Metodica predrii limbii romne

Andreea Bota (Murean) Pedagogia nvmntului Primar si Precolar, AN III 2012

Proiect de activitate integrat

Data: 16.01.2012 LUNI Instituia: coala Internaional Spectrum Cluj Educatoare Andreea Murean Nivel I Tema anuala: Cum este, a fost, si va fi aici pe pamant? Proiect tematic: In lumea povestilor Subiectul activitatii: Alba ca zapada si cei sapte pitici Tipul activitatii: Invatare si achizitii de cunostinte Categoria de activitate dominanta: DLC + DOS2 (Educarea Limbajului + Om si societate) EVENIMENTE DIDACTICE 1.Moment organizatoric 2.Circle time OBIECTIVE OPERAIONA LE CONINUT TIINIFIC STRATEGII DIDACTICE EVALUARE

3.Captarea atentiei

4.Anuntarea temei 5.Dirijarea invatarii

-pregatirea salii -pregatirea materialelor pentru activitate Rutine, vremea, anotimpuri, zilele saptamanii, sentimente, canteceengleza Le voi spune copiilor ca am o oglinda magica, le-o voi arata, ii voi lasa se sa priveasca pe rand in ea, si ii voi intreb daca vor sa ii afle povestea. -astazi vom asculta povestea unei fete, de la care avem multe de invatat, ea se numeste Alba ca Zapada. -Sa asculte cu DLC atentie si -voi citi povestea tare si clar, interes, concomitent cu aratarea povestea. imaginilor din carte si -sa punctarea personajelor. denumeasca -voi intrerupe povestea din o parte din loc in loc, pentru a lasa loc personajele intrebarilor copiilor, si a

Conversati a Explicatia Conversati a Obs. Interesului copiilor.

Conversati e Conversati e Explicatie Demonstra tie

Obs. Reactiilor copiilor. Observarea si aprecierea generala si individuala, privind comportame ntul si raspunsul

povestii. -sa completeze corect propozitiile incepute de educatoare.

raspunde la ele, si pentru a explica cuvintele neintelese de ei. -voi pune accentul pe comportamentul Albei ca zapada, cand a deschis usa strainilor. -copiii vor spune pe rand, -sa participe ceea ce isi amintesc din activ la jocul poveste, denumind de rol personajele care si le organizat. amintesc. -sa sa -copiii vor completa exprime propozitii incepute, precum: pareri si -Alba ca zapada se opinii cu numeste asa, pentru ca privire la -Alba ca zapada avea comportamen o mama vitrega, pentru tul ca personajului -Mama vitrega vorbea Alba ca cu oglinda si spunea: zapada cand Oglinda, oglinjoara, ..? a deschis usa -etc strainilor. Tranzitie: Oglinda, oglinjoara, cine este cel mai frumos copil din tara? Cel mai frumos copil din tara este acela care, Parintii si-i asculta, Cu strainii nu vorbeste, Si pe sine senstruieste. DOS -vom desfasura un joc de rol, in care eu voi fi babuta vrajitoare care bate la usa casutei piticilor cu diferite ispite (mar, pieptene), unde, fiecare copil pe rand, va fi pus in rolul Albei ca zapada, si va trebui sa se comporte cum crede el ca trebuie in astfel de situatie.

copiilor la intrebari.

Observarea si aprecierea generala si individuala, privind comportame ntul si activitatea individuala in jocul de rol.

6.Asigurarea feedback-ului

7.Incheierea activitatii

Fiecare copil va primi cate un mar adevarat, ca rasplata pentru comportamentul exemplar de care au dat dovada cand nu au deschis usa strainilor. La sfarsitul activitatii voi acorda copiilor un sticker in forma de medalie, pentru actoricismul dat dovada.

Surpriza

Surpriza

Proiectul - metod de evaluare interdisciplinar

Motto: "Copilul trebuie nvat s-i foloseasc ochii, nu numai pentru a vedea, dar i pentru a privi; urechile , nu numai pentru a auzi, dar i pentru a asculta cu atenie; minile, nu numai pentru a apuca obiectele, ci i pentru a pipi i a le simi". Lonwenfeld i metodele, modelele, componentele sau strategiile de nvmnt mbtrnesc, ca i oamenii. ntr-o lume supus unei singure legi, paradoxal stabile - cea a schimbrii - nvmntul nu poate face excepie. Un mod de a conferi deschidere i via muncii noastre este i acesta al exerciiului interdisciplinar prin folosirea proiectului ca metod complementar sau alternativ de evaluare. Acesta ofer elevilor posibilitatea de a demonstra ce tiu, dar, mai ales, ceea ce tiu s fac, adic s le pun n valoare anumite capaciti. Realitatea practicii noastre profesionale ne nva c el nu se poate aplica nici permanent, nici pretutindeni, dar utilizarea lui d frumusee i via nvrii colare, fiind i posibil i necesar. Proiectul ca instrument de evaluare:

se desfoar pe o perioad de timp de cteva zile sau cteva sptmni; ncepe n clas prin precizarea temei, definirea i nelegerea sarcinilor de lucru, continu n clas i acas i se ncheie n clas prin prezentarea unui raport despre rezultatul obinut i expunerea produsului realizat; poate lua forma unei sarcini de lucru individuale sau de grup; trebuie organizat riguros n etape, ca orice munc de cercetare; faciliteaz transferul de cunotine prin conexiuni interdisciplinare;

