatoarelor ncercari: ncercarea la functionarea in gol, pe baza careia se determina parametrii din portiunea derivatie a schemei echivalente (rezistenta pentru modelarea pierderilor in miezul feromagnetic, R Fe , respectiv, reactanta de magnetizare (utila), X u ); ncercarea la scurtcircuit, pe baza careia se determina parametrii din portiunea serie a schemei echivalente (rezistentele nfasurarii primare si secundare, respectiv, reactantele nfasurarii primare si secundare). La ncercarea de mers n gol se determina, totodata, si urmatoarele marimi: 1. pierderile n miezul feromagnetic; 2. raportul de transformare; 3. factorul de putere la mersul n gol. La ncercarea de scurtcircuit se determina, totodata, si urmatoarele marimi: 1. pierderile n nfasurarile transformatorului (Joule); 2. tensiunea relativa de scurtcircuit; 3. factorul de putere la scurtcircuit. Transformatoarele si autotransformatoarele s-au inventariat pe tipuri si nivele de tensiune n functie de: numar de nfasurari, putere nominala, raport de transformare, materialul infasurarii. Este foarte important a trata cu atentia cuvenita problema exactitatii pregatirii datelor de intrare pentru aplicatia DINIS(E). Pentru a putea crea o baza de date cu parametrii transformatoarelor utilizate n conturul de 110kV, necesara pentru analiza cu ajutorul programului DINIS, s-au obtinut, ntr-o prima etapa, 2

CONFERINTA NATIONALA A ENERGIEI CNE 2004


Neptun, 13-17 iunie 2004

rezultatele ncercarilor specificate mai sus (gol, respectiv, scurtcircuit) de la producatorul acestor echipamente (SC ELECTROPUTERE SA Craiova). In etapa urmatoare, cu ajutorul acestor rezultate, s-au determinat, urmarind recomandarile din standarde, toti parametrii schemei echivalente ai transformatorului, ct si alte marimi specifice solicitate de programul DINIS (conductanta, GF e , susceptanta, Bu , tangenta unghiului de avans histerezis, tg etc.). In cazul transformatoarelor cu trei nfasurari, pentru ncercarea de scurtcircuit, se procedeaza la fel ca n cazul transformatoarelor cu doua nfasurari, una din nfasurari fiind mentinuta in gol prin permutari circulare. Pentru aceste transformatoa re, exista urmatoarele relatii ntre parametrii nfasurarilor: ' ' ' ' R12 k = R1 + R2' ; R13 k = R1 + R3 ; R23 k = R 2 + R3 , unde: R12k - reprezinta rezistenta echivalenta la scurtcircuit atunci cnd nfasurarea primara (1) - de nalta tensiune - este alimentata, nfasurarea intermediara (2) de medie tensiune este scurtcircuitata, iar nfasurarea tertiara (3) de joasa tensiune este lasata n gol; R13k - reprezinta rezistenta echivalenta la scurtcircuit atunci cnd nfasurarea primara (1) - de nalta tensiune - este alimentata, nfasurarea intermediara (2) de medie tensiune este in gol, iar nfasurarea tertiara (3) de joasa tensiune este scurtcircuitata; ' R23k - reprezinta rezistenta echivalenta la scurtcircuit raportata la nfasurarea de nalta tensiune atunci cnd nfasurarea primara (1) - de nalta tensiune este lasata n gol, nfasurarea intermediara (2) de medie tensiune este alimentata, iar nfasurarea tertiara (3) de joasa tensiune este scurtcircuitata. ' ' ' ' X d 12k = X d 1 + X d 2 ; X d 13k = X d 1 + X d 3 ; X d 23k = X d 2'+ X d 3 , unde: X d 12k - reprezinta reactanta echivalenta la scurtcircuit atunci cnd nfasurarea primara (1) - de nalta tensiune - este alimentata, nfasurarea intermediara (2) de medie tensiune este scurtcircuitata, iar nfasurarea tertiara (3) de joasa tensiune este lasata in gol; X d 13k - reprezinta reactanta echivalenta la scurtcircuit atunci cnd nfasurarea primara (1) - de nalta tensiune - este alimentata, nfasurarea intermediara (2) de medie tensiune este in gol, iar nfasurarea tertiara (3) de joasa tensiune este scurtcircuitata; ' X d 23k - reprezinta reactanta echivalenta la scurtcircuit raportata la nfasurarea de nalta tensiune atunci cnd nfasurarea primara (1) - de nalta tensiune este lasata in gol, nfasurarea intermediara (2) de medie tensiune este alimentata, iar nfasurarea tertiara (3) de joasa tensiune este scurtcircuitata. 4. MODELAREA RETELEI DE 110KV SI MEDIE TENSIUNE Introducerea parametrilor se face individual pe fiecare tip de echipament si fiecare element de retea n parte. Datele de baza DINIS trebuie memorate ca valori raportate [%] cu referinta 100MVA sau ca valori unitare (specifice raportate la unitati de lungime). Datele de intrare (date tehnice, parametrii electrici si de material) nu s-au putut concretiza doar prin culegerea de informatii existente n cataloage si normative, care nu au fost suficiente facnd necesara contactarea producatorilor de echipament pentru obtinerea unor valori suplimentare sau masurate. Avantajul consta n aceea ca DINIS manevreaza aceste fisiere prin comenzi vizuale directe inter-active, iar ceea ce se vede si se deseneaza este baza de date care utilizeaza biblioteca de simboluri, care la rndul ei contine setul de parametri electrici si de material necesar programului pentru analiza retelelor electrice de distributie.

