Sunteți pe pagina 1din 11

Turismul rural din Austria Austria

ASEZARE - Austria este situata in Europa Centrala, invecinandu-se cu Germania (816 km), Cehia (500km), Slovacia (68km), Ungaria (340km), Slovenia (311km), Italia (415km), Elvetia (165km), Liechtenstein (34,9km) - Suprafata Austriei este de 83 859 km - Populatia 8 140 000 locuitori - Diviziuni administrative: 9 provincii federale= Bundeslander - Sarbatoarea nationala: 26 octombrie

ISTORIE Dupa destramarea Imperiului Austro-Ungar si abdicarea imparatului Carol I de Habsburg, este proclamata la 12. 12. 1918 Republica Austria, stat federal, ale carui granite sunt stabilite la 10. 09. 1919 prin Tratatul de la Saint- Germania- en- Laye. Austria este ocupata si transformata la 11. 03. 1938 in provincie a Germaniei naziste (sub numele de Ostmark).

RELIEF Tara muntoasa, circa 2/3 din teritoriu aflandu-se la altitudini de peste 500m si 40% la peste 1000m, altitudinea medie este de 1000m. Relieful muntos (Prealpii si Alpii, orientati E-V) acopera aproape 3/4 din suprafata tarii, campia reducandu-se la un culoar subalpin care insoteste Dunarea si la Burgenland, o parte din Campia Panonica. In apocaliptica infruntare dintre Alpi si Masivul Boemiei, in care s-au sfaramat si au pierit sub mari uriase intinderi ale uscatului, aflam explicatia structurii geologice a Austriei, atat de variata, in raport cu teritoriul sau restrans. Relieful teritoriului austriei dominat de sirurile masivele tinere ale Alpilor, respectiv de Clima

POPULATIA SI ASEZARILE

Populatia Austriei este de 8 140 000 locuitori. Circa 99% este populatie austriaca, iar minoritatile include: croati, sloveni, turci. Orase: Graz, Linz, Salzburg, Innsbruck, Klagenfurt, Villach, Wels, Sankt Polten. Austria se afla in regiuni care nu depasesc 500m altitudine, indeseobi in regiunea colinara Oberosterreich, campia Burgenland, Valea Dunarii si Prealpii. Cele mai mari concentrari ale populatiei se inregistreaza in aglomeratia urbana Viena si landurile Oberosterreich ,Niederosterreich si Voralberg, iar cele mai scazute in landurile Tirol si Karnten Culte: catolicism 78%, protestantism 5%, islamism 2%.

ECONOMIA Tara cu o economie dezvoltata si echilibrata, care a cunoscut o crestere spectaculoasa, in ultima vreme. Industria prelucratoare este foarte diversificata (siderurgia, constructoare de masini, chimica, sticlarie si portelan, textila, instrumente muzicale) si de inalta productivitate, principalele centre industriale fiind: Viena, Linz, Graz, Klagenfurt, Steyr. Productia de energie electrica este dominata de hidroenergie, care asigura peste 2/3 din productivitate. Foarte dinamice sunt industriile: electronica (Villach, Viena), bunuri industriale de larg consum, autovehicule (Viena, Steyr, Graz), chimica si petrochimica, alimentara (bere, vin, zahar), industria usoara (pielarie- Viena, Graz), sticlarie (Linz, Viena, Bad Ische, Steyr), instrumente muzicale- Viena fiind un renumit centru pentru piane. Nu dispune de resurse minime importante, cu exceptia sarii, agricultura de mare randament si puternic. Se cresc indeseobi porcine si bovine si se cultiva cereale (grau, orz,porumb). Prin asezarea ei, Austria ar trebui sa beneficieze in chip firesc de clima moderata a Europei centrale, dar desi aceasta reprezinta elementul caracteristic esential el este amendat de o serie de factori locali provocati de relieful alpin, dintre care trebuie retinute in primul rand: fenomene climatice verticale, al expozitiei pantelor, al vanturilor locale: briza de munte. Temperatura medie inregistrata este de 1,9 C in ianuarie si 18,1C in iulie la Salzburg si 2 C in ianuarie si 21 C in iulie la Viena. Precipitatiile scad in general de la Vest la Est, fiind mai bogate, in zonele periferice montane ; cele mai scazute se inregistreaza in regiunile lacului Neusiedler . Desi umiditatea, precipitatiile si nebulozitatea sunt si ele influentate de altitudine, crescand odata cu ea, varfurile inalte sufera de lipsa precipitatiilor abundente.

