Sunteți pe pagina 1din 9

CONFERINTA NATIONALA A ENERGIEI – CNE 2004

Neptun, 13 -17 iunie 2004

Cod lucrare: S2-16

STUDII SI REZULTATE PRIVIND CRESTEREA EFICIENTEI IN RETELELE ELECTROENERGETICE DE DISTRIBUTIE

- prof. dr. ing. Toader MUNTEANU; prof. dr. ing. Mariana DUMITRESCU; conf. dr. ing. Grigore FETECAU; conf. dr. ing. Nicolae BADEA; pp. ing. Gelu GURGUIATU – Universitatea Dunarea de Jos din Galati

- ing. Maria ILIUTA; ing. Lenuta DUTA; ing. Vasile GULINSCHI; dr. ing. Sorin POPESCU – SISE Muntenia Nord

- ing. dr. Dumitru FEDERENCIUC, ing. Vergiliu Sorin VALS, ing. Ionel BORSAN, ing. Cezar CRISTIAN – FDFEE Muntenia Nord

1.

INTRODUCERE

Scopul studiului este realizarea unei proceduri asistate de evaluare si crestere a eficientei în exploatarea retelelelor electroenergetice prin identificarea si cuantificarea pierderilor din retelele de distributie a energiei electrice. Pe lâ nga experienta practic a din exploatare si datele culese din teren, mai este necesara o veriga si anume simularea regimurilor de retea cu un instrument puternic de lucru care sa ne permita luarea unor decizii si implicit a unor masuri reale. Luând in considerare ca la CN 2002 s-a prezentat evaluarea si implementarea unui astfel de program de calcul respectiv DINIS(E), (Distribution Network Information System for Elerctricity) , în anul 2004 putem prezenta rezultate concrete pe diferite tipuri de retele si putem vorbi de un "mod de lucru" al analizei retelelor.

2. UNIVERSUL PROBLEMEI Abordarea evaluarii ponderii fiecarui tip de pierdere raportata la ansamblul retelei s-a concretizat in abordarea problemei din doua directii si anume:

- analiza valorilor masurate la nivelul surselor generatoare in retelele studiate;

- analiza valorilor obtinute cu ajutorul programului de calcul DINIS(E) prin

introducerea sarcinilor la nivel de noduri consumatoare. Realizarea celor doua tipuri de analize este conditionata de parcurgerea urmatoarelor etape:

Etapa I: diminuarea erorilor de calcul prin introducerea cât mai corecta a parametrilor de calcul pentru diferite tipuri de echipamente.

a erorilor de masurare prin analiza si reetalonarea

respectiv aducerea in clasa de precizie a grupurilor de masurare; Etapa III: determinarea ponderilor pe tipuri de pierderi, respectiv pierderi de energie activ a si reactiv, în ansamblul retelelor studiate prin analiza functiilor factorilor variabili care intervin în fenomenologia complexa a pierderilor; Etapa IV: determinarea masurilor ce se impun ca necesare pentru optimizarea consumului

respectiv

CPT-ului (Consum Propriu Tehnologic) in retelele de distributie a energiei

electrice analizate. Rezultatele concrete a acestor analize la nivel de retele de distributie de înalta si medie tensiune se vor prezenta la lucrarile in plen a CNE 2004 si ele reprezinta un ansamblu de masuri pentru reducerea pierderilor, care se implementeaza si se monitorizeaza in cadrul Programului national de cercetare stiintifica MENER.