CONFERINTA NATIONALA A ENERGIEI CNE 2004


Neptun, 13-17 iunie 2004

Parametrii electrici ai LEA sunt: rezistenta Rl, reactanta Xl, conductanta Gl si susceptanta Bl; pentru unitatea de lungime, considerata n calculele practice de 1Km, aceeasi parametri au valorile R0, X0, G0 si B0. Pentru LEA cu lungimi pna la 300 Km se pot considera, fara a face o eroare foarte mare, scheme echivalente n ? sau T, cu parametrii concentrati: Zl = Rl + jXl impedanta liniei parametru longitudinal; Yl = Gl + jBl admitanta liniei parametru transversal al liniei. n cadru aplicatiei DINIS(E) s-au utilizat componentele directe respectiv homopolare (Rd; Rh; Xd;Xh;Yd;Yh), pierderile prin efect corona, impedanta mutuala de secventa homopolara, curentii maxim admisibili, limita termica, limita economica, scurtcircuitul de scurta durata respectiv lunga durata. Dupa realizarea modelului s-a trecut la inserarea consumurilor n nodurile consumatoare sau generatoare, n functie de modul de abordare al analizelor propuse. 5. STUDIUL PROPRIUZIS Dupa modelarea retelei si analiza regimului normal de functionare se compara rezultatele obtinute prin cele doua moduri de abordare. Prin simulari repetate se aduc datele modelului virtual n concordanta cu o familie de puncte determinata experimental. Pe acest model se vor face determinari de circulatie si pierderi de puteri, circulatii de curenti, caderi de tensiune. Optimizarea retelei se face manual prin: -Simularea comutatiei prizelor tensiunilor, n scopul obtinerii unui minim de CPT; -Simularea variatiei sarcinii n limite largi pentru verificarea reglajului ales, (o anticipare corecta si plauzibila a limitelor de variatie a sarcinii duce la o verificare a comportamentului retelei n regim limita); -Simularea unei avarii ntr-un nod generator si determinarea configuratiei optime, cu acesta scos si la limita superioara de consum, eventual identificarea nivelului acestuia n vederea realocarii lui prin reconfigurare; -Simularea unei avarii ntr-un nod consumator si impactul avariei asupra CPT, cu refacerea comutatiei prizelor de tensiune. -Simularea de compensare a circulatiei de putere reactiva. 6. COMPENSAREA PUTERII RECTIVE Sarcina electrica tranzitata pe un fider radial dupa instalarea bateriei de condensatoare este:

Sr = S (P 2 + (Q Qc ) 2 )
unde: S este sarcina electrica tranzitata pe fiderul radial studiat nainte de instalarea bateriei de condensatoare; P - puterea activa corespunzatoare sarcinii S; Q - puterea reactiva corespunzatoare sarcinii S; Qc - puterea reactiva a bateriei de condensatoare. Reducerea pierderilor de energie electrica pe fider n urma instalarii bateriei de condensatoare se poate exprima:
E= T dR V
2

[( 2 d ) Q Qc Fr Qc ] x10
2

unde: V - tensiunea de linie pe fider; R - rezistenta totala a ramurilor fiderului; Fr - factorul de putere cerut; d - distanta de la bara statiei la bateria de condensatoare; T - durata de conectare a bateriei (este stabilita la un an n programul de calcul). 4

CONFERINTA NATIONALA A ENERGIEI CNE 2004


Neptun, 13-17 iunie 2004

Pentru a minimiza costul total (costul sarcinii electrice tranzitate pe fiderul radial dupa instalarea bateriei de condensatoare, costul pierderilor de energie pe fider, costul bateriei de condensatoare) se maximizeaza economia realizata anual datorita instalarii bateriei de condensatoare. Dimensionarea lui Q si localizarea lui d pentru bateria de condensatoare se obtine prin maximizarea ecuatiei: TdR max F = a (S ( P 2 + (Q Qc ) 2 )1 / 2 + c 2 (( 2 d )QQc Fr Qc 2 ) x10 3 bQ c V unde: a - costul anual al sarcinii tranzitate pe KVA; b - investitia anuala n bateria de condensatoare pe Kvar; c - costul pierderilor de energie electrica pe KWh. Reducerea consumului propriu tehnologic n retelele electrice de distributie este determinata n mare masura de alegerea optima a amplasarii si a puterii mijloacelor de compensare a puterii reactive. n acest sens preocuparile trebuie sa fie orientate simultan n doua directii, una legata de compensarea sarcinii reactive la consumatori si cea de-a doua pentru compensarea puterii reactive n retelele electrice de distributie. La dimensionarea judicioasa a bateriilor de condensatoare pentru compensare este necesara cunoasterea si urmarirea puterilor reactive n punctele de consum, n aceeasi masura cu cele active. n lucrare se prezinta rezultatele masuratorilor/nregistrarilor efectuate pentru puterile absorbite pe partea de joasa tensiune ntr-un numar de 12 posturi de transformare, alimentate de doi fideri de MT (6 kV) reprezentativi, situati pe aceeasi plecare din statia de 6KV (fig.1). Toate echipamentele de nregistrare folosite, prin software-urile aferente, permit conversia datelor n fisiere EXCEL, mediu n care s-a facut prelucrarea nregistrarilor. Pentru fiecare post de transformare s-au retinut valorile minime si maxime ale puterilor active si reactive si s-au calculat valorile medii pe baza tuturor valorilor nregistrate. Rezultatele sunt prezentate n tabelul 1. Tabelul 1
J.T.
P.T.
PT30 C28

M.T.
Qm e d
[Kvar]

SN
[KVA]

P min
[KW]

Pm e d
[KW]

P max
[KW]

Q min
[Kvar]

Q max
[Kvar]

a mediu
[%]

Pmin
[KW]

P med
[KW]

P max
[KW]

Qmin
[Kvar]

Qmed
[Kvar]

Qmax
[Kvar]

cosf
mediu

400 60.71 67.75 76.91 PT31 C32 400 47.62 52.92 57.52 400 2.48 11.82 14.82 PT1161 AA Bratescu PT18 B4 400 10.27 34.61 40.33 PT17 B3 400 17.13 29.48 36.78 PT16 B2 400 80.18 91.87 96.87 400 56.19 62.42 70.33 PT29 E5 PT28 E4 400 41.64 50.74 59.76 PT27 E2 400 32.89 38.85 43.25 PT339 Gradinita 250 16.56 23.29 25.50 PT 22 COMPLEX TIG. 151.18 169.87 187.49 400 1 400 8.10 28.65 34.14 PT163 Autoservire TOTAL ? ? 662.28 ?

