Arestarea Preventiva si Detentia in viziunea Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Vasile BAICULESCU Constantin STOICA

UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU BUCURESTI

2012

Arestarea preventiva si detentia in viziunea Curtii Europene a Drepturilor Omului

Lucrarea va aborda viziunea Curtii Europene privitor la privarea de libertate a persoanei, la legalitatea masurilor privative de libertate si protectia impotriva arbitrariului, luarea masurilor preventive cu respectarea dispozitiilor art.5, sfera de aplicare a acestui text de lege, importanta libertatii si sigurantei persoanei, dubla conditie aplicata oricarei privari de libertate in sensul respectarii dreptului intern care la randul sau sa se manifeste in conditiile impuse prin Conventie. Deasemenea vom analiza perspectiva Curtii, referitor la motivele arestarii preventive( art 148 cu indeplinirea conditiilor art 143 CPP, si art 5 CEDO), intelesul sintagmelor motive verosimile si suspiciune rezonabila si exemple de cazuri pe care Curtea le-a acceptat ca motive plauzibile, si ce a considerat ca fiind probe ilegale dintre acelea care au stat la baza luarii masurii arestarii preventive. Vom arata totodata, care sunt garantiile procedurale ce se impun la luarea unei asemenea masuri. Durata detentiei si prelungirea acestei masuri, posibilitatea atacarii incheierilor prin care se prelungeste masura, perioadele separate in sensul eliberarii din arest si ulterior rearestarii, sau condamnarea de catre o instanta, hotarare desfiintata de instanta superiora si mentinuta starea de arest preventiv, ori daca se va preciaza o durata minima sau maxima a unei masuri preventive. Nu vom omite sa facem mentiuni cu privire la viziunea Curtii la detentia persoanelor cu probleme de sanatate care necesita ingrijiri medicale, la obligatia pozitiva si mentinerea starii generale de bine, la capacitatea persoanei de a suporta regimul de detentie in perioada arestarii preventive si la adaptarea conditiilor de detentie la starea particulara a persoanei privata de libertate.

CUPRINS:

CAP I Raportul dintre dreptul intern si exigentele art. 5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului 1.1. 1.2. 1.3. Intelesul notiunii de lipsire de libertate. Jurispuden Conditii de conformitate ale arestarii preventive Informarea cu privire la motivele arestarii

1.4. Obligativitatea aducerii persoanei arestate sau deinute n faa unui judector sau a altui magistrat 1.5. 1.6. Cararcterul rezonabil al duratei detentiei Dreptul la despagubiri

Legea penala apara, impotriva infractiunilor, Romania, suveranitatea , independenta, unitatea si indivizibilitatea statului, persoana, drepturile si libertatile acesteia, proprietatea, precum si intreaga ordine de drept. (art.1 C.P) Legiuitorul, prin reglementarea de fata, mentioneaza in sfera valorilor recunoscute de catre stat persoana, desi un termen simplu, incarcatura juridica pe care acesta o incuba este de o impresionanta greutate, practic este singura dintre acestea care poate avea atat calitatea data prin lege de valoare protejata , cat si calitatea de infractor. Legea penala, nu numai ca o reglementeaza ci i se si adreseaza in acelasi timp. Deasemenea, in acelasi text, se face vorbire despre drepturile si libertatile omului , pe care statul le garanteaza si de care persoana se bucura, neputand fi lipsita in totalitate de acestea, unele putand insa deveni relative prin restrangere sau limitare in conditiile stabilite de lege. Exemplificand, putem amintii printre drepturile ce pot fi restranse ori limitate in conditii legale, dreptul la libera miscare, dreptul la libertate, dreptul de a avea o legatura constanta cu familia ori de a intra in contact cu anumite persoane, dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o meserie,si alte astfel de drepturi pe care statul le poate restrange prin actiuni precum condamnarea, masurile preventive ori cele de siguranta. Ceea ce legislatia europeana doreste sa desprinda, din aceasta dubla calitate de care persoana se bucura, este faptul ca in analiza conditiilor luarii unei masuri privative sau restrictive de libertate trebuie sa avem in vedere pe de o parte perpectiva legiuitorului, iar pe de alta parte perpectiva celui asupra caruia se rasfrang efectele acestei masuri.

