Sunteți pe pagina 1din 22

1.

Rinofaringita acuta: tablou clinic Semne generale: febra, obstructie nazala bilaterala => respiratie de tip bucal, cu gurita deschisa => dificultati in respiratie => tulburari de alimentatie=> dezechilibrari hidrice, hipoglicemie, cetoza, varsaturi Semne locale: examenul funduluid e gat cu spatula, congestie, mucoasa rosie, tumefactia foliculilor peretelui posterior, secretii pe peretele post, adenopatii cervicale bilaterale, congestia timpanului. 2. Rinofaringita acuta: ingrijire a) Tratament simptomatic: combaterea febrei si a convulsiilor febrile, profilaxia acestora, drenajul secretiilor. b) Tratament etiologic in functie de agentul pathogen. Combaterea febrei prin metode chimice sau fizice. Metode chimice: Paracetamol (supozitoare, comprimate), AINS- ibuprofen, Algocalmin Metode fizice: - impachetari: scutec inmuiat in apa la temperature camerei, stors f bine, se infasoara de la axial la 1/3 medie a coapsei si se pune apoi un scutec uscat. Se lasa 30 min. Se desface si se repeat pana scade macar la 38 grade Celsius. O etapa de impachetare scade temperature cu o jumatate de grad - baita calda - asezarea copilului sub o sursa de aer rece 3. Angina streptococica = inflamatie acuta a amigdalelor palatine caracteriyate prin hipertrofie, exsudat pultaceu, hiperemie. Etiologie: - factori favorizanti: anotimpul rece, epidemii infectioase (peste 5 ani) - factori determinanti: boala bacteriana, intre 2-5 ani apare pneumococul, Haemophilus influenzae, dupa 5 ani Streptococoul betahemolitic, virusuri: mononucleaza infectioasa, candida Tablou clinic: - debut brusc, febra, alterarea starii generale, fara tuse, stranut, inapetenta, astenie - dupa perioada de stare: greata, rar varsaturi, disfagie, durere la deglutitie. Examenul obiectiv: hipertrofia cu congestia amigdalelor palatine. Tratament: simptomatic si patogenic ca la rinofaringita acuta. Tratamentul etiologic dupa agentul etiologic al anginei. In Angina streptococica Penicilina la 6 ore timp de 10 zile. Alergicul primeste ertromicina, azitromicina. Angina din Mononucleaza infectioasa -> Izoprinozina Se defineste ca adenoamigdalita cronica cand exista 5 episoade de angina in 2 ani si cand se recomanda adenoadelectomia, cand bolnavul a trecut de 4 ani, cand exista apnee obstructive in somn, cand se instaleaza hipoacuzie. Contraindicatii: malformatiile fundului de gat, diateza hemoragica (hemofilia), bolnavii cu deficite imune.

4. Adenoidita acuta (1-3 ani) = inflamatie catarala, uneori supurata a amigdalei din rinofaringele posterior. Etiologia: - factori determinanti: bacteriana (pneumococ, Haemophilus influenzae) Tablou clinic: - debut brusc, febra peste 39 grade Celsius, convulsii febrile, inapetenta, varsaturi, cu sau fara diaree - in perioada de stare: febra persista si imbraca un aspect de curba febrila de tip invers (dupa 2 noaptea face febra mare, ziua nu). - Secretiile se aduna deasupra amigdalei =>microabces si febra dupa 2 noaptea - Respiratie orala (pe gura) - Respiratie mirositoare(halitozis) Examen biologic: hemoleucograma, reactanti de faya acuta (VSH, fibrinogen, Proteina C reactiva) Examen ORL: descrie o rinoree mucopurulenta posterioara, hipertrofia cu congestia amigdalei faringiene. Tratament simptomatic si patogenic ca in rinofaringita acuta - etiologic: Augmentin = Amoxilina + Acnoxiclav 5. Adenoidita cronica = hipertrofia amigdalei faringiene permanenta si persistenta pana la 2-3 cm care determina fenomene obstructive respiratorii permanente Tablou clinic: - respiratie orala permanenta - respiratie sforaitoare nocturna uneori cu apnee obstructive in somn (creierul intra in hipoxie =>neastamparati) - facies adenoidian = copil nauc, narine antevertate, bolta palatine inalta, gura deschisa permanent, tuse cronica. - Bolnavii asociaza o hipoacuzie de transmisie- daca se intampla in perioada 1-4 ani, bolnavul ramane surdo-mut chiar daca merge la logoped. Tratament: interventie chirurgicala Contraindicatii: malformatiile fundului de gat, diateza hemoragica (hemofilia), bolnavii cu deficite imune. 6. Etmoidita acuta exteriorizata = urgenta terapeutica datorita riscului major de complicatii oftalmologice si neurologice - singura sinuzita posibila la sugari - principala complicatie a rinofaringitei acute la copilul de 2-3 ani - boala bacteriana 100% Tablou clinic: - febra peste 40 de grade Celsius - stare generala alterata toxica - somnolenta la ore nepotrivite - edem a pleoapei superioare cu tegumente ale radacinii nasului rosii, calde fara inflamatie conjunctivala - rinoree purulenta uni/bilaterala

