Sunteți pe pagina 1din 18

TEMA 6: SISTEMELE FISCALE ALE STATELOR DE TIP UNITAR 6.1. Sistemul fiscal al Franei 6.2.

Sistemul fiscal al Belgiei 6.3. Sistemul fiscal al Japoniei Studiind materialul temei date vei putea: Face o caracteristic general a sistemelor fiscale din statele dezvoltate de tip unitar; Enumera impozitele percepute n rile acestea; Face o comparaie a impozitelor principale i a poverii fiscale pe seama exemplelor unor state dezvoltate. 6.1. SISTEMUL FISCAL AL FRANIEI Regimul fiscal aplicabil prevede: - Localizarea n Frana a domiciliului fiscal dup: locul de reedin permanent a persoanei i familiei sale (183 zile) centrul de interes economic vital n caz de dubl reziden dac locul de reedin uzual i centru de interes nu poate fi determinat cetenia persoanei, dac nu pot fi determinate celelalte criterii Aceast regul general se aplic sub rezerva dispoziiilor prevzute de conveniile bilaterale semnate de Frana cu alte state. - Impozitarea veniturilor salariale i deducerea contribuiilor sociale obligatorii; - Impozitarea veniturilor prin aplicarea unor cote de impozitare progresive (0%, 5,5%, 14%, 30% i 40%) i funcie de numrul persoanelor aflate n ntreinere, dup modelul: se mparte venitul total net al familie la numrul de membrii ai familiei venitul rezultat pe mebru al familiei se impoziteaz n funcie de grila urmtoare. pin la 5 687 euro : 0% de la 5 687 la 11 344 : 5,50% de la 11 344 la 25 195 : 14,00% de la 25 195 la 67 546 : 30,00% de la 67 546 : 40,00% - O fiscalitate in general, avantajoas, privind veniturile realizate in Frana, de ctre salariaii care nu sunt rezideni fiscali n Frana i care prevede in general, reinerea la surs; - Optimizarea situaiei expatriailor cu privire la contribuiile sociale i fiscalitate, n funcie de data sosirii/plecrii i a structurii de renumerare; - Mai multe posibiliti de reducere a impozitrii, cum ar fi: exonerarea de la impozitul pe venit a suplimentului din renumerare acordat pentru expatriere, ncepnd cu anul instalrii i urmtorii cinci ani. Facilitatea se aplic persoanelor care nu au avut domiciliul fiscal n Frana, pe parcursul anilor anteriori, sosirii lor;
1

neimpozitarea primelor i a altor categorii de venituri/rambursri legate de activiti realizate in afara Franei (ex. clauza misiunii temporare din contractul de munc); deducerea de la impozitare a contribuiilor pltite de ctre expatriai i intreprinderile strine angajatoare, la sisteme de asigurri i pensii, complementare. Dispozitivul se adreseaz persoanelor care nu au domiciliat din punct de vedere fiscal, n Frana, pe parcursul celor 5 ani precedeni, sosirii lor; deducerea de la impozitare a contribuiilor pltite de ctre expatriai la un organism de protecie social din ara de origine, n cazul existenei unei convenii bilaterale, intre Frana i statul respectiv, cu privire la protecia social.

Impozitarea n Frana a unei societi strine Din momentul n care o societate strin exerseaz n Frana o activitate care produce beneficii, aceste beneficii sunt impozitate. Regul se aplic indiferent care este forma de exploatare a societii: filial, sucursal, sediul permanent. Determinarea sumei de impozitat. Sunt supuse impozitului pe societate veniturile din care se scad elementele deductibile. Veniturile sunt constituite din rezultatele n urma activitii, vnzrile sau prestrile de servicii. Costurile deductibile sunt cele legate de activitatea exersat, fiind vorba n principal de : amortizri; provizioane; chirii ale imobilelor i materialelor; salarii; taxe sociale; cumprarea de materiale;costurile cu energia; chletuieli de publicitate; comisioane financiare, etc. Amortizri. Fondurile fixe sunt amortizate de o manier liniar conform duratei probabile de utilizare. Cnd este vorba de materiale de producie achiziionate n stare nou, se pot aplica coeficieni de accelerare de 1,25 la 2,25 asupra ratelor de amortizare liniare. Materialele i utilajele utilizate pentru operaii de cercetare tiinific i tehnic, achiziionate nainte de 1 ianuarie 2004, beneficiaz de un sistem de amortizare degresiv majorat (coeficieni de 1,5 la 2,5). Materialele destinate economiei de energie,echipamentele de producie a energiilor regenerabile, vehiculele nepoluante (electrice, gaz natural, GPL) se amortizeaz pe o durat de 12 luni. Rata de impozitare. Rata standard este de 33,33 %. Intreprinderile mici (sunt ntreprinderile n care cel puin 75% din aciuni sunt deinute direct sau indirect de persoane fizice sau societi care declar o cifr de afaceri mai mic de 7 730 000 de euro) sunt impozitate cu 15% pentru partea de beneficii inferioar baremului de 38 112 euro sau la taxa standard pentru beneficiile care depesc acest plafon. Tax redus de 15% pentru plus valoarea obinut din redevenele de proprietate industrial.

