Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Filosofia Educatiei

Libertatea in educatie
Pentru a putea spune ce presupune libertatea in educatie este necesar sa se stabileasca atat conceptul de libertate si educatie cat si ce rol are libertatea in educatie si invers. Conceptul de libertate reprezinta independenta, posibilitatea de a realiza o anumita actiune dupa propria vointa sau dorinta. Educatia, conform dictionarului explicativ al limbii romane, editia a II-a, 1998, cuprinde

ansamblu de masuri aplicate in mod sistematic in vederea formarii si dezvoltarii insusirilor intelectuale, morale sau fizice. Din punct de vedere psihologic, educatia reprezinta un process de formare a fiintei umane pe planul cognitiv, afectiv-motivational, al vointei, aptitudinal dar si atitudinal. In acest caz, educatia este instrument al formarii omului ca personalitate. In sensul pedagogic, educatia reprezinta un fenomen social cu adevarat complex. Fiind privit din perspective a trei dimensiuni: 1. Activitatea constienta a educatorului in process de indrumare, stimulare dar totodata si formare a obiectului educatiei (elevul). 2. Procesul de formare a fiintei umane prin integrareaactiva a acestuia in societate; proces de formare morala, intelectuala, estetica, profesionala. 3. Rezultat prin preluarea selectiva a actiunilor informationale si includerea in structuri comportamentele proprii de cunoastere si actiune.1 In cadrul educatiei ne confruntam cu o problema, la care de foarte multi ani s-a cautat o solutionare a acesteia, si anume: cum ar putea un copil sa aiba acces la cultura umana fara sa-i fie afectata libertatea? Cum ne putem axa pe educatie fara

1. http://www.scritube.com

Page | 2

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Filosofia Educatiei

sa folosim formele instruirii sau dresajului? Aceasta problema este si a fost dezbatuta de-a lungul multor ani. Printre primii ganditori care au constientizat aceasta problema si a cautat solutionarea ei a fost filosoful Immanuel Kant. Acesta a fost de parere ca omul trebuie sa se supuna regulilor ratiunii motiv pentru care: daca omului i s-ar acorda libertatea absoluta si l-am lasa sa se obisnuiasca cu aceasta, ulterior omul ar sacrifica totul pentru aceasta familiarizandu-se cu faptele rele si ramanand un salbatic. (Gabriel Albu, 1998, p.138) Conform filozofului Imm. Kant, educatia cuprinde doua etape: 1. In cadrul primei etape, copilului I se cere ascultare si supunere; acest

demers se numeste constrangere mecanica. 2. A doua etapa, copilului I se acorda libertate in decizii si creativitate;

aceasta etapa presupune constrangerea morala. Rolul constrangerii este unul necesar deoarece prin intermediul acesteia noi il ajutam sa isi valorifice talentul, potentialul, cu rolul de a sti si de a putea sa se manifeste liber lipsindu-se de ajutorul unei alte persoane. Constrangerea exterioara trebuie sa indrume la libertatea interioara, la o asa-numita autoconstrangere. Individul liber este o fiinta autonoma in esenta sa , creator de valori si scopuri a caror autoritate consta tocmai in faptul ca ele sunt dorite in mod liber. Insasi exercitarea actului gandirii, al ratiunii, este un exercitiu al libertatii. Legile morale, politice, economice le creaza insusi omul, iar supunerea fata de aceste legi nu reprezinta o privare de libertate ci expresia libertatii insisi. Imm. Kant sustine faptul ca motivatia actiunilor libere este prezenta atunci cand aceasta se situeaza nu in cadrul sferei afectelor, a sentimentelor sau a dorintelor, si in cadrul sferei rationalului; motiv pentru care filosoful sugereaza libertatea nu cu anularea sentimentelor, dorintelor, ci cu persistenta la ele,
Page | 3