39.76 45.73 52.82 34.15 37.31 41.85 1.76 6.28 7.81 6.84 22.17 26.11 10.68 17.72 19.05 44.43 54.07 58.95 49.95 54.41 59.13 31.49 40.81 47.67 21.37 26.76 28.99 12.55 17.22 19.10 75.49 105.88 124.57 5.34 17.00 19.60 ? 445.35 ?

20.43 61.79 68.87 78.09 16.19 48.64 53.97 58.59 5.36 3.13 12.48 15.48 10.28 11.20 35.59 41.33 8.60 18.07 30.44 37.76 26.65 81.35 93.13 98.17 20.70 57.28 63.55 71.50 16.28 42.65 51.79 60.86 11.79 33.86 39.85 44.26 11.59 17.23 23.98 26.20 52.45 153.37 172.06 189.68 8.33 9.03 29.61 35.11 ? ? 675.33 ?

48.15 54.33 61.72 42.27 45.53 50.21 7.01 11.57 13.13 14.46 30.03 34.06 18.34 25.50 26.91 53.29 63.37 68.48 58.40 63.03 68.00 39.50 49.04 56.15 29.20 34.69 37.00 17.90 22.67 24.59 89.70 120.09 138.78 12.95 24.77 27.43 ? 544.64 ?

0.785 0.764 0.733 0.764 0.767 0.827 0.710 0.726 0.754 0.727 0.820 0.767 0.778

Pentru a determina factorul de putere mediu pe partea de medie tensiune s-au calculat succesiv: coeficientul de ncarcare al transformatorului, ca raportul dintre sarcina ceruta (reala) si puterea aparenta nominala :

P2 + Q2 100 [%] SN unde P, Q reprezinta valorile puterilor activa si reactiva masurate pe joasa tensiune; pierderile de putere din transformator, pe baza datelor de catalog si a gradului de ncarcare: PT = P + 2 PscN 0 =

u (%) i (%) QT = Q0 + 2 QscN = 0 + 2 sc SN 100 100

CONFERINTA NATIONALA A ENERGIEI CNE 2004


Neptun, 13-17 iunie 2004

unde: - P0 , PscN reprezinta pierderile de putere activa la mersul n gol, respectiv n scurtcircuit, date de catalog pentru transformatoarele de putere; - Q0 , QscN reprezinta puterea reactiva n transformator la functionare n gol, respectiv n scurtcircuit; aceste valori se calculeaza n functie de valorile procentuale ale curentului de mers n gol i0 (%) si a tensiunii relative de scurtcircuit usc (%) , date n catalog. puterile absorbite pe medie tensiune: PMT = P + PT QMT = Q + QT valorile medii ale puterilor absorbite pe partea de medie tensiune, Pmed si Qmed; factorul de putere mediu pe partea de medie tensiune: Pmed . cos med = P 2 med + Q 2 med n acest tabel s-au retinut de asemenea valorile medii ale coeficientilor de ncarcare ( med ). Schema utilizata este o schema reala, pe care s-au facut masuratorile de la punctul 2 al lucrarii si este prezentata n figura 1. Ea contine doi fideri radiali principali (fider1, fider2) ce alimenteaza primul dintre ele posturile de transformare (PT 16, PT 17, PT18, PT1161, PT31, PT30) si al doilea posturile de transformare (PT163, P T22, PT339, PT27, PT28, PT29). Se calculeaza pe fiecare din cei doi fideri radiali dimensionarea si localizarea bateriei de condensatoare.

