PERSPECTIVELE

TURISMULUI

BALNEAR N ROMNIA
Romnia se nscrie n rndul tarilor europene cu un remarcabil fond ce a facut ca dezvoltare. Dintre toate segmentele de forma de

balnear ceea

turismul balnear romnesc sa aiba o veche traditie si sa cunoasca o ampla turism din Romnia, turismul balnear este singura

turism care se bazeaza pe un potential permanent, de mare complexitate, practic

inepuizabil si independent de conditiile atmosferice.

turismul balnear a devenit un segment major al pietei turistice internationale, spre care se
n ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale si economice, centreaza importante mijloace materiale si umane, cu implicare tot mai profunda a stiintei si tehnicii, a prestarii unor servicii turistice si medicale de o factura complexa si de un nalt nivel calitativ, chemate sa satisfaca cerintele vitale ale omului modern, determinate de evolutia conditiilor de viata si a starii de sanatate a populatiei. Tocmai de aceea, avantajele deosebite oferite Romniei de importantul potential

balnear de care dispune trebuie sa se transforme ntr-un avantaj competitiv, care n conditiile unei strategii adecvate sa devina unul dintre elementele cheie ale turismului
romnesc. . Factori naturali de cura Resursele balneoturistice reprezinta componente determinante ale ofertei

balneare, caracteristicile lor cantitative si calitative, determinnd modul si nivelul de

organizare si amenajare ale structurilor necesare valorificarii lor. Romnia dispune de un potential

balnear de exceptie caracterizat prin diversitatea factorilor naturali de cura,

valoarea lor terapeutica, rezervele importante. Acesta poate fi structurat pe mai multe categorii: ape minerale si termominerale, lacuri terapeutice, namoluri si turbe terapeutice, emanatii naturale de gaze terapeutice, saline, factori climaterici, plante medicinale, aeroionizarea Apele minerale si termominerale Prin volumul rezervelor, apreciat de specialistii n domeniu la peste 3000 de izvoare, calitatile terapeutice, varietatea continutului lor, acestea apele minerale si termominerale reprezinta principalul factor natural de cura din tara noastra, de care se leaga o parte importanta din activitatea balneoturistica a Romniei. Structura geologica complexa a teritoriului Romniei a facut ca aceasta sa dispuna de o inepuizabila rezerva de ape minerale caracterizate printr-un continut deosebit de variat n elemente chimice si o mare complexitate si diversitate sub aspect fizico-chimic, mineralogic, termic etc. Acestea sunt localizate n principal n arealul montan, mai ales n aureola mofetica din mprejurimile catenei vulcanice Oas-Guti-Calimani, Harghita (ape carbogazoase) (statiunile Covasna, Tusnad, Calimanesti, Caciulata, Baile Herculane, Vatra Dornei, Slanic Moldova), apoi n cel de dealuri subcarpatice si de podis sau la contactul acestora cu muntii (ape clorurato-sodice, bicarbonate) precum si n zonele de cmpie (ape termominerale, bicarbonate sau de zacamnt). Apele minerale nu poseda pna n prezent o definitie unica, existnd nuantari diferite de la tara la tara, n functie de specificul acestora aderndu-se nsa prin elementele de baza fie la conceptul latin care defineste apa minerala exclusiv prin actiunea sa terapeutica fie la conceptul german, mult mai extins care ia n considerare si criterii cantitative de compozitie chimica Apa minerala si minerala terapeutica este apa subterana cu un anumit continut de

substante n solutie si cu unele proprietati fizice si chimice care o fac apta pentru cura

balneara sau valorificare alimentara.

Aceasta definitie exclude stabilirea unor limite precise pentru calitatile chimice sau fizice ale apelor (mineralizatia totala, concentratia unor ioni, temperatura, radioactivitatea etc.). Caracterul terapeutic de cura externa sau interna precum si cel alimentar se definesc, pentru fiecare n parte, prin studii detaliate fizice, chimice, farmacodinamice. Astfel, modul de folosinta nu mai poate avea un caracter empiric ci se face prin aplicarea metodelor moderne de cercetare. S-a ajuns la aceasta solutie deoarece n numeroase cazuri s-a constatat ca ape care nu se ncadrau, de exemplu, n limitele de mineralizare totala a apelor denumite minerale, datorita prezentei unor microelemente sau a unor calitati fizice ofereau posibilitatea obtinerii unor rezultate bune n tratamentul

balnear.

Totusi, n scop orientativ, pentru a elimina ideea de a considera o multitudine de ape ca minerale, Ministerul Sanatatii prin Institutul de medicina fizica, balneologie si recuperare medicala a stabilit, n consens cu conceptia balnelogica internationala, urmatoarele conditii pentru apele minerale (definitia si criteriile pe care trebuie sa le ndeplineasca pentru a fi considerate ape minerale). Se confera nomenclatura de ape minerale, apelor care provin dintr-o sursa naturala sau forata artificial si ndeplinesc anumite criterii n ceea ce priveste caracteristicile lor fizico-chimice, au efecte farmacodinamice asupra organismului si sunt utilizate n scop terapeutic. Criteriile pe care trebuie sa le ndeplineasca pentru a fi considerate ape minerale: - existenta unei actiuni terapeutice stiintific recunoscute (criteriu pe care trebuie sa-l ndeplineasca orice apa minerala indiferent de caracterele sale fizico-chimice) precum si - una dintre conditiile redate mai jos: o mineralizare sau continut de saruri minerale dizolvate, peste 1g/l o prezenta unor elemente chimice cu actiune farmacologica cunoscuta, n proportii minim necesare, normate de la tara la tara n limite apropiate. Oligoelemetele curative cunoscute sunt fierul, bromul, iodul, arseniul, litiul, strontiu, bariu, bor, sulf, siliciu, mangan, aluminiu. o continut de gaze dizolvate cu efecte biologice, n concentratii stabilite (1000 mg CO2/l, 1mg H2S/l). Apele naturale de provenienta subterana lipsite de gaze dizolvate sunt denumite plate o temperaturi de peste 20 C, independent de continutul mineral, care le confera caracteristica de ape termale: hipotermale 20-31 C, termale 3238 C, hipertermale peste 38 C sau o continut de elemente radioactive n unitati Mache/l (aproximativ 50-100