Examen oftalmologic normal Examen ORL: rinoscopie anterioara, punctie etmoidala Tratament: etiologic: Augmentin 10 zile 7. Etmoidita acuta neexteriorizata = urgenta terapeutica datorita riscului major de complicatii oftalmologice si neurologice - singura sinuzita posibila la sugari - principala complicatie a rinofaringitei acute la copilul de 2-3 ani - boala bacteriana 100% Tablou clinic: - febra peste 40 de grade Celsius - stare generala alterata toxica - somnolenta la ore nepotrivite - edem a pleoapei superioare cu tegumente ale radacinii nasului rosii, calde fara inflamatie conjunctivala Examen oftalmologic normal Examen ORL: rinoscopie anterioara, punctie etmoidala Tratament: simptomatic, patogenic - etiologic: tripla asociere de antibiotice in primele 3 zile pana la rezultatul lichidului de drenaj Amoxicilina + Aminoglicozid (Gentamicina) + Oxacilina - dupa sosirea antibiogramei => 1 medicament 8. Otita medie acuta: clasificare a) OM congestiva congestia izolata a timpanului b) OM supurativa acumulare de exsudat purulent in urechea medie - cu timpan inchis (paracenteza) - cu timpan deschis (secretia purulenta apare pe lenjerie = OTOREE) c) OM seroasa cu exsudat steril - modalitate evolutiva a unei otite medii suppurate - dupa tratament ORL-istul reevalueaza 1. cand exsudatul persista sub 16 saptamani = OM cu exsudat residual 2. cand exsudatul persista peste 16 saptamani = OM cu exsudat permanent 9. Otita medie: ingrijire Examen ORL drenajul puroiului Tratament: - general: simptomatic, patogenic, etiologic: Amoxicilina 10 zile, Augmentin 10 zile - local: paracenteza cu extragerea secretiei, spalaturi auriculare cu apa oxigenata , aspiratia secretiilor din urechea medie=> OM seroasa tratament: Oreospal 2 luni si Nurofen 21 zile. Daca persista => aerator transtimpanic (implant) Complicatii: Meningita, Septicemie, Bronhopneumonie

10. Epiglotita acuta( Laringita acuta supraglotica) = boala caracterizata prin inflamatie acuta a laringelui cauzata de bacterii, virusuri Etiologie: bacteriana (H. influenzae tip B) Clinic: - urgenta medico- ORL=> poate avea o evolutie spre deces - debut brusc - prodrom similar rinofaringitei acute - perioada de stare: febra>39 grade Celsius, stare generala alterata, dureri la deglutitie => sialoree, disfonie, dispnee inspiratorie, pozitie caracteristica: sprijinit in membrele superioare si inferioare cu capul intins in fata si flectat in spate. Uneori apare insuficienta respiratorie cu voce inabusita, dispnee respiratorie - pt confirmare: explorare paraclinica: radiografie de parti moi ale gatului, hemoleucograma, reactanti de faza acuta crescuti, hemocultura=>izolarea H. influenzae - diagnostic de probabilitate - diagn diferential: aspiratie de corpi straini asociat cu sindrom de penetratie bronsica (nu are febra) - anomalii congenitale de laringe - abces retro-laringian Tratament: - internare - nu se executa examenul fundului de gat cu spatula=> deces - se administreaza exigent umidifiat - se solicita ambulanta cu sistem de echipare oro-traheal =>bolnavul este intubat in pozitie sezut probabil va fi transportat in sezut, se monitorizeaza EKG, pulsoximetrie, FC, FR,TA - admin de antibiotice : Amoxicilina + Acid clamlanic, Cefalosporine de generatia III durata 7-10 zile - corticoterapie: Hemisuccinat de cortizon, Medrol 11.Laringita acuta subglotica - boala aproape intotdeauna virala - virusuri gripale, paragripale,adenovirusuri Clinic: - debut brusc,prodrom rinofaringita acuta, febra moderata, polipnee, stridor, voce ragusita, dispnee inspiratorie, zgomot, stare generala buna, tuse spastica Explorare paraclinica: hemoleucograma cu leucopenie, reactanti de faza usor crescuti Tratament: - urgenta medicala in pediatrie (apare cianoza, somnolenta, convulsii), se administreaza oxygen si se solicita ambulanta, se face intubatie - se practica traheostomie Bolnav cu insuficienta respiratorie iminenta: fara semen neurologice si fara cianoza. Se fac aerosoli la 30, 60 si se solicita ambulanta - steroizii prima linie terapeutica, Dexametazon, Hemisuccinat

12. Bronsiolita acuta: etiopatogenie: - ca factori determinanti: virusul sincitial respirator, adenovirusuri => leziuni ale peretelui bronsiilor - factori favorizanti: sexul masculin, sugari cu alimentatie atificiala, aglomeratia, fumatul pasiv. 13. Bronsiolita acuta: forme clinice: - perioada de stare: dispnee expiratorie + wheezing, agitatie - 3 forme: usoara, moderata si severa Forma usoara: sub 50 resp/ min, stare generala buna, wheezing, saturatia oxigenului peste 90% Forma moderata: 50-80 resp/min, tiraj, expir prelungit, saturatia oxigenului 88-90% Forma severa: resp peste 70/min, cianoza, expir gamut, icnit, tiraj marcat, saturatia oxigenului sub 88%. 14. Bronsiolita acuta: diagnostic diferential: - astmul bronsic nu este cu febra, sensibila la bronhodilatatoare - laringita acuta dispnee inspiratorie - bronchopneumonia asociaza: sdr cardiovascular, sdr toxico-septic - aspiratia de corpi straini - malformatii congenitale - bronsiectazie 15. Bronsiolita acuta: ingrijire Tratament standard: oxigenoterapie, aerosoli cu antiinflamatorii Tratament controversat: - antibiotice: cand exista asocierea deficitului imun, cand sunt sugari sub 4 luni, cand asociaza handicap biologic: anemie, malnutritie, rahitism, administrare de Ribavirina in aerosoli doar la copii cu boli cornice, corticoterapie 16. Pneumonii interstitiale virale: a) Pneumoniile gripale date de virusurile gripale Tablou clinic: - faza de debut: apar simptome catarale caracterizate prin febra, stranut, rinoree apoasa, tuse iritativa - perioada de stare: se instaleaza sdr functional respirator manifestat prin tahipnee cu stare generala buna, tiraj intercostal si subcostal, in formele grave apare cianoza la care se asociaza tuse chinuitoare , iritativa uneori urmata de varsaturi si diaree. - La examenul fizic se constata acest sdr functional respirator, iar la ascultatie se aud raluri bronsice ronflante si sibilante pe ambele arii pulmonare Explorarea paraclinica: - HLC cu leucopenie si limfomonocitoza - Reactanti de faza acuta sunt moderat crescuti - Izolarea virusului prin exudat nasal si faringian - Reactia serologica

