Sunteți pe pagina 1din 20

CUPRINS

ARGUMENT.........2 1. DEFINIRE .CARACTERIZAREA COMPORTAMENTULUI AGRESIV.3 2. CAUZE DECLANATOARE..........................6 3.COMBATEREA COMPORTAMENTULUI VIOLENT N MEDIUL COLAR......................................................................................................................11 4. IMPACTUL N MEDIUL COLAR...........................16 CONCLUZII....19 BIBLIOGRAFIE..20

Argument
Violenta umana este, fara ndoiala, una dintre temele recurente ale societatilor contemporane. Preocuparea pentru manifestarile de violenta, dilemele privind cresterea criminalitatii si a cauzelor ei, strategiile de prevenire si combatere a acestor fenomene reprezinta subiecte de reflectie pentru lideri de opinie, politicieni, jurnalisti si, mai ales, pentru cercetatori din diferite domenii ale stiintelor sociale. Violenta scolara este doar una dintre manifestarile violentei cotidiene. Dezbaterile privind relatia ntre conceptul de drept la siguranta si mediul scolar au capatat n Europa o dezvoltare continua si constanta, cu diferente de la tara la tara, devenind oficial o problema politica n urma unei ntlniri a expertilor, organizata de Comisia Europeana la Utrecht, n anul 1997. Mass-media acorda din ce n ce mai multa atentie violentei, contribuind la constientizarea si cresterea interesului public fata de violenta tinerilor, inclusiv fata de violenta scolara. Cu ce forme de violenta ne ntlnim n scoli, care sunt cauzele care determina violenta scolara, de ce unii copii adopta modalitati de comportament violent n relatiile lor cu colegii, cu prietenii, cu profesorii, cu parintii, de ce unii profesori instituie relatii de putere, exprimate prin violenta la adresa elevilor, sunt doar unele dintre ntrebarile la care trebuie sa gasim raspunsuri pentru a asigura n scoli un climat pozitiv si pentru a tine sub control violenta interpersonala. Violenta n scoli este o problema n mod special delicata. Alta data scoala, definita ca institutie de educatie publica, era considerata ca un spatiu sacru al nvatarii, relativ autonom fata de societatea adultilor, cu problematica ei complexa legata de viata. Astazi, lumea scolii a capatat o permeabilitate crescuta, asimilnd tensiunile si disfunctionalitatile societatii. Scoala a devenit un spatiu n care se confrunta valorile si practicile traditionale, care structureaza procesul nvatarii academice, cu sisteme de valori mai ample, mai dificil supuse unei structurari riguroase si controlului social, generate de nvatarea sociala, n care media intervine ca agent formator cu un potential de fascinatie si atractivitate net superior. n acest context, studiul de fata si-a propus sa ofere o imagine asupra dimensiunii fenomenului de violenta n scoala romneasca, identificnd, totodata, cauzele si factorii care l determina.

1. Definire. Caracterizarea comportamentului agresiv


Agresiunea reprezint unul din comportamentele sociale extrem de greu de definit. nelesul acordat de un cercettor sau altul depinde de perspectiva teoretic adoptat. n plus, ceea ce este considerat a fi agresiv depinde de standardele sociale i culturale ale perceptorului. Exist culturi care privesc violena ca pe ceva firesc, necesar chiar. Eric Debarbieux, specialist in problematica violentei in mediul scolar ,ofera o definitie prin care surprinde ansamblul fenomenului violentei: Violenta este dezorganizerea brutala sau continua a unui sistem personal, colectiv sau social si care se traduce printr-o pierdere a integritatii , ce poate fi fizica, materiala sau psihica. Aceasta dezorganizare poate sa opereze prin agresiune, prin utilizarea fortei, constient sau inconstient, insa poate exista si violenta doar din punctul de vedere al victimei, fara ca agresorul sa aiba intentia de a face rau. Termenul de agresivitate vine din latinescul adgradior, care inseamna a merge catre, si a evoluat apoi in agredire, ce semnifica a merge catre cu un spirit belicos, cu tendinta de a ataca. In sens etimologic, notiunea de agrEsivitate trimite la o potentialitate individuala, la capacitatea de a infrunta un obstacol, de a se confrunta cu altul si a nu da inapoi in caz de dificultate. Agresivitatea este comportamentul caracterizat prin reacii brutale, distructive, de atac manifestate prin: reacii afective (intimidarea celorlali) reacii verbale (injurii, cuvinte amenintoare) reacii fizice (lovire, bti, rniri) Agresivitatea poate fi considerat a fi o caracteristic a acelor forme de comportament orientate n sens distructiv, n vederea producerii unor daune, fie ele materiale, moral-psihologice sau mixte. Privite din perspectiva scopului urmrit, unele conduite agresive sunt orientate n direcia producerii unui ru n timp ce altele sunt orientate n direcia Formele de agresiune sunt variate i nglobeaz orice reacie direct sau indirect, activ sau pasiv, motorie sau verbal, destinat s aduc un prejudiciu altuia. Exista trei teorii expilcative ale comportamentului agresiv : - agresivitatea este inascuta, pozitie sustinuta de autori precum Sigmund Freud si Konard Lorenz.In viziunea lui Freud oamenii se nasc cu instinctul de a agresa si de a fi violenti.