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Filosofia Educatiei

stapanirea acestora prin intermediul ratiunii. Singura fiinta capabila de educatie este omul. In cazul omului, tendinta pe care o are in ceea ce priveste libertatea face educatia sa fie una absolut necesara. Omul are nevoie de ingrijiri si de cultura. Intrebarea de baza pentru viitorul nostru este ce fel de cultura promoveaza educatia? Oare se poate vorbi despre o cultura a parteneriatului si a pacii [] sau este vorba de o cultura a dominatiei si a violentei? (Marshall B. Rosenberg, 2003, p.13). Prin colaborari se pot crea adevarate culturi care sa aiba rolul de a sustine si nu de a inhiba constientizarea potentialului omului, capacitatea de compasiune, empatie si creativitate. Kant este de parere ca disciplina si educatia sunt factori ai culturii. Omul nu poate deveni om decat prin educatie; omul nu este decat ceea ce-l face ea. Motivul pentru care Kant mentioneaza cultura ca fiind o componenta ce cuprinde disciplina este acela ca: cultura poate fi insusita mai tarziu, pe cand disciplina nu mai poate fi inlocuita iar lipsa acesteia nu mai poate fi inlocuita. In concluzie, lipsa de disciplina reprezinta un rau mai mare decat lipsa de cultura. Libertatea in educatie (si totodata insasi educatia pentru libertate) presupune o insiruire de actiuni dintre care enumeram: insusirea valorilor si instrumentelor cultural in scopul controlului situatiilor de viata, pregatirea copilului in a-si valoriza cat mai mult conditiile sale de viata in ceea ce priveste interesele, aspiratiile, cresterea dar si autocunoasterea sa, evidentierea sentimentului de independent etc. Marshall B. Rosenberg ne evidentiaza un sir de elemente-scop si anume: pregatirea copiilor in a invata din propriile experiente, dezvoltarea partii de relationare cu ceilalti dar si cu ei insisi, dezvoltarea creativitatii, flexibilitatii cat si dezvoltarea rolului de a fi cutezatori si de a-si manifesta interes si intelegere nu doar fata de cei apropiati, ci si fata de intreaga omenire.

Page | 4

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Filosofia Educatiei

Atat libertatea in educatie cat si prezenta educatorului nu trebuie excluse. Fara activitatea de indrumare a educatorului, copii ar fi lasati la discretia imaturitatii lor. (Gabriel Albu, 1998, p.159). O prezenta justificatoare a acestuia in viata copilului o constituie deosebirea dintre ceea ce este bine si ceea ce este rau pe care copilul trebuie sa invate in a o depista. O indrumare si un control din partea educatorului constituie limitari favorabile, motiv pentru care elevilor li se ofera prilejul de a progresa pe drumul autonomiei, spre o libertate autonoma. O liberate autonoma inseamna supunere dar nu cu sens de sluga; o liberate autonoma inseamna respectful legilor. Conceptul de libertate autonoma a individului il putem gasi sugestiv prezentat de catre Jean-Jaques Rousseau in Contractul social: Cand fiecare face ce-I place, se face adesea ceea ce nu place altora. Aceasta nu inseamna libertate. Libertatea inseamna mai putin a face ce vrem, cat a nu fi supusi altuia; ea inseamna, totodata, a nu supune vointa altuia, vointei noastre. Nici un om care este stapan nu poate fi liber Nu cunosc alta vointa libera decat aceea careia nimeni nu are dreptul sa I se opuna, impiedicanduo; in libertatea comuna nimeni nu are dreptul sa faca ceea ce ii interzice libertatea altuia, caci adevarata libertate nu se distruce niciodata pe sine insasi. De aceea, libertatea fara justitie o adevarata contradictie, caci, oricum am face, tot e stingheritor inactiunea unei vointe dezordonate. (2005, p.36) Educatorul nu transmite si nu distibuie cunostinte; el comunica, antrenand intreaga personalitate e elevului in dobandirea cunostintelor instrumentale si functionale. Conditia este ca activitatea desfasurata de catre educator sa nu se reduca numai la aceste limitari, adica atat indrumarea cat si controlul sa nu devina un scop in sine. Un exemplu de act al libertatii ce li s-ar putea oferi copiilor ar fi acela de a le da sansa de a-si alege obiectivele si totodata acestea sa fie si exprimate. Aceste obiective se pot stabili de comun accord insa pentru a se putea indeplini acest
Page | 5