CE ESTE TURISMUL RURAL?


Turismul rural este un fenomen de data recenta. In tari europene se practica de cateva decenii spontan sau organizat. Ceea ce este nou insa, se refera la dimensiunea fenomenului in spatial rural. Aceasta expansiune este determinata de existenta a doua motivatii pentru turismul rural ; pe de-o parte este vorba de relansarea si dezvoltarea domeniului rural, iar pe de alta parte de o forma de turism alternativa, la turismul de masa, traditional . In ansamblul economiei globale a turismului, turismul rural se defineste ca fiind valorificarea turistica : a spatiilor rustice, a resurselor naturale, a patrimoniului cultural, a imobilelor culturale, a traditiilor satesti si a produselor agricole; prin intermediul unor produsee de marca (consacrate) ilustrative ale identitatii regionale, care sa acopere nevoile consumatorilor in materie de primire, alimentatie, activitati recreative, divertisment si diverse servicii, in scopul unei dezvoltari locale, durabile si a unui raspuns adecvat la nevoile de recreere din societatea moderna, intr-o noua viziune sociala oras- sat. Desi actioneaza in spatiul rural, agroturismul si turismul rural sunt doua concepte care pentru unii autori reprezinta acelasi lucru iar pentru altii sunt doua notiuni diferite. Practica arata ca aceste doua categorii se identifica pana la un moment dat, care scoate in evidenta elemente de identitate, incluziune, cat si elemente diferite care le conduc la departajare/diferentiere. Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistica organizata si condusa de populatia locala si care are la baza o stransa legatura cu mediul ambiant, natural si uman. Turismul rural este o forma de turism care se desfasoara in mediul rural, valorificand resursele turistice locale (naturale, culturale, umane) ca si dotarile si echipamente turistice, inclusiv pensiunile si fermele agroturistice. In lipsa unei definitii adecvate a turismului rural agreata pe teritoriul UE, termenul folosit este acel de : turism verde. Culoarea simbol are rolul de a distinge aceasta forma de turism de celelalte cum sunt: turismul alb sporturile de iarna; turismul albastru vacanta la mare, turism al luminilor turismul urban. In acest sens turismul verde poate fi definit ca o activitate turistica practicata atat in zonele rurale cat si in alte locuri de pe litoral unde turismul specific nu este prea dezvoltat; in zonele de dealuri si montan precum si in alte spatii rurale. Atat turismul rural cat mai ales agroturismul se bazeaza pe potentialul spatiului rural, pe oameni si produse specifice locului care trebuie sa se adapteze cerintelor pietii turistice, trebuie sa-si amenajeze gosposdariile pentru a fi la nivelul standardelor de calitate dorite de turisti, sa puna in valoare traditiile culinare specifice locului.

Agroturismul reprezinta actiunea de deplasare a unei persoane intr-o localitate rurala, nepoluata, avand un specific agrar finalizata pentru un sejur de cel putin 24 de ore intr-o gospodarie taraneasca, consumull de produse locale alimentare si nealimentare, coabitarea, observatia, asistenta si coparticiparea in comunitatea siciala locala prin respectarea normelor ce fac posibila intreaga actiune. Agroturismul se contureaza ca o activitate capabila sa valorifice excelentul de cazare existent in gospodariile taranesti spre consumul persoanelor care pe o perioada determinata de timp, vin in asezarile rurale pentru odihna, recreere, agrement. Aceasta activitate turistica are un caracter ocazional. Spre deosebire de agroturism, turismul rural are un caracter permanent si dispune de o structura de primire eterogena reprezentata nu numai prin gospodariile taranesti ci si prin campinguri, sate taranesti. In acest caz, activitatea de baza a persoanelor implicate este prestarea de servicii turistice iar veniturile realizate au un caracter permanent.

