Sunteți pe pagina 1din 14

FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI INSTALATII

POLITICI SI STRATEGII DE PROTECTIE A MEDIULUI INCONJURATOR


-REFERAT-

Student: Tiba Sergiu Grupa : 3218

-2008Cuprins

Introducere 1. Politici si masuri de protectie a mediului in sectorul industriei, la nivelul Uniunuii Europene Evalurea politicii industriale prin prisma conceptului de dezvoltare durabila Controlul utilizarii terenurilor Utilizarea resurselor 2. Strategia Proteciei Mediului

3. Politica de mediu a Romaniei


Protectia mediului Gospodarirea rationala a apelor

Introducere

Daca anii 70 au fost anii n care problemele de protecie a mediului s-au impus ateniei, sfritul anilor 80 aduce i primele seturi de msuri, pe care le putem numi politici de protecie a mediului. Ideea de baz care se regsete astzi n toate aceste politici este ideea dezvoltrii durabile. Aceasta reprezint dezvoltarea care rspunde necesitilor prezentului, fr a compromite capacitatea de a fi satisfacute necesitatile generatiilor viitoare. Din definitie rezulta trei elemente care formeaza impreuna dezvoltarea durabila, si anume: Mediul inconjurator, care trebuie sa fie pe deplin integrat dezvoltarii economice, deoarece, conform definitiei, dezvoltarea economica prezenta trebuie sa lase generatilor viitoare un capital ecologic cel putin egal cu cel pe care l-am preluat noi de la generatiile anterioare; Echitatea dezechilibrele lumii contemporane participa in buna masura la dezoltarea mediului; Viitorul dezvoltarea durabila impune o alta scala a timpului. Intreprinderile opereaza sub presiunea concurentei si vizeaza obtinerea de profituri pe termen scurt, in timp ce scopul dezvoltarii durabile este securitatea ecologica pe termen lung. Foarte importante n analiza conceptului de dezvoltare durabil sunt i problemele mediului nconjurtor, care au un caracter internaional din ce n ce mai marcat, pe msur ce amploarea fenomenelor de poluare creste. Astfel, deciziile luate nu mai pot ignora efectele asupra colectivitatii umane, in sensul cel mai larg al cuvantului. Prin adoptarea strategiei dezvoltrii durabile, politica de mediu este permanent conectat la tendinele globale de protecie a mediului, aa cum apar ele n urma evenimentelor internaionale precum summit-urile de la Rio (1992) i Johanesburg (2002), a protocolului de la Kyoto, etc. n plus, aceasta conectare i implicare n progresele internaionale de mediu transform Uniunea European n promotor global al dezvoltrii durabile. Prin nsui caracterul ei, dezvoltarea durabil reprezint nevoia de responsabilizare i educaie pentru protecia mediului, iar acest aspect este reflectat de evoluia politicii comunitare n ultimii ani, politic marcat de trecerea de la o abordare bazat pe constrngere i sanciune, la una mai flexibil, bazat pe stimulente. Astfel, se acioneaz n direcia unei abordri voluntare, n scopul de a promova aceast responsabilizare fa de mediu i a de a ncuraja utilizarea sistemelor de management al mediului. Politica de mediu nu acioneaz independent, ci reflect interesul societii civile n aceast direcie, manifestat prin crearea a numeroase micri i organizaii de mediu. Mai mult, n unele ri s-a ajuns la crearea i dezvoltarea unor partide politice verzi, cu un real succes n arena politic. Nu trebuie ns uitate nici rezistena sau, mai bine spus reinerea i ineria care se manifest, atunci cnd obiectivele de mediu par a limita competitivitatea industrial i creterea economic; ns acest aspect nu face dect s sublinieze o dat n plus nevoia unei abordri concertate la nivel european i necesitatea existenei unei politici de mediu active i integrate, capabil s rspund provocrilor care apar n plan economic.