Etapa

II:

diminuarea

pe

cât

posibil

reducerea

CONFERINTA NATIONALA A ENERGIEI – CNE 2004

Neptun, 13 -17 iunie 2004

3.CONSTRUIREA BAZEI DE DATE CU PARAMETRII ELEMENTELOR DIN RETELELE DE 110KV SI MEDIE TENSIUNE

Calculul circulatiei de puteri (activa si reactiva), realizat cu aplicatia DINIS din cadrul programelor CAE (Computer Added Engineering), efectueaza o analiza complexa, ce tine cont de

toata fenomenologia existenta in retelele de distributie, personalizata pe tipuri de echipamente.

urmatoarele

avantaje:

- permit orientarea rapida a utilizatorilor in zona studiata; - permit calculul automat al lungimilor de retea in cazul linilor electrice aeriene; - suportul geografic se constituie într-un tot unitar, alcatuit din parti componente care pot fi apelate independent nefiind necesara încarcarea întregului ansamblu. Diminuarea erorilor aferente parametrilor de calcul se realizeaza in urma unor analize asupra influentei marimilor variabile (conditii meteo - temperatura, sol) , la nivel de simulare in programul de calcul pentru diferite tipuri de echipamente;

Datele

de

retea

primare

au

la

baza

repere

geografice

precise,

prezentând

3.1 PARAMETRII ELEMENTELOR DIN RETELELE DE 110KV Pentru a putea gestiona parametrii necesari calculului regimului normal de functionare,

pentru studiul de caz ales pe nivelul de tensiune 110 kV, s-a procedat la inventarierea instalatiilor existente pe conturul ales, dupa cum urmeaza:

a) retele electrice:

- tip de retea - linii electrice aeriene;

- sectiuni – 150, 185, 240, 300 mm 2 ;

- tipuri de conductoare - otel aluminiu;

- coronamente: orizontale, vericale;

- numar de circuite: simplu circuit, dublu circuit;

b) noduri generatoare: transformatoare 400KV/110KV, autotransformatoare 220KV/110KV ;

c) noduri consumatoare: transformatoare 110KV/20KV; transformatoare 110KV/6KV; transformatoare 110KV/20KV/6KV.

se

realizeaza conform STAS 1703/7-80, pe baza urmatoarelor încercari:

Încercarea la functionarea in gol, pe baza careia se determina parametrii din portiunea derivatie a schemei echivalente (rezistenta pentru modelarea pierderilor in miezul feromagnetic,

Determinarea

parametrilor

schemei

echivalente

(schema

in

T)

ai

transformatorului

R

Fe

, respectiv, reactanta de magnetizare (utila),

X

u

);

Încercarea la scurtcircuit, pe baza careia se determina parametrii din portiunea serie a schemei echivalente (rezistentele înfasurarii primare si secundare, respectiv, reactantele înfasurarii primare si secundare). La încercarea de mers în gol se determina, totodata, si urmatoarele marimi:

1. pierderile în miezul feromagnetic;

2. raportul de transformare;

3. factorul de putere la mersul în gol.

La încercarea de scurtcircuit se determina, totodata, si urmatoarele marimi:

1. pierderile în înfasurarile transformatorului (Joule);

2. tensiunea relativa de scurtcircuit;

3. factorul de putere la scurtcircuit.

Transformatoarele si autotransformatoarele s-au inventariat pe tipuri si nivele de tensiune în

funct ie de: numa r de înf asura ri, putere nominala, raport de transformare, materialul inf asur arii. Este foarte important a trata cu atentia cuvenita problema exactit atii pregatirii datelor de intrare pentru aplicatia DINIS(E). Pentru a putea crea o baza de date cu parametrii transformatoarelor utilizate în conturul de

s-au obtinut, într-o prima etapa,

110kV,

necesara

pentru

analiza

cu

ajutorul

programului

DINIS,

CONFERINTA NATIONALA A ENERGIEI – CNE 2004

Neptun, 13 -17 iunie 2004

rezultatele încercarilor specificate mai sus (gol, respectiv, scurtcircuit) de la producatorul acestor echipamente (SC ELECTROPUTERE SA Craiova). In etapa urmatoare, cu ajutorul acestor rezultate, s-au determinat, urmarind recomandarile din standarde, toti parametrii schemei echivalente ai transformatorului, cât si alte marimi specifice solicitate de programul DINIS

(conductanta,

G

Fe

, susceptanta,

B , tangenta unghiului de avans histerezis, tga etc.).