O cotizaie social de 3,3% se aplic ntreprinderilor ale cror beneficii impozabile la taxa normal sunt superioare sumei de 2 289 000 euro. Taxa pe valoarea adugat (TVA). Taxa standard la vnzarea de bunuri i servicii este de 19%. Mai sunt taxe reduse de 5,5% care se aplic produselor alimentare, anumitor produse agricole, medicamentelor (5,5 % sau 2,1%), crilor, renovarea cldirilor, serviciilor hoteliere, transportului public, anumitor activiti de distracie. Taxe vamale. Bunurile circul liber in interiorul UE, taxele vamale nu sunt facturate decit o singur dat la importurile extra-comunitare, chiar dac ele sunt expediate de la un stat membru la altul. Bunurile care intr n Frana pot fi reexportate ctre un alt stat membru UE fr a plti taxe vamale. Un dispozitiv de suspendare a plii TVA este prevzut pentru operaiunile referitoare la bunurile destinate sau plasate sub un regim vamal comunitar sau antrepozit fiscal. ntrepinderile sunt scutite de la orice formalitate administrativ pentru circulaia majortitii mrfurilor intre statele membre UE. Pentru schimburile intracomunitare este nevoie de intocmirea unei declaraii de schimburi de bunuri (Declaration dEchanges de Biens - DEB) n scopuri statistice. ntreprinderile franceze care primesc marfuri de la un stat membru UE pentru o valoare anual care depete 150 000 de euro i cele care export n alt stat membru, trebuie s ntocmeasc n fiecare lun declaraia DEB. Taxe locale Taxa profesional. Aceast tax este colectat n favoarea colectivitilor locale. Nivelul taxei se stabilete in fiecare an de ctre autorititile locale. Baza de impozitare este calculat inind cont de dou elemente: - valoarea locativ a localurilor utilizate pentru activitatea ntreprinderii; - 16% din valoarea fondurilor fixe la dispoziia ntreprinderii i pe care aceast le utilizeaz pentru nevoile productive. In primul an de activitate a ntreprinderii nu se percepe taxa profesional, iar in anul al doilea se ia n calcul numai jumtate din baza de impozitare. Nivelul taxei profesionale nu poate depi un procent de 2,5% din valoarea adugat produs de intrepindere. Alte taxe locale. In aceast clasificare mai figureaz: taxa funciar, datorat de propietarii de terenuri construite sau nu; taxa de locuire (taxe de habitation), datorat de ocupanii localurilor cu destinaie de locuin, indiferent c sunt propietarii sau chiriaii. Aceste taxe sunt calculate n funcie de valoarea locativ a bunului n cauz. Valoarea locativ este fixat de autoritile administrative. Avantaje fiscale pentru investitori Creditul fiscal pentru cercetare. Intreprinderile cu activitate industrial, comercial sau agricol, care efectueaz cheltuieli pentru cercetare pot obine un credit fiscal care se repercuteaz asupra impozitului pe societate. Creditul este egal
3

cu suma de 10% din cheltuielile efectuate n cursul unui an. Creditul este plafonat la 10 milioane euro pe ntreprindere pe un an. Creditul fiscal Tehnologii noi. Creditul este rezervat intreprinderilor mici i mijlocii, fiind egal cu 20% din cheltuielile pentru tehnologii noi (limitat la 100 000 euro pe o perioada de 36 de luni). Exonerarea temporar de la taxa profesional. In regiunile care cunosc dificulti, colectivitile locale (comune, departamente, regiuni i grupri de colectiviti) sunt autorizate s acorde exonerri temporare totale sau pariale de la taxa profesional n favoarea ntreprinderilor care se instaleaz, se dezvolt sau preiau activiti n societi cu probleme. Exonerarea nu poate depi 5 ani. Exonerarea temporar de la plata impozitului pe societi. Intreprinderile nou create n anumite zone pot, sub anumite condiii, s beneficieze de exonerarea temporar i degresiv a impozitului pe societi. Exonerarea este de 100% n primii 2 ani. Impozitarea ntreprinderilor inovante. Dispozitivul este destinat s ajute tinerele ntreprinderi inovante ale cror cheltuieli de cercetare ating cel puin 15% din totalul cheltuielilor. Acesta permite exonerarea parial a acestor ntreprinderi de impozitul pe societi, de taxa profesional i de taxa funciar timp de 8 ani, n limita a 100.000 de euro pe o perioad de 36 luni. Dispozitivul se adreseaz ntreprinderiilor mici i mijlocii (mai puin de 250 de salariai, cifra de afaceri inferioar la 40 milioane de euro sau un total de bilan mai mic de 27 milioane de euro) care sunt deinute majoritar de persoane fizice sau de ctre societi care indeplinesc aceste criterii. Contributii sociale. Asupra veniturilor si cisigurilor de inlocuire... Aceasta include ctigat de venituri: salarii, venituri-angajat profesionisti (industriale i comerciale de profit, non-profit comerciale, agricole, generatoare de profit ...). Contribuiile sunt percepute pe venit de nlocuire, adic pensii, de invaliditate, prestaii de omaj i de pensionare anticipat, de boal, de maternitate ... Cu toate acestea, venitul minim, vrsta minim ... nu sunt supuse contribuiilor la asigurrile sociale. Preturi de contribuii sociale Ctigurile i de nlocuire sunt supuse la CSG i CRDS: Rata de CSG variaz n funcie de tipul de venit: - 7.50% pentru ctigurile; - 6,6% pentru pensii, de invaliditate i de pensionare anticipat (venituri obinute de la 1 ianuarie 2005); - 6.2% pentru ajutor de omaj, de boal, de maternitate.
4

Pentru veniturile obinute de la 1 ianuarie 2005, CSG este deductibil pentru ctiguri n valoare de la 5.1% i pentru nlocuirea veniturilor de pn la 3,8% i, respectiv, 4,2%. C.R.D.S: 0,5% Venit din patrimoniu si plasari facute... - Venituri de teren; - De anuitate de plat; - Venituri din bunuri mobile de capital; - Ctiguri de capital i titluri de valoare imobiliare ... - Venituri care este impozitat la impozitul pe venit n conformitate cu categoria de BIC, BNC i BA, care nu sunt impozabile ca venituri de activitate i de nlocuire (de nchiriere de venituri furnizat de o astfel de nonprofesionale) - Investiii produsele care fac obiectul reinerea la surs (Bonuri de tezaur, obligaiuni ...) - Venituri, i ctigurile din venituri scutite de impozit pe venit sau supuse unor reguli speciale de impozitare (planuri de locuine i conturile de economii, de asigurrile de via, PEA ...) CSG: 8.2% pentru veniturile nencasate i de investiii supuse obligatoriu deducere pentru venituri primite de la 1 ianuarie 2004. Partea a CSG este deductibil fiscal n anul de plat, de pn la 5,8% pentru nencasate de venituri supuse scar progresiv de impozitare a veniturilor. Nu se poate deduce pe venituri din investitii. CRDS: 0,5% Social taxa de 2% suplimentare de contribuie social la taxa de 0.30% Taxa pe imobil Ca proprietar, curator sau beneficiar al unei cldiri, trebuie s plteasca acest impozit n fiecare an. Cu toate acestea, pentru unele cldiri, sunt eligibile pentru scutiri temporare, 2, 10, 15, 20, 25 sau 30 de ani. Persoanele n vrst sau cu handicap, modeste, pot de asemenea beneficia de reduceri la impozitele pe proprieti construite pentru principalele lor de reedin 6.2. SISTEMUL FISCAL AL BELGIEI Belgia este o tara situata in Europa de Vest si se invecineaza la nord cu Olanda, la est cu Germania si la sud cu Luxemburgul si Franta. Anvers, cel de-al treilea port ca marime din lume, este situat in partea de nord-vest a Belgiei, la Marea Nordului. Bruxelles, capitala tarii, este situat la nord de centrul tarii. Alte orase importante: Liege, Namur, Gent, Charleroi, Brugge. Suprafata tarii este de 30.522 km/2, distanta cea mai mare intre doua puncte situate in interiorul granitelor este de 330 km. Belgia este formata din trei regiuni si anume: Flandra (care cuprinde regiunea Anvers, Flandra de Est, Brabantul Flamand, Limburg si Flandra de Vest) cu o
5