1. Politici si masuri de protectie a mediului in sectorul industriei, la nivelul Uniunuii Europene


1.1. Evalurea politicii industriale prin prisma conceptului de dezvoltare durabila Politica industrial nu a fost gndit holistic i pe termen lung. Ca urmare, multe reglementri din domeniul industrial au fost concepute n mod fragmentar i izolat. Recentele evoluii la nivel internaional i la nivelul Uniunii Europene au promovat abordarea integrat, solicitnd fundamentarea politicii industriale pe urmtoarele principii majore de dezvoltare durabil: Echitatea ntre generaii. Echitatea n cadrul aceleiai generaii. Capacitatea suport. Precauia. Poluatorul pltete. Integrarea. Principiul echitii ntre generaii. Necesitile generaiilor viitoare sunt protejate de generaia prezent, prin msurile luate n activitatea pe care o desfoar, pentru a nu aduce pagube sau a irosi mediul, ntr-un mod care ar putea compromite capacitatea populaiei viitoare de a-i realiza cerinele. Aceasta reprezint o perspectiv pe termen lung, care ia n calcul activiti cum sunt contaminarea terenurilor sau utlilizarea execesiv a resurselor neregenerabile. Principiul echitii n cadrul aceleiai generaii abordeaz problema existenei, n prezent, a unor inegalitilor extreme. Multe din aceste preocupri sunt axate pe relaiile dintre rile n curs de dezvoltare i rile dezvoltate dar i pe inechitile care se manifest n cadrul unei societi. Activiti precum cele care polueaz mediul nu trebuie s dezavantajeze n mod semnificativ anumite segmente ale populaiei. Principiul capacitii suport s-a conturat n cadrul dezbaterilor privind dezvoltarea durabil, pentru a stabili ct activitate poate suporta mediul (populaie, utilizare de resurse) fr a se produce pagube pe termen lung. Activitile fundamentate pe capacitatea suport sunt definite ca fiind durabile. Principiul a devenit o important for motrice n ntocmirea recentelor reglementri din sectorul industriei. Principiul precauiei abordeaz problema msurilor care trebuie luate n cazul n care consecinele anumitor activiti nu se cunosc cu certitudine. Principiul precauiei este extrem de controversat, cel puin n ceea ce privete interpretarea sa practic, dar a nceput s fie utilizat la elaborarea reglementrilor din domeniul industriei. Principiul poluatorul pltete este un principiu de proces, prin care costurile provocate mediului sunt suportate de cei care le-au produs. Dei de obicei principiul se refer la poluator, el poate include orice form de costuri de mediu (de exemplu, costuri pentru utilizarea resurselor). Intenia principiului este s asigure c activitile industriale care includ msuri de protecie a mediului nu sunt dezavantajate fa de activitile care ar putea polua mediul n mod gratuit. Anumite categorii de instrumente economice sunt fundamentate pe acest principiu. Principiul necesitii integrrii nu este un principiu propriu-zis. Necesitatea unei abordri holiste pentru realizarea dezvoltrii durabile s-a concretizat n sporirea nivelurilor de integrare, care vizeaz att integrarea reglementrilor din domeniul industriei, care nglobeaz msuri de protecie a mediului, ct i integrarea msurilor de protecie a mediului n alte politici sectoriale. Dei principiile enumerate anterior furnizeaz o baz conceptual pentru analizarea reglementrilor din domeniul industriei, ele nu sunt n mod necesar imediat evidente pentru 4

managerii din industrie, care iau zilnic decizii, privind funcionarea instalaiilor pe care le au n exploatare. Ca urmare, este necesar un model simplificat, prin care s fie explicitate principiile dezvoltrii durabile. Modelul presupune patru etape: Construcia instalaiei industriale. Decizia este influenat de diferitele aspecte care iau n considerare funcionarea instalaiei. Folosirea materialelor. Procesele industriale utilizeaz materii prime: energie, ap, minereuri, materiale reciclate, etc. Produse derivate neintenionate. Pe parcursul procesului de producie se genereaz diferite forme de poluare (inclusiv deeuri solide). Produse rezultate. Procesele de producie au ca rezultat final bunuri fabricate, substane chimice, energie, etc. Toate aceste produse au un impact asupra mediului pe parcursul folosirii lor sau dup eliminare. Aceste efecte nu sunt sub controlul direct al operatorului instalaiei. Reglementrile din industrie controleaz toate aceste etape ale activitii. Modalitatea n care cadrul de reglemntare este legat de fiecare dintre etape este sintetizat n figura 2. Cel de-al cincilea program de aciune din domeniul mediului din Uniunea European a recunoscut aceste evoluii privind mbuntirea performanei industriei n raport cu mediul i ca urmare, au fost adoptate o serie de msuri d reglementare n acest sens. Anumite reglementri sunt axate pe un singur domeniu specific (de exemplu, limitarea emisiilor unui anumit poluant), n timp ce altele reunesc cele patru faze anterioare (de exemplu, reducerea utilizrii de materii prime, prin reducerea generrii de deeuri). Toate aceste msuri pot fi evaluate prin prisma celor ase principii de dezvoltare durabil anterior menionate. Cadrul de reglementare prezentat n cele ce urmeaz ilustreaz evoluia modalitilor n care obiectivele de dezvoltare durabil au fost ncorporate n procesul de luare a deciziei. Este ns important de subliniat faptul c indiferent de reglementrile existente, contribuia acestora la dezvoltarea durabil va depinde de decizia concret luat. Astfel, capacitatea adecvat a organismelor de reglementare (numrul de personal, experiena acestuia, etc) i ntreprinderile industriale constituie elemente eseniale ale unei implementri funcionale a cadrului de reglementare. 1.2. Controlul utilizarii terenurilor Controlul activitilor industriale se realizeaz nu numai prin controlul funcionrii proceselor de producie i a produselor rezultate, ci i prin controlul localizrii respectivei activiti i a concepiei de proiectare a instalaiilor. Planurile de dezvoltare ntocmite de autoritile locale identific acele amplasamente n care este adecvat localizarea anumitor tipuri de industrii. n acest scop, autoritile locale examineaz folosinele curente ale terenurilor (de exemplu, instalaiile industriale existente), opiniile rezidenilor i necesitile unei infrastructuri mai ample (de exemplu, construirea unei noi reele de drumuri). Pentru exploatarea unei noi instalaii, un operator va fi obligat s obin att autorizaia de planificare, ct i permisele de poluare (spre exemplu, o autorizaie conform IPPC). De multe ori, aceste autorizaii trebuie obinute de la o serie ntreag de instituii. Cea mai important reglementare care influeneaz proiectele de dezvoltare este Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM). Prin aceast reglementare, pentru anumite tipuri de proiecte de dezvoltare se solicit realizarea unei evaluri a impactului construciei i funcionrii proiectului asupra mediului. Dac se identific anumite efecte poteniale duntoare, raportul de mediu trebuie s indice modalitile prin care vor fi evitate sau diminuate efectele (o EIM trebuie s evalueze efectele poteniale ale polurii generate de un proiect de dezvoltare propus)