Agroturismul prezinta mai multe trasaturi care il diferentiaza de turismul clasic prin :

-consumul turistic se petrece in mediul rural unde esentiale sunt : calitatea pensiunii, serviciilor de primire (ferme) ; -oferta turistica este autentica condusa de oamenii locului ; -este o activitate complementara activitatii agricole si nu alternativa acesteia ; -ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de odihna, de recreere in vacante, week-end-uri, in peisajul mediului rural cu valori culturale educative si cu o ospitalitate specifica ; -nu necesita investitii foarte mari pentru amenajari de infrastructura sau suprastructura turistica ; -se evita marile aglomerari turistice de pe litoral sau din statiunile balneae sau montane ; -este un sistem difuz prin specificul ofertei sale diversificate si marea diseminare in spatiu ; -nu aduce prejudicii prea mari mediului natural sau a celui construit insa trebuie sa se tina cont de un anumit plan ecologic si fizic ; -nu este compatibil pentru turismul de masa.

Principiile pentru dezvoltarea durabila a agroturismului :

-folosirea durabila a resurselor turistice (exploatarea optima, conservare) ; -reducere asupra consumului si a risipei de resurse turistice ; -mentinerea diversitatii naturale, culturale, sociale a spatiului rural ; -integrarea agroturismului in strategii de dezvoltare nationala regionala, locala (dezvoltarea ofertei, promovare, organizare, precum si dezvoltarea infrastructurii generale si tehnicoedilitare) ; -sprijinirea economiei locale in dezvoltarea socio-economice a comunitatii dar si in protejarea naturii si a valorilor culturale ; -implicarea comunitatilor locale in sectorul turistic prin sprijinirea grupurilor de initiativa pentru dezvoltarea si promovarea ofertei turistice locale, pentru protejarea mediului si a bunurilor culturale de aici si rolul organizatiilor locale ale prestatorilor de servicii turistice. -consultarea specialistilor si a publicului in dezvoltarea agroturismului si a economiei locale pentru a evita conflictele de interese intre politica guvernamentala, regionala si cea locala. -dezvoltarea durabila a agroturismului trebuie sustinuta prin pregatirea profesionala, calificare, perfectionare, pregatire civica, sociologica ; -promovarea marketingului in agroturism ; -cercetarea si monitorizarea actiunii de turism si a activitatii de conservare si protejare a mediului inconconjurator precum si resursele turistice.

Turismul rural contribuie la viata economica a satelor prin :

-perspectiva dezvoltarii satului pe termen lung in stransa legatura cu agricultura, infrastructura , protectia mediului ; -posibilitatea de a deveni support pentru noi afaceri si locuri de munca care sa determine o dezvoltare pe plan local ; -incurajarea activitatii locale artizanatul- dar si cele care determina dezvoltarea unui comert artistic ; -cresterea veniturilor locuitorilor din asezarile rurale prin valorificarea resurselor locale ; -numarul crescand de oportunitati pentru interactiunea sociala a localnicilor care deseori duc o viata izolata in comunitatilor agricole.

Obiectivele strategice ale dezvoltarii agroturismului :

-trebuie sa plece de la realizarea de venituri complementare actiunii agricole prin oferirea unor produse turistice noi si inedite pe piata turistica si prin acestea sa ajunga la cresterea nivelului de trai in mediul rural, stimuland astfel stabilirea populatiei active din mediul rural (diversificarea populatiei active- cea tanara) si stoparea migratiei urban- rural ; -stoparea migratiei populatiei si stimularea revenirii cel putin partial a populatiei urbane care ete originara din cele rurale ; -asigurarea conditiilor de trai si civilizatie in mediul rural stimuland stabilitatea populatiei active in mediul rural ; -venituri suplimentare rezultate din activitatea de turism ; -valorificarea produselor din gospodaria proprie ; -punerea in valoare a resurselor de care dispune zona ; -utilizarea excedentului de spatiu, produse si forta de munca ; -satisfacerea clientilor prin calitatea, flexibilitatea si pretul produselor si serviciilor ; -conservarea locuintelor si obiceiurilor traditionale turismul contribuie la numeroase comunitati ce se folosesc de aceste elemente ca de un mecanism de incurajare a circulatiei turistice ; -sprijinirea comunitatii locale.