1.1.

(1) Inelesul noiunii de lipsire de libertate

Avnd in vedere complexitatea dreptului la libertate i siguran , precum i efectul imediat al acestora asupra altor drepturi fundamentale ocrotite de Convenie, cum ar fi dreptul la via privat ( art 8 ), dreptul la libertatea de micare( art. 2 din Protocoloul nr.4 ) etc., notiunea de lipsire de libertate nu a fost definit expres n cuprinsul dispozitiilor europene. n sensul artat de Convenia Europeana a Drepturilor Omului, lipsirea de libertate include detenia, arestul, reinerea unei persoane, dar nu i simplele restrngeri ale libertii individuale. (Asfel c restriciile impuse de stagiul militar nu intr n principiu, sub incidena art. 5, ntruct serviciul militar, n sine nu presupune o privare de libertate, activitatea militar prin natura i specificul su impunnd anumite restrngeri ale libertii de micare a militarilor1) Potrivit interpretrii date de Curtea European a Drepturilor Omului, lipsire de
1

V. CEDO, Engel i alii contra Olandei ( decizia din 8 iunie)

libertate n sensul artat de alin ( 1) din articolul 5, nseamn printre altele, i revocarea liberrii condiionate, dei aceasta privete o persoan deja condamnat2, internarea unui minor intr-o institutie psihiatric, chiar dac a avut loc cu consimmntul prinilor. Trebuie menionat faptul c articolul 5 din Convenia european ofer protecie numai mpotriva privrii de libertate, nu i mpotriva restriciilor libertii. Astfel intana european a apreciat c ntre privarea de libertate reglementat de art. 5 i restricia libertii de circulaie prevzut de art. 2 al Protocolului nr. 4 din Convenia european nu exist dect o diferen de grad de intensitate, iar nu una de natur sau de esen. Pe de alt parte, domeniul de aplicare al art. 5 din Conevenia European a drepturilor omului, vizeaz numai cazurile i condiiile n care poate interveni o privare de libertate. Modalitile n care sunt puse n executare, precum i modul n care acestea sunt executate efectiv, neintrnd sub incidena art 5, dar pot da natere unei nclcri ale art 3 i art. 8 din Convenie. Pentru a se stabili, de la caz la caz, dac este vorba despre o privare de libertate sau despre o simpl restngere a liberii individuale, Curtea a artat c trebuie s se in seama de situaia n care se afl persoana n cauz, cu particularitile acesteia, i tipul msurii dispuse, de durata acesteia, de efectele produse, dar i de modul n care a fost adus la indeplinire msura respectiv, pentru c distincia dintre privarea de libertate i restrngerea liberii este una de intensitate i nu una de natur sau de substan.3

Atentie, aici mai poate fi introdus textul cu rpivire la arestul la domiciliu, pe care ICCJ il considera ca fiin echivalentul obligarii de a nu parasi localitatea

1.2.

Condiii de Conformitate ale privrii de libertate

Pentru ca, msura privrii de libertate a unei persoane s fie conform Conveniei trebuiesc ndeplinite cumulativ dou condiii: a) Legalitatea msurii privative de libertate n conformitate cu dreptul intern al statului n cauz b) ncadrarea msurii privative de libertate ntr-unul din cazurile prevzute de Convenie, n art. 5 alin (1) lit. a) f);