Cadrul de reglementare a msurilor de protecie a mediului pentru domeniul industriei Operatorului i se poate solicita s furnizeze aceleai informaii sau informaii similare att autoritilor locale, ct i autoritilor de reglementare. Din acest motiv, este recomandabil ca guvernul s ntocmeasc ndrumare, prin care s specifice necesitatea evitrii duplicrii controlului, respectiv s clarifice responsabilitile fiecrui organism. Comunicarea dintre autoritile cu responsabiliti n planificarea teritoriului la nivel local i autoritile din cadrul Ageniilor de Protecie a Mediului contribuie la nelegerea funcionrii procesului. ndrumarele privind Politica Planificrii Teritoriale trebuie s se axeze pe legturile dintre funciile de control al planificrii i control al polurii deinute de autoritile locale. Controlul planificrii este n general privit ca fiind potenial complementar controlului polurii, dar cele dou sisteme sunt separate. Rolul mai amplu al reglementrilor din domeniul industriei n cadrul planificrii teritoriale se modific prin adoptarea Directivei privind Evaluarea Strategic a Mediului1 (ESM), prin plasarea politicilor de dezvoltare industrial ntr-un context mai larg, dei n aceast etap implicaiile practice pentru activitatea industrial nu sunt nc clare. n baza regimului instaurat de IPPC, se impune o anumit integrare cu procesul de EIM, n vederea obinerii autorizaiei de funcionare. Combinarea IPPC cu EIM (care poate elimina duplicarea unui volum considerabil de informaii solicitate), va fi n beneficiul operatorului i va furniza autoritilor responsabile cu planificarea teritorial i a celor de reglementare din domeniul industriei, informaii concrete asupra procesului de autorizare. Dezvoltarea industrial ridic probleme de interpretare a principiului echitii n cadrul aceleai generaii. Este evident faptul localitile amplasate n mprejurimile zonelor industriale sunt mai puin atractive iar populaia rezident are de obicei venituri sub media veniturilor din respectiva localitate. Ca urmare, costurile de mediu sunt suportate n mod disproporionat de sraci. Sub aspect pozitiv, o astfel de zon industrial reprezint un furnizor major de locuri de munc. n prezent, se manifest o tendin de ncurajare a amplasrii noilor proiecte de dezvoltare industrial n apropierea unora deja existente. Aceste tendine sunt justificate pe motive de infrastructur i faciliti existente de protecie a mediului dar i de cele legate de reducerea extinderii zonelor de disconfort. n ultim instan, problemele privind echitatea cad n responsabilitatea politic a autoritilor naionale i locale (regenerarea urban), deoarece efectul exact al reglementrii problemelor de echitate asupra industriei este dificil de stabilit. 1.3. Utilizarea resurselor O instalaie industrial ncepe s consume resurse din momentul punerii sale n funciune. Utilizarea resurselor este de obicei reglementat printr-o gam de acte legale. n cazul resurselor regenerabile, orice tip de reglementare trebuie s fie axat pe o problem fundamental, care const n depirea vitezei de regenerare a respectivei resurse. n cazul resurselor neregenerabile, reglementrile trebuie fie fundamentate pe diferite ipoteze, privind gradul raional de depreciere al resursei n cauz. ntre utilizarea resurselor i creterea economic exist o legtur direct, iar dificultatea const n realizarea creterii economice, simultan cu reducerea consumului de resurse. n acest sens, cel de-al aselea Plan de Aciune n domeniul mediului al Uniunii Europene, conine un obiectiv distinct, referitor la separarea problemei consumului de resurse regenerabile i neregenerabile de problema creterii economice. Una dintre cele mai uzuale resurse utilizate de majoritatea instalaiilor industriale este apa. Anumite instalaii preleveaz apa direct din sursele de ap de suprafa sau subterane, altele din sistemele de alimentare cu ap. Utilizarea industrial a apei nu conduce la apariia unor probleme de mediu cum sunt scderea debitelor sau a nivelului pnzei de ap subteran, deoarece volumele de 6