populatie de aproximativ 5,9 milioane locuitori limba vorbita fiind neerlandeza (dialect al limbii olandeze); Valonia, situata in sudul tarii are o populatie de aproximativ 3,3 milioane locuitori, limba vorbita fiind franceza; regiunea BruxellesCapitala cu o populatie de aproximativ 1 milion de locuitori este oficial bilingva (flamanda/franceza). In Belgia exista, din punct de vedere cultural, trei comunitari, respectiv flamanda, franceza, (Bruxelles-Capitala, flamanda si franceza) si germana (in zona situata la granita cu Germania). Limba folosita: Oficial, limba vorbita este cea a regiunii respective, iar in Bruxelles una din cele doua, franceza sau flamanda. Engleza este de asemenea larg folosita, dar cu o frecventa mai mare in domeniul afacerilor. Religia: romano-catolica este predominanta. Moneda nationala: Euro. Sarbatori oficiale: 21 iulie, Ziua Nationala, 1 ianuarie, Pastele, 1 mai, 1 iunie, 11iunie, 15 august, 1 noiembrie, 11 noiembrie (ziua armistitiului), Craciunul. Belgia are un climat de afaceri liberal in care firmele de stat, incluzand serviciile postale, caile ferate si transportul public, reprezinta o cota nesemnificativa din totalul activitatii productive. Guvernul Belgian limiteaza cat mai mult interventia sa in economie. Economia Belgiei a crescut constant in ultimii 10 ani, inclusiv si Produsul Intern Brut. Inflatia a fost tinuta sub control, Belgia reusind sa indeplineasca cerinta U.E. ca datoria anuala interna sa nu depaseasca 3% din PIB. Regimul fiscal Belgian poate lesne rivaliza cu Olanda sau Luxemburg in material legislatiei favorabile privind implantarea societatilor de holding. Pe teritoriul Belgiei impozite si taxe generale de stat si locale. Sistemul impozitelor generale de stat si locale include: 1.Impozitul pe profitul persoanelor juridice; 2. Impozitul pe venitul persoanelor fizice; 3. Impozitul pe valoarea adaugata; 4.Accizele 5.Imozitul pe avere; 6.Impozitul pe persoane fizice pentru utilizarea benzinei, motorinei pentru mijloacele de transport. Sistemul taxelor locale si generale include: Taxe obligatorii in Fondul Rutier Republican; Taxa de stat; Taxele vamale; Taxa pentru dreptul comercializare a unor anumite marfuri si prestarea unor anumite servicii.

*Impozitul pe profitul persoanelor juridice selectat se varsa in intregime in


bugetul statului. Toate societatiile, asociatiile, institutiile sau sediile permanente ale unor asemenea entitati datoreaza impozit pe profit, in conditiile in care: au personalitate juridica; au sediul statutar, sediul principal, sediul real sau conducerea administrative in Belgia; sunt angajate intr-o afacere sau intr-o activitate cu scop lucrativ. Impozitul pe profit, practicat in Belgia, atat pentru firme rezidente cat si
6

pentru cele nerezidente, este de 39% aplicabil veniturilor taxabile. Pentru veniturile mai mici de 322.261,58 Euro nivelul de taxare poate fi intre 28 si 41%. Determinarea bazei de impunere pentru impozitul pe profit prezinta o mare complexitate in dreptul Belgian. Practic, determinarea bazei de impunere este rezultatul unei succesiuni de sase operatiuni, fiecare cu regulile ei distincte: a) intr-o prima etapa, se determina si se insumeaza componentele profitului impozabil. Acestea sunt grupate in trei mari categorii: rezervele, cheltuielile nedeductibile, beneficiile distribuite b) o a doua operatiune consta in separarea profitului impozabil in trei parti, in raport cu originea lor, dupa cum urmeaza: - profiturile realizate in Belgia se impoziteaza integral; - profiturile realizate in strainatate, intr-un stat cu care Belgia nu a incheiat o conventie de evitare a dublei impuneri, beneficiaza de o reducere atunci cand este determinat impozitul pe profit datorat; - profiturile realizate in strainatate, intr-o tara cu care Belgia a incheiat o conventie de evitare a dublei impuneri, sunt scutite de impozitare si nu mai sunt luate in calcul in continuare. c) in cea de-a treia etapa are loc deducerea elementelor neimpozabile; d) in a patra etapa sunt deduse participarile scutite de impozit si venitul din bunuri mobile scutit de impozitare; e) deducerea pierderilor fiscale anterioare se efectueaza in cea de-a cincea etapa a determinarii bazei impozabile; f) in cadrul ultimei operatiuni, are loc deducerea investitiilor luate in calcul de legislate fiscala. Sunt deductibile in special urmatoarele categorii de investitii: - investitiile facute pentru economia de resurse, investitiile ecologice si cele pentru inovare; - investitiile facute de IMM-uri, in anumite conditii; - investitiile menite sa aigure reciclarea unor ambalaje. Cota standard de impunere este de 33%. Anumite cote reduse sunt acordate atunci cand profitul impozabil nu depaseste pragul de 322.500 . Pentru a putea beneficia de aceste cote reduse, o societate trebuie sa indeplineasca anumite conditii suplimentare referitoare la activitatea sa ( de pilda sa nu fie membra a unui grup care apartine unui centru de coordonare inregistrat in Belgia), la structura actionariatului (nu se aplica in cazul in care mai mult de 50% din actiuni sunt controlate de alta societate), la remuneratia administratorilor, etc. pentru profitul impozabil care provine dintr-un stat cu care Belgia nu a semnat o conventie de evitare a dublei impuneri (si care a fost impozitat in acel stat), cota de impozitare este redusa la un sfert. Un alt element particular este faptul ca in Belgia se datoreaza un impozit distinct pentru veniturile realizate de anumite persoane juridice. Impozitul este datorat de: stat, provincii, regiunea Bruxelles, municipalitati si autoritatile care administreaza bunurile cultelor religioase; societatile si asociatiile non-profit. In plus, distinct de acest impozit se plateste un impozit anual de catre companiile de asigurari, societatile de credit, in cuantum de 0,06%.
7