u

In

cazul

transformatoarelor

cu

trei

înfasurari,

pentru

încercarea

de

scurtcircuit,

se

procedeaza

la

fel

ca

în

cazul

transformatoarelor

cu

doua

înfasurari,

una

din

înfasurari

fiind

mentinuta in gol prin permutari circulare. Pentru aceste transformatoa re, exista urmatoarele relatii între parametrii înfasurarilor:

unde:

R

12

k =

R

1

+

R

'

2

;

R

13

k =

R

1

+

R

'

3

;

R

'

23

k =

R

'

2

+

R

'

3

,

- reprezinta rezistenta echivalenta la scurtcircuit atunci când înfasurarea primara (1) - de înalta

tensiune - este alimentata, înfasurarea intermediara (2) – de medie tensiune – este scurtcircuitata, iar înfasurarea tertiara (3) – de joasa tensiune este lasata în gol;

- reprezinta rezistenta echivalenta la scurtcircuit atunci când înfasurarea primara (1) - de înalta

R 12 k

R 13 k

tensiune - este alimentata, înfasurarea intermediara (2) – de medie tensiune – este in gol, iar înfasurarea tertiara (3) – de joasa tensiune este scurtcircuitata;

- reprezinta rezistenta echivalenta la scurtcircuit – raportata la înfasurarea de înalta tensiune -

atunci când înfasurarea primara (1) - de înalta tensiune – este lasata în gol, înfasurarea intermediara (2) – de medie tensiune – este alimentata, iar înfasurarea tertiara (3) – de joasa tensiune este scurtcircuitata.

'

R 23k

X

d12k

= X

d1

+ X

'

d 2

; X

d13k

= X

d1

+ X

'

d 3

; X

'

d 23k

= X

d

'

2

+ X

'

d 3

,

unde:

- reprezinta reactanta echivalenta la scurtcircuit atunci când înfasurarea primara (1) - de

înalta tensiune - este alimentata, înfasurarea intermediara (2) – de medie tensiune – este scurtcircuitata, iar înfasurarea tertiara (3) – de joasa tensiune este lasata in gol;

- reprezinta reactanta echivalenta la scurtcircuit atunci când înfasurarea primara (1) - de

înalta tensiune - este alimentata, înfasurarea intermediara (2) – de medie tensiune – este in gol, iar înfasurarea tertiara (3) – de joasa tensiune este scurtcircuitata;

- reprezinta reactanta echivalenta la scurtcircuit – raportata la înfasurarea de înalta tensiune -

atunci când înfasurarea primara (1) - de înalta tensiune – este lasata in gol, înfasurarea intermediara (2) – de medie tensiune – este alimentata, iar înfasurarea tertiara (3) – de joasa tensiune este scurtcircuitata.

X

X

d

d

12

13

k

k

'

X d 23k

4. MODELAREA RETELEI DE 110KV SI MEDIE TENSIUNE

parametrilor se face individual pe fiecare tip de echipament

de retea în parte. Datele de baza DINIS trebuie memorate ca valori raportate [%] cu referinta 100MVA ca valori unitare (specifice raportate la unitati de lungime).

Datele de intrare (date tehnice, parametrii electrici si de material) nu s-au putut concretiza doar prin culegerea de informatii existente în cataloage si normative, care nu au fost suficiente facând necesara contactarea producatorilor de echipament pentru obtinerea unor valori suplimentare sau masurate.

Introducerea

si

fiecare element

sau

Avantajul consta în aceea ca

DINIS

manevreaza aceste fisiere prin comenzi vizuale directe

inter-active, iar ceea ce se vede si se deseneaza este baza de date care utilizeaza biblioteca de simboluri, care la rândul ei contine setul de parametri electrici si de material necesar programului pentru analiza retelelor electrice de distributie.