Radiografia toracica: evidentieri infiltrate interstitiale perihilare si peribronsice cu sau fara microopacitati

Tehnici de ingrijire: daca bolnavul asociaza semen clinice de insuficienta respiratorie acuta =>oxigenoterapie - se administreaza continuu oxigen - aspirarea blanda a secretiilor si daca se dispune de un nebulizator se fac aerosoli cu mucolitice si antiinflamatorii - la spital se vor face teste ca: RA, Astrup, ionograma, Daca este o forma usoara sau moderata se vor face: tratament simptomatic, dezobstructia nazo-faringiana, aerosolizare, se introduce un tratament etiologic: pt virusul gripal A TAMIFLU b) Pneumonia acuta cu virus respirator sincitial Tablou clinic: asemanator cu Bronsiolita acuta numai ca la Rx apar infiltrate interstitiale hilare si hiliobazale bilaterale. Ingrijirea: ca in Pneumonia acuta virala- gripala Tratament etiologic:Ribavirina c) Pneumonia acuta cu adenovirusuri - poate fi suspectata cand la tabloul clinic de pneumonie acuta gripala se asociaza conjunctivita, cherato-conjunctivita sau adenofaringoamigdalita + o eruptie microeritematoasa Ingrijire si tratament: - administrare de Amantadina - confirmarea faringitei cu virusul respirator sincitial si a faringitei cu adenovirusuri 17. Pneumonia pneumococica Tablou clinic: - debut brusc cu febra in platou >39 grade Celsius, frison, junghi toracic, sputa hemoptoica Examenul fizic: bolnavul are junghi toracic cu respiratie superficial pe hemitoracele respective LA ascultatie: diminuarea murmurului vesicular, suflu tubar, raluri crepitante La explorarile paraclinice:leucocitoza cu neutrofilie, reactantii de faza acuta crescuti La explorari radiologice: opacitate de forma triunghiulara la nivelul unui lob sau lobul pulmonar Tratament: Ingrijirea la fel ca la bronhopneumonie Tratamentul etiologic: pana la sosirea antibiogramei : Penicilina G si pt cei rezistenti la penicilina se recomanda cefalosporina de gen II - Zinacef

18. Bronhopneumonia Tablou clinic: - debutul insidios (lent), progresiv dupa fenomene catarale produse de virusuri cu febra mare, alterarea starii generale, facies toxic, si uneori cianoza - perioada de stare: apar 3 sindroame: a) sdr toxiinfectios manifestat prin: - febra cu oscilatii septice si cu cresteri vesperale (spre seara) - facies palid incercanat - stare generala grava - starea de constienta afectata - meteorism abdominal b) sdr respirator(hipoxic) - polipnee, dilatatii inspiratorii ale aripilor nasale, miscari de piston ale extremitatii cefalice, semnul pistonului = proiectia anterioara a abdomenului in inspire, tuse moniliforma c) sdr cardiovascular - semne de insuficienta cardiaca dreapta: hepatomegalie, tahicardie, reflux hepatojugular Examene paraclinice: - HLG leucocitoza cu neutrofile - Trombopenie uneori - Reactanti de faza acuta intens crescuti - Saturatia oxigenului < 90% - Examenul radiologic arata opacitati micro sau macrondulare disseminate pe ambele arii pulmonare - Hemocultura poate fi pozitiva in 10% cazuri 19. Bronhopneumonia: ingrijire: - oxigenoterapie ca si la pneumonia gripala - administrarea taratamentului al insuficientei cardiovasculare - tratam diuretic: furosemide - tratam tonic cardiac: digoxin fiole. Doza de atac: 0,05 mg/kgc/zi impartit in 3 doze iv. Doza de intretinere 1/10 din doza de atac - tratamentul edemului cerebral hypoxic: Dexametazona - tartam etiologic cu antibiotice: cefalosporine de gen III, masuri de ingrijire simptomatica 20. Stafilococia pleuropulmonara:tablou clinic, tablou biologic si radiologic Tablou clinic: - debutul este brutal cu febra, tuse, dispnee, simptome ce apar dupa o infectie cutanata a sugarului sau ale anturajului - in perioada de stare: bolnavul asociaza sdr toxicoseptica in bronhopneumonie, sdr hipoxic, sdr cardiovascular cu manifestari digestive, diaree, varsaturi

Tablou biologic: leucocitoza cu neutrofile, reactanti de faza acuta intens crescuti Tabou radiologic: in stadiul initia radiografia are aspect de pneumonie interstitiala . In stadiul II este stadiul de abcedare: la nivelul pulmonar apare o opacitate cu nivel hidroaeric. In stadiul III intalnim stadiul pleuretic bolnavul asociaza pleurezie. Punctia pleurala arata prezenta puroiului unde se evidentiaza Stafilococus aureus 21. Stafilococia pleuropulmonara: ingrijire: - oxigenoterapie ca si la pneumonia gripala - administrarea taratamentului al insuficientei cardiovasculare - tratam diuretic: furosemide - tratam tonic cardiac: digoxin fiole. Doza de atac: 0,05 mg/kgc/zi impartit in 3 doze iv. Doza de intretinere 1/10 din doza de atac - tratamentul edemului cerebral hypoxic: Dexametazona - tratam etiologic: Oxacilina 10-14 zile. Pt tulpinile rezistente la oxacilina se admin Vancomicina, Targocit 22. Astmul bronsic: etiologie Factori de risc: - predispozitia genetica: mutatii cromozomiale responsabile de hiperreactivitatea bronsica - atopia: particularitatile unor indivizi de a dezvolta raspunsuri imune mediate de Ig E( de tip I) - hiperreactivitatea bronsica: starea care determina raspuns bronhoconstructiv exagerat la o varietate de stimuli = factori trigger(declansatori) Factori de mediu: alergenii din mediu sau din casa ( praful de casa, poluanti din casa sau din mediu, pollen, mucegai, infectii respiratorii, fumul de tigara. 23. Astmul bronsic: tablou clinic - criza de astm - starea de rau astmatic - starea intercritica Criza de astm bronsic: - paroxysm de dispnee expiratorie reversibila si sensibila la bronhodilatatoate Beta-2-mimetice (Salbutamol, Miofilin) a)usoara se asociaza cu dispnee la effort, wheezing, saturatia oxigenului peste 98% b) medie dispnee la vorbit sau in timpul tipatului, fraze sacadate, wheezing important, saturatia oxigenului 91% c) severa dispnee la repaus, peste 60-70 resp/min la copilul mic, balans toracoabdominal, saturatia oxigenului sub 91% 24. Starea de rau astmatic = paroxism de dispnee respiratorie severa, clinic (o criza de astm severa care nu raspunde la bronhodilatatoare pe perioada de 6-8 h) 25. Astm bronsic: ingrijiri in crize pe forme clinice Starea intercritica = perioada dintre crize cand copilul este asymptomatic - in perioada intercritica se va incadra bolnavul in severitate: 4 trepte: intermintent, persistent usor, persistent moderat, persistent sever.