*Impozitul pe venit a persoanelor fizice a fost introdus pentru prima dat n


Marea Britanie, spre sfritul secolului XVIII a, dar dup o scurt perioad a fost retras, pentru a fi reintrodus n anul 1842. Ulterior, impozitul pe venitul persoanelor fizice a fost adoptat n Belgia. La nceput, impozitele pe venit erau stabilite n cote extreme de reduse i se percepeau de la un numr restrns de persoane, cu timpul, ns cotele impozitelor au suferit majorri repetate, iar numrul persoanelor impuse a crescut n mod sistematic. Au putut fi introduse atunci cand s-a inregistrat o suficienta diferentiere a veniturilor realizate de diferite categorii sociale. Impozitul pe venit a fost stabilit in momentul in care s-a marcat cresterea numarului muncitorilor si functionarilor, care realizau venituri sub forma salariilor, a industriasiilor, comerciantilor si bancherilor care realizau venituri sub forma profitului si a proprietarilor funciari care obtineau venituri sub forma rentei. In calitate de subiecte ale impozitului pe venit, apar, asadar, persoanele fizice si cele juridice care realizeaza venituri din diferite surse. De la plata impozitului pe venit se acorda unele scutiri. Sunt scutiti: - Suveranii si familiile regale; - Diplomatii straini acreditati in tara respectiva; - Uneori militarii; -Institutiile publice si persoanele fizice care realizeaza venituri sub nivelul minimului neimpozitabil; -Pensile de orice fel; -Ajutoarele primite in cadrul sistemului asigurarilor sociale, -Alocatiile de stat pt copii; -Bursele acordate elevilor, studentilor sau doctoranzilor; -Dobanzile acordate pentru titlurile de stat, precum si cele aferente depunerilor la vedere in conturi la societati bancare; - Sumele sau bunurile primate ca ajutor, donatie, mostenire sau sponsorizare, potrivit legii. Venitul impozabil este cel care ramane din venitul brut, dupa ce se fac anumite cazaminte: -Cheltuielile de productie; -Dobanzile platite pentru creditele primare; -Primele de asigurare platite; -Cotizatiile la asigurarile de boala, de accidente si de somaj, precum si la casele de pensii; -Pierderile din activitatea anilor precedenti; -Pierderi provocate de calamitati naturale. Atunci cand veniturile obtinute in comun de mai multe persoane nu se pot individualiza, impunerea se face pe ansamblul persoanelor care au participat la realizarea acestora, adica pe o familie sau pe o gospodarie. In practica fiscala se intalnesc doua sisteme de asezarea a impozitelor pe veniturilor persoanelor fizice: 1.Sistemul impunerii separate poate fi intalnit fie sub forma unui impozit unic pe venit, care permite totusi o impunere diferentiata pentru fiecare categorie de venit,
8

fie prin instituirea mai multor impozite, care vizeaza fiecare in parte venitul obtinut dintr-o anumita sursa. 2.Sistemul impunerii globale este intilnit in Belgia si presupune cumularea tuturor veniturilor realizate de o persoana fizica, indiferent de sursa de provenienta, si supunerea venitului cumulate unui singur impozit. Persoanele care relizeaza venituri din mai multe surse sunt avantajate, deoarece nu mai sunt afectate de consecintele progresivitatii impunerii, care se fac simtite de cumularea veniturilor practicate in sistemul impunerii globale. Pentru calcularea impozitului pot fi utilizate cote proportionale sau cote progresive. Cel mai frecvent utilizata este impunerea in cote progresive pe transe de venit. Ca tendinta pe plan mondial, se remarca faptul ca incasarile provenite din impozitele asezate asupra veniturilor realizate de personaele fizice cunosc o crestere continua, detinand o pondere mai mare in totalul sumelor inscrise in buget, comparative cu cele provenite din impozitele percepute pe veniturile persoanelor juridice. Impozitul pe venit pentru totalitatea veniturilor din Regat si din strainatate, este datorat de persoanele fizice rezidente, adica de acele persoane care au domiciliul in Belgia sau care si-au plasat averea in aceasta tara. Nerezidentii sunt impozitati numai pentru veniturile obtinute din Belgia. Determinarea venitului net impozabil se face la nivelul fiecareia dintre cele patru categorii de venituri prevazute de legislatia fiscala belgiana: veniturile de natura imobiliara, venituri de natura mobiliara, veniturile profesionale si veniturile diverse (din diferite prestatii ocazionale, rente, jocuri de noroc, premii etc.). a) In materia veniturilor de natura imobiliara, se face distinctie intre imobilele situate in Belgia si imobilele situate in strainatate: - Pentru imobilele situate in Belgia, venitul net anual se aprecieaza in functie de venitul cadastral si de destinatia imobilului respective, care , permite determinarea venitului net de natura imobiliara: 1.Imobilul nu este inchiriat: venitul net este venitul cadastral; pentru aceasta situatie, in care proprietarul imobilului locuieste in aceasta, legea fiscala acorda o deducere de 4017 , majorata cu 325 pentru sot/sotie sau copii aflati in intretinere; 2.Imobilul este inchiriat sau constituie resedinta secundara a proprietarului: venitul net este venitul cadastral majorat cu 40%; 3.Imobilul este folosit de proprietar pentru propria afacere sau activitate profesionala: nu se datoreaza impozit; 4.Imobilul este inchiriat unei alte persoane pentru a exercita o activitate profesionala: venitul net este reprezentat de chirie ( care nu poate fi mai mica decat venitul cadastral indexat), din care se scad anumite cote de cheltuieli forfetare (10% pentru terenuri, 40% pentru cladiri). - Pentru imobilele situate in strainatate, venitul net este reprezentat de valoarea locativa neta (daca imobilul nu este inchiriat), respective de venitul net (daca imobilul este inchiriat). b) In material veniturilor de natura mobiliara , sunt luate in calcul dividendele, dobanzile si alte venituri similare. Nu sunt impusi in baza de impunere primi 1500 de obtinuti de fiecare familie din depozitele curente.
9