Turismul in Austria

Dificil este atunci cnd ai de unde alege: 800 de staiuni de iarn v ateapt n cele 71 de regiuni ! Aici gsii toate informaiile despre staiunile din paradisul sporturilor de iarn Austria! n Wildschnau n Alpii Kitzbheler banii valoreaz mult mai mult. Experiene n natura neatins, ospitalitate autentic, preuri corecte i o ofert variat de iarn se numr printre motivele principale pentru cei care se ntorc tot mereu n Wildschnau. Sptmnile de dinaintea Crciunului reprezint n Austria perioada romantic a pieelor de Crciun i magia Adventului. La cumprturi, gustarea i uimirea cresc bucuria ateptrii celei mai frumoase srbtori din an.

Dintotdeauna oamenii au srbtorit trecerea dintre ani i i-au mprtit urri pentru un viitor mai bun. Austria ofer o varietate deosebit de tradiii, evenimente culturale i posibiliti de a srbtorii Noul An. Prtii de vis, culmi nzpezite i plcerea de a schia pe gheari pe durata ntregului an ... n paradisul sporturilor de iarn, Austria, fiecare se regsete. nceptori sau profesioniti, toi au garania distraciei hibernale. Arhitectura i wellnessul sunt astzi ntr- o strns conexiune. Conceptele de design minimalist i linitea ce ndeamn la meditaie a multor concepte de wellness se completeaz n mod ideal i se prezint n acelai timp ntr- o varietate surprinztoare. Studiul de evaluare a calitii vieii fcut anual n metropole din ntreaga lume de ctre compania internaional de consultan Mercer, acord laurii n anul 2010 din nou Vienei: oraul se plaseaz pe locul 1 pe plan mondial i este astfel oraul cu cel mai nalt standard de via din lume. Oraele Austriei i atrag vizitatorii cu arhitectura lor fascinant de la cea gotic la cea renascentist, baroc, grnderzeit (epoca ntemeietorilor) sau jugendstil, i pn la cea postmodern, furniznd astfel decorul istoric pentru extraordinare evenimente culturale, pentru sesiuni confortabile de shopping, dar i pentru ore pline de savoare n compania deliciilor din buctrii i crame. Cel mai important aspect n muzic nu sunt notele. Gustav Mahler este considerat deschiztorul de drumuri al modernitii, iar epoca n care a trit a fost marcat de opera sa. Iubitorii muzicii din lumea ntreag l celebreaz pe vestitul compozitor n doi ani jubiliari consecutivi: n 2010 se aniverseaz 150 de ani de la naterea sa, iar n 2011 se comemoreaz 100 de ani de la moartea sa. Opera lui Gustav Mahler este caracterizat de contrastul dintre via i moarte, dintre pmntesc i spiritual. Cu ruperi de stil i aluzii ironice el a creat o punte de legtur ntre secolele al 19-lea i al 20-lea. Cele zece simfonii i ciclurile de lieduri ale lui Mahler au marcat un punct de cotitur n istoria muzicii. i toate acestea n ciuda faptului c a dedicat doar dou luni pe an, n vacana de var, activitii componistice. n aceste luni natura i-a servit ca surs de inspiraie. Mahler se retrgea n Steinbach am Attersee n timpul verii pentru a compune. Aici au prins via simfoniile a 2-a i a 3-a. Marea majoritate a lucrrilor au fost compuse de Mahler n Villa Mahler" din Maiernigg am Wrthersee n verile anilor 1900 - 1907. Acolo el a scris simfoniile a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a i a 8-a i Cntecele copiilor mori". i n zilele noastre sunetele emoionante ale lucrrilor lui Mahler i inspir pe compozitori de muzic de film precum Ennio Morricone i John Williams. Cntecul pmntului ntr-o perioad de acut criz personal - n 1907 murea fiica lui Mahler, Anna, n acelai an compozitorul nsui era diagnosticat cu grave probleme cardiace - Gustav Mahler a vrut s i sfideze soarta. Beethoven i Schubert, Dvok i Bruckner scriseser doar nou simfonii nainte s moar, aa c Mahler, nclinat spre misticism i miracole, a nceput s lucreze, n locul celei de-a noua simfonii, la o serie de adaptri dup lirica chinez. Au rezultat cntece disperate de dragoste fa de via, cntece despre singurtatea existenial, despre moarte i desprire, dar i despre certitudinea unei alte lumi, ce se afl dincolo de vizibilul cotidian.