- agresivitatea e un raspuns la frustrare. Cei care sustin aceasta afirmatie pleaca de la convingerea ca agresivitatea este determinata de conditiile externe. Cea mai populara si cea mai cunoscuta este teoria frustrare- agresiune formulata de J.Dollard. Teoria lui Dollard a fost supusa ulterior unor revizii. - agresivitatea este un comportament social invatat. Aceasta pozitie este legata, in special, de numele lui A.Bandura, care formuleaza teoria invatarii sociale a agresivitatii. Conform acestei teorii, comportamentul agresiv se invata prin mai multe modalitati: direct prin recompensarea sau pedespirea unor comportamente; prin obervarea unor modele de conduita ale altora, mai ales ale adultilor. Sub eticheta violenta descoperim o diversitate de forme de conduita , care descriu , sub aspectul intensitatii, o linie continua: la intensitatea cea mai mica, violenta presupune confruntarea vizuala, poreclirea, tachinarea, ironizarea, imitarea in scop denigrator; refuzul de a acorda ajutor, bruscarea, lovirea cu diverse obiecte, palmuirea impingerea, injunghierea si impuscarea sunt forme de intensitate crescuta ale violentei. Acesta are drept rezultat diverse grade de lezare a celuilalt, moartea, trauma psihologic, marginalizarea sau excluderea dintr-un grup social. n mediul colar violena se exprim prin agresiune verbal, excludere intenionat, intimidare, btaie, hruire/abuz sexual i port arme. Acest tip de violen poate fi orientat mpotriva elevilor, a personalului didactic, a reprezentanilor unei instituii i comuniti. Violena colar afecteaz starea de sntate mentala, cauznd fric, anxietate. Agresivitatea are efecte negative asupra sntii fizice i mentale, precum i asupra dezvoltrii sociale a elevilor. Att victimele, ct si agresorii pot suferi diverse traume fizice sau chiar moartea. Comportamentul agresiv are legtur cu o serie de probleme psihice: traume, stres, afectarea ataamentului, diminuarea stimei de sine, etc. Tinerii supui violenei prezint un comportament de risc ridicat asociat cu anxietate i neputin dobndit. Aceste comportamente de risc includ: abuzul de substane, absenteismul colar sau exmatricularea , relaii sexuale precoce, iar n unele cazuri sentimente de autoblamare i autoculpabilizare care pot genera un comportament suicidar. Violena poate deveni un cerc vicios: elevii care au fost agresai au tendina de a avea puini prieteni cu care s poat comunica uor i adesea au sentimentul izolrii i al singurtii. Asemenea tineri simt incapacitatea lor de a se angaja n situaii sociale, se simt neajutorai i incapabili s controleze propriul mediu. Acest fapt determin diverse grade de marginalizare, punndu-l pe copil

ntr-o ipostaz de confruntare personal cu ceilali, ceea ce mpiedic formarea unor deprinderi sociale non-violente. Aceti elevi, la randul lor, au tendina de a-i agresa pe ceilali. Violena influenez n mod negativ educaia eficient. Elevii care sunt victime ale actelor violente absenteaz de la coal, prezint probleme de concentrare, ntreaga lor dezvoltare cognitiv fiind afectat. Elevii expui violenei colare fie refuz s frecventeze coala din cauza ameninrilor, fie poart la ei diverse arme pentru a se apra. n multe cazuri elevii sunt exmatriculai din coal datorit numeroaselor acte de violen pe care le comit. La nivelul corpului profesoral apare sindromul bourn out, stare de epuizare psihica ce apare ca rezultat al confruntrii ndelungate cu probleme de disciplin, acte de violen, precum i cu ameninri de natur agresiva din partea elevilor. Comportamentele agresive au o evoluie lent, deseori acestea se declaneaz dup o lung perioad de timp. Agresivitatea, n ceea ce i privete pe elevi, se definete printr-o palet larg de comportamente, cum ar fi lipsa cooperrii cu profesorii precum i un nivel sczut de autocontrol. Comparativ cu colegii lor, elevii cu comportament agresiv prezint urmtoarele caracteristici: - se ceart mai mult - amenin - mbrncesc ali elevi mai des De asemenea, elevii cu acest tip de comportament se mai pot identifica i prin urmtoarele aspecte: - rspund obraznic adulilor cnd sunt mustrai - se enerveaz rapid - uneori argumentele lor sfresc n furie - sunt lipsii de autocontrol -reacioneaz negativ la critic -sunt incapabili sa accepte ideile altora Pe lng aceste caracteristici definitorii, aceti elevi prezint si o lips a controlului asupra dispoziiilor (strilor) lor ceea ce i aduce n conflict cu ali elevi i cu adulii. n situaii de conflict ei nu sunt pregtii s fac compromisuri i rspund necorespunztor reaciilor egalilor lor. Lipsa lor de cooperare n clas se transform n imposibilitatea de a urma instruciunile i inabilitatea de a respecta cererile profesorilor. Aceti elevi au dificulti n realizarea corect a temelor i continuitatea muncii n timp. Pe parcursul liceului abilitile de cooperare ale acestor elevi scad, ei particip tot mai puin la munca de la coal, depun din ce n ce mai puin efort pentru activitile colare. Elevii cu acest tip de comportament i pierd interesul pentru coal, iar actele minore de agresivitate cresc odat cu 5

vrsta.