CONFERINTA NATIONALA A ENERGIEI – CNE 2004

Neptun, 13 -17 iunie 2004

Parametrii electrici ai LEA sunt: rezistenta Rl, reactanta Xl, conductanta Gl si susceptanta

B l ; pentru unitatea de lungime, considerata în

valorile R 0 ,X 0 , G 0 si B 0 . Pentru LEA cu lungimi pâna la 300 Km se pot considera, fara a face o eroare foarte mare, scheme echivalente în ? sau T, cu parametrii concentrati:

Zl = Rl + jXl – impedanta liniei – parametru longitudinal; Y l = Gl + jBl – admitanta liniei – parametru transversal al liniei. În cadru aplicatiei DINIS(E) s-au utilizat componentele directe respectiv homopolare (Rd; Rh; Xd;Xh;Yd;Yh), pierderile prin efect corona, impedanta mutuala de secventa homopolara, curentii maxim admisibili, limita termica, limita economica, scurtcircuitul de scurta durata respectiv lunga durata. Dupa realizarea modelului s-a trecut la inserarea consumurilor în nodurile consumatoare sau generatoare, în functie de modul de abordare al analizelor propuse.

calcule le

practice de 1Km, aceeasi parametri au

5. STUDIUL PROPRIUZIS

Dupa modelarea retelei si analiza regimului normal de functionare se compara rezultatele

obtinute prin cele doua moduri de abordare. Prin simulari repetate se aduc datele modelului virtual în

concordanta

de circulatie si pierderi de puteri, circulatii de curenti, caderi de tensiune. Optimizarea retelei se face manual prin:

-Simularea comutatiei prizelor tensiunilor, în scopul obtinerii unui minim de CPT; -Simularea variatiei sarcinii în limite largi pentru verificarea reglajului ales, (o anticipare corecta si plauzibila a limitelor de variatie a sarcinii duce la o verificare a comportamentului retelei în regim limita);

si determinarea configuratiei optime, cu acesta

scos si la limita superioara de consum, eventual identificarea

vederea realocarii

lui prin reconfigurare; -Simularea unei avarii într-un nod consumator si impactul avariei asupra CPT, cu refacerea

comutatiei prizelor de tensiune. -Simularea de compensare a circulatiei de putere reactiva.

cu o familie de puncte determinata

experimental. Pe acest model se vor face determinari

-Simularea unei avarii într-un nod generator

nivelului acestuia

în

6. COMPENSAREA PUTERII RECTIVE

Sarcina electrica tranzitata pe un fider radial dupa instalarea bateriei de condensatoare este:

unde:

S r

= S -

( P

2

+

(

Q - Q

c

)

2

)

S este sarcina electrica tranzitata pe fiderul radial studiat înainte de instalarea bateriei de condensatoare;

P

- puterea activa corespunzatoare sarcinii S;

Q

- puterea reactiva corespunzatoare sarcinii S;

Qc

- puterea reactiva a bateriei de condensatoare.

Reducerea pierderilor de energie electrica pe fider în urma instalarii bateriei de condensatoare se

poate exprima:

unde:

E =

T

d

R

V

2

[( 2

-

V - tensiunea de linie pe fider;

d )

Q

Q

c

F

r

-

Q

c

2

]

x10

- 3

R - rezistenta totala a ramurilor fiderului;

F r - factorul de putere cerut;

d

- distanta de la bara statiei la bateria de condensatoare;

T

- durata de conectare a bateriei (este stabilita la un an în programul de calcul).

CONFERINTA NATIONALA A ENERGIEI – CNE 2004

Neptun, 13 -17 iunie 2004

Pentru a minimiza costul total (costul sarcinii electrice tranzitate pe fiderul radial dupa instalarea bateriei de condensatoare, costul pierderilor de energie pe fider, costul bateriei de condensatoare) se maximizeaza economia realizata anual datorita instalarii bateriei de condensatoare. Dimensionarea lui Q si localizarea lui d pentru bateria de condensatoare se obtine prin maximizarea ecuatiei:

max

(

F = a S -

(

P

2 +

(

Q - Q

c )

2

)

1/ 2

+ c

TdR

TdR

V

2

((2

-

d

)

QQ F

c

r

-

Q

c

2

)

x

10

-3

-

bQ

c

unde:

a - costul anual al sarcinii tranzitate pe KVA;

b - investitia anuala în bateria de condensatoare pe Kvar;

c - costul pierderilor de energie electrica pe KWh.