ap prelevate de industrie sunt cu mult mai mici dect cele utilizate n agricultur sau n sectorul casnic. Prin regimul impus de IPPC, utilizarea resurselor a devenit principiul pentru stabilirea BAT2. Ca urmare, utilizarea eficient a apei va constitui un important factor obligatoriu de avut n vedere pentru toate instalaiile acoperite de regimul IPPC. Directiva Cadru a Apelor3 stabilete cerine obligatorii privind meninerea unor niveluri durabile ale apelor de suprafa i subterane, adic instituirea unui regim de prelevare care s nu depeasc capacitatea de regenerare a resursei de ap. Acest obiectiv va constitui o important for motrice pentru revizuirea autorizaiilor de folosin a apei. n prezent, nu se cunosc cu certitudine implicaiile concrete asupra sectorului industriei. IPPC ia n considerare i alte forme de utilizare a resurselor. Orice resurs poate fi utilizat n conformitate cu condiiile stabilite prin autorizaie, dar utilizarea energiei prezint o importan particular. Aceast condiie sprijin att realizarea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser, ct i reducerea costurilor resurselor n industrie. Un important principiu de management al deeurilor este cel de reducere a utilizrii de resurse n cadrul procesului de producie. n acest sens, reglementrile trebuie s conin obiective explicite, de tipul reducerii deeurilor provenite din ambalaje i a vehiculelor scoase din funciune sau s instituionalizeze principii de reducere a utilizrii resurselor, n locul stabilirii unor inte specifice.

2. Strategia Proteciei Mediului

Protecia mediului este o problem a tuturor; este problema pe de o parte a dezvoltrii societii, iar pe de alt parte a redresrii, conservrii i ocrotirii mediului. Strategia proteciei mediului n Romnia nseamn a defini in linii generale principiile, direciile , obiectivele i criteriile de identificare a aciunilor care sa conduc la o dezvoltare durabila, economica si sociala, n condiiile tranziiei spre economia de pia. Programul de aciune trebuie sa conin obiective i sarcini concretizate i cuantificate n timp, spaiu i n costuri. Principii generale ale strategiei proteciei mediului: -conservarea condiiilor de sntate a oamenilor -dezvoltarea durabila -evitarea polurii prin masuri preventive -conservarea biodiversitii -conservarea motenirii valorilor culturale si istorice -cine polueaz pltete -stimularea activitii de redresare a mediului Conservarea condiiilor de sntate a oamenilor Acesta este principiul suprem cruia trebuie sa i se subordoneze ntreaga activitate economica si sociala, ntreaga strategie de ocrotire a mediului condiiile de viata trebuie mbuntite prin aciuni de : corectarea impactului negativ produs de unele activiti; adoptarea de masuri de prevenire a polurii; folosirea unor tehnologii curate in toate activitile . 7

Dezvoltarea durabil Exploatarea intensiva a resurselor naturale conduce la epuizarea acestora degradarea mediului conduce la reducerea potenialului existent de regenerare a naturii, nrutete calitatea si diminueaz posibilitile de refacere a factorilor de mediu: aerul, apa, solul, flora, si fauna pdurile, care au un rol preponderent in redresarea mediului au devenit victima agresiunii antropice att direct prin tieri peste capacitatea de regenerare, cat mai ales, indirect prin poluare apele, dar mai ales apele subterane si solul, datorita polurii, devin nefolosibile nu numai pentru generaia noastr, ci si pentru generaiile urmtoare dezvoltarea durabila nseamn meninerea posibilitilor si condiiilor de viata pentru generaiile viitoare, a resurselor naturale regenerabile cel puin la nivelul celor existente pentru generaia actuala, precum si redresarea factorilor de mediu afectai de poluare. Evitarea polurii prin masuri preventive Este mult mai uor si mai puin costisitor sa previi poluarea, dect sa repari, respectiv sa redresezi echilibrul ecologic aplicarea unor tehnologii nepoluante in toate domeniile de activitate care urmeaz a fi dezvoltate reprezint un principiu pe care trebuie sa se bazeze strategia de ocrotire a mediului . Conservarea biodiversitii Poluarea afecteaz grav ecosistemele, apar rupturi in lanul trofic, prin dispariia unor specii din regnul vegetal si din regnul animal, se dezechilibreaz i sistemele ecologice, prin scderea productivitii unor specii, apar malformaii la speciile existente sau apar noi specii duntoare cu consecine asupra vieii conservarea biodiversitii nseamn eliminarea poluanilor, nseamn meninerea ecosistemelor, a capacitii lor de funcionare, a stabilitii i rezistentei lor la dereglri, a productivitii i adaptabilitilor.