1.2.1. Legalitatea masurii privative de libertate

2

V: CEDO, Guzzari c. Italiei ( Decizia din 6 noiembrie 1980); n acest sens Curtea a artat c, faptul de a impune unei persoane s rmn pe o insul pustie timp de 16 luni, avnd posibilitatea de micare pe un perimetru de 2,5 km, constituie o privare de libertate n sensul artat de art.5 CEDO. 3 Engel i alii c. Olandei ( decizia 8 iunie 1976)

Legalitatea msurii privative de libertate presupune ca aceasta s fie dispus cu respectarea dispoziiilor de drept substanial i procesual din dreptul intern i s fie conform cu scopul urmrit de legiuitor prin dispoziiile art. 5 oferind garanii mpotriva arbitrariului. Un element important ce constituie garanie contra arbitrariului, este reprezentat de necesitatea ca legea naional care autorizeaz privarea de libertate s fie accesibil i previzibil. a) Accesibilitatea legii presupune posibilitatea oricrei persoanei de a cunoate coninutul dispoziiilor legale, n baza crora se dispune msura privativ de libertate. Accesibilitatea legii poate fi realizat prin asigurarea publicitii acesteia. Astfel n cauza Hilda Hafsteinsdottir c.Inslanda4, Curtea a constatat c exigena legalitii n raport cu art.5, nu a fost respectat ntruct arestarea reclamantului s-a bazat pe dispozitii de odine intern ale poliiei, acestea nefiind accesibile marelui public. b) Previzibilitatea legii presupune asigurarea unei suficiente claritai in redactare astfel nct orice persoan s poat aticipa modalitatea si situaiile n care legea se aplic precum i consecinele faptelor sale. n dreptul romanesc, prin Legea 24/2004 privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative, sunt consecrate anumite reguli care asigur respectarea condiiei previzibilitii, art. 7 alin (4) din lege dispune Textul legislativ trebuie s fie clar, fluent i inteligibil, fr dificulti sintactice i pasaje obscure sau echivoce . Pe cale de consecinta, orice inclcare a dreptului intern cu ocazia deinerii sau arestrii unei persoane in conditii de nelegalitate este indisolubil legata de o inclcare a art. 5 din Conventie, Curii fiindu-i rezervat dreptul de a exercita control asupra modului n care au fost aplicate reglementrile interne. Astfel, putem afirma ca instana european verific att n privina adoptrii ct i in privina executrii, dac o msur privativ de libertate este compatibil cu scopul art.5, neezitnd n cazuri particulare s si substituie propria apreciere celei a autoritilor naionale5. Pentru ca o msur privativ de libertate s fie exercitat in limitele impuse prin dispozitiile Conveniei, este necesar, ca aceasta s aib o baz legal pe toat durata existenei acesteia, nefiind posibil meninerea privrii de libertate n cazul n care dupa luarea msurii, a disprut temeiul pe fundamentul caruia aceasta a fost dispus.6 V. CEDO hot. Hilda Hafsteinsdottir c. Inslanda din 8 iunie 2004 Frederic Sudre, Drept European i internaional al Drepturilor Omului, Ed. Polirom, Bucureti 2006, pag 241; n acest sens se poate vedea hot. Nakach c. Olanda din 30 iunie 2005; hot Filip c. Romnia din 14 decembrie 2006 6 Cauza Labita c. Italia s-a constatat o violare a dispozitiilor europene, datorit faptului c eliberarea reclamantului s-a fcut cu o ntarziere de 10 ore din raiuni administrative, respective absena angajatului de la registratur, care avea indatorirea de a verifica dac reclamantul nu era acuzat ntr-o alt cauz. ( CEDO hot. Labita c. Italia din 6 aprilie 2000.
4 5