Reducerea consumului propriu tehnologic în retelele electrice de distributie este determinata în mare masura de alegerea optima a amplasarii si a puterii mijloacelor de compensare a puterii reactive. În acest sens preoc uparile trebuie sa fie orientate simultan în doua directii, una legata de compensarea sarcinii reactive la consumatori si cea de-a doua pentru compensarea puterii reactive în retelele electrice de distributie. La dimensionarea judicioasa a bateriilor de condensatoare pentru compensare este necesara cunoasterea si urmarirea puterilor reactive în punctele de consum, în aceeasi masura cu cele active.

În lucrare se prezinta rezultatele masuratorilor/înregistrarilor efectuate pentru puterile absorbite pe partea de joasa tensiune într-un numar de 12 posturi de transformare, alimentate de doi fideri de MT (6 kV) reprezentativi, situati pe aceeasi plecare din statia de 6KV (fig.1).

software-urile aferente, permit conversia

datelor în fisiere EXCEL, mediu în care s-a facut prelucrarea înregistrarilor. Pentru fiecare post de transformare s-au retinut valorile minime si maxime ale puterilor active si reactive si s-au calculat

valorile medii pe baza tuturor valorilor înregistrate. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 1. Tabelul 1

Toate

echipamentele

de

înregistrare

folosite,

prin

   

J.T.

   

M.T.

P.T.

S

N

P

min

P med

P

max

Q

min

Q med

Q

max

a mediu

P min

P

med

 

P

max

Q min

Q med

Q max

cosf

 

[KVA]

[KW]

[KW]

[KW]

[Kvar]

[Kvar]

[Kvar]

[%]

[KW]

[KW]

 

[KW]

[Kvar]

[Kvar]

[Kvar]

mediu

PT30 C28

400

60.71

67.75

76.91

39.76

45.73

52.82

20.43

61.79

68.87

 

78.09

48.15

54.33

61.72

0.785

PT31 C32

400

47.62

52.92

57.52

34.15

37.31

41.85

16.19

48.64

53.97

 

58.59

42.27

45.53

50.21

0.764

PT1161 A

400

 

2.48

11.82

14.82

 

1.76

6.28

 

7.81

5.36

 

3.13

12.48

 

15.48

7.01

11.57

13.13

0.733

PT18 B4

400

10.27

34.61

40.33

 

6.84

22.17

26.11

10.28

11.20

35.59

 

41.33

14.46

30.03

34.06

0.764

PT17 B3

400

17.13

29.48

36.78

10.68

17.72

19.05

8.60

18.07

30.44

 

37.76

18.34

25.50

26.91

0.767

PT16 B2

400

80.18

91.87

96.87

44.43

54.07

58.95

26.65

81.35

93.13

 

98.17

53.29

63.37

68.48

0.827

PT29 E5

400

56.19

62.42

70.33

49.95

54.41

59.13

20.70

57.28

63.55

 

71.50

58.40

63.03

68.00

0.710

PT28 E4

400

41.64

50.74

59.76

31.49

40.81

47.67

16.28

42.65

51.79

 

60.86

39.50

49.04

56.15

0.726

PT27 E2

400

32.89

38.85

43.25

21.37

26.76

28.99

11.79

33.86

39.85

 

44.26

29.20

34.69

37.00

0.754

PT339 Gr

250

16.56

23.29

25.50

12.55

17.22

19.10

11.59

17.23

23.98

 

26.20

17.90

22.67

24.59

0.727

PT 22 CO

400

151.18

169.87

187.49

75.49

105.88

124.57

52.45

153.37

172.06

 

189.68

89.70

120.09

138.78

0.820

PT163 Au

400

 

8.10

28.65

34.14

 

5.34

17.00

19.60

8.33

 

9.03

29.61

 

35.11

12.95

24.77

27.43

0.767

TOTAL

?