Metoda proiectului presupune parcurgerea unor pai, de la pregtirea acestuia, la evaluare: 1. Pregtirea proiectului - nvtorul mpreun cu elevii vor decide cteva repere care se pot formula prin ntrebri ce pot dirija dimensiunea evaluativ; a) pe ce se va centra demersul evaluativ: - pe produs final? - pe proces? - pe ambele? b) ce rol va avea nvtorul: - consilier permanent al elevului? - doar evaluator final? - coordonator al ntregii activiti? c) care este statutul resurselor implicate n derularea proiectului: - sunt puse de la nceput la dispoziia elevului? - sunt identificate pe parcurs? - sunt comune pentru toi elevii? d) exist o anumit structur: - propus? - impus de nvtor? - aleas de elevi? e) exist nite caracteristici ale produsului final obligatorii pentru toi elevii? 2. Stabilirea ariei de interes i a tematicii proiectului - discutat i negociat ntre nvtor i elevi (Trebuie s fie adecvat relevanei scopului i obiectivelor pe care proiectul i le propune din perspectiva specificului disciplinei respective). 3. Stabilirea premiselor iniiale, cadrul conceptual, metodologic, datele generale ale investigaiei, tipul de informaii de care au nevoie. Elevul poate s-i stabileasc un set de ntrebri eseniale care vor fixa elementele cheie ale proiectului. 4. Identificarea i selectarea resurselor materiale (altele dect cele date suport). 5. Precizarea elementelor de coninut ale proiectului (pentru prezentarea n scris sau oral) - Pagina de titlu (tema, autorii/autorul, clasa, coala, perioada de elaborare) - Cuprinsul (titlurile capitolelor, subcapitolelor, subtemelor, etc.) - Argumentul - Dezvoltarea elementelor de coninut (pliante, postere, diagrame, citate, desene, cntece) - Concluzii (elemente de referin desprinse din studiul temei) - Bibliografia - Anexa (toate materialele importante rezultate)

Am realizat cu elevii clasei a IV-a, n cadrul orelor de Limba i literatura romn, proiectul de evaluare interdisciplinar "tefan cel Mare i Sfnt - 500". Am plecat n elaborarea proiectului de la urmtoarele materiale/ activiti suport: 1. 2. 3. 4. 5. 6. legenda n proz "tefan cel Mare i Sfnt i Vrncioaia" de Al. Vlahu legendele n versuri "Daniel Sihastru" i "Muma lui tefan cel Mare" de D. Bolintineanu legenda n proz "Stejarul din Borzeti" de E. Camilar poezia - cntec "La nmormntarea lui tefan" de t.O. Iosif cntec popular "tefan, Domn!" excursia pe itinerariul: Suceava (Cetatea de Scaun, Sala tronului) - Putna (Mnstirea, mormntul lui tefan, Muzeul) 7. vizit la Muzeul Judeean de Istorie Botoani (sala "tefan cel Mare i Sfnt - 500") 8. vizit la biblioteca colii (consultarea volumelor ce vizau tema dat) 9. desene colective (ilustrarea unor lecturi din cele date suport; benzi desenate) 10. compuneri ale elevilor. Am stabilit, de la nceput, c evaluarea produsului final se va face prin prezentare oral, liber de ctre fiecare grup, nvtorul fiind permanent consilier i evaluator final, fr s neglijez prerea elevilor. Se va lucra pe patru grupe cu cte 6 i 7 elevi, cu lideri de grup i cu teme date pentru fiecare grup. Timpul de lucru: 3 sptmni Grupele vor aduna materiale separat, n cte o map care, apoi, va forma un capitol din ntreg proiectul. Temele grupelor: Grupa I - "tefan cel Mare n istoria romnilor" Grupa a II-a - "Portretul fizic i moral al lui tefan" Grupa a III-a - "Figura lui tefan cel Mare n literatura romn" Grupa a IV-a - "Pe urmele marelui tefan" Obiectivul general a fost acela de a reconstitui, de a recapitula, de a aprofunda i a evalua momentele semnificative din viaa i activitatea lui tefan cel Mare, prin prisma lecturilor studiate i ntocmirea unui portofoliu "tefan cel Mare i Sfnt - 500". Pentru evaluare am stabilit timpul de lucru de 2 ore, elevii fiind aezai n grupe dispuse astfel nct fiecare s se poat privi n fa cu toi ceilali; s aib cri de vizit pe mas i mapa cu produsul final. Clasa a fost amenajat corespunztor, expunndu-se o parte din materialele ilustrative sugestive create de elevi: plan cu planul proiectului de evaluare, postere cu vederi, diagrame cu date semnificative sau expresii literare, desene colective reprezentnd lecturi studiate, benzi desenate, compuneri, reportaje de excursie, afie pentru "Anul tefan", etc. Elevii au fost sftuii ca, n timpul evalurii proiectului, s pun ntrebri celorlalte grupe, s aduc completri i s completeze o fi de observaie pentru fiecare elev cu cerinele: vorbete