Conservarea motenirii valorilor culturale i istorice Romnia are numeroase monumente, opere de arta de valoare culturala i istorica aceste monumente fac parte din istoria poporului nostru i atesta gradul de civilizaie i cultura poluarea mediului, in special a aerului, cu produse care distrug chimic i mecanic monumentele trecutului i prezentului lipsesc poporul roman de la o parte din istoria sa. Cine polueaz pltete acest principiu sta la baza strategiei de mediu in multe tari el trebuie sa se aplice i in Romnia cu doua tipuri de corecii: corecia in perioada de tranziie, cnd plata pagubelor produse de poluare din partea unor ntreprinderi i organizaii de stat in funciune ar conduce la desfiinarea acestora, cu consecine grave sociale i economice corecia de inadmisibilitate, cnd consecinele polurii, fiind att de grave, nu pot fi pltite nicicum exceptnd aceste corecii costurile polurii trebuie suportate de poluator. Stimularea activitii de redresare a mediului Orice activitate a agenilor economici care are ca efect redresarea calitii factorilor de mediu este ncurajata i stimulata de ctre administraia central i local prin: subvenii, credite cu dobnda mica, garanii pentru mprumuturi. Aceste stimulente vor fi amplificate pe msura ce se dezvolta sectorul privat, utilizndu-se cu precdere fondul naional de mediu. Criterii de stabilire a prioritilor privind obiectivele proteciei mediului meninerea i mbuntirea sntii populaiei i a calitii vieii, ceea ce corespunde primului principiu enunat al strategiei de ocrotire a mediului meninerea i mbuntirea potenialului existent al naturii, ceea 8

ce corespunde principiului dezvoltrii durabile, aprarea mpotriva calamitilor naturale i accidentelor, raport maxim cost-beneficiu,racordarea la prevederile conveniilor internaionale i la programele internaionale privind protecia mediului Program naional de aciune pentru protecia mediului La conferina ministerial " un mediu pentru europa " 28-30 aprilie 1993, Lucerna Elveia, minitrii participani au aprobat strategia de ansamblu cu principiile i prioritile ei generale, coninut n " programul de aciune pentru protecia mediului n Europa centrala i de est " , ca pe o baz pentru aciunea guvernelor i administraiilor locale, a comisiei comunitii europene i a organizaiilor internaionale, instituiilor financiare i a investitorilor privai din regiune ntrirea capacitii instituionale definitivarea schemelor organizatorice care cuprind serviciile responsabile de problematica proteciei mediului clarificarea rolului i responsabilitilor ce revin organelor teritoriale in domeniul gospodririi mediului Creterea eficientei serviciilor publice ale cror activiti au un impact direct asupra mediului: -gospodrirea apei -gospodrirea pdurilor -gospodrirea energiei termice -gospodrirea deeurilor -transporturile Organizarea unor compartimente specializate la nivelul ministerelor , care sa promoveze integrarea strategiilor sectoriale in cerinele strategiei naionale pentru mediu i dezvoltare durabil

Revizuirea i complectarea legislaiei naionale in conformitate cu principiile dreptului mediului Complectarea cadrului legislativ privind: -gospodrirea deeurilor -gospodrirea substanelor toxice i periculoase -protecia aezrilor umane -resursele biologice -protecia solurilor i a subsolului -arii protejate i monumente ale naturii -evaluarea impactului polurii in context trans-frontier -problematica impactului polurii in situaii de accidente industriale -protecia mpotriva radiaiilor ionizante -responsabilitatea civila pentru daune aduse mediului prin desfurarea de activiti periculoase Reducerea efectului de sera Intocmirea studiului naional privind emisia gazelor cu efect de sera colectarea gazelor eliminate din procesele tehnologice asociate prelucrrii petrolului protecia, conservarea i creterea capacitii de absorbie a CO2 prin procese naturale i antropice:creterea suprafeelor acoperite permanent de vegetaie natural i cultivat creterea gradului de recuperare a CO2 din principalele emisii ale activitilor industriale i agricole amenajri speciale pentru obinerea de biomasa in condiii controlate