Gustav Mahler se vedea ca mediator ntre cele dou sfere. Aceast atitudine a mbrcat-o n cuvinte: Ca s spunem aa, omul este instrumentul la care Universul cnt.". Edificator pentru oscilarea ntre extremele de expresie, ntre pragmatism i transcenden, apropierea moii i euforie, tragic i grotesc. Juxtapunerea diverselor limbaje muzicale include cntece simple populare, dar i cea mai riguroas polifonie.

Turismul rural din Austria

In aceasta tara turismul rural reprezinta o activitate care a confirmat, a dezvoltat noi preocupari devenite in timp profesii - care au contribuit la evolutia asezarilor satesti. Formele de manifestare ale turismului rural sunt: pensiunea taraneasca (case taranesti cu camere de inchiriat) si turismul in hanuri. Analizand satistic realizarile domeniiului se remarca pozitia de fanion a regiunii Tirolului. Vechimea acestor preocupari - in 1979 s-au dobandit 100 de ani - au condus la realizarea traditiei. Totul a pornit de la apozitia geografica a Tirolului, aflat la intersectia rutelor nord-sud si est-vest, caracterizata printr-un trafic ridicat. Incepand cu secolul al XVIII-lea Tirolul iese din umbra Elvetiei si devine zona de interes turistic. Desi trecuta prin incercarea celor doua razboaie mondiale, zona Tirolului s-a refacut in viteza de fiecare data. Cu incepere din anii 50 au fost reatinse conditiile de dinainte de razboi, iar dezvoltarea urmatoare nu a fost numai rapida, ci si foarte puternica. Cresterea realizata in domeniul turismului s-a bazat pe: cresterea economica a intregii regiuni, cresterea populatiei, cresterea bugetului de timp liber, cresterea transportului si infrastructurii necesare acestora, dezvoltarea noilor sisteme de comunicatie, a sporturilor de iarna si nu in ultimul rand a urbanizarii. Rezultatele obtinute in zona Tirolului sunt o urmare fireasca a programului initiat de Ministerul Agriculturii si al Comertului, sugestin intitulat Planul Verde, prin care s-au acordat gospodariilor tiroleze imprumuturi (credite) cu o durata de rambursare mare (15 ani) si o dobanda scazuta (3-5%). Toate acestea au condus la: omologarea si functionarea a 25 de comune turistice, in care o familie din doua primeste turisti la ferma, in medie existand - la fiecare ferma6 paturi. Astazi in intreg Tirolul o treime din gospodariile aflate in mediul rural inchiriaza spatii de aczare. Corelerea eforturilor si necesitatea desfasurarii unei activitati calitative - in coreletiile cresterii concurentei - au contribuit la infiintarea Organizatiilr Turistice Satesti (OST), si a Centrelor de Administratie a Organizatiilor Turistice Satesti (CAOST) la nivelul judetelor. In intampinarea cestor initiative au venit Sindicatele de initiativa sateasca, Oficiul de turism al landului si Oficiul pentru promovarea turismului austriac.