corect n propoziii; prezint material bogat i edificator, este activ, povestete frumos, citete corect, expresiv, respect cerina dat, aduce nouti, este original. Grupele au rezolvat tema propus foarte ingenios, folosind o varietate de surse informaionale, cu argument i suport bine realizat. Produsele finale, pentru fiecare grup au fost: Grupa I: 1. bibliografie; 2. tablou "tefan cel Mare"; 3. album de vederi "tefan cel Mare n istorie"; 4. poster - anii de domnie, lupte importante, ctitorii, locul de veci; canonizare; 5. calendar ortodox 2004 - "tefan cel Mare i Sfnt"; 6. fragmente din lecturi istorice scoase de pe Internet (fiecare elev a avut contribuia sa la expoziie); 7. cntecul "tefan, tefan Domn!" Grupa a II-a: 1. bibliografie; 2. proz - portretul fizic i moral al domnitorului fcut de cronicarii vremii; 3. poster - expresii din lecturi studiate care argumenteaz trsturile fizice i morale ale lui tefan; 4. schem - trsturi fizice i morale reieite din lecturile studiate; 5. desene realizate de elevi, individual i colectiv, reprezentnd portretul lui tefan ( copil i domnitor); 6. compuneri - creaii ale elevilor pe tema dat: "Soarele Moldovei", "tefan domn"; 7. argument pentru canonizarea domnitorului. Grupa a III-a: 1. bibliografie; 2. poster - titluri de lecturi literare ce-l prezint pe marele domnitor; 3. dramatizare "Daniel Sihastru"; 4. benzi desenate, fragmente ilustrate, finaluri de lecturi schimbate, poveti ilustrate; 5. expoziie de carte cu prezentarea fiecreia; 6. cntec "La nmormntarea lui tefan"- versuri de t. O. Iosif Grupa a IV-a: 1. reportaje, note de cltorie; 2. itinerare pentru excursii posibile sub genericul dat; 3. afie pentru aciuni "Anul tefan"; 4. pagin de revist "Anul tefan"; 5. rebusuri create de elevi; 6. concurs "Cine tie ctig"- ntrebri posibile; 7. postere "tefan n oraul nostru" Toate materialele au fost prezentate cu mult curaj individual sau n grup de ctre elevi, cu o coordonare a liderului de grup, punndu-i pe elevi n situaia de a argumenta pertinent orice

afirmaie, de a da explicaii, de a pune ntrebri i nu n ultimul rnd, de a face judeci de valoare. Fiecare elev a fost pus n situaia de a observa atent munca colegilor, de a se autoevalua i de a contribui la ntocmirea portofoliului final "tefan cel Mare i Sfnt - 500" dovedind c, interdisciplinaritatea pune elevul ntr-o postur atractiv. Evaluarea final s-a fcut pe descriptori de performan i cu argumentarea individual a fiecrui calificativ, lsnd i elevii s-i spun prerea. S-a dovedit astfel c, proiectul ca metod alternativ de evaluare interdisciplinar are un real potenial formativ, superior celorlalte metode de evaluare. n concluzie, folosind aceast metod de evaluare interdisciplinar am pus elevul s caute, s sintetizeze, s asocieze, s compare i nu n ultimul rnd, s-i scoat din "cutiuele" minii lor cunotinele, indiferent la ce disciplin au fost dobndite. 1

Bibliografie: 1. Cuco, Constantin, Pedagogie, Iai, Ed. Polirom, 1996, pag.77-79 2. MEC - S.N.E.E. Ghid de evaluare pentru nvmntul primar . Bucureti, 1999, pag.17-18 3. Perspective - Revista de Didactica Limbii i Literaturii Romne, Nr.2/2001, Cluj, Casa Crii de tiin, pag.44 4. Ungureanu, Adalmina, Metodica studierii Limbii i literaturii romne, Iai, Ed.AS'S, 2003, pag.91-97

Elena Aptinii, Articol din EDDICT- Revista educaiei, nr. 7 / 2004