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Filosofia Educatiei

lucru, profesorii au rolul de a comunica clar modul in care vietile elevilor vor fi imbunatatite daca se vor respecta obiectivele alese. Esentialul acestui lucru consta in acela ca atat actiunile profesorilor cat si cele ale elevilor sa fie motivate de intentia de a imbunatati viata si nu de teama pedepselor si cu siguranta nu de un edict care spune ca aceia care conduc structurile scolare stiu ce este mai bine pentru noi. Rosenberg (2003, p104) mentioneaza ca daca profesorul invata sa stabileasca obiectivele de comun acord cu elevii se vor putea evidentia sase consecinte ce pun accent pe autonomie si interdependenta, evidentiind in acelas timp relatia de parteneriat dintre elevi si profesori: 1. Din momentul stabilirii de comun acord al obiectivelor, elevii dobandesc o dependenta scazuta fata de profesor. Odata ce elevii stiu care sunt obiectivele ce urmeaza a fi atinse, le este mai usor sa le atinga fara ajutorul profesorului. In cazul in care acest lucru nu este posibil, elevii vor trebui sa astepte instructiunile profesorului. 2. Din clipa in care obiectivele sunt stabilite nu doar de comun accord dar si in functie de puterea elevilor de perceptive si intelegere, elevii vor lucra pana la atingerea obiectivului. 3. Daca obiectivele sunt stabilite pe masura puterilor elevilor si totodata de comun acord, elevul poate juca un rol mai activ in autoevaluare. Din moment ce obiectivele sunt prezentate cu claritate, elevii pot deveni mai capabili in aprecirea performantei jucand un rol mai activ in propria evaluare. 4. Daca obiectivele sunt stabilite pe masura puterilor elevilor si totodata de comun accord, sunt mai multe sanse ca elevii sa poata avea sentimental unei impliniri.

Page | 6

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Filosofia Educatiei

5. Daca obiectivele sunt stabilite de comun accord si sunt pe masura puterilor elevilor, acestia vor fi mai dornici in atingerea lor decat daca obiectivele ar fi fost impuse. 6. Daca obiectivele sunt stabilite pe masura puterilor elevilor si de comun acord, atat profesorul cat si elevul nu risca sa atinga irelevanta. Cand si daca elevii nu vor sa abordeze anumite obiectii, profesorii au nevoie de abilitati de comunicare pentru a intelege reticentele elevilor si a-si da seama daca exista vreo cale de a face ca obiectivele sa fie mai atractive. (Marshall B. Rosenberg, 2003, p.89) Conform acestei capacitate de intelegere din partea profesorului, acesta s-ar putea sa ajunga la concluzia ca pentru elev ar fi mai potrivite alte obiective decat cele propuse de el initial. In cadrul problematicii libertatii in educatie, Gabriel Albu evidentiaza faptul ca scoala traditionala, al carui ideal educational a devenit promovarea, pregatirea pentru concursuri si examene, mai mult decat pentru insasi viata, il forteaza pe copil la o munca strict individuala. Scoala actuala este putin favorabila libertatii in educatie nu numai din cauza slabului interes manifestat in incurajarea colaborarii elevilor, dar si din cauza existentei birocratiei, rutinei, repetitiei, fragmentizarii continutului care o caracterizeaza. (Gabriel Albu, 1998, p.152) Adica scoala actuala nu numai ca impiedica elevii in cautarea unor raspunsuri prin propria initiativa dar le este privata si afirmarea autonomiei. Elevul este fiinta ce ravneste dupa afirmare, exprimare, dorinta de crestere, de manifestare a libertatii, a interdependentei dar si dobandire a unicitatii. Din pacate, educatia traditionala a limitat adesea mintea, inima si spiritul, in loc sa le deschida. Riane Eisler mentioneaza in partea de inceput a cartii lui Marshall Rosenberg faptul ca scolile in care elevii si profesorii sunt parteneri, in care se aplica principiile educatiei nonviolente gandite de Marshall, sunt

Page | 7

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Filosofia Educatiei

comunitati educationale, nu fabrici ale impunerii personale. (Marshall B. Rosenberg, 2003, p12). Invatamantul trebuie sa fie orientat nu spre achizitionarea a cat mai multe cunostinte, assimilate mechanic, ci spre dezvoltarea calitatilor personalitatii. Exista posibilitatea ca educatia sa fie din ce in ce mai buna cu fiecare generatie ce va face un pas mai mult catre perfectionarea omenirii, caci la urma urmei problema educatiei (dupa spusele lui Kant) consta in marele secret al perfectiunii naturii umane. In ceea ce priveste esecul, eroarea acestea sunt la fel de importante precum succesul, victoria, reusita, izbanda, daca stim ce semnificatii au si cum ne putem folosi de ele. O pedagogie a libertatii include atat eroarea cat si succesul (daca ne amintim educatia negativa; o educatie a carei baze le-a format Jean-Jacques Rousseau). Asta nu inseamna ca esecul sau eroarea ar putea fi preocuparea educative cea mai profitabila; ci, ca atunci cand s-au ivit, ele nu pot fi ocolite sau anulate prin scuze; ca din ele se pot trage concluzii semnificative pentru experienta ulterioara. (Gabriel Albu, 1998, p.165). In cazul acesta, rolul educatorului este acela de al ajuta pe copil sa constientizeze insuccesul de care parte in scopul cautarii de catre copil a cauzei ce a dus la insucces si apoi in cautarea solutiilor, respingand lamentatiile. In conceptia lui Jean-Jacques Rousseau, liberate in educatie (liberate autonoma) este prioritara. Scopul educatiei este acela de a face trecerea de la omul ca fizic, la omul ca metafici si moral, capabil de idei si de relatii cu ceilalti, de reflective si perfectionare ca om. Pentru el educatia este in acelasi timp interventie dar si neinterventie. Educatia negativa cuprinde eliminarea oricarui impediment din calea dezvoltarii firesti, totul fiind lasat sa se produca de la sine, lipsita de orice interventie. Insa, educatia negativa a lui Rousseau presupune numai lipsa interventiei educatorului in procesul dezvoltarii copilului ci inseamna o educatie conditionata de libertate ca scop si mijloc pedagogic: ca scop in sens de
Page | 8