 

?

662.28

 

?

 

?

445.35

 

?

?

 

?

675.33

   

?

?

544.64

?

0.778

Pentru

a

determina

factorul

de

putere

mediu

pe

partea

de

medie

tensiune

 

s-au calculat

succesiv:

coeficientul de încarcare al transformatorului, ca raportul dintre sarcina ceruta (reala) si puterea aparenta nominala :

a

=

2 2 P + Q S N
2
2
P
+
Q
S
N

100

[

%

]

unde P, Q reprezinta valorile puterilor activa si reactiva masurate pe joasa tensiune; pierderile de putere din transformator , pe baza datelor de catalog si a gradului de încarcare:

D

D

P

T

Q

T

2

= D+D

P

0

a

= D

Q

0

+

a

2

P

scN

D

Q

scN

=

Ê

Á Ë

i

0

(%)

100

+

a

2

u

sc

(%)

100

ˆ

˜

¯

S

N

CONFERINTA NATIONALA A ENERGIEI – CNE 2004

Neptun, 13 -17 iunie 2004

reprezinta pierderile de putere activa la mersul în gol, respectiv în scurtcircuit,

date de catalog pentru transformatoarele de putere;

reprezinta puterea reactiva în transformator la functionare în gol, respectiv în

scurtcircuit; aceste valori se calculeaza în functie de valorile procentuale ale curentului de mers în

gol

puterile absorbite pe medie tensiune :

unde: -

-

D

P

0

, D

P

D

Q

0

,

D

scN

Q

scN

i (%) si a tensiunii relative de scurtcircuit

0

u

sc

(%)

, date în catalog.

P

MT

=

P

+ D

P

T

Q

MT

=

Q

+ D

Q

T

valorile medii ale puterilor absorbite pe partea de medie tensiune, P med si Q med ; factorul de putere mediu pe partea de medie tensiune:

P med cos = . j med 2 2 P + Q med med
P med
cos
=
.
j med
2
2
P
+ Q
med
med

În acest tabel s-au retinut de asemenea valorile medii ale coeficientilor de încarcare ( a med ). Schema utilizata este o schema reala, pe care s-au facut masuratorile de la punc tul 2 al

lucrarii

alimenteaza primul dintre ele posturile de transformare (PT 16, PT 17, PT18, PT1161, PT31, PT30)

si al doilea posturile de transformare (PT163, P T22, PT339, PT27, PT28, PT29). Se calculeaza pe fiecare din cei doi fideri radiali dimensionarea si localizarea bateriei de condensatoare.

si

este

prezentata

în

figura

1.

Ea

contine

doi

fideri

radiali

principali

(fider1,

fider2)

ce

Ea contine doi fideri radiali principali (fider1, fider2) ce Figura 1. Schema fiderilor radiali de distributie.

Figura 1. Schema fiderilor radiali de distributie.

Datele de intrare în programul de dimensionare si localizare a bateriei sunt:

(1)

costul anual al sarcinii tranzitate pe KVA;

(2)

costul pierderilor de energie electrica pe KWh;

(3)

investitia anuala în bateria de condensatoare pe KVAR;

(4)

factorul de putere cerut;

(5)

codul si lungimea în km pentru fiecare ramura a fiderului princip al;

(6)

puterile standard ale bateriilor utilizate.

Se folosesc urmatoarele date de sistem specifice cazurilor reale analizate:

1. costul anual al sarcinii tranzitate pe primul fider 131$/KVA;

CONFERINTA NATIONALA A ENERGIEI – CNE 2004

Neptun, 13 -17 iunie 2004

2. costul anual al sarcinii tranzitate pe al doilea fider 129$/KVA;

3. costul pierderilor de energie electrica 0,0476 $/ KWh;

4. investitia anuala în bateria de condensatoare 2.00$/KVAR/an.