2. Cauze declanatoare
Violenta scolara este asociata, in general, cu zonele urbane dificile, cu periferiile. De aceea, cand se vorbeste despre violenta in scoala, se considera drept surse favorizante atat factori exteriori scolii factorul familial, factorul social, factorul individual, ct si un factor intern scolii scoala ca sursa de violenta. nelegerea determinismului unui astfel de comportament faciliteaz identificarea modalitilor optime de intervenie n astfel de cazuri. Agresivitatea se manifesta fie sub forma unor crize de furie accentuate i frecvente, fie sub forma comportamentelor agresive sau impulsivitii accentuate. O intervenie optim poate reduce agresivitatea. Pe de alt parte, tratarea cu superficialitate sau lipsa de implicare n corectarea unui astfel de comportament poate favoriza apariia comportamentului agresiv i mai trziu a comportamentului antisocial. Copiii care denot agresivitate se pare c au nivel sczut de autocontrol, fapt ce i determin s reacioneze agresiv la critic i i face incapabili s accepte ideile celorlali. n situaii de conflict rspund necorespunztor la reaciile celorlali. Asa cum arat multe studii, interaciunea cu mediu ne d posibilitatea s ne construim prerechizitele de a gestiona anumite situaii. Astfel ,,carenele comportamentale,, pot fi explicate i prin lipsa unui input specific, pentru a nva rspunsul la un anumit stimul. Un factor foarte important n dezvoltarea personalitii copilului este familia, dup cum e subliniat acest lucru i n literatura de specialitate. Astfel, relaia cu familia poate reprezenta un factor declanator a comportamentului agresiv. n familiile n care exist copii cu probleme comportamentale, prinii au adesea sentimentul c trebuie s i amenine, s i pedepseasc mereu, c triesc evenimente predominant negative si c abia mprtesc momente plcute. Mediul familial reprezinta, probabil, cea mai importanta sursa a agresivitatii elevilor. Multi dintre copiii care prezinta un profil agresiv provin din familii dezorganizate, au experienta divortului parintilor si traiesc in familii monoparentale. Echilibrul familial este perturbat si de criza locurilor de munca, de somajul ce-I atinge pe foarte multi parinti. Parintii sunt confruntati cu numeroase dificultati materiale, dar si psihologice, pentru ca au sentimentul devalorizarii, al esecului. In aceste conditii, ei nu mai sunt sau sunt putin disponibili pentru copiii lor. Pe acest fundal apar apoi probleme familiale foarte grave care-i afecteaza profund pe copii: violenta intrafamiliala, consumul de alcool, abuzarea copilului, neglijenta, la care se adauga si importante carente educationale lipsa 6

de dialog, de afectiune, inconstanta in cerintele formulate fata de copil (treceri de la o extrema la alta, de la o permisivitate exagerata la restrictii foarte dure), utilizarea mijloacelor violente de sanctionare a copilului pe motiv ca bataia-i rupta di rai. Sunt si parinti care privilegiaza in mod exagerat relatia afectiva in detrimentul rolului educativ pe care ar trebui sa-l aiba in raporturile cu copiii lor: nu le impun nici un fel de interdictii, de reguli, emit putine exigente si cauta sa evite conflictele. Aceasta absenta cvasitotala a constrangerilor (in afara scolii) il va determina pe elev sa adopte in scoala comportamente de refuz a exigentelor profesorilor. Copiii se simt adesea la fel, au sentimentul c prinii se ceart cu ei mereu i sunt nemulumii. Acest dezechilibru ntre experienele pozitive si negative duce la formarea unor expectane negative att n ceea ce i privete pe prini, ct i pe copii. Atenia prinilor si a copilului se centreaz asupra evenimentelor negative, dei experienele pozitive au loc n continuare, ele abia mai sunt percepute. La randul sau, mediul social contine numeroase surse de natura sa induca, sa stimuleze si sa intretina violenta scolara: situatia economica, slabiciunea mecanismelor de control social, inegalitatile sociale, criza valorilor morale, mass-media, disfunctionalitati la nivelul factorilor responsabili cu educatia tinerilor, lipsa de cooperare a institutiilor implicate in educatie. Pentru fostele tari comuniste, conjunctura economica si sociala provoaca anumite confuzii in randul tinerilor, care incep sa se indoiasca de eficacitatea scolii, de utilitatea stiintei. sI aceasta cu atat mai mult cu cat constata ca scoala nu ii asigura insertia profesionala. Valorile traditionale vehiculate in scoala munca, meritul, efortul cunosc o eroziune vizibila. Un mediu social in criza (criza locurilor de munca, criza familiei, criza valorilor) afecteaza profund dezvoltarea personalitatii copilului. Trasaturile de personalitate ale elevului sunt si ele intr-o stransa corelatie cu comportamentele violente, la acestea adaugandu-se problemele specifice varstei adolescentei. Adolescenta este o perioada de transformari profunde pe plan fizic, psihic si social. Acum adolescentul este fericit, se simte bine bine in pielea sa si doua ore mai tarziu este trist, deprimat, descurajat. Adeseori, el oscileaza intre sentimentul de putere, de forta si sentimentul de indoiala, de descurajare, de scadere a stimei de sine. Pentru a se apara de aceste emotii, adolescentii dezvolta reactii de provocare, de agresivitate, de opozitie fata de parinti si profesori. In aceasta perioada atat de dificila, dialogul parinti-copii si profesor-elev este absolut necesar. Adolescentul doreste sa fie inteles, are nevoie de dragoste, de securitate afectiva dar, de cele mai multe ori, el nu recunoaste si nu exprima acest lucru. Nu intamplator se afirma ca violenta 7