Figura 1. Schema fiderilor radiali de distributie. Datele de intrare n programul de dimensionare si localizare a bateriei sunt: (1) costul anual al sarcinii tranzitate pe KVA; (2) costul pierderilor de energie electrica pe KWh; (3) investitia anuala n bateria de condensatoare pe KVAR; (4) factorul de putere cerut; (5) codul si lungimea n km pentru fiecare ramura a fiderului principal; (6) puterile standard ale bateriilor utilizate. Se folosesc urmatoarele date de sistem specifice cazurilor reale analizate: 1. costul anual al sarcinii tranzitate pe primul fider 131$/KVA; 6

CONFERINTA NATIONALA A ENERGIEI CNE 2004


Neptun, 13-17 iunie 2004

2. costul anual al sarcinii tranzitate pe al doilea fider 129$/KVA; 3. costul pierderilor de energie electrica 0,0476 $/ KWh; 4. investitia anuala n bateria de condensatoare 2.00$/KVAR/an. Utilizarea pachetului de programe EDSA Technical 2000 permite modelarea fiecaruia din cei doi fideri radiali, calculul circulatiei de putere, dimensionarea si localizarea bateriei de condensatoare. Rezultatele obtinute de autori sunt: 1.Dimensiunea bateriilor de condensatoare (220 Kvar pentru fiderul 1, 300Kvar pentru fiderul 2) si localizarea acestora (1,72 km pentru fiderul 1 si 0,69 km pentru fiderul 2). 2. Puterile aparenta, activa si reactiva tranzitate pe fideri, factorul de putere (%) al fiderilor, pierderile de putere activa si reactiva ale sistemului de distributie nainte si dupa instalarea bateriei de condensatoare (tabelul comparativ 4). 3. Potentialele n noduri (V) nainte si dupa instalarea bateriei de condensatoare (tabelele 2 si 3). 4. Costul sarcinii anuale tranzitate prin fideri, costul pierderilor anuale pe cei doi fideri (corespunzator factorului de putere dat), costul anual al investitiei n bateriile de condensatoare, nainte si dupa instalarea acestora (tabelul comparativ 5). Rezultatele obtinute demonstreaza beneficiile economice care se realizeaza n urma instalarii bateriilor de condensatoare (tabelul comparativ 5). Tabelul 2
ID NOD NOD1 PA19 POWER PT1161 PT16 PT17 PT18 PT30 PT31 NR 1 2 3 4 5 6 7 8 9 V nainte montare (UR) 0.9954 1.0000 1.0000 0.9952 0.9934 0.9940 0.9946 0.9988 0.9978 V Dupa montare (UR) 0.9965 1.0000 1.0000 0.9963 0.9946 0.9951 0.9957 0.9991 0.9983

Tabelul 3
ID NOD NOD2 PA19 POWER PT163 PT22 PT27 PT28 PT29 PT339 No 1 2 3 4 5 6 7 8 9 V nainte montare (UR) 0.9968 1.0000 1.0000 0.9959 0.9959 0.9968 0.9972 0.9984 0.9964 V Dupa montare (UR) 0.9973 1.0000 1.0000 0.9964 0.9964 0.9973 0.9977 0.9987 0.9969

CONFERINTA NATIONALA A ENERGIEI CNE 2004


Neptun, 13-17 iunie 2004

Tabelul 4
nainte montare fider1 fider2 P (KW) Q (KVAR) S (KVA) PF (%) DP (KW) DQ (KVAR) 373.8588 230.3300 373.8588 78.7677 1.5451 0.5629 380.8400 314.2900 493.7786 77.1277 1.6971 0.5044 Dupa montare fider1 fider2 295.6890 12.0470 295.9343 99.9171 1.2098 0.4456 382.0616 15.8886 382.3919 99.9136 1.2225 0.3658

Tabelul 5
nainte de montare fider1 Cost sarcina tranzitata ($/an) Cost pierderi energie ($/an) Cost baterie condensatoare ($/an) Cost total ($/an) 49080.18 548.94 fider2 63411.05 602.98 Dupa montare fider1 38850.25 429.83 440.00 49629.12 64014.02 39720.08 fider2 49106.76 434.35 600.00 50141.11 9909.04 13872.91 Economii fider1 10229.93 119.12 fider2 14304.28 168.62