Utilizarea pachetului de programe EDSA Technical 2000 permite modelarea fiecaruia din cei doi fideri radiali, calculul circulatiei de putere, dimensionarea si localizarea bateriei de condensatoare. Rezultatele obtinute de autori sunt:

1. Dimensiunea bateriilor de condensatoare (220 K var pentru fiderul 1, 300Kvar pentru fiderul 2) si localizarea acestora (1,72 km pentru fiderul 1 si 0,69 km pentru fide rul 2). 2. Puterile aparenta, activa si reactiva tranzitate pe fideri, factorul de putere (%) al fiderilor, pierderile de putere activa si reactiva ale sistemului de distributie înainte si dupa instalarea bateriei de condensatoare (tabelul comparativ 4).

3.

4. Costul sarcinii anuale tranzitate prin fideri, costul pierderilor anuale pe cei doi fideri (corespunzator factorului de putere dat), costul anual al investitiei în bateriile de condensatoare, înainte si dupa instalarea acestora (tabelul comparativ 5). Rezultatele obtinute demonstreaza beneficiile economice care se realizeaza în urma instalarii

bateriilor de condensatoare (tabelul comparativ 5).

Pote ntialele în noduri (V) înainte si dupa instalarea bateriei de condensatoare (tabelele 2 si 3).

Tabelul 2

 

V

V

ID NOD

NR

Înainte montare

Dupa montare

 

(UR)

(UR)

NOD1

1 0.9954

0.9965

PA19

2 1.0000

1.0000

POWER

3 1.0000

1.0000

PT1161

4 0.9952

0.9963

PT16

5 0.9934

0.9946

PT17

6 0.9940

0.9951

PT18

7 0.9946

0.9957

PT30

8 0.9988

0.9991

PT31

9 0.9978

0.9983

 

Tabelul 3

 
   

V

V

ID NOD

No

Înainte montare

Dupa montare

(UR)

(UR)

NOD2

1

0.9968

0.9973

PA19

2

1.0000

1.0000

POWER

3

1.0000

1.0000

PT163

4

0.9959

0.9964

PT22

5

0.9959

0.9964

PT27

6

0.9968

0.9973

PT28

7

0.9972

0.9977

PT29

8

0.9984

0.9987

PT339

9

0.9964

0.9969

CONFERINTA NATIONALA A ENERGIEI – CNE 2004

Neptun, 13 -17 iunie 2004

 

Tabelul 4

Înainte montare Dupa montare

Înainte montare

Dupa montare

fider1

fider2

fider1

fider2

P (KW)

373.8588

380.8400

295.6890

382.0616

Q (KVAR)

230.3300

314.2900

12.0470

15.8886

S (KVA)

373.8588

493.7786

295.9343

382.3919

PF (%)

78.7677

77.1277

99.9171

99.9136

DP (KW)

1.5451

1.6971

1.2098

1.2225

DQ (KVAR)

0.5629

0.5044

0.4456

0.3658

Tabelul 5

DQ (KVAR) 0.5629 0.5044 0.4456 0.3658 Tabelul 5 Înainte de montare Dupa montare Economii fider1 fider2

Înainte de montare

Dupa montare

Economii

fider1

fider2

fider1

fider2

fider1

fider2

Cost sarcina tranzitata ($/an) Cost pierderi energie ($/an)

49080.18

548.94

63411.05

602.98

38850.25

429.83

49106.76

434.35

10229.93

119.12

14304.28

168.62

Cost baterie condensatoare ($/an)

440.00

600.00

Cost total

($/an)