scolara pleaca, in primul rand, de la un deficit de comunicare. A lupta contra violentelor scolare inseamna a ameliora calitatea relatiilor si a comunicarii intre toate persoanele angrenate in actul educational. Scoala insasi poate reprezenta o sursa a unor forme de violenta scolare si acest lucru trebuie luat in considerare in conceperea diferitelor programe de prevenire si stapanire a violentei. Scoala este un loc unde elevii se instruiesc, invata, dar este si un loc unde se stabilesc relatii, se promoveaza modele, valori, se creeaza conditii pentru dezvoltarea cognitiva, afectiva si morala a copilului. Clasa scolara constituie un grup ai carui membrii depind unii de altii, fiind supusi unei miscari de influentare reciproca ce determina echilibrul functional al campului educational. Fiecare grup cere de la membrii sai diferite forme de comportament. Insusi actul predariiinvatarii este un proces relational, iar gestiunea acestor relatii se inscrie in ceea ce unii autori numesc managementul clasei scolare, si anume setul de de activitati prin intermediul carora profesorul promoveaza comportamentul adecvat al elevului si elimina comportamentul inadecvat, dezvolta relatii personale bune si un climat socio-emotional pozitiv in clasa, stabileste si mentine o organizare eficienta si productiva a clasei. Mediul educaional poate fi att factor care determin acest comportament ct i ,,scena de manifestare ,, a unui astfel de comportament. O interventie optima este acela de a orienta, n mod contient, atenia asupra evenimentelor pozitive, deoarece acestea trebuie evideniate mai mult dect cele negative. Este important s se intervina cu programe de prevenie a agresivitii deoarece aceasta poate degenera n comportamente antisociale sau delicven. Comportamentele violente ale elevului isi pot avea originea si intr-un management defectuos al clasei scolare, mai exact intr-o lipsa de adaptare a practicilor educationale la o populatie scolara considerabil schimbata. Se afirma ca prima dorinta a formatorului este aceea de a exercita o putere. Dand curs acestei dorinte inconstiente, profesorul poate influenta negativ relatia cu elevul, deoarece va cauta sa-l mentina intr-o situatie de dependenta, de subordonare neconditionata. Pentru aceasta, profesorul poate recurge la diferite modalitati de coercitie, descurajand astfel formarea unor personalitati autonome, independente, ca urmare, in grupurile conduse autoritar, se acumuleaza tensiuni, frustrari, ce determina comportamente agresive, ostilitati intre membrii grupului, in timp ce fata de lider se manifesta o atitudine de supunere. Relatia de autoritate influenteaza si tipul de comunicare. De cele mai multe ori, comunicarea este lateralizata, adica profesorul e cel care emite si care monopolizeaza comunicarea, iar elevul 8

ramane doar un receptor pasiv. Comunicarea intre elevi in cadrul unor grupuri de lucru este destul de restransa, iar opiniile elevilor cu privire la viata clasei sunt prea putin luate in considerare. Nevoia de expresie si de comunicare e o nevoie fundamentala a oricarui individ, iar grupul scolar este un loc privilegiat de satisfacere a acestor nevoi. Nesatisfacerea lor antreneaza inevitabil o frustrare ce se va traduce prin comportamente agresive. Si alte componente ale atitudinii profesorului fata de elevi pot genera situatii conflictuale ori comportamente violente ale elevilor. Unii profesori adopta o atitudine de ignorare dispretuitoare a elevilor, corelata cu tendinta de evaluare a lor in termeni constant negativi si depreciativi. Indiferenta profesorilor este cea mai importanta manifestare a dispretului fata de elevi. Sunt numerosi elevii care sufera ca urmare a acestor judecati negative ale profesorului, pentru ca ele vin sa intareasca propriul lor sentiment de indoiala, de descurajare, de lipsa de incredere in fortele proprii. Acest dispret, o data interiorizat, poate antrena un ansamblu de consecinte in plan comportamental: lipsa de comunicare, pasivitatea la lectie, indiferenta sau, dimpotriva, perturbarea lectiilor, dezvoltarea unor atitudini ostile, provocatoare. De multe ori, in mod inconstient, profesorul introduce diferentieri intre elevi in functie de performanta atinsa. Astfel de diferentieri se traduc in atitudini ale profesorului care ii defavorizeaza pe elevii cu realizari mai modeste. Aceasta atitudine a profesorului poate determina din partea elevilor sustragerea de la activitati, indiferenta fata de ceea ce se intampla in clasa, absenteismul, refuzul de a-si face temele, violentele verbale fata de colegi si chiar fata de profesori, comportamente agresive. Elevul aflat in situatia de esec si care este pus de nenumarate ori in fta unor sarcini de invatare pe care nu le poate rezolva traieste o angoasa profunda. Elevul sufera pentru ca si-a deceptionat parintii si profesorii, pentru ca este dispretuit de colegi, isi pierde stima de sine, increderea in capacitatea de a reusi chiar si in domeniile in care nu se afla in situatia de esec.acesta este momentul in care pot sa apara conduitele violente ce se traduc prin: depresie, spirit de revansa si revalorizare, manifestari de provocare, dispret reorientat catre altii, lipsa de interes fata de viata in general. In contextul actual, esecul scolar devine repede sinonim cu esecul in viata. Aceasta situatie il raneste pe individ, ii afecteaza imaginea pe care o are despre propri valoare si, de aceea, el incearca sa-si ia revansa intr-un fel. Nu in ultimul rand, modul in care profesorul distribuie sanctiunile, abuzul de masuri disciplinare, de pedepse, influenteaza climatul si calitatea vietii scolare.orice profesor stie ca pedeapsa, ca remediu, nu are efecte pozitive decat in mod circumstantial si pe termen scurt. De cele mai multe ori, ea produce reactii emotionale negative, creeaza tensiuni, anxietate, frustrari, conflicte 9

si deteriorarea relatiilor profesor-elev. Pentru ca o sanctiune sa fie eficace, ea trebuie sa aiba un sens, sa fie integrata intr-un sistem coerent care leaga respectarea regulilor, a normelor scolare de natura actului comis si de tipul de sanctiune. Sanctiunea trebuie sa se alfle intr-un raport logic cu actul sanctionat. De asemenea, o alt cauz foarte des invocat pentru conduitele impulsive ale elevilor este i cea legat de stima de sine. Foarte muli cercettori consider c persoanele care au tendine agresive, au n general o stim de sine sczut, nu au ncredere n propriille fore i capaciti. Oprindu-m ns la dimensiunea dezvoltrii copiilor, e mai mult dect important construirea unui cadru de dezvoltare optim din punct de vedere psihoemoional. Agresivitatea nu e altceva dect o barier n dezvoltarea optim a copiilor. Diminuarea agresivitii poate constitui un factor de succes personal (pentru cei n rndul crora se intervine) i social.

