Sunteți pe pagina 1din 2

Calin (file de poveste) de Mihai Eminescu - descrierea cadrului natural Mihai Eminescu poetul nepereche al literaturii romane este

autorul poemului Calin (file de poveste) care prezinta povestea de dragoste dintre Calin si fata de imparat, finalizata cu o nunta intr-un cadru de basm. Descrierea o opera literara sau un fragment in versuri sau in proza care releva un cadru natural, un obiect, un personaj, etc. cu trasaturi distincte. Ultimul capitol al poemului este o descriere in versuri a unui tablou din natura in care se desfasoara cele doua nunti. Fragmentul incepe cu versurile cu sens metaforic De treci codri de arama s-auzi de argint din care rezulta imagini vizuale, auditive si materii verbele la prezentul istoric vezi, treci, auzi subliniind aceste trasaturi. Locul apare ireal, de basm; mirific; edenic; feeric; plin de taina. Imbinarea elementelor terestre cu cele cosmice constituie o trasatura a descrierii; asa cum reiese din expresiile: trunchi, iarba, izvoarele, fluturii, albinele, terestre si cosmice; luna, vazduhul. Figurile de stil confera o frumusete aparte descrierii predominand personificarile urmate de metafore, enumeratii, epitete, inversiuni si comparatii. Astfel trunchii poarta suflete sub coaja si suspina cu glasul lor vrajit. Epitetul vecinici asezat in inversiune evidentiaza vechimea padurii. Florile albastre tremura in vazduhul tamaiet personificare din care rezulta o imagine olfactiva. Iarba este comparata cu omatul, padurea capata glas vrajit. Intunericul este mandru nu inspaimanta, fiind luminat de luna si de licaritul izvoarelor. Apele sunt un alt element al descrierii, ele cad in bulgari fluizi peste prundul din rastoace si sar Fluturi mici albastri si mustele si albinele populeaza cadrul. Versul n cuibar rotind de ape, peste care luna zace este matafora sugestiva care contribuie la sporirea tainei, a misterului padurii. Verbul zace sugereaza o liniste deplina a padurii, sintagma bulgarii fluizi aduce alta nota specifica descrierii relevand o miscare lenta continua. Luna, florile albastre, izvoarele reprezinta motive des intalnite in lirica eminesciana. Coloritul desavarseste caracteristicile descrierii. Albul rezulta din sintagmele padurea de argint, vazduh tamaied, iarba pare de omat, albastru flori albastre; fluturi albastri, aramiu cadru de arama. Muzicalitatea versurilor rezulta din ritmul trohaic, .... combinata si masura de cinsprezece silabe. In poezia lui Eminescu fiecare cuvant canta si incanta.

Planul descrierii - definitia trasaturii - prezentarea tabloului elemente terestre si cosmice - ireal, fantastic, de basm, feerie - imagini vizuale , auditive, materiale, olfactive (vazduh, taina) - figuri de stil : personificare, comparatie, enumerare, epitete, metafore, - coloritul cromatismul albul, - ritmul trohaic, rima combinata, masura 15 silabe - descriere opera de rezonanta in lirica eminesciana.