c) In randul veniturilor profesionale se include salariile si indemnizatiile, remuneratiile directorilor si administratorilor, profitul din activitati agricole, industriale sau comerciale, veniturile din exercitarea unei profesii liberale, indeminzatiile de somaj, invaliditate, boala, pensiile. Schematic, veniturile profesionale se determina dupa o procedura care cuprinde 6 etape: - Deducerea din totalul veniturilor de acest tip a contributiilor sociale obligatorii; - Luarea in calcul a cheltuielilor deductibile; - Evidentierea cheltuielilor economice; - Deducerea pierderilor fiscale; - Deducerea cotei de asistenta sau a cotei maritale; - Compensarea pierderilor fiscale intre soti. Cotele de impunere oscileaza intre 25% pentru venituri mai mici de 6.480 si 50% pentru venituri mai mari de 29.740 . *Taxa pe Valoarea Adugat este un impozit general de stat care reprezint o form de colectare la buget a unei pri din valoarea mrfurilor livrate, serviciilor prestate care snt supuse impozitrii pe teritoriul Belgiei.Pentru prima dat TVA a fost instituit n Frana n anul 1954, nlocuind impozitul pe circulaia mrfurilor. Ulterior practica impozitrii cu TVA a fost preluat i de Statul Belgian. Pe tot parcursul de existen TVA a suferit multiple modificri, care n mod direct i indirect au influenat negativ activitatea economic a agenilor economici i situaia material a populaiei. n scopul de a stabiliza acest impozit a fost adoptat un nou coninut al legislaiei i introducerea ei n Codul Fiscal al Belgiei.n prezent TVA este aplicat n peste 70 de ri ale lumii. T.V.A. face parte din categoria impozitelor indirecte aplicate la vanzarile in Belgia de marfuri si servicii. Se aplica urmatoarele exceptii de la plata TVA : Exporturile de bunuri catre persoanele stabilite in tari in afara U.E.; Importurile temporare si re-exporturile de marfuri care in general sunt operatiuni libere de aplicarea unor taxe; - Transferarea unui segment complet de afaceri ; - Majorarea in cash a capitalului unei companii. In Belgia se aplica urmatoarele niveluri ale TVA: 1% pentru tranzactiile cu aur; 6% pentru marfurile si serviciile clasificate ca fiind de natura sociala; 12% pentru marfurile destinate consumului curent, precum si pentru serviciile care au importanta deosebita pentru scopuri economice, sociale sau culturale; 21% pentru celelalte marfuri. TVA se aplica la valoarea pretului din factura, la care este adaugata taxa vamala (daca este cazul), ambalajul si cheltuielile de transport si asigurare. Prezentarea declaraiei privind TVA fiecare subiect impozabil este obligat s in evidena ntregului volum de mrfuri, servicii livrate i a valorilor materiale, serviciilor procurate. n comerul cu amnuntul n sfera prestrii serviciilor, subiecii impozabili snt obligai s in zilnic evidena tuturor mrfurilor livrate, serviciilor
10

prestate achitate n numerar. La efectuarea livrrilor impozabile furnizorul este obligat s elibereze cumprtorului factura fiscal. Factura fiscal este un formular tipizat de document cu regim special care se elibereaz de ctre furnizor cumprtorului la efectuarea livrrilor impozabile. Facturile fiscale se completeaz: *In 2 exemplare la livrrile de servicii; *In 3 exemplare la livrarea mrfurilor; *In 5 exemplare la unele livrri de mrfuri. Facturile fiscale pe valorile materiale, serviciile procurate se numeroteaz n ordine succesiv i se nregistreaz n aceeai ordine n documentaia de eviden respectiv. Documentaia pentru evidena valorilor materiale, serviciilor procurate trebuie s includ: Numrul de ordine al facturii fiscale; Data primirii facturii; Denumirea (numele) furnizorului; Descrierea succint a livrrii; Valoarea total a livrrii fr TVA; Suma total a TVA; Valoarea oricror mrfuri exportate, reimportate de ctre exportator fr schimbarea caracteristicilor lor cantitative i calitative. Facturile fiscale pentru mrfurile, serviciile livrate se numeroteaz n ordine succesiv i se nscriu n registrul de eviden a livrrilor n aceeai ordine. Copiile facturilor fiscale se pstreaz n aceeai ordine. Originalele conturilor deteriorate sau anulate ale facturilor fiscale se pstreaz mpreun cu copiile. nscrierea n registrul de eviden a livrrii de mrfuri, servicii trebuie s includ: Numrul de ordine a facturii fiscale; Data eliberrii ei; Denumirea (numele) consumatorului; Descrierea succint a livrrii; Valoarea total a livrrii prezentat pentru a fi achitat fr TVA; Suma total a TVA; Suma rabatului, dac acesta se ofer. Facturile fiscale vor fi eliberate subiecilor impozabili cu TVA nemijlocit de subdiviziunile teritoriale ale Serviciului Fiscal de Stat. n baza Registrului de eviden a livrrilor i Registrului de eviden a procurrilor se completeaz declaraia privind TVA. Contribuabilul este obligat s calculeze i s prezinte declaraia privind TVA pentru fiecare perioad fiscal. La Declaraia privind TVA se prezint obligatoriu anexa, care va conine
11