10

3. Combaterea comportamentului violent n mediul colar


Prevenirea violentei scolare este cel mai important aspect n raspunsul pe care societatea l poate da acestui fenomen social. Sistemul educational, desi dispune de autonomie, este o realitate sociala ce se afla n interactiuni complexe cu societatea n general. De aceea, strategia de prevenire a violentei scolare nu poate fi o veriga izolata a prevenirii violentei generale; o asemenea strategie, atunci cnd este realista si, deci, eficienta, are consecinte asupra societatii la nivel general. Totusi, pentru a da o dimensiune de specificitate prevenirii violentei scolare, este necesar sa optam pentru un model de prevenire adaptabil realitatii sociale care este scoala. a)Interventii la nivel individual Identificarea timpurie a elevilor cu potential violent si a cauzelor care pot determina manifestari de violenta a acestora, prin implicarea cadrelor didactice si a personalului specializat (consilieri scolari, psihologi, asistenti sociali, mediatori). Elaborarea si derularea unor programe de asistenta individualizata pentru elevii implicati (ca autori sau ca victime) n cazuri de violenta, prin care sa se urmareasca: - constientizarea consecintelor actelor de violenta asupra propriei persoane si asupra celorlalti (colegi, cadre didactice, parinti, prieteni etc.); - prevenirea aparitiei dispozitiilor afective negative (resentimentul, suspiciunea excesiva, iritabilitatea, ostilitatea, negativismul); - ameliorarea imaginii de sine (atitudine pozitiva fata de sine, evaluarea corecta a calitatilor si a defectelor personale, perceptia pozitiva a experientelor de viata, proiectarea unor experiente pozitive pentru viitor); - dezvoltarea autonomiei (rezistenta fata de expectantele si evaluarile celorlalti prin cristalizarea unui cadru intern de referinta, valori personale pozitive); - dobndirea autocontrolului privind impulsurile violente si a capacitatii de autoanaliza a propriului comportament. Implicarea activa a elevilor cu potential violent sau care au comis acte de violenta n programe de asistenta derulate n parteneriat de catre scoala si alte institutii specializate (Politia comunitara, Autoritatea pentru Protectia Copilului si Adoptie, autoritatile locale, 11

Biserica, alte organizatii specializate n programe de protectie si educatie a copiilor si a tinerilor). Valorificarea intereselor, aptitudinilor si capacitatii elevilor care au comis acte de violenta prin implicarea acestora n activitati scolare si extra-scolare (sportive, artistice etc.). Responsabilizarea elevilor cu comportament violent prin aplicarea unor masuri de interventie cu potential educativ si formativ; evitarea centrarii exclusiv pe sanctiune si eliminarea din practica educationala a unor sanctiuni care contravin principiilor pedagogice (de exemplu, sanctionarea comportamentului violent prin nota, repetentie, exmatriculare etc.). Identificarea si asistarea elevilor care au fost victime ale violentei scolare prin implicarea cadrelor didactice, a personalului specializat (consilieri scolari, psihologi, asistenti sociali, mediatori), a parintilor. b)Interventii la nivel relational Recomandari privind familia: Informarea parintilor cu privire la serviciile pe care le poate oferi scoala n scopul prevenirii violentei scolare si ameliorarii relatiilor parinti-copii (consiliere, asistenta psihologica, mediere);implicarea n astfel de activitati a personalului specializat (consilieri scolari, psihologi). Acordarea de sprijin familiilor care solicita asistenta si orientarea acestora catre serviciile specializate. Colaborarea scolii cu familiile elevilor cu potential violent sau care au comis acte de violenta, n toate etapele procesului de asistenta a acestora (informarea, stabilirea unui program comun de interventie, monitorizarea cazurilor semnalate); organizarea de ntlniri n scoala, vizite n familii, programe extrascolare cu participarea comuna a elevilor, a parintilor, a cadrelor didactice si a specialistilor. Initierea unor programe destinate parintilor, centrate pe constientizarea, informarea si formarea cu privire la dificultatile de adaptare a copiilor la mediul scolar si la diferite aspecte ale violentei scolare (forme, cauze, modalitati de prevenire, parteneri). Semnalarea de catre scoala a cazurilor de familii cu un comportament violent fata de copii si implicarea n rezolvarea acestora (n cazuri extreme, participarea la procedurile de 12

plasament familial); colaborarea scolii cu institutii cu responsabilitati n acest domeniu, precum Autoritatea Tutelara, Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie, Consiliile Judetene pentru protectia copilului, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, politie. Recomandari privind scoala: Elaborarea unor strategii coerente de prevenire si interventie, care sa fie fundamentate pe diagnoza situatiei existente si sa fie incluse n planul de dezvoltare institutionala; initierea unor programe care sa raspunda unor situatii specifice unitatii de nvatamnt respective (identificarea riscurilor n contextul concret al scolii, a actorilor cu potential violent sau cu risc de a deveni victima), cu implicarea activa a elevilor ca actori si ca parteneri cheie; Transformarea regulamentului de ordine interioara, specific fiecarei scoli, din instrument formal n mijloc real de prevenire, prin: - definirea clara si functionala a criteriilor de disciplina scolara si de conduita n scoala a tuturor actorilor scolari (elevi, profesori); - adaptarea prevederilor la contextul specific n care functioneaza institutia; - consultarea tuturor actorilor de la nivelul scolii (elevi, cadre didactice, parinti) n definirea si aplicarea prevederilor acestuia; - operationalizarea continutului la nivelul activitatii didactice concrete, prin negocieri directe ntre profesor si elevi. Interventii la nivel curricular: - Dezbaterea, n timpul orelor de consiliere si orientare, a situatiilor de violenta petrecute n scoala sau n vecinatatea acesteia si ncurajarea exprimarii opiniei elevilor privind aceste situatii si posibile cai de solutionare. - Valorificarea temelor relevante pentru problematica violentei, care se regasesc n curriculumul diferitelor discipline scolare (drepturile si ndatoririle individului, libertate si norma/regula de comportament, decizie si consecintele deciziilor, abilitati sociale etc.), prin utilizarea unor strategii activ-participative (studiu de caz, joc de rol, analiza critica a mesajelor audio-vizuale cu continut violent, problematizare etc.), care sa conduca la constientizarea si dezvoltarea unei atitudini critice a elevilor fata de problematica violentei scolare. - Derularea unor programe si activitati extrascolare pe tema combaterii violentei scolare (de exemplu: saptamna anti-violenta; jocuri, concursuri si expozitii tematice; ntlniri cu specialisti 13