Realizarea masurilor necesare pentru protecia stratului de ozon Intocmirea programului naional de eliminare a substanelor ce epuizeaz stratul de ozon promovarea de noi tehnologii de producie a unor substane care nu afecteaz stratul de ozon stabilirea la nivel naional a unei strategii de recuperare, recirculare i utilizare a substanelor cu efect asupra stratului de ozon, combaterea dezastrelor naturale, combaterea secetei ,combaterea eroziunii solului ,combaterea inundaiilor ,combaterea incendiilor ,reducerea polurii trans-frontier Perfecionarea cadrului de cooperare internaionala care sa permit: n domeniul apelor: Elaborarea unui sistem de colectare i schimb de informaii privind tendina calitii apelor trans-frontiere, n vederea determinrii celui mai sczut cost al masurilor de control al polurii realizarea unor instalaii de epurare a apelor in zona litoral n domeniul aerului: Aplicarea de masuri care sa contribuie la reducerea emisiilor trans-frontiere de : -oxizi de sulf -oxizi de azot -compui organici volatili -conservarea diversitii biologice -constituirea reelei naionale de arii protejate Instituirea masurilor necesare pentru: protecia, refacerea i ameliorarea potenialului piscicol ,protecia i conservarea speciilor de plante i animale slbatice vulnerabile datorita supraexploatrii n scopuri economice i comerciale protecia , conservarea i ameliorarea potenialului melifer al albinelor i celorlalte himenoptere protecia speciilor de animale migratoare ,creterea capacitii tuturor categoriilor de terenuri ce nu sunt ocupate productiv pentru conservarea diversitii biologice ,protecia i conservarea zonelor montane vulnerabile ecologic ,protecia, conservarea i refacerea populaiilor de specii marine i costiere ,consolidarea mijloacelor de conservare a diversitii biologice prin bnci de gene, grdini botanice i zoologice i parcuri zoologice ,conservarea biodiversitii in delta Dunrii Promovarea instrumentelor economiei de pia care sa aib n vedere problematica proteciei mediului Aplicarea taxelor pentru poluanii emii in apa, aer i sol reduceri sau scutiri de impozite pentru utilizarea tehnologiilor cu impact redus asupra mediului introducerea unor taxe pentru utilizarea unor categorii de resurse neregenerabile n scopul conservrii acestora i proteciei mediului Facilitarea obinerii de surse de finanare necesare desfurrii unor activiti de protecie a mediului promovarea unor proiecte in cadrul unor procese de reabilitare industriala in vederea micorrii impactului acestora asupra mediului promovarea unor proiecte pentru creterea performantelor tehnice ale unor instalaii i dispozitive de protecie a mediului pentru: -tratarea apei de but -epurarea apelor uzate -colectarea, depozitarea, supravegherea i eliminarea deeurilor toxice i periculoase -gospodrirea deeurilor nucleare Realizarea unor proiecte de tipul " profitabile pentru toi " care sa includ: mbuntirea eficientei, energetice , conservarea apelor, solurilor i pdurilor ,adoptarea unor tehnologii mai puin poluante Realizarea de tehnologii i instalaii pentru depoluare sisteme de colectare a emisiilor de la topitoriile de metale neferoase ,instalaii pentru reducerea emisiilor de dioxid de sulf provenite din procesele de ardere ,instalaii i echipamente pentru reducerea emisiilor de metale grele, gaze toxice, deeuri toxice evacuate in apa, aer, sau sol din industria petrochimica i industria chimic de 10

sintez organic de baz ,instalaii i echipamente pentru reducerea emisiilor de praf, fum, funingine i monoxid de carbon provenite din industria siderurgic ,staii de epurare a apelor uzate industriale care deverseaz mari cantiti de substane organice ,staii de epurare pentru apele uzate oreneti sisteme sigure de depozitare a deeurilor menajere, toxice, nucleare i a altor tipuri de deeuri asigurarea mijloacelor tehnice i logistice de intervenie operativa in cazul polurii marine Combaterea polurii provenite de la surse mobile, aciuni de reducere a polurii produse de traficul aerian, rutier, naval i feroviar Promovarea aciunilor de nlocuire a benzinei cu plumb ,promovarea unor mijloace alternative de transport mai puin poluante in locul mijloacelor de transport rutier , dezvoltarea reelei de transport pe calea ferata i racordarea la reeaua europeana . Gospodrirea substanelor toxice i a deeurilor periculoase realizarea unei baze de date privind substanele chimice potenial toxice i periculoase ,evaluarea strii instalaiilor industriale i tehnologiilor care genereaz deeuri periculoase, precum i a facilitailor de depozitare i eliminare a acestora ,mbuntirea masurilor de sigurana in procesul de gospodrire a deeurilor care includ aspecte le tehnologice, manageriale i de dotare ,actualizarea bazei de date privind deeurile periculoase Revizuirea i elaborarea de noi standarde de calitate a factorilor de mediu i armonizarea acestora cu cele ale UE: -elaborarea de standarde pentru emisii -elaborarea de standarde pentru imisii -armonizarea metodelor de analiza a indicatorilor de calitate a factorilor de mediu cu cele europene Implementarea programelor naionale i regionale de mediu cu asisten internaional programul de protecie a mediului pentru bazinul Dunrea ,elaborarea planului strategic naional de aciune ,programul de conservare a biodiversitii in Delta Dunrii ,dezvoltarea capacitii de control a grzii ecologice , perfecionarea sistemului informaional i a unor modele adecvate identificarea i selectarea unor obiective pilot de reconstrucie ecologica , elaborarea unui program de investiii pe termen lung , programul regional pentru marea neagra , sistem de reglementare pentru protecia marii negre , dezvoltarea unor politici i proiecte de investiii pentru protecia mediului marin Dezvoltarea sistemului de monitorizare integrat la nivel naional complectarea reelei naionale de monitorizare integrat cu urmtoarele date: -parametrii de calitatea apelor de suprafaa i marine, aerului, solului, pdurilor -date privind poluarea sonora -date privind volumele i sursele de deeuri toxice i periculoase -controlul radioacivitii in zonele aflate in apropierea centralelor nuclearo-electrice Amenajarea teritoriului din centrele populate i mbuntirea condiiilor de viaa -stoparea degradrii amenajrilor existente -reamplasarea unor activiti cu impact major asupra sntii populaiei -amenajri noi de agrement i a unor faciliti de transport i habitat