informaii despre facturile TVA, primite n acea perioad fiscal pentru mrfurile i serviciile procurate. Formularul declaraiei se semneaz de ctre contabilul ef i conductorul ntreprinderii i se aplic amprenta tampilei. spre deosebire de T.V.A., care se percepe la vinzarea tuturor marfurilor, accizele sunt taxa de consumatie care se percep asupra produselor ce se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite, de cumparatori, cu altele. Majoritatea tarilor din UE nu practica accize,exceptie Belgia. Din acest motiv,Finantele propuneau in 2004 ca accizele la cafea sa fie reduse cu 20% in 2005, 50% in 2006, iar in 2007 au fost eliminate total. avere a fost facuta instituit in stransa legatura cu faptul ca diferite persoane fizice si juridice au drept de proprietate asupra unor bunuri mobile sau imobile. In practica fiscala, impozitele pe avere se intalnesc sub urmatoarele forme: impozite asupra averii propriu-zise, impozite pe circulatia averii si impozite pe sporul de avere sau pe cresterea valorii averii. 1.Impozitele asupra averii propriu-zise pot fi intalnite atat ca impozite stabilite asupra averii, dar platite din venitul obtinut de pe urma averii respective, cat si ca impozite instituite pe substanta averii. Acestea din urma conduc la micsorarea materiei impozabile, deoarece se platesc chiar din substanta averii supuse impunerii, motiv pentru care se intalnesc foarte rar ca impozite cu caracter permanent. Ele sunt introduce, de regula, ca impozite exceptionale pe avere, care se percep o singura data (de exemplu, in timpul sau dupa terminarea unui razboi). Ca impozite asupra averii propriu-zise care se intalnesc mai frecvent, putem aminti: impozitele pe proprietati imobiliare si impozitele asupra activului net. *Impozitele pe proprietatile imobiliare se intalnesc cel mai adesea sub forma impozitelor asupra terenurilor si cladirilor. Aceste impozite au ca baza de impunere fie valoarea de inlocuire sau valoarea declarata de proprietar, fie veniturile capitalizate pivind bunurile respective. Cotele de impunere sunt in general scazute. Apelarea la impozitele pe terenuri si cladiri se face atat din considerente de ordin financiar ( procurarea de venituri pentru bugetul statului), cat si din alte motive. Impozitul pe propritataea funciara este conceput si ca un instrument de influentarea a modului de folosinta a fondului funciar. In acest sens, cotele de impozit sunt diferentiate atat in functie de categoria de folosinta a terenului, cat si de amplasamentul acestuia. *Impozitul asupra activului net are ca obiect intreaga avere mobila si imobila pe care o detine un contribuabil. Desi, in principiu, sub incidenta acestui impozit ar trebui sa cada toate activele care pot fi evaluate, in realitate se impun doar patrimoniul agricol si cel forestier, fondul funciar, bunurile mobile si imobile utilizate pentru desfasurarea de activitati comerciale, profesii libere etc. din care s-au dedus datoriile care le graveaza. Pentru calcularea impozitului pe activul net se folosesc fie cote proportionale, fie cote progresive. 2.Impozitele pe circulatia averii se instituie in legatura cu trecerea dreptului de proprietate asupra unor bunuri mobile si imobile de la o persoana la alta. In aceasta categorie intalnim: impozitul pe succesiuni, impozitul pe donatii, impozitul pe actele de vanzare-cumparare, impozitul pe circulatia capitalurilor.
12

*Accizele

*Impozitul pe

*Impozitul pentru utilizarea benzinei, motorinei pentru mijloacele de transport. Regatul Belgiei poate sa aplice o perioada de tranzitie pana la 1 ianuarie 2007 pentru a-si adapta nivelul national de impozitare pentru motorina utilizata drept carburant la noul nivel minim de 302 Euro, urmand ca pana la 1 ianuarie 2012 sa atinga nivelul de 330 Euro. In plus, pana la 31 decembrie 2009, poate sa aplice un impozit special redus pentru utilizarea comerciala a motorinei folosita drept carburant, cu conditia ca aceasta sa nu conduca la o impozitare sub 287 Euro /1000 litri si ca nivelurile nationale de impozitare in vigoare la data de 1 ianuarie 2003 sa nu fie reduse. De la 1 ianuarie 2010 pana la 1 ianuarie 2012, poate sa aplice un impozit diferentiat pentru utilizarea comerciala a motorinei folosita drept carburant, cu conditia ca aceasta sa nu conduca la o impozitare sub 302 Euro/1000 litri si ca nivelurile nationale de impozitare in vigoare la data de 1 ianuarie 2010 sa nu fie reduse. Sistemul taxelor locale si generale obligatorii a fondului rutier snt impozite generale de stat percepute de la posesorii de autovehicule pentru folosirea drumurilor, precum i pentru folosirea zonelor de protecie a drumurilor n afara perimetrului localitii. Sistemul taxelor rutiere include: a. Taxa de trecere pe drumurile Republicii Moldova a vehiculelor nenmatriculate n Republica Moldova; b. Taxa de folosire a drumurilor, perceput de la posesorii de vehicule nenmatriculate n Republica Moldova; c. Taxa de eliberare a autorizaiilor pentru circulaia vehiculelor a cror mas total, sarcin masic pe osie i gabarite depesc limitele admise; d. Taxa pentru folosirea zonelor de protecie a drumurilor n afara perimetrului localitii pentru prestarea serviciilor rutiere; e. Taxa pentru folosirea zonelor de protecie a drumurilor n afara perimetrului localitii pentru amplasarea publicitii; f. Taxa pentru folosirea zonelor de protecie a drumurilor n afara perimetrului localitii pentru efectuarea lucrrilor de construcie-montare. VENITURI DIN TRANSPORTURIMARITIME, FLUVIALE I AERIENE: Veniturile pe care o persoan cu reziden permanent ntr-un Stat Contractant le realizeaz din transport internaional snt impuse numai n acest Stat. Asemenea, veniturilor realizate din participarea la un pool, o afacere n comun sau o agenie internaional de exploatare a mijloacelor de transport maritim, fluvial sau aerian. Modul de distribuire a mijloacelor fondului pentru drumurile publice naionale i locale se aproba anual de Guvern, inndu-se cont de faptul ca cel puin 50 la sut din ele se vor utiliza pentru finanarea drumurilor naionale. Volumul mijloacelor necesare pentru ntreinerea drumurilor se determin conform normativelor stabilite pentru un kilometru de drum i lungimii lor. Volumul mijloacelor necesare pentru

