Sunteți pe pagina 1din 2

Rezervatia stiintifica "Padurea Domneasca" reprezinta un tezaur national, care urmeaza sa fie imbogatit, valorificat si extins in tot arealul

Prutului de Mijloc, de la Criva pana la Pruteni. Padurea diun lunca Prutului, luata sub protectia statului din anul 1993, este una dintre cele mai valoroase si batrane paduri de lunca din Europa. Suprafata - 6039 ha, din care 3054 ha sunt paduri. Rezervatia se intinde pe o suprafata de 40 km. Rezervatia include ocolurile silvice Calinesti si Balatina (gospodariile silvice Falesti si Glodeni). Suprafata padurilor naturale constituie 3054 ha (52,1% din tot teritoriul), dintre care stejarisuri (Quercus robur) - 1017,7 ha (17,4%), plopisuri (Populus alba, P.nigra) - 1046 ha (17,8%), salcisuri (Salix alba) - 371,5 ha (6,3%) si de rachitisuri (S.triandra, S.viminalis) - 52,6 ha (0,9%). Plantatiile artificiale ocupa circa 32%, pajistile - 3,3%, mlastinile ocupa circa 7,1%. De la intrarea r.Prut in Moldova (satul Criva) si pana in aval de satul Pruteni, unde se termina rezervatia, pe un teren relativ restrans, se afla adevarate perle ale naturii moldovenesti, care, de regula, sunt luate formal sub protectia statului. Rezervatiile peisagistice si monumentele naturii cuprinse in acest areal sunt dispersate si separate unul de altul, fara sa fie unite intr-un sistem unic de protejare si valorificare ecologica. OBIECTELE DE VALOARE ALE REZERVATIEI Cnd vorbim de "Padurea Domneasca" avem n vedere si zona adiacenta, care, numai mpreuna, reprezinta un complex natural unical a vaii unui ru care strabate niste recife coraliere cu valoare de unicat n Europa. Pentru a ne imagina diversitatea obiectelor de valoare de aici trebuie sa enumeram unele din ele: - Brul coralier - care reprezinta o amprenta si o banca de date din fila istoriei planetei; - Defileul Duruitoarea-Varatic cu grotele si cascadele sale pitoresti;

Este amplasat la est de satul Duruitoarea, raionul Rascani, unde rauletul ce poarta numele satului a sapat prin sirul de toltre un defileu adanc. Povarnisurile abrupte, calcaroase sunt impodobite de grote, pesteri si stanci de forme ciudate. Grota este formata din trei camere si are o lungime totala de 49

m si o latime de 5-9 m. In urma sapaturilor arheologice aici au fost gasite mostre fosile din perioada glaciara si vestigii ale culturii preistorice, care i-au dus faima in toata lumea. Mamutul de la Duruitoarea Veche. Un schelet de mamut a fost descoperit in nordul Moldovei La poalele unei stanci, la nord de Duruitoarea Veche, Rascani, Eugen Tomuz, muncitor la cariera de piatra, a descoperit un schelet de mamut. Initial acesta a observat o parte a mandibulei (cu o lungime de 65 cm), cu molarii masivi. Dupa numeroase adresari la diversi specialisti, pe o suprafata de circa 10 m2 au inceput sapaturile de salvare a fragmentelor de mamut. Astfel, au fost scoase la suprafata mandibula, bucati de craniu, mai multe oase, vertebre, precum si un fildes cu grosimea de 20 cm si lungimea de 2,75 metri. Din cauza presiunii rocii si a umezelii, materialele s-au dovedit a fi destul de fragile. Studiile efectuate asupra molarilor au aratat ca acesta era un mamut timpuriu, care a vietuit acum 60 - 100 mii ani. Lipsa urmelor de zgarieturi si cioplituri, precum si molarii foarte uzati, demonstreaza ca animalul nu a fost atacat de carnivorele mari, nu a fost vanat de omul din paleolitic si la momentul mortii avea peste 60 de ani. Posibil, o parte a scheletului a fost spalata din locul initial de inhumare sau a fost tarata de om ori carnivore. Sapaturile trebuie continuate, deoarece au fost colectate piese razlete si lipseste al doilea fildes. Din pacate, insa, lipsesc mijloacele financiare pentru a continua investigatiile. Numeroase fundatii la care am apelat nu s-au aratat interesate de importanta studiului si pastrarii pentru posteritate a acestor relicve. Cat despre fragmentele din mamutul de la Duruitoarea Veche, au fost transmise scolii din satul Costesti si urmeaza a fi pastrate. La sapaturi si lucrari de curatare, alaturi de subsemnat, au participat: Lilian Tomuz (23 de ani, sudor), Tudor Cocieru (elev in clasa a III-a), Serghei Ivanov (clasa a VIII-a) si altii, fara ajutorul carora nu ar fi fost posibila excavarea pieselor pretioase. De mentionat ca tot aici, prin 1960-1970 au fost descoperite piese din silex si resturi de animale din epoca glaciara si mandibula unui om de neandertal. Ea a fost transmisa vestitului paleoantropolog de la Moscova Gherasimov. O data cu decesul acestuia piesa de valoare inestimabila a fost pierduta. - Cheile Butesti - care ne vorbesc despre asezarile stramosilor preistorici; - Reciful "Stnca Mare" - fortareata a naturii care tine si pna n present rezistenta vremurilor noastre; - "Suta de Movile" n numar de peste 3500 de movile, care ramn deocamdata o enigma fantastica; - Lacul relict "La fontal" - o adevarata perla seculara cu suprafata de peste 120 ha, unde arborii ating naltimi - record de 30-35 m. - "Tara Btlanilor" - o colonie unicala de peste 1000 de exemplare de pasari de balta care cuibaresc pe stejari.