3. Politica de mediu a Romaniei

3.1 Protectia mediului Programul guvernamental respecta principalele obiective si prioritati din Programul national de actiune pentru protectia mediului, asigurand: 11

protectia si conservarea naturii, a diversitatii biologice si utilizarea durabila a componentelor acesteia pe baze stiintifice, acordandu-se atentie sporita speciilor de flora si fauna amenintate cu disparitia, precum si celor cu valoare economica ridicata. Se va urmari ca reconstructia ecologica a unor sisteme deteriorate sa contribuie la asigurarea unei stari favorabile de conservare a speciilor cu vulnerabilitate ridicata; dezvoltarea si buna administrare a retelei nationale de arii protejate, in acord cu strategiile, politicile si practicile puse in aplicare la nivel european si international; realizarea programului national de masuri tehnice de evaluare si finantare a costurilor reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, in concordanta cu prevederile Conventiei Cadru pentru Schimbari Climatice (1992) si ale Protocolului de la Kyoto (1997); apararea impotriva calamitatilor naturale si a accidentelor, precum si sporirea capacitatii de prevenire, control si interventie, prin realizarea unui sistem perfectionat de monitorizare integrata a factorilor de mediu, realizarea unui sistem informational eficient, care sa poata raspunde in timp real unor situatii de urgenta. In acelasi timp, un accent special se va pune pe dezvoltarea unor sisteme de automonitorizare la agentii economici a caror activitate creeaza un impact deosebit asupra mediului si care prezinta un grad sporit de risc la poluari accidentale; protectia ecosistemului complex Dunare - Delta - Marea Neagra, incluzand masuri de reconstructie ecologica in zona Deltei Dunarii pe baza promovarii unor principii moderne de management durabil, inclusiv prin controlul riguros al surselor de poluare; ecologizarea agriculturii, folosirea rationala a potentialului agricol, dezvoltarea rurala durabila, in vederea ameliorarii conditiilor de viata si de mediu in tara noastra; aplicarea ferma a legislatiei de mediu si adoptarea sistemului de norme, standarde si reglementari compatibile cu exigentele Uniunii Europene; descentralizarea sistemului institutional, introducerea si utilizarea instrumentelor economice pentru protectia mediului.

Alinierea politicii si practicii de mediu la directivele Uniunii Europene, in concordanta cu "Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu", se va desfasura prin: evaluarea Capitalului Natural al Romaniei in acord cu diversitatea si vulnerabilitatea actuala a acestuia, dezvoltarea Retelei Nationale de Arii Protejate; initierea masurilor de refacere a Capitalului Natural in zonele deteriorate; dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apa in acord cu prevederile Conferintei de la Dublin (1992) si ale Summit-ului de la Rio de Janeiro (1992); -realizarea programului national de amenajare si utilizare durabila a solurilor si de combatere a eroziunii solurilor; realizarea programului national de gestiune a deseurilor urbane si industriale, de reciclare si refolosire a produselor si materialelor; construirea instrumentelor financiare necesare referitoare la mediu, pentru preluarea acquis-ului comunitar, in special in ceea ce priveste domeniul exploatarii apei, protectiei mediului in industrie, agricultura, protectia solului si a terenurilor degradate, protectia organica si certificarea produselor organice; consolidarea capacitatilor institutionale si formarea competentelor necesare realizarii unui parteneriat intre institutiile de mediu din Romania si cele ale Uniunii Europene, asigurandu-se astfel suportul administrativ necesar valorificarii oportunitatilor si avantajelor majore care se ofera de Uniunea Europeana prin strategiile si instrumentele destinate sprijinirii tarii noastre in procesul de pregatire pentru aderare. In acelasi timp, se va asigura descentralizarea sistemului institutional prin aplicarea consecventa a principiului autonomiei administrative si a principiului "poluatorul plateste". In acest context, se vor stabili competente de protectie a mediului la nivelul comunitatilor locale reprezentate de autoritatile locale si se vor incuraja politicile preventive de protectie a mediului la nivelul agentilor economici, cu efecte in reducerea cheltuielilor bugetare; 12