Promovarea activitatilor turistice rurale este realizata prin: camera de Comert Exterior, institutiile culturale, birourile liniilor aeriene, birourile oficiale din tarile emitente de fluxuri turistice, prin ziare, reviste, emisiuni la radio si televeziune, afise in locurile publice, prospecte, pliante, firme, participarea la targuri si expozitii. Incercand a realiza o fotografie a produsului turistic rurala austriac vom constata ca el se caracterizeaza prin: imensul efort investitional pentru echipare, preponderent al unitatilor de mici dimensiuni si caracterul familial al acestora; nivelul calitativ al echipamentelor hoteliere imbunatatit continuu (salon, bar, salon T.V, sala de jocuri, sauna, piscina, etc). Tinand cont de necesitatea existentei unor dotari pentru pravticarea sportului in orice anotimp, vacantele tiroleze sunt de neconceput in momentul de fata fara : centre de echitatie, terenuri de tenis, piscine acoperite, sala de masaj, solarium, bufete, sauna, patinoare, partii de schi, tunuri de zapada artificiala ( lacuri colectoare), masini de batut zapada. Iar pentru ca totul sa functioneze perfect, cu o precizie maxima, exista mici societati de exploatare si intretinere-reparatie a dotarilor si instalatiilor existente. Revistele austriece de specialitate publica, n mod regulat, informatii cu privire la satele turistice de recreatie: adresa, altitudine, clima, numar de locuitori, cai de acces, mijloace de transport, statii de benzina, sporturi, distractii, rezervari, numar de telefon, etc.. Statiunile de odihna sunt localitati organizate pentru vizitatori, care din punct de vedere al aspectului, pozitiei, structurii si regulilor privind pastrarea linistii corespund caracteristicilor unui sat turistic de recreatie, dar care se diferentiaza prin numarul vizitatorilor, instalatiilor. Uniunea Comunala (Gemeindebund) recunoaste statutul unei localitati ca fiind sat turistic de recreatie sau statiune de odihna. Statul se implica n activitatea de turism rural prin intermediul Ministerului de Comert si Reconstructie, care acorda credite pentru dotarea unitatilor de cazare. De asemenea, si Ministerul Agriculturii si Silviculturii sprijina actiunea de construire de camere pentru turistii straini la fermele taranesti. Entitatile si nivelele la care este organizata activitatea de turism rural n Austria sunt urmatoarele:

Organizatii Turistice Satesti (O.S.T), cuprinznd unul sau mai multe sate, daca acestea sunt mai putin populate sau frecventate; Centre de Administrare a Organizatiilor Turistice Satesti (C.A.O.T.S.), la nivelul judetului.

Cea mai importanta regiune pentru turismul rural austriac este Tirolul. n aceasta regiune turismul la ferme a luat amploare n ultimii 25 de ani, din necesitatea gasirii unor venituri extraagricole pentru tarani. Cazarea se realiza n pensiuni particulare si din acest motiv existau foarte putine hoteluri si moteluri de dimensiuni mici. De asemenea, turismul rural nu s-a limitat

la datele propriu-zise, ci a patruns si n catunele si fermele mai izolate, fiind interzisa construirea resedintelor secundare n aceasta zona.. Statul, prin intermediul unor case de credit sau banci populare, a acordat taranilor credite pentru investitii agrare pe termen lung (15 ani) cu o dobnda de 3-5%. Aceste credite erau prevazute n Planul Verde. n Austria, activitatile promotionale se desfasoara pe mai multe nivele. Sindicatele de Initiativa Satesti, care utilizeaza o parte importanta a bugetului de care dispun, pentru promovarea produsului turistic, actioneaza pe plan local. Aceste organisme dispun de venituri provenite din taxele de sejur platite de turisti si din contributiile membrilor sai. Uneori satele se grupeaza pentru a desfasura activitati promotionale de mare anvergura. La nivel provincial, Oficiul de Turism al Landului finanteaza propaganda turistica prin editarea de pliante, participare la trguri internationale, etc.. La nivel federal, Oficiul pentru Promovarea Turismului Austriac intensifica efortul publicitar pentru cresterea fluxurilor turistice internationale. De asemenea, mai exista si birourile oficiale n principalele tari emitente de turisti, care au sarcini variate: informarea publicului, contacte cu presa, publicitate, prezenta la marile manifestari n domeniu, raporturi cu agentii de voiaj si ofertantii de vacante.