Prin lucrarea de fata se prezinta n principal justificarea utilizarii sistemelor de compensare automata a puterii reactive din retelele de medie tensiune. Mentionam ca n prezent, situatia circulatiei de putere reactiva din aceste retele este n multe cazuri foarte apropiata de cea analizata pe cei doi fideri din figura 1 a lucrarii. Pentru ca, n conditiile economice actuale, consumurile au scazut foarte mult pe anumite zone ale retelelor de distributie, iar compensarea locala/individuala pe partea de joasa tensiune, la fiecare transformator MT/JT, este cos tisitoare ca efort de investitie, solutia compensarii globale propusa de autori este mult mai usor de aplicat de catre operatorii din sistemul de distributie, amortizarea cheltuielilor facndu-se ntr-un timp scurt. De asemenea, aceasta solutie este justificata si de faptul ca posibilitatile de rocadare sau schimbare ale transformatoarelor existente si slab ncarcate sunt limitate la beneficiari. 7. CONCLUZII In cadrul procedurii propuse trebuiesc parcurse urmatoarele etape : a) inventarierea instalatiilor existente din reteaua de distributie analizata; b) reprezentarea retelei electrice analizate; c) introducerea elementelor de retea (simboluri si parametri electrici); d) analiza retelei electrice de distributie n regim normal de functionare; e) editarea schemelor electrice si a rezultatelor obtinute; f) analiza comparativa a rezultatelor obtinute n urma calculelor realizate cu ajutorul aplicatiei DINIS(E) si a datelor obtinute prin masuratori; g) concluzii si aspecte formale ce trebuiesc retinute pentru un calcul corect. Consideram ca noutate absoluta realizarea celor doua baze de date pentru caracteristicile tehnice si parametrii elementelor componente ale retelelor electroenergetice, de 110KV si de medie tensiune. Este o noutate deoarece, desi n tara exista diverse tipuri de baze de date, nici un detinator de retele nu dispune de o baza completa si complexa, n sensul celor prezentate de autori. In general bazele de date existente contin doar unele informatii generale despre elementele

CONFERINTA NATIONALA A ENERGIEI CNE 2004


Neptun, 13-17 iunie 2004

componente ale retelelor electrice, limitndu-se la evidenta numarului, tipului si cel mult a ctorva caracteristici tehnice generale, cei mai importanti parametri privind comportarea n retea lipsind. Beneficiile folosirii procedurii propuse de autori sunt urmatoarele: - permite tratarea unitara si globala a distributiei la toate nivelele de tensiune; - opereaza cu toate tipurile de elemente de retea din baza de date; - permite analiza dinamica si rapida a scenariilor de consum in varianta limita; - permite reconfigurari sau extinderi de retele, cu analiza completa a solutiilor; - permite analiza n retele cu numar nelimitat de noduri; - permite simularea compensarii puterii reactive. 8. BIBLIOGRAFIE [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] CRISTESCU, D., s.a. - Centrale si retele electrice E.D.P., Bucuresti, 1982. DUMITRESCU, M., - Producerea, transportul si distributia energiei electrice, EDP Bucuresti 2002. COMSA, D., s.a. - Proiectarea instalatiilor electrice industriale, E.D.P., Bucuresti, 1979. PANTELIMON, L., s.a. - Utilizarea energiei electrice. Probleme E.D.P., Bucuresti, 1980. SAIMAC, s.a. - Utilizarea energiei electrice, E.D.P., Bucuresti, 1983. DUMITRESCU, M., - Centrale si retele electrice, Galati 1997. IORDACHE, M., CONECINI, I. -Calitatea energiei electrice, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1998. EREMIA, M. Tehnici noi n transportul energiei electrice, Ed Tehnica, Bucuresti, 1998. ALBERT, H. - Pierderi de putere si energie in retelele electrice, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1997.

S-ar putea să vă placă și