care sa prezinte n mod interactiv teme legate de violenta scolara, la care sa participe elevi, cadre didactice si parinti). Organizarea de programe de informare a elevilor privind modalitatile adecvate de gestionare a unor situatii concrete de violenta, centrate pe dezvoltarea unor competente de auto-control, negociere a conflictelor, comunicare, mijloace de auto-aparare. Initierea unor programe de educatie intra- si inter-generationala si de educatie parentala prin care sa se urmareasca mbunatatirea relatiilor dintre actorii de la nivelul scolii (copiiparinti-cadre didactice-conducerea scolii). Sensibilizarea profesorilor fata de problematica violentei (forme de violenta, cauze generatoare, mecanisme de prevenire, strategii de ameliorare, cadru legislativ si institutional) prin activitati de formare derulate la nivel local: cursuri de formare incluse n planurile de dezvoltare, cercuri pedagogice tematice, comisii metodice, schimburi de experienta. Cresterea transparentei evaluarii rezultatelor elevilor (criterii, metode), n scopul diminuarii tensiunilor care conduc la aparitia unor situatii de violenta (ntre elevi si profesori sau ntre elevi); monitorizarea la nivel institutional a cadrelor didactice care utilizeaza notarea ca mijloc de sanctionare a comportamentelor sau atitudinilor elevilor, n scopul corectarii acestor situatii. Asigurarea unui mediu scolar adecvat pentru derularea activitatilor didactice n conditii optime, prin: - evitarea supraaglomerarii colectivelor de elevi, att la nivelul scolii, ct si la nivelul claselor; - decongestionarea programului scolar al elevilor; - asigurarea de personal didactic calificat si suficient numeric; - ncadrarea unor specialisti n domeniul comunicarii (mediatori, consilieri, psihologi, asistenti sociali); - asigurarea unui serviciu de paza permanent; ncadrarea de personal de supraveghere si securitate suficient. Dezvoltarea unor strategii focalizate pe prevenirea si controlul fenomenelor de violenta care apar n zona din jurul scolii, care sa solicite implicarea activa a partenerilor locali (de exemplu, solicitarea autoritatilor locale n vederea exercitarii atributiilor de control al destinatiilor spatiului proxim scolii si eliminarea situatiilor n care acesta este utilizat pentru: baruri, jocuri video, comert ambulant necontrolat etc.).

14

La nivel comunitar: Initierea unor programe de sensibilizare a comunitatii privind fenomenul de violenta scolara (institutii responsabile: Inspectorate Scolare Judetene, unitati scolare, Autoritatea pentru Protectia Copilului, politie, primarie, ONG-uri). La nivel social: Organizarea de campanii sociale, prin utilizarea diferitelor canale de comunicare publica, n scopul constientizarii fenomenului de violenta scolara (institutii responsabile: Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul de Interne, Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie, ONG-uri). Stimularea cooperarii inter-institutionale si implicarea societatii civile n initierea, derularea, monitorizarea si evaluarea unor programe anti-violenta la nivel national (institutii responsabile: Ministerul Educatiei si Cercetarii). Includerea unor teme privind violenta scolara n programele de formare continua a cadrelor didactice (institutii responsabile: Ministerul Educatiei si Cercetarii, Consiliul National de Formare a Personalului Didactic din nvatamntul Preuniversitar, furnizori de formare). Dezvoltarea, n cadrul ofertei nationale de curriculum la decizia scolii, a unor discipline optionale centrate pe preventia violentei134 (institutii responsabile: Ministerul Educatiei si Cercetarii, Consiliul National pentru Curriculum). Multiplicarea masurilor de reducere a violentei exprimata n media violenta verbala, pornografie si imagini cu continut violent (institutii responsabile: Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Culturii, Consiliul National al Audio-Vizualului, ONGuri). Diversificarea programelor de asistenta sociala adresate familiilor dezavantajate din punct de vedere socio-economic, categorie care prezinta un risc accentuat n manifestarea unor comportamente violente ale copiilor (institutii responsabile: Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerul Educatiei si Cercetarii, organizatii ale societatii civile). Dezvoltarea si aplicarea cadrului legislativ privind violenta n general si cea direct legata de minori, n special, prin elaborarea de metodologii concrete de punere n practica a acestora (institutii responsabile: Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Justitiei, comisiile juridice din Parlamentul Romniei, Ministerul Administratiei si Internelor).