26. Astm bronsic: ingrijire intercritica pe trepte de severitate Criza intermitenta = crize nocturne la mai putin de 1-2 luni - peste 6 ani, VEMS >80% Persistent usor = simptome nocturne, mai mult de 2 pe luna - VEMS > 80% Persistent moderat = crize nocturne mai mult de 1 pe luna - VEMS 60-80% Persistent sever = crize nocturne zilnice - VEMS sub 60% La sugari si copii mici (<5 ani) exista alte criterii: majore si minore Criterii majore: - 3 episoade de bronsiolita acuta in 6 luni - o spitalizare pt forma grava de bronsiolita si wheezing - istoric de astm la parinti - eczema atopica - sensibilizare la aerul allergen Criterii minore: - rinoree apoasa - eozinofilie >5 - diagnosticul de astm se pune: unul din primele 2 criterii majore + 1 criteriu minor sau 1 din criteriu major + 2 criterii minore 27. Malformatii congenitale de cord: clasificare a) cu cianoza (cu sunt dreapta stg) b) fara cianoza (cu sunt stg dreapta) sunt = comunicare 28. Tetralogia Fallot cuprinde 4 elemente: - stenoza de artera pulmonara - hipertrofia de ventricul drept - o comunicare care poate fi: fie defect septal ventricular, fie defect septal atrial, fie persistenta de canal arterial - dextropozitia aorta 29. Transpozitia de mari vase: - este cianogena pt ca: in mod malformativ aorta pleaca din VD si artera pulmonara pleaca din VS 30. Defect septal atrial: = mentinerea deschisa a orificiului BOTA sau a FORAMEN OVALE. In functie de localizarea orificiului putem avea si un defect septal atrial de tip ostium primum; shuntul este stanga-dreapta, pacientul nu are cianoza si face frecvent infectii respiratorii, recidivante cu wheezing 31. Defect septal ventricular = comunicarea interventriculara. Sangele trece din VS in VD, este o trecere pe baza de presiune, simptomatologia respiratorie cam la fel ca in defectul septal atrial. 32. Persistenta canalului arterial: = este o legatura din viata intrauterina intre crosa aortei si artera pulmonara care dupa nastere se inchide. Uneori acest canal ramane deschis.

33.Insuficienta cardiaca: tablou clinic Cauzele producerii insuficientei cardiace sunt diferite din care amintim: - boli cardiace prin afectare miocardica: miocarditele acute sau virale, infectioase - malformatii congenitale de cord care prin perturbarea hemodinamicii pot determina IC - tulburarile de umplere cardiaca: pericarditele, cardiomiopatiile restrictive Semne clinice ale insuficientei ventriculare drepte IVD se mai numeste si CPA (cord pulmonar acut) - cianoza, dispnee, polipnee,hepatomegalie Semne clinice ale insuf ventr stg IVS se mai numeste si EPA(edem pulmonar acut): - dispnee, polipnee, tuse moniliforma Semne clinice ale IC globale: o insumare a semnelor clinice ale CPA cu EPA 34. Insuficienta cardiaca: ingrijire Tratamentul profilactic inseamna interventie chirurgicala in malformatiile congenitale de cord, profilaxie primara si secundara in bolile post streptococice, monitorizarea prin vizite profilactice la domiciliu pt bolnavii copii cardiaci in evidenta cabinetului si sesizarea din timp a unor evenimente clinice care anunta insuficienta cardiaca Tratamentul curative are 5 domenii de ingrijire: - ingrijirea patogenica a IC - ingrjirea igienopatogenica a IC - tratamentul etiologic - ingrijirea cu medicatie adjuvanta - tratamentul complicatiilor Ingrijirea patogenica inseamna administrarea de diuretice (Furosemid), tonicardice (Digoxin), vasodilatatoare (Captopril) Ingrijirea igienodietetica: - bolnavii cu IC se interneaza in saloane luminoase, aerisite - nn si sugarii vor fi tinuti in incubatoare termoreglabile si cu umiditate 40-50% - repaus la pat pe toata durata edemelor - ratia zilnica va fi impartita in 8-10 mese pe zi Tratamentul etiologic: - corticoterapie in RAA cu cardita in doza si durata corespunzatoare pt a evita formarea sechelelor endocardice - tratamentul corect al endocarditelor infectioase - tratamentul corect al pericarditelor Tratamentul adjuvant: - administrare de oxigen umidifiat si incalzit 4-6 l/min - antibiotice in infectii - corectarea anemiei severe - tratament antiritmic in tahicardia paroxistica supraventriculara Tratamentul complicatiilor: Tratamentul intoxicatiei digitalice apare in urma tratamentului cu Digoxin pe lunga durata

intreruperea tratamentului cu Digoxin monitorizarea EKG administrarea de KCl 7,4%(clorura de potasiu) si Manitol