*Taxele

13

reparaia i reconstrucia drumurilor se aprob de Guvern n conformitate cu nomenclatorul acestor drumuri. Cuantumul mijloacelor pentru ntreinerea drumurilor se stabilete lundu-se ca baz normativele pentru un kilometru de drum i lungimea lor total.Felul lucrrilor aferente ntreinerii, reparaiei i reconstruciei drumurilor se stabilete prin Instruciunile cu privire la clasificarea lucrrilor, aprobate de organul abilitat al administraiei publice centrale, de comun acord cu Ministerul Finanelor, n baza prescripiilor tehnice de ntreinere i de reparaie a drumurilor. Necesarul de mijloace pentru anul planificat se determin inndu-se cont de necesitatea asigurrii integritii drumurilor, meninerii lor ntr-o stare corespunztoare desfurrii n siguran a circulaiei rutiere. * Taxa de stat. Marimile tuturor taxelor reies din volumul salariului lunar, neimpozabil cu impozitul pe venit. Taxele se stabilesc in cazul: primirii buletinului de identitate, primirii cetateniei si iesirii din ea, inregistrarilor si reinregistrarilor persoanelor juridice, inregistrarilor actelor starii civile, efectuarii lucrului notarial,eliberarii patentelor, eliberarii licentilor pentru practicarea individuala a activitatii de munca. Din punct de vedere al regimului vizelor, Belgia face parte din grupul tarilor care ausemnat Acordul Schenghen, cetatenii din RM avand nevoie de viza pentru sedere peteritoriul belgian. Conform legilor belgiene, cetatenii de alte nationalitati (cu exceptiacelor din spatiul U.E.) nu pot solicita un loc de munca in Belgia, daca nau obtinut inprealabil, prin intermediul ambasadelor belgiene acreditate in tarile solicitantilor, unpermis de munca din partea Ministerului Federal al Muncii. Oricum, belgienii nu potsolicita angajarea fortei de munca straine fara acordul prealabil al departamentuluiregional al muncii. Persoanele extra - calificate pot obtine mai usor aceste permise, incomparatie cu muncitorii sau personalul mediu. Dupa eliberarea permiselor de munca,acestea sunt trimise primariilordin municipalitatea unde domiciliaza angajatorulbelgian. De mentionat ca in prezent nu exista un acord intre ministerele muncii din Belgia si Republica Moldova privind posibilitatea angajarii fortei de munca din tara noastra. vamal reprezint o plat obligatorie, perceput de ctre organele vamale, la introducerea sau scoaterea de pe teritoriul vamal al Regatului Belgiei.Taxele vamale se aplic conform tarifului vamal. Tariful vamal reprezint catalogul care cuprinde nomenclatorul de mrfuri introduse sau scoase de pe teritoriul vamal, precum i cotele taxei vamale aplicate acestor mrfuri. Nomenclatorul de mrfuri este lista care cuprinde codurile, denumirile i descrierea mrfurilor corespunztoare sistemelor de clasificare aplicate n practica internaional. Obiectul impunerii cu taxe vamale sunt mrfurile importate, exportate sau aflate n tranzitpe teritoriul Belgiei. Valoarea n vam a mrfii introduse pe teritoriul vamal se determin prin urmtoarele metode:
14

*Taxa

a) n baza valorii tranzaciei cu marf respectiv ori n baza preului efectiv pltit sau de pltit; b) n baza valorii tranzaciei cu marf identic; c) n baza valorii tranzaciei cu marf similar; d) n baza costului unitar al mrfii; e) n baza valorii calculate a mrfii; f) Prin metoda de rezerv. Belgia nu aplica taxe vamale in cadrul relatiilor comerciale cu celelalte tari membere ale U.E., marfurile respective fiind cunoscute sub apelativul de bunuri comunitare, cu conditia ca produsele respective sa nu contina componente importate din afarauniunii. De asemenea, Belgia nu aplica taxe vamale la produsele care contincomponente din afara U.E. daca produsele respective au fost deja taxate prin sistemultarifului extern comun. Evaluarea in vama a produselor importate, este realizata in Belgia conform sistemuluide evaluare GATT 1994, care aplica o ierarhie de sase metode specifice de evaluare.La vamuire, pentru importurile din tarile membre U.E. se solicita documentulunic , iar pentru importuri specifice se solicita Carnet de Trecere si Vama, pentruimporturile temporare (inclusiv de autoturisme), Carnet ATA/CCV si Carnet TIR,pentru transporturile internationale. *Taxa pentru dreptul comercializare a unor anumite marfuri si prestarea unor anumite servicii. Baza impozabila a obiectului impunerii o reprezinta suprafata ocupata de intreprinderile de comert si, sau de prestari servicii de deservire sociala. Intre Guvernul Republicii Moldova si Uniunea Belgo-Luxemburgheza la 21 mai 1996, la Chisinau, a fost semnat Acordul privind promovarea si protejarea reciproca a inestitiilor,care a fost ratificat de Parlamentul Republicii Moldova la 20octombrie2002. La 28noiembrie 1994 Republica Moldova a semnat Acordul de Parteneriat siCooperare care stabileste cadrul general de colaborare intre Republica Moldova siUniunea Europeana si care a intrat in vigoare la 1 iulie 1998. Reiesind din faptul caRegatul Belgiei este stat membru al Uniunii Europene si ca un obiectiv principal alAcordului de Parteneriat siCooperare consta in asigurarea bazei pentru colaborareaPartilor in domeniul comercial-economic, prevederile Acordului mentionat se extindsi asupra relatiilor comercial-economice intre Republica Moldova si Regatul Belgiei.De asemenea, la domeniul economic, direct sau tangential, se refera si acordurilesemnate de catre Regatul Belgiei (inclusiv Uniunea Economica Belgo-Luxemburgheza) si fosta Uniune a Republicilor Sovietice Socialiste (a se vedeaDeclaratia politica comuna intre RM si Regatul Belgiei, semnata la Chisinau la 21mai 1996). 6.3. SISTEMUL FISCAL AL JAPONIEI Un interes deosebit, pentru cei care studiaz legislaia fiscal strin a statelor de tip unitar, prezint sistema fiscal a Japoniei. Aceasta poate fi caracterizat prin urmtoarele:
15