49629.12

64014.02

39720.08

50141.11

9909.04

13872.91

Prin lucrarea de fata se prezinta în principal justificarea utilizarii sistemelor de compensare automata a puterii reactive din retelele de medie tensiune. Mentionam ca în prezent, situatia circulatiei de putere reactiva din aceste retele este în multe cazuri foarte apropiata de cea analizata pe cei doi fide ri din figura 1 a lucrarii. Pentru ca, în conditiile economice actuale, consumurile au scazut foarte mult pe anumite zone ale retelelor de distributie, iar compensarea locala/individuala pe partea de joasa tensiune, la fiecare transformator MT/JT, este cos tisitoare ca efort de investitie, solutia compensarii globale propusa de autori este mult mai usor de aplicat de catre operatorii din sistemul de distributie, amortizarea cheltuielilor facându-se într-un timp scurt. De asemenea, aceasta solutie este justif icata si de faptul ca posibilitatile de rocadare sau schimbare ale transformatoarelor existente si slab încarcate sunt limitate la beneficiari.

7. CONCLUZII

In cadrul procedurii propuse trebuiesc parcurse urmatoarele etape :

a)

inventarierea instalatiilor existente din reteaua de distributie analizata;

 

b)

reprezentarea retelei electrice analizate;

 

c)

introducerea elementelor de retea (simboluri si parametri electrici);

 

d)

analiza retelei electrice de distributie în regim normal de functionare;

e)

editarea schemelor electrice si a rezultatelor obtinute;

 

f)

analiza

comparativa

a

rezultatelor

obtinute

în

urma

calculelor

realizate

cu

ajutorul

aplicatiei DINIS(E) si a datelor obtinute prin masuratori;

g) concluzii si aspecte formale ce trebuiesc retinute pentru un calcul corect.

Consideram ca noutate absoluta realizarea celor doua baze de date pentru caracteristicile tehnice si parametrii elementelor componente ale retelelor electroenergetice, de 110KV si de medie tensiune. Este o noutate deoarece, desi în tara exista diverse tipuri de „baze de date”, nici un detinator de retele nu dispune de o baza completa si complexa, în sensul celor prezentate de autori. In general „bazele de date” existente contin doar unele informatii generale despre elementele

CONFERINTA NATIONALA A ENERGIEI – CNE 2004

Neptun, 13 -17 iunie 2004

componente ale retelelor electrice, limitându-se la evidenta numarului, tipului si cel mult a câtorva caracteristici tehnice generale, cei mai importanti parametri privind comportarea în retea lipsind. Beneficiile folosirii procedurii propuse de autori sunt urmatoarele:

- permite tratarea unitara si globala a distributiei la toate nivelele de tensiune;

- opereaza cu toate tipurile de elemente de retea din baza de date;

- permite analiza dinamica si rapida a scenariilor de consum in varianta limita;

- permite reconfigurari sau extinderi de retele, cu analiza completa a solutiilor;

- permite analiza în retele cu numar nelimitat de noduri;

- permite simularea compensarii puterii reactive.

8. BIBLIOGRAFIE

[1]

CRISTESCU, D., s.a. - Centrale si retele electrice E.D.P., Bucuresti, 1982.

[2]

DUMITRESCU, M., - Producerea, transportul si distributia energiei electrice, EDP

[3]

Bucuresti 2002. COMSA, D., s.a. - Proiectarea instalatiilor electrice industriale, E.D.P., Bucuresti, 1979.

[4]

PANTELIMON, L., s.a. - Utilizarea energiei electrice. Probleme E.D.P., Bucuresti, 1980.

[5]

SAIMAC, s.a. - Utilizarea energiei electrice, E.D.P., Bucuresti, 1983.

[6]

DUMITRESCU, M., - Centrale si retele electrice, Galati 1997.

[7]

IORDACHE, M., CONECINI, I. -Calitatea energiei electrice, Ed. Tehnica, Bucuresti,

1998.

[8]

EREMIA, M. - Tehnici noi în transportul energiei electrice, Ed Tehnica, Bucuresti,

1998.

[9]

ALBERT, H. - Pierderi de putere si energie in retelele electrice, Ed. Tehnica, Bucuresti,

1997.