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Filosofia Educatiei

>>relatie<< cu celalalt care sa respecte natura umana; ca mijloc, in sens de coincidenta a intereselor individuale prin cele ale societatii (Marin C.Calin, 2001, p.35) alaturandu-se acestor 2 idei-forta educatia ce poate fi conditionata de libertatea autonoma a individului (mentionata la inceputul lucrarii). In teoria lui Jean-Jacques Rousseau, o societate buna ar ajuta pe oameni sa fie mai buni (chiar daca omul prin natura sa este bun, Rouseau este de parere ca societatea este cea care corupe omul si acesta trebuie lasat sa se intoarca la valorile primitive ale naturii natura fiind singura care ii poate pastra inocenta si in cadrul careia sentimentul de compasiune si onestitate ar putea da roade), asta daca acestia s-ar subordona propriile dorinte. Orice demers formativ presupune o pregatire a fiintei umane pentru a face fata solicitarilor exterioare dar si celor interioare. O formare pentru o profesie, pentru a se pune la dispozitia celorlalti, pentru a se integra in comunitate reprezinta un prim obiectiv al educatiei in sine. O formare in ceea ce priveste cunoasterea de sine, pentru a-si putea da raspuns propriilor cautari si interogatii, pentru a lua o pozitie fata de ceea ce afla sau se intampla in jur constituie un al doilea obiectiv la fel de important ca si primul mentionat mai sus. Educatia cunoa te multiple metamorfoze ajungand, cateodata, sa se preschimbe in antieducatie. Ea se poate intinde pe un interval larg si sinuos, plin de paradoxuri si capcane, de la obiective realiste la pur fictiune, de la teatru la mascarada.2 Invatamantul are rolul de a valorifica potentialul copiilor. Daca scoala isi doreste sa favorizeze dezvoltarea, atunci aceasta nu se poate raporta doar la achizitiile prezente ale elevilor, ci si la potentialul ce reflecta achizitiile viitoare. Dupa opinia lui Vigotsky, un invatamant bun este cel care precede dezvoltarea.
2.Constantin Cucos - http://www.constantincucos.ro/

Page | 9

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Filosofia Educatiei

Toate influentele si actiunile educative care intervin in viata omului, in mod organizat si structurat (in conformitate cu anumite norme generale si pedagogice, desfasurate intr-un cadru institutionalizat) sau,dimpotriva, in mod spontan (intamplaror, difuz, neoficial) sunt reunite sub denumirea de forme ale educatiei (educatia formala, nonformala si informala).

In finalizarea lucrarii mele as dori sa adaug un citat. Din punctul meu de vedere acesta poate surprinde intreaga mea lucrare, si anume ca :

Omul s-a nascut liber, dar pretutindeni este in lanturi - Jean-Jacques Rousseau

Page | 10

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Filosofia Educatiei

Bibliografie: 1. ALBU, Gabriel, Introducere ntr-o pedagogie a libert ii : despre

libertatea copilului i autoritatea adultului, Editura Polirom ,1998 2. CALIN C. Marin, Filosofia educatiei, Editura Aramis, 2001 3. CUCOS Constantin, Pedagogie Editia a II-a revizuita si adaugita, Editura Polirom, 2006 4. KANT Immanuel, Tratat de pedagogie, Editura Agora, 1992 5. MOMANU Mariana, Intorducere in teoria educatiei, Editura Polirom, 2002 6. ROSENBERG B. Marshall, Adevarata educatie pentru o viata implinita, Elena Francisc Publishing, 2005. 7. ROUSSEAU Jean-Jacques, Contractul social, Editura Antet, 2005 8. UNIVERSITATEA "ALEXANDRU IOAN CUZA" IA I,

Educatia: ieri astazi mine; Buletinul seminarului pedagogic nr.5, 1993

Page | 11