n comparaie cu alte state dezvoltate, n Japonia se nregistreaz un nivel nu prea nalt al poverii fiscale. De exemplu: ponderea impozitelor din veniturile naionale ale Japoniei este de 26%, pe cnd n Marea Britanie 40%; predomin impozitele directe, spre deosebire de majoritatea statelor dezvoltate, unde accentul este pus pe impozitarea indirect; o importan bugetar esenial o au impozitele pe venitul persoanelor fizice i pe profitul corporaiilor; politica economic de stimulare se efectueaz treptat prin intermediul facilitilor fiscale; un regim crutor de impunere a corporaiilor mari; Peste 64% din veniturile fiscale ale Japoniei, sunt formate pe seama impozitelor generale de stat. Spre deosebire de statele dezvoltate ale Europei, cea mai mare parte din veniturile fiscale bugetare le revine impozitelor pe venitul persoanelor fizice i pe profitul corporaiilor. n Japonia, impozitul pe profitul corporaiilor este ncasat n bugetul naional, prefectural i municipal. Cota de impunere naional a impozitului pe profitul corporaiilor este de 33,48%, cea prefectural 5% din cea naional, adic reprezint 1,67% din venit, i municipal 12,3% din cea naional, adic reprezint 4,12% din venit. Astfel, mrimea ncasrilor totale din impozitul dat reprezint aproximativ 40% din profitul corporaiilor. Trebuie ns de menionat, c exist i cote de impunere reduse a acestui impozit, aplicate ntreprinderilor mici i mijlocii. Baza impozabil se determin n conformitate cu standardele internaionale ale contabilitii. Pe pascursul ultimilor ani, ncasrile din impozitul dat n bugetul naional au constituit a patra parte din veniturile fiscale. O nsemntate i mai mare pentru bugetul Japoniei l are impozitul pe venit al persoanelor fizice, ponderea cruia, n diferite perioade, a alctuit de la 35 pn la 42% din veniturile bugetului naional. Mijloacele financiare, ncasate pe seama impozitului dat, sunt colectate de toate cele trei nivele. Baza impozabil este format din: salariu, sold militar, veniturile fermierilor, persoanelor ce practic profesii libere, venituri obinute din proprietate (darea n arend), precum i dividendele, dobnzile, remuneraii ntmpltoare, pensii, etc. Toate veniturile impozabile, n Japonia, se grupeaz n 10 categorii: dobnzi, dividende, venituri obinute din proprietate, venituri obinute din activitatea de ntreprinztor, salarii, premii, ndemnizaii, pensii, venituri ntmpltoare, venituri combinate, venituri din capital. Majoritatea categoriilor date dispun de scutiri sau faciliti fiscale (excepie fac dividendele i dobnzile). Plus la aceasta, fiecare cetean al Japoniei este obligat s plteasc anual impozitul pe domiciliu n sup de 3200 yene japoneze. n practica de afaceri a Japoniei, des apare aa ntrebare: oare contribuabilul japonez este supus unei poveri fiscale nu prea MARI? Trebuie ns de luat n considerare i facilitile fiscale impuntoare. Principalele faciliti fiscale de care dispune contribuabilul sunt minimul neimpozabil de 350 mii yene japoneze i scutirea analogic pentru so, i persoana ntreinut. Plus la aceasta, aa venituri ca: salariile, pensiile i contribuiile sociale obligatorii, dispun de scutiri speciale.
16

Ministerul finanelor al Japoniei acodr fiecrui contribuabil, 5 faciliti fiscale i scutiri la calculul venitului impozabil. Calculul impozitului pe venit se efectueaz n felul urmtor: mai nti de toate se adun veniturile totale ale contribuabilului din care mai apoi se scade minimul neimpozabil, determinat lund n consideraie toate scutirile acordate: personal, pentru persoana ntreinut, pentru contribuiile sociale obligatorii, pentru asigurarea vieii, pentru fondul de pensii, pentru asigurare medical, precum i a scutirilor speciale pentru invalizi, persoane n vrst, vduve, etc. Ca rezultat primim c, minimul neimpozabil pentru o familie din 4 persoane n Japonia este maimare dect n SUA, Germania, Marea Britanie sau Frana. nafar de scutirile menionate mai exist un ir de faciliti fiscale speciale aplicate veniturilor din diferite surse, care au fost introduse n sistemul fiscal, din mai multe motive. Motivele de baz sunt: Cu scopul impunerii echitabile a veniturilor diferitor categorii ale populaiei a fost introdus scutirea special, care diminueaz minimul neimpozabil al contribuabilului. Scutirea dat este acordat doar salariailor. Mrimea scutirii este determinat de mrimea cheltuielilor personale (personal expenses). Scopul scutirii date este de a acorda condiii egale angajailor, pe de o parte, i angajatorilor pe de alt parte, deoarece ultimii au posibilitatea trecerii unei pri a cheltuielilor sale personale la cheltuielile de afaceri. Utilizarea scutirii date n practic, venitul impozabil este diminuat cu 28,6%. Un ir de instruciuni permit divizarea, n scopurile impozitrii, a veniturilor din afaceri. Obiectul impunerii este reprezentat de venitul fr cheltuielile necesare. Contribuabilii ce completeaz forma dat de declaraie, au dreptul s deduc din venitul impozabil o sum de pn la 100 mii yene japoneze. Plus la acesta, se mai permite scderea din venitul din afaceri a unui slariu, achitat unui membru a familiei, care a fost introdus cu scopul de a trece unele mijloace la cheltuielile legate de activitatea ntreprinztorului. Mai exist un ir de faciliti, care iau n considerare caracterul dublu al venitului ntreprinztorului de munca i venitul obinut nemijlocit, n calitate de proprietar. Veniturile diverse i cele obinute din capital, deasemenea au faciliti fiscale speciale. Pentru veniturile obinute n mod divers mrimea impozabil se micoreaz cu 400 mii yene japoneze pe an, cu condiia c stagiul de munc este mai mare de 20 ani. Veniturile din deinerea proprietii i capitalului sunt impuse n mod separat de impozitul pe venit obinuit, dup deducerea sumelor corespunztoare a facilitilor. Plus la aceasta, des sunt acordate credite fiscale: la impozitele achitate n strintate; legate de mrimea cheltuielilor la credite sau investiionale, acordarea crora este condiionat de careva scopuri politice. n sistemul fiscal al Japoniei, veniturile nemonetare (aa ca, diferena de plat a arendei pentru locuinele acordate de ctre stat sau companie angajatului su i preul de pia a arendei unei asemenea locuine),
17

acordate salariailor sau ntreprinztorilor, ori sunt scutii de plata impozitelor, n general, ori sunt impozitai parial. Perechile familiale cu venituri anuale egale, n Japonia achit diferite impozite pe venit, n dependen de faptul dac lucreaz un so sau ambii. Sistemul fiscal actual al Japoniei faciliteaz familiile unde lucreaz ambii soi, ce au aproximativ aceleai venituri, iar familiile unde activeaz doar un so, duc o povar fiscal mai mare dect n cele unde lucreaz ambii. Impozitul pe avere n Japonia este achitat conform unei cote unice, de ctre persoanele fizice i juridice. n majorotatea cazurilor ea constituie 1,4% din valoarea averii. O atenie deosebit este acordat momentului de transmitere a dreptului de proprietate. Succesiunea i transmiterea proprietii, cadourile ntotdeauna au constituit obecte ale impunerii. Exist dou motive principale ale instituirii impozitului dat. n primul rnd, impozitul dat mpiedic concentrarea bogiilor excesiv doar n minile unora i duce la repartizarea egal a resurselor. n al doilea rnd, introducerea impozitului dat duce la completarea bugetului.

18