15

4. Impactul n mediul colar


Studiu de caz (realizat pe baza anchetei cu directorul scolii, cu consilierul scolar si cu cei doi elevi). Fratii: M.B. , 14 ani, elev n clasa a VIII-a; M.G. , 12 ani, eleva n clasa a V-a scoala cu clasele I-VIII, mediul urban. M.B. si M.G. sunt frate si sora, cu vrste de 14, respectiv 12 ani. Ei sunt elevi n clasa a V-a, respectiv n clasa a VIII-a a unei scoli generale situata ntr-un cartier marginas al orasului T. M.B. si M.G. provin dintr-o familie reorganizata. Tatal natural al copiilor este decedat, iar mama s-a recasatorit cu actualul sot, copiii urmnd sa preia numele acestuia. Familia are acum sase membri: doi adulti (mama si tatal vitreg) si patru copii proveniti din prima casatorie a mamei (de 18, 14, 12 si 7 ani). Tatal vitreg are, de asemenea, patru copii, dar acestia locuiesc separat. Ambii parinti sunt fara ocupatie. Veniturile familiei sunt asigurate din alocatia copiilor, din ajutorul social si din micul comert cu lucruri din strainatate (pe care l practica mama). Actualul tata a facut nchisoare pentru furt, iar mama are la politie dosar pentru prostitutie. Copiii cei mari mai obtin bani dinvnzarea de fier vechi sau de lucruri furate (de catre altii, conform declaratiilor elevului subiect al studiului de caz). Conditiile de locuit sunt improprii. Copiii declara ca au locuit initial la bloc (cu chirie), iar acum s-au mutat pentru ca parintii nu faceau fata cheltuielilor (M.G.). n prezent locuiesc n casa unui personaj dubios, despre care cadrele didactice din scoala nu au nici o informatie (cine este, cu ce se ocupa etc.). Locuinta dispune de doua camere: ntr-una dorm parintii si doi dintre cei patru copii din familie, iar n cea de-a doua, proprietarul si cei doi elevi intervievati. Nu platim chirie. Am ajutat cu totii la curatenie. Aceasta era o casa n care locuiau oamenii strazii,plina de murdarie. Amajutat la curatenie, iar pentru asta, C. [proprietarul] nu ne ia bani de chirie. Dar camerele nu sunt despartite de usa, doar de o patura. (M.G.). Relatiile n familie. Relatiile ntre cei doi parinti sunt marcate de certuri si conflicte grave, deseori cu manifestari de violenta, accentuate de faptul ca acestia consuma frecvent alcool. n ceea ce priveste atitudinea parintilor fata de copii, declaratiile celor doi frati intervievati par contradictorii. n spatele acestei contradictii se ascunde, nsa, tendinta unuia dintre ei de a prezenta ntr-o lumina mai buna situatia dramatica n care se afla:

16

- M.B.. declara: Parintii ma bat..., ne mai njura. Parintii nu respecta ideile mele. Mai obisnuiesc sa spun minciuni parintilor pentru ca sa nu iau bataie. Parintii nu au aflat ntotdeauna despre comportamentul meu n scoala, uneori am fugit de acasa din cauza lor si am fost cautat. Ne bat, mai ales tata, uneori chiar si cu lantul. - M.G. afirma: Tata ne mai pedepseste, cu reducerea timpului liber, cu cearta cel mai des, uneori cu palme n general, ntrebarile despre familie sunt ocolite, raspunsurile sunt auto-cenzurate; eleva se fereste sa spuna ceva rau despre parinti: Noi trebuie sa avem respect fata de parinti; la parinti nu spunem vorbe urte, ca nu e bine. Bataia nu e buna. nsa, n ziua aplicarii instrumentelor de investigatie, M.G. venise la scoala cu hainele murdare, batuta de parinti, cu vnatai, cu cucuie n cap, tunsa, cu caciula pe cap pentru a acoperi tunsoarea si vnataile. La invitatia de a-si da jos caciula pentru ca era destul de cald, eleva a refuzat: Mi-e bine asa, m-am tuns ca asa am vrut eu, asa mi-a placut mie. Directorul si consilierul scolar confirma, nsa, faptul ca elevii sunt batuti frecvent de parinti: Deseori, copiii sunt trimisi sa vnda n piata orasului lucrurile aduse de mama din strainatate. Daca nu reusesc, sunt batuti. O data chiar au dormit peste noapte n curtea scolii, pe niste banci, de frica parintilor. Cadrele didactice declara ca ambii frati manifesta comportamente violente n spatiul scolii: violenta verbala si agresiune fizica fata de colegi si violenta verbala fata de profesori. Rezultatele scolare ale celor doi elevi sunt mediocre; lipsesc frecvent de la scoala, nu si pregatesc lectiile acasa. Aceste atitudini si comportamente fata de colegi sunt confirmate chiar de catre cei doi elevi. - M.B. recunoaste ca se mai bate cu colegii, dar numai cnd are motive: Sar la bataie [asupra colegilor] atunci cnd sunt acuzat pe nedrept. - M.G. face diverse referiri la situatii conflictuale cu colegii sau chiar cu parintii acestora, dar declara ca regreta propriul comportament: Mai spun si eu vorbe urte la colegi: handicapat, prost, de astea de copii, nu lucruri grave. Eu sunt tare cuminte. Am avut niste probleme o data cu o mama a unui copil. Eu nu i-am facut nimic copilului, doar lam mpins. A venit mama lui la scoala si m-a batut. Mi-a dat palme, m-a dat cu capul depereti Daca ma supara colegii, ma razbun pe loc. De exemplu, X mi-a rupt pixul. Trebuie sa mi aduca banii pe el. Daca nu, mardeala O data aveam o dusmanie pe o fata. Un alt baiat mi-a spus ceva urt. Si l-am batut pe el, m-am descarcat pe baiat. Mi-a parut rau dupa aia, dar ce era sa fac? I-am spus: mi pare rau ca te-am batut. Dar o sati