constituirea Fondului pentru mediu ca principal instrument in sprijinul realizarii obiectivelor prioritare din Planul national de aderare la Uniunea Europeana; -formarea cadrului juridic si institutional pentru facilitarea si stimularea dialogului intre autoritati si societatea civila asupra strategiei, politicilor, programelor si deciziilor privind mediul si dezvoltarea socio-economica a tarii; conservarea si dezvoltarea capitalului uman din domeniul mediului prin imbunatatirea sistemului educational formativ si informativ, promovarea cercetarii stiintifice si promovarea unor lucrari specifice. Crearea de noi locuri de munca in domeniul mediului si reducerea somajului prin reconversia fortei de munca; un obiectiv important in vederea asigurarii unui mediu curat si sanatos, in care siguranta fiecarui cetatean trebuie sa fie o certitudine, il constituie realizarea unui cadru legislativ si institutional modern in domeniul controlului activitatilor nucleare si al realizarii unui sistem sigur de gestiune a deseurilor radioactive si de securitate a instalatiilor nucleare dezafectate. Si in aceasta directie, un rol esential va reveni cooperarii internationale cu organismele similare de control nuclear din alte tari si dezvoltarii bazei de acorduri bilaterale, multilaterale si a conventiilor internationale. 3.2 Gospodarirea rationala a apelor Actiunile prevazute pentru acest domeniu vor avea ca efecte asigurarea unor resurse de apa de buna calitate pentru populatie si a necesarului pentru activitatea economica, cu deosebire pentru industrie, agricultura, modernizarea sistemului de alarmare si avertizare a populatiei pentru situatii de risc, declansarea unui proces investitional pentru executarea lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase. Principalele masuri ale programului de guvernare vizeaza: gospodarirea rationala, cantitativa si calitativa a apelor de suprafata si subterane, in vederea asigurarii surselor de apa pentru diverse folosinte prin lucrari hidrotehnice cu impact negativ minim asupra mediului; ameliorarea calitatii apelor raurilor prin punerea in functiune a statiilor de epurare a apelor uzate orasenesti in Bucuresti (Glina), Braila, Galati, Tulcea; realizarea de lucrari de canalizare si statii de epurare a apelor uzate in localitati urbane si rurale, potrivit programului de actiuni pe perioada 2001- 2004; realizarea lucrarilor de alimentare cu apa a localitatilor urbane si rurale, inclusiv prin reabilitarea statiilor de tratare a apei pentru orasele Bucuresti, Timisoara, Iasi, Constanta, Ploiesti, Brasov, Cluj, Oradea, Baia Mare si Bacau; continuarea lucrarilor de regularizare, acumulare si amenajare a bazinelor hidrografice (realizarea sistemelor complexe de alimentare cu apa Zetea - Dumbraveni - Medias - Copsa Mica, Valea Prahovei - Azuga - Busteni - Sinaia - Comarnic - Breaza, ecologizarea si regularizarea raului Sasar in Baia Mare); reabilitarea si protejarea litoralului romanesc al Marii Negre si a zonei maritime aferente tarii noastre, avand in vedere prioritatile Planului strategic national pentru reabilitarea si protejarea Marii Negre; refacerea si conservarea litoralului si a lacurilor cu calitati terapeutice (Techirghiol - Amara s. a.), protejarea litoralului romanesc al Marii Negre impotriva eroziunii; apararea impotriva inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase prin lucrari de regularizare a cursurilor de apa (inclusiv reabilitarea digurilor de la Dunare), prin modernizarea sistemului informational pentru avertizarea si alarmarea populatiei; armonizarea legislatiei in domeniul apelor cu prevederile noii directive a Parlamentului European si Consiliului Europei privind cadrul de actiune comunitar in domeniul politicilor de ape.

13

Bibilografie

Program de guvernare www.ase.ro A. Ionescu: Protectia mediului inconjuratorsi educatia ecologica, editura Ceres, Bucuresti I. Vasilescu: Protectia mediului inconjurator, C.I.D.E, Bucuresti, 1993

14