Z.

MATERTALE
caracteristicile de bazd ale rnaterialelor utilizate pentru realizarea construc[iilor cu structurd compusd o{el-beton.

tt

in acest capitol sunt prezentate

Ofelul structural; Betonul; Armdtura; Conectorii.

o o . .

2.1. OTELUL STRUCTURAL ,

2.1.1. Sistemul de notare. Ofeluri pentru construclii
Ofelul utilizat la realizarea construc[iilor metalice gi a celor compuse olel-beton face parte din categoria ofelurilor moi cu confinut scizut de carbon. Funcfie de valorile caracteristicilor mecanice gi de compozifia chimicd, pentru olelurile de uz general existd mai multe mdrci. La alegerea olelurilor pentru construclii se vor utiliza normele EN 10025 -1,..6:

EN 10025:1:20t04 EN 10025 -2:2004 EN 10025-3:20Q4 EN 10025-4:2004 EN 10025-5:2004

EN 10025-6:2004

- Condilii generale de livrare - Condilii tehnice de livrare pentru o,teluri structurale nealiate - Condiliitehnice de livrare pentrtl o,teluri cu granulalie find
n o rmal

izate/o,te I u ri I a m i n ate sb d a bi I e Condiliitehnice de livrare pentru oleluri cu granula,tie find laminate termomecanic Condilii tehnice de livrare pentru o,teluri ieziptente la coroziune atmosfericd Conditii tehnice de livrare pentru table din o{eluri cu limita de curgere ridicatd

Sistemul de definire a otelului include urmdtoarele simboluri: de simboluri, dat Tn func(ie de domeniul de utilizare. Olelul pentru construclii are simbolul principal "S". 2. Sistemul suplimentar de simboluri pentru oleluri de construclii: 2.1. Simbol eare precizeazd starea de livrare: M' laminare termomecanicS; N - normalizat prin tratament termic sau normalizat prin laminare; Q - imbunetelit. 2.2. Simbol ce precizeazd energia de rupere la incovoiere prin goc: J = 27 Joule; K = 40 Joule; L = 50 Joule. 2.3. Simbol alfanumeric care indicd temperatura la care se garanteazd energia de rupere:
29

1. Sistemul principal

R - pentru temperatura de 2AoC; 0 - pentru temperatura de +0oC; 2 - pentru temperatura de -20oC.

3. Sisteme de simboluri speciale: C - pentru oleluri prelucrate la rece; L - pentru ofeluri cu tenacitate ridicatd la temperaturijoase;
W - pentru oleluri rezistente la mediul coroziv.

Sistemul de notare a olelurilor structurale, corespunzdtor normelor europene fabricare