1.2.2 ncadrarea msurii privative de libertate ntr-unul din cazurile prevzute de Convenie, n art. 5 alin (1) lit. a) f) Curtea Europeana, prin deciziile pronunate7, ne arat faptul c enumerarea cazurilor n care se poate dispune msura privrii de libertate, reglementate de dispoziiile art. 5, au caracter exhaustiv si sunt de strict interpretare . ART.5 1. Orice persoan are dreptul la libertate i la siguran. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepia urmtoarelor cazuri i potrivit cilor legale: a) dac este deinut legal pe baza condamnrii pronunate de ctre un tribunal competent; Acest text face referire la privarea de libertate a persoanei printr-o pedeaps, privit ca o consecin a unei msuri dispuse n condiii legale, printr-o hotrare pronunat de o instan competent. Analiznd comparativ dispoziiile art. 5 alin (1) lit a, cu art 6 alin (2), apreciem c n sensul Conveniei, nu poate exista o condamamnare, dac nu a fost stabilit iniial existena unei infraciuni n conformitate cu dispoziiile legale. Astfel considerm a fi necesar existena unui raport de cauzalitate, ntre privarea de libertate i hotrrea de condamnare, iar durata privrii de libertate nu poate depi durata pedespei aplicate. b) dac a fcut obiectul unei arestri sau al unei deineri legale pentru nesupunerea la o hotrre pronunat, conform legii, de ctre un tribunal ori n vederea garantrii executrii unei obligaii prevzute de lege. Dispoziia de mai sus, are n vedere dou situaii, pe de-o parte aceasta se refer la privarea de libertate a persoanei pentru nesupunerea la o hotrre pronunat de o instan competent, pe care aceasta a nerespectat-o n mod intenionat, iar pe de alt parte, privarea de libertate privit ca executarea unei obligaii prevzute de lege.8 c) dac a fost arestat sau reinut n vederea aducerii sale n faa autoritii judiciare competente, atunci cnd exist motive verosimile de a bnui c a svrit o infraciune sau cnd exist motive temeinice de a crede n necesitatea de a-l mpiedica s svreasc o infraciune sau s fug dup svrirea acesteia;

V. CEDO, Witold Litwa c. Poloniei, Curtea a interpretat exetensiv, termenul de alcoolic folosit n sensul art. 5 alin (1) lit. e, considernd c trebuie s se neleag nu numai o persoan dependent de alcool, dar i o persoan a crei stare de ebrietate creeaz consecine negative pentru el i pentru societate, i care implicit are un comportament periculos. 8 V. CEDO, Vasileva c. Danemarca decizia din 25 septembrie 2003
7

d) dac este vorba de detenia legal a unui minor, hotrt pentru educaia sa sub supraveghere sau despre detenia sa legal, n scopul aducerii sale n faa autoritilor competente; e) dac este vorba despre detenia legal a unei persoane susceptibile s transmit o boal contagioas, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond; f) dac este vorba despre arestarea sau detenia legal a unei persoane pentru a o mpiedica s ptrund n mod ilegal pe teritoriu sau mpotriva creia se afl n curs o procedur de expulzare ori de extrdare. 2. Orice persoan arestat trebuie s fie informat, n termenul cel mai scurt i ntr-o limb pe care o nelege, asupra motivelor arestrii sale i asupra oricrei acuzaii aduse mpotriva sa. 3. Orice persoan arestat sau deinut, n condiiile prevzute de paragraful 1 lit. c) din prezentul articol, trebuie adus de ndat naintea unui judector sau a altui magistrat mputernicit prin lege cu exercitarea atribuiilor judiciare i are dreptul de a fi judecat ntr-un termen rezonabil sau eliberat n cursul procedurii. Punerea n libertate poate fi subordonat unei garanii care s asigure prezentarea persoanei n cauz la audiere. 4. Orice persoan lipsit de libertatea sa prin arestare sau deinere are dreptul s introduc un recurs n faa unui tribunal, pentru ca acesta s statueze ntr-un termen scurt asupra legalitii deinerii sale i s dispun eliberarea sa dac deinerea este ilegal. 5. Orice persoan care este victima unei arestri sau a unei deineri n condiii contrare dispoziiilor acestui articol are dreptul la reparaii.