35. Hipertensiunea arteriala: clasificare. - secundara - esentiala ( primara) HTA secundara: a) HTA de cauza renovasculara sunt bolile renovasculare si bolile renoparenchimatoase Bolile renovasculare care pot determina HTA sunt: - leziuni inflamatorii glomerulare vasculite imune - colagenozele cu afectare renala - displazia fibromusculara a arterei renale - compresiunile extrinseci ale rinichiului prin: tumori, neurofibromatoza Bolile renoparenchimatoase: - rinichiul mic congenital - boala polichistica renala - glomerulonefritele cornice HTA de cauza endocrina: Boli care pot determina HTA de cauza endocrina sunt: - Feocromocotomul care se asociaza cu cefalee, hiperglicemie, tahicardie - Aldosteronismul primar caracterizat printr-o secretie crescuta de aldosteron la nivelul suprarenalelor. Clinic bolnavii prezinta astenie fizica si psihica, HTA. - Sdr Cushing = exces in secretia de glucocorticoizi la nivel suprarenal de obicei prin tumori de glanda suprarenala. Clinic se caracterizeaza prin facies in luna plina, retard statural, vergeturi, DZ. HTA de cauza cardiaca cauze: - Boala Takayashu care este o vasculita imuna cu artrita temporala - Coarctatie de aorta Cauze diverse de HTA: - Neuroblastomul - Intoxicatia cu mercur HTA primara (esentiala) - in cazul HTA esentiale la copil apare HTA de limita in care adolescentii pot inregistra valori crescute ale hipertensiunii arteriale mai ales la adolescentii care provin din familii de hipertensivi. In acest caz nu se aplica tratament - o mare parte din adolescenti in cadrul sindromului bradicardie-hipotensiune asociaza hipotensiune arteriala. HTA de halat alb manifestat prin: crize de agitatie, tremuraturi, tahicardie

36. Hipertensiunea arteriala: ingrijire: Pasul 1: regim alimentar hiposodat Pasul 2: administrarea unui diuretic: in faza acuta: Furosemide Pasul 3: administrarea de medicatie antihipertensiva: Captopril, Enalapril Intr-o HTA la copil ingrijirea asociaza: - regim hiposodat - diuretic - inhibitori ai enzimei de conversie 37. Convulsii: clasificare: a) Convulsii accidentale: ( ocazionale) - convulsii febrile - infectiile sistemului nervos (meningite, encefalite) - traumatism cranio-cerebral - malformatii cerebrale - intoxicatii exogene ( intoxicatii cu CO, intoxicatii cu alcool) - HTA secundara - hipoxii - insuficientele organice severe( insuficienta renala acuta, insuficienta hepatica) - tulburari metabolice ( hipocalcemie, hiponatremia) - crize convulsive psihogene (isteria, tetania) b) Convulsii epileptice: Epilepsia Grand Mall Epilepsia Petit Mall Sdr epileptice sdr West

38. Convulsii febrile = crize convulsive ce apar la sugar si copil intre 3 luni-6 ani in context febril Etiopatogenie: - varsta mica 3 luni 6 ani - febra >38,5 - factori genetici predispozanti Clasificare: a) convulsii febrile simple: care nu necesita tratament intre crize dar necesita administrare de Diazepam o data cu combaterea febrei, are o durata mai mica de 15 min, nu lasa deficit motor(hemipareza) - EEG = normala b) convulsii febrile complexe: (complicate) care necesita tratament intre crize antiepileptic - are durata mai mare de 15 min, lasa deficit motor pe o perioada de 1-3ani - EEG aspect epileptic mare de peste 20% din epilepsia care exista in aceste cazuri Tratamentul convulsiei febrile simple: tratamentul in criza si prevenirea recurentelor Tratamentul in criza:

pozitionarea copilului in decubit lateral cu eliberarea cailor respiratorii administrarea de diazepam, exista microclisme DESITIN de 5 si 10 mg, daca convulsia nu s-a oprit se poate repeta doza la 15 minute pana la maxim 1 mg/kg/24h scaderea febrei Paracetamol si prin metode fizice

39. Epilepsia = boala cronica cerebrala de etiologie variata caracterizata prin crize convulsive repetate ce apar la intervale variabile Clasificare: a) primara idiopatica: ereditara si nonereditara b) secundara (organica) cand exista o afectare cerebrala demonstrata clinic si paraclinic - posttraumatic - postinfectios - suferinte hipoxicischemice perinatale - anomalii congenitale cerebrale - malformatii cerebrale - tumori cerebrale sau metastaze Manifestari clinice: A) Crize generalizate: de tip grand mall, mioclonice, petit mall a)Criza de tip grand mall: - copii epileptici care presimt criza care consta in: apropierea de parinti, cauta sa se aseze. - Dupa ce presimt criza apar contractii tonico-clonice generalizate cu pierderea starii de constienta - Umeaza imediat emisia spontana de urina si scaun dupa care intra intr`un somn profund 30-60 minute Ex: in tetanie intalnim contractii tonico- clonice generalizate dar constienta nu este afectata) b)Crize mioclonice: = miscari scurte, bilaterale cu spasme musculare + perderea starii de constienta din care bolnavul isi revine f repede c)Crize epileptice de tip petit mall: = cand bolnavul face o miscare ramane intr`o anumita pozitie cateva secunde+ suspendarea starii de constienta Ex: in timp ce cisteste o carte ramane cu privirea blocata si apoi isi revine B) Crize partiale( focale) semnifica afectarea unilaterala a unui emisfer cerebral Starea de rau epileptic este o urgenta neurologica caracterizata prin crize convulsive care dureaza mai mult de 15-30 minute se admin Manitol Tratamentul: 1) intubatie orotraheala pt mentinerea functiilor vitale 2) oprirea convulsiilor astfel: - admin Diazepam iv de la 0,25 pana la 0,3 mg/kgc/doza Tratamentul epilepsiei in afara starii de epileptic:

Anticonvulsivante de linia I: fenobarbital, fenitoin, carbamazepina - de linia II: in asociere cu linia I: vigabatrix, gabapectin Tratament chirurgical se impune in epilepsia secundara care nu e stapanita de tratament medicamentos: lobectomie temporara, rezectie lezionala 40. Paralizii cerebrale: (PC) Paraliziile cerebrale infantile reprezinta un grup de tulburari neurologice neprogresive caracterizate printr`un control inadecvat a mobilitatii si posturii datorate unor leziuni a SNC produse in perioada pre, intra sau postnatala afectiuni care apar in primii 3 pana la 5 ani de viata. Clasificare: a) PC de tip spastic pot fi: - diplegie spastica = afectarea celor 4 mb dar mai intens a mb inf - tetraplegie spastica = afectarea spastica a celor 4 mb - hemiplegie spastica = afectarea unei jumatati a corpului (mana si picior) - paraplegie spastica = afectarea intregului corp b) PC de tip dischinetic Ex: diplegia atona c)PC de tip ataxic ex: coreo atetoza c) PC de tip mixt Cauze: - prenatale: anomalii genetice si malformatii congenitale, infectii intrauterine - intranatale: nastere dificila cu scorul Apgar <7 - perinatale: septicemia, infectiile SNC - la copilul 1-5 ani: meningita, hipoxie acuta, intoxicatii Tablou clinic: - sdr spastic: se caracterizeaza prin contractura spastica de tip piramidal cu exagerarea flexiei la mb sup si a extensiei la mb inf - sdr Diskinetic se caracterizeaza prin miscari involuntare mai accentuate in momentul in care se initiaza o activitate motorie - sdr Ataxic= Ataxia reprezinta o tulburare a coordonarii motorii voluntare Tratament: - kinetoterapeuti: terapie fizica, ocupationala, de ameliorare a comunicarii - neurologi: tratam medicamentos anticonvulsivante ca in epilepsie secundara, medicatie decontracturizanta Boclofeix - psihologi: suport si terapie psihologica individuala - psihiatri: tratamentul patologiei asociate 41. Malnutritia protein calorica (Distrofia) = este o tulburare cronica de nutritie secundara in care greutatea sugarului (copilului) scade cu doua deviatii standard fata de normalul varstei Clasificare: a) dupa severitate: IP si IN (nutritional) Dupa IP distrofia este clasificata dupa clasificarea GOMEZ - distrofie de gr I: IP = 0,90 0,76

- distrofie de gr II: IP = 0,75-0,61 - distrofie de gr III: IP <0,60 IP = Greutatea reala/ greutatea ideala IN = G reala/ G ideala a taliei bolnavului ( Water Leau) - distrofie de grI: 0,90 0,81 - distrofie de gr II: 0,80- 0,71 - distrofie de gr III <70 Water Leau in situatiile urmatoare intalnim: bolnavii nascuti prematur, gemeni, manutriti fetal, cei care asociaza diverse malformatii b) Clasificare dupa etiologie: - distrofie prin deficit proteo-caloric - distrofie prin deficit proteic global (malnutritie edematoasa) - distrofie prin deficit mixt c) Clasificare dupa modificari clinice dominante - malnutritia fara edeme - malnutritia cu edeme ( proteica) 42. Malnutritia protein calorica: tablou clinic: - tegumentele pot prezenta urmele unor deficite in vitamine cum ar fi: vit A, B, C - deficit in oligoalimente Zn care determina dermatita - edeme la mb inferioare- moi, albe - turgorul- diminuat - curba ponderala este stationara sau descendenta - meteorism abdominal - rareori hepatomegalie - scaderea rezistentei la infectii 43. Malnutritia protein calorica: ingrijire Tratament profilactic: - educatia nutritionala a mamei pt alimentatie naturala in primele 6 luni de viata - pregatirea profesionala a cadrelor medicale pt promovarea unei alimentatii corecte la varsta pediatrica Tratamentul curativ: - tatonarea tolerantei digestive - efectuarea planului de recuperare individualizata a distrofiei - revenirea la un regim alimentar obisnuit pt varsta la un IP de 0,80 si toleranta digestiva buna. 44. Intoxicatia acuta cu barbiturice: Tablou clinic: - debutul simptomatologic este de la 10 la 60 minute de la ingestie prin: mers ebrios (ca betivul), dizartrie (nu poate vb), vertij, cefalee, vorbire incoerenta dupa care urmeaza lipotimie (cade), somnolenta progresiva pana la coma de gr I-IV Clasificare: - cu durata lunga de actiune (8-12h) fenobarbital - cu durata medie de actiune (4-8h) dormital

- cu durata scurta de actiune - ciclobarbitalul Tratament: - mentinerea functiilor vitale - diureza osmotica alcalina + furosemide + manitol - combaterea hipotermiei - antibiotice pt profilaxia complicatiilor infectioase - spalatura gastrica cu cantitati mari de apa si administrarea de carbune activat 45. Intoxicatia cu pesticide organofosforate: Pesticidele organofosforate sunt utilizate ca insecticide si se numara printer cele mai puternice toxice cunoscute. Sunt utilizate in pomicultura, viticulture, legumicultura. Cel mai folosit este parationul. - intoxicatia se produce frecvent prin ingestia de fructe si legume stropite toxic, nespalate - ingestia toxicului in scop suicid - doza minima letala pt parathion este 0,1 g Manifestari clinice: - sindromul muscarinic: mioza, sialoree, transpiratie, bradicardie, hipotensiune arteriala, varsaturi, diaree - sdr nicotinic: fasciculatii si crampe musculare , paralizia musculaturii striate - sdr central nervos: anxietate, cefalee, agitatie, tremor, ataxie, convulsii, coma Tratament: -administrarea antidotului: atropine, toxogonin - indepartarea cat mai rapida a toxicului la nivelul portii de intrare: baie cu apa si sapun, spalaturi oculare - terapia nespecifica de mentinere a functiilor vitale:oxigen, asistenta ventilatorie 46. Intoxicatia cu anticolinergice Sursele de anticolinergice sunt reprezentate de medicamente: atropine, scopo-lamina, homatropina, antihistaminice, antispastice, antiparkinsoniene si de plante: matraguna, maselarita Tabloul clinic consta in semne periferice si semne centrale Semne periferice: roseate tegumentelor Semne centrale: halucinatii vizuale, auditive Tratament: - spalatura gastrica cu administrare de carbune activat - reechilibrare hidroelectrolitica - combaterea febrei - antidotul este fizostigmina - tratarea convulsiilor 47. Intoxicatia cu CO: - una dintre cele mai frecvente intoxicatii accidentale frecvent in sezonul rece fin legata de: scaparea gazelor de combustie incomplete, inhalarea gazelor de esapament, incendii, voluntare in scop suicid. Manifestari clinice:

coloratie rosie-ciresie a tegumentelor alterarea starii de constienta cefalee, convulsii tulburari senzoriale tulburari de echilibru infarct, dispnee, anorexie, greturi, varsaturi, dureri abdominale, hipo sau hipertermie Pot aparea complicatii: infectii bronho-pulmonare sau tardiv, manifestari neurologice. Rar apar sechele cardiace, hepatice, renale, neurologice, psihice Tratament: - scoaterea imediata din mediul toxic si reanimarea rapida - antidot: oxigen - hidratare parenterala - tratamentul convulsiilor daca apar - monitorizarea functiilor vitale 48. Intoxicatia cu alcool - doza minima letala: 150-400 ml alcool absolute si pt copilul mic 6-30 ml Faza de excitatie: cand alcoolemia este intre 0,5 -1,5 g% - euforie, logoree, comportament dezinhibat, poliurie, vasodilatatie Faza de betie propriu-zisa: - alcoolemia 1,5 2,5 g% - apare confuzia, tulburari de vorbire, de vedere, mers ebrios cu tulburari de echilibru, uneori tulburari digestive, stare de agresivitate Faza de coma linistita: - alcoolemia >2,5g%, midriaza, hipotermie, convulsii, hipoglicemie, halena alcoolica Tratament: - spalatura gastrica sau provocare de varsaturi - corectia hipoglicemiei - corectia acidozei metabolice cu bicarbonate de Na - vitamina B2, B6 - dezobstructie respiratorie si sau ventilatie mechanic - la o alcoolemie > 3,5g% este necesar ventilatia mecanica 49. Intoxicatia cu nitriti - se produce in special la nou-nascuti si la sugar in primele 3 luni de viata ca urmare a ingestiei de alimente in care sunt prezenti nitriti. - nitritii provin din apa contaminata folosita pt prepararea laptelui sau ceaiului sau din alimente( morcov, spanac) cultivate pe terenuri fertilizate cu un exces de ingrasaminte azotoase - urmare a intoxicatiei apare o crestere peste 2% a methemoglobinei din Hb totala - semnul clinic major este cianoza cu tenta albastruie care nu dispare la administrarea oxigenului , se efectueaza examinarea cavitatii bucale sis e ridica limba cu spatula pt a vedea vasele de la baza limbii care sunt negre - sangele capata o culoare bruna - tratament: antidot: Heltion, vitamina C iv de 2 ori pe zi, albastru de metilen 1%

Forme clinice: - usoara: methemoglobina 1-10% din Hb normala - moderata 10-40% din Hb normala - severa mai mare de 40%din Hb normala 50. Reumatism articular acut: tablou clinic. - debut brusc, de cele mai multe ori prin febra care dureaza mai multe zile, anorexie, scadere in greutate, transpiratie nocturna la care se asociaza o poliartrita a articulatiilor mari care se vindeca in mod spontan dar care este migratorie - perioada de stare: apar semne majore si semne minore de RAA Semne majore: artrita, cardita, coreea reumatismala, noduli subcutanati reumatismali Meynet Semne minore: febra 38-39 grade Celsius, atralgia, alungirea intervalului PQ 51. Reumatism articular acut: ingrijire Ingrijirea presupune un tratament profilactic si un tratament curativ al atacului de RAA. Tratament profilactic: a) Preventia primara a determinat reducerea cazurilor de RAA. Consta in tratamentul correct al anginelor streptococice. Penicilina 10 zile b) Preventia secundara consta in tratamentul unui nou puseu de RAA: Retardpen, Moldamin 52. Artrita cronica juvenila: tablou clinic: - debutul este legat de interventia unui factor declansator: - este inflamatia sinoviala de tip exudativ si proliferativ Sinovita exudativa si proliferativa consta in proliferarea stratului superficial al sinoviacitelor + hiperemie + edem Exudatul articular: galbui, vascozitate scazuta, tulbure, scaderea acidului hialuronic, cresterea nr de celule. Lichid articular steril , glucoza normala sau usor scazuta 53. Artrita cronica juvenila: ingrijire: AINS acid acetilsalicilic, ibuprofen, diclofenac, indometacin Inhibitori de ciclooxigenaza Terapia de fond: Metatrexat, saruri de aur, glucocorticoizi in formele sistemice, metilprednisolon Anticorpi anti TNF - alfa 54. Boala diareica acuta : forme clinice - debutul este precedat de o perioada prodromala: schimbarea comportametului, anorexie, varsaturi, indispozitie - perioada de stare este marcata de aparitia scaunelor diareice( 4-10 pe zi), mucogrunjoase, alteori apoase - colici intestinale, meteorism abdominal, afectarea starii generale, febra, deshidratare, scadere in greutate - oligo-anurie, hematurie, - echimoze, petesii, hemoragii digestive

55. Boala diareica acuta: ingrijiri: Bolnavul tb internat sip e biletul de trimitere sa se mentioneze greutatea initiala si incercarile de rehidratare din cabinet - repaos digetsiv - dieta hidrica - dieta de tranzitie: morcov, orez, mere, banana - realimentarea: reintroducerea progresiv a unor alimente modificate calitativ si cantitativ - revenirea la alimentatia completa Tratamentul medicamentos: - tratamentul etiologic: furazolidon sau biseptol - tratamentul simptomatic: febra: paracetamol varsaturi: clorpromazin meteorism abdominal: carbine medicinal agitatie, insomnie: diazepam 56. Rahitismul carential: Tablou clinic: - copiii sunt irascibili , transpire mult In perioada de stare prezinta: - hipotonie musculara - modificari scheletice: craniotabes, deformari craniene - dintii apar mai tarziu - bazinul poate fi ingustat sau turtit Tablou biologic: - normo sau hipocalcemie - hipofosfatemie - fosfataze alcaline serice crescute - scaderea nivelurilor plasmatice de vitamina D Tablou radiologic: - modificari ale zonei de calcificare - intarziere in aparitia nucleilor de osificare - modificari diafizare: indoiri, fracture - largirea extremitatii anterioare a coastelor 57. Rahitismul carential: ingrijire Tratament profilactic: administrare zilnica de vitamina D= 400 UI/zi, expunere la lumina ultravioleta, lumina solara. Tratament curativ: administrare zilnica de vitamina D3 poate produce vindecarea in 2-4 saptamani . Dupa vindecarea completa doza de vitamina D poate fi scazuta la doza profilactica de micrograme/zi 58. Hepatitele cronice: clasificare: a) hepatita cronica persistenta b) hepatita cronica lobulara c) hepatita cronica agresiva medie d) hepatita cronica agresiva severa

59. Hepatita cronica: ingrijiri - repaus fizic si psihic - se recomanda climatoterapie - se va evita frigul deoarece creste efortul hepatic - se va asigura un regim complet, normocaloric, bogat in proteine - se recomanda vitaminoterapie, glucice, aminoacizi 60. Anemia feripriva Carenta martiala poate fi agravata de: aport deficitar, deficit de absorbtie, pierderi de fier prin sangerari repetate, deturnarea fierului Tablou clinic: - debutul se situeaza dupa 5-6 luni la copilul nascut ka termen si la 2-3 lni la premature - se manifesta prin: apatie, oboseala, somnolenta, transpiratii abundente, incetinirea cresterii ponderale, anorexie - perioada de stare: paloare, par uscat, unghii friabile, splenomegalie, tahicardie, hipotonie musculara Date biologice: fier seric sub 60 gamma% Tratament: - dieta echilibrata a mamei in cursul sarcinii - profilaxia prematuritati - alimentatie artificiala cu preparate de lapte imbogatit cu Fe - corectarea deficientelor nutritionale 61. Anemii hemolitice: clasificare a) Anemii hemolitice corpusculare: - microsferocitoza ereditara: cea mai frecventa anomalie de structura a membranei eritrocitare - deficitul de G6PD ( glucozo-6 fosfat dehidrogenaza) - hemoglobinopatii - talasemii b) Anemii hemolitice extracorpusculare - boala hemolitica a nou-nascutului prin incompatibilitate Rh - boala hemolitica a nou-nascutului prin incompatibilitate ABO 62.Purpura trombocitopenica imuna: Tablou clinic: - debutul este de obicei acut 1-4 saptamani dupa o infectie virala - manifestari: eruptie purpurica, epistaxis, melena, hematemeza Date de laborator: trombocite scazute, prezenta anemiei, hemostaza normala, Tratament: - repaus la pat - controlul hemoragiilor severe - tratament de fond: imunoglobuline iv, corticoterapie, splenectomie, imunosupresive - progesterone la fete

63. Hemofilia de tip A: = deficitul de factor VIII Simptomatologie: - normal factorul VIII C = 100% - hemoragii externe: plagi, epistaxis, hematurie, - hemoragii interne si intratisulare: hematoame subcutanate, intra si interviscerale, intracavitare Tratament: - studiul AND - determinarea factorului VIII C - dozarea factorilor VIII IX la fat - preparate ce contin factorul VIII: sange proaspat, plasma proaspata, crioconcentrat de factor VIII, factor VIII purificat Tratament adjuvant: analgezice pt combaterea durerii, corticoterapie, EACA inhibitor al fibrinolizei Hemostaza locala si alte tratamente locale: - gheata, compresiune, hemartroze, extractii dentare 64. Leucemia acuta limfoblastica: Tablou clinic: - anemie - anorexie, astenie, indispozitii, modificarea starii generale - febra, paloare, durere, sangerare - in perioada de stare manifestarile clinice sunt legate de: a) insuficienta medulara scaderea nr de leucocite, hematii, trombocite - bolnavii vor prezenta unul sau mai multe din sindroamele: anemic, infectios, hemoragic b) infiltrarea blastica( viscerala) - adenopatii, hepatosplenomegalie, dureri osoase si articulare Investigatii de laborator: - examenul sangelui periferic - ex maduvei osoase 65. Limfoamele maligne: clasificare: a) Boala Hodgkin este mai frecventa la baieti intre 6-7 ani si 10-11 ani. - semne generale: febra, prurit, transpiratii, pierdere ponderala - hipertrofia progresiva a organelor limfatice: adenopatie, splenomegalie - stadializarea este necesara pt alegerea celui mai adecvat protocol terapeutic. b)Limfoame maligne nonhodgkiniene - sunt mai frecvente ca boala Hodgkin - pot aparea in orice loc cu tesut limfoid, timus, ficat, splina - localizari extralimfatice: oase, maduva spinarii, SNC, piele si testicul - simptomele variaza in functie de localizarea leziunilor, tipul cellular si gradul de diseminare: 1) Limfomul limfoblastic:compresia cailor aeriene, pleurezie 2) LNH cu cellule mici nonclivate: durere abdominala, distensie, ascita, alterarea functiei renale, obstructie urinara 3) LNH cu cellule mari: adenopatii periferice