17

treaca Si iar o iau de la capat cu bataia... Dar nu mai vreau sa bat copiii. Aveam niste prietene. Le-am batut. Nu-mi placea comportamentul lor. Erau prietene numai pe interes (pentru dulciuri etc.). Pentru ca ma njurau, le bateam. n fiecare pauza. n ceea ce priveste atitudinea si comportamentul fata de profesori, cei doi elevi nu confirma ca sunt violenti fata de acestia, ci, dimpotriva, critica atitudinile profesorilor fata de ei nsisi: - M.B. se considera un elev etichetat pe nedrept ca fiind violent, de catre profesori. Crede ca nu va termina scoala, n special din cauza conflictelor cu acestia, care conduc la note scazute la purtare. - M.G. este critica fata de profesori: Profesorii ne jignesc. Ne spun copii de la cresa, tembeli,prosti... Si profesorii sunt rai, elevii ar trebui sa poata sa faca reclamatii la director Si profesorii ne pedepsesc, ne dau palme, ne trag de par. Imaginea de sine a celor doi copii este influentata de experienta de viata din familie si de pozitia n spatiul scolii: - M.B. se declara victima a etichetarii celorlalti si a agresivitatii parintilor; nu se considera o persoana violenta n sine; si afirma ncrederea n educatie. - M.G. pare sa aiba o imagine de sine pozitiva, care nu este nsa conforma cu realitatea: Sunt desteapta, nvat bine, cel mai bine din clasa, asa mi-a spus doamnaFace mereu referire la valori dezirabile (clisee): nu este bine sa bati copiii; fumatul dauneaza grav sanatatii;banii nu aduc fericirea; regulile trebuie respectate; trebuie sa avem respect fata de parinti si fata de profesori etc. Recunoaste ca manifesta comportamente violente fata de elevi, dar regreta si critica situatiile de acest gen si este ncrezatoare n propriul viitor. Asupra comportamentului ambilor copii, agresiunea parintilor si-a pus puternic amprenta (dificultati de relationare cu persoane adulte sau cu persoane de aceeasi vrsta, probleme de concentrare a atentiei s.a.) si i-a transformat pe acestia din victime (n familie) n agresori fata de altii (n spatiul scolii). Putine cadre didactice din scoala (inclusiv dirigintii lor) cunosc nsa situatia familiala reala a celor doi copii si ncearca sa nteleaga cauzele comportamentelor acestora. Conform declaratiilor directorului si ale consilierului scolar, scoala este neputincioasa n fata actelor de violenta ale celor doi copii deoarece cauzele determinante se regasesc n mediul familial, iar relatia scoala-familie este deficitara (parintii nu valorizeaza scoala si educatia, nu participa la sedintele organizate de scoala).

18

Concluzii
Violenta este dezorganizerea brutala sau continua a unui sistem personal, colectiv sau social si care se traduce printr-o pierdere a integritatii , ce poate fi fizica, materiala sau psihica. Aceasta dezorganizare poate sa opereze prin agresiune, prin utilizarea fortei, constient sau inconstient, insa poate exista si violenta doar din punctul de vedere al victimei, fara ca agresorul sa aiba intentia de a face rau. Comportamentele agresive au o evoluie lent, deseori acestea se declaneaz dup o lung perioad de timp. Agresivitatea, n ceea ce i privete pe elevi, se definete printr-o palet larg de comportamente, cum ar fi lipsa cooperrii cu profesorii precum i un nivel sczut de autocontrol. Violenta scolara este asociata, in general, cu zonele urbane dificile, cu periferiile. De aceea, cand se vorbeste despre violenta in scoala, se considera drept surse favorizante atat factori exteriori scolii factorul familial, factorul social, factorul individual, ct si un factor intern scolii scoala ca sursa de violenta. Prevenirea violentei scolare este cel mai important aspect n raspunsul pe care societatea l poate da acestui fenomen sociala. Msurile de combatere a comportamentului agrsiv n mediul colar trebuie luate att la nivel individual, ct i la nivel relaional (n mediul colar, dar i social). Una dintre cele mai frecvente cauze violena n coal reprezint i cauza comportamentului violent a doi elevi prezentai n studiul de caz. Asupra comportamentului ambilor copii, agresiunea parintilor si-a pus puternic amprenta (dificultati de relationare cu persoane adulte sau cu persoane de aceeasi vrsta, probleme de concentrare a atentiei s.a.) si i-a transformat pe acestia din victime (n familie) n agresori fata de altii (n spatiul scolii). Trebuie s subliniem faptul c prin prezentarea acestui studiu de caz demonstrm foarte bine afirmaia: Violena nate violen, o afirmaie comun i binecunoscut. n cazul celor doi elevi, mediul agresiv din familie, i-a determinat pe acetia s aibe un comportament violent n coala, fa de cadrele didactice i mai ales fa de colegii lor. n concluzie, comportamentul violent n mediul colar reprezint, n prezent, o problem comportamental cu care se confrunt majoritatea colilor. Eliminarea tuturor cauzelor care duc la 19

declanarea acestuia este aproape imposibil, dar preocuprile pentru combaterea ntr o msur ct mai mare posibil, sunt absolut necesare.

BIBLIOGRAFIE:

1. Cosmovici, A., Iacob, L. ( 1998 ) , Psihologie scolara , EdituraPolirom , Iasi; 2. Debarbieux, E., (2010), Violena n coal: o provocare mondial?, Institutul European, Iai; 3. Ferreol, G., A Neculau (2003). Violena. Aspecte psihosociale, Editura Polirom, Iai; 4. Institutul de tiine ale educaiei UNICEF, (2006), Violena n coal, Editura Alpha MDN, Bucureti; 5. Huditean , A.,( 2002) , Devianta comportamentala la elevi , Psihomedia , Sibiu; 6. Neamtu , C. ( 2003) , Devianta scolara, Editura Polirom , Iasi; 7. oitu L., Hvrneanu,C. (2001). Agresivitatea n coal, Editura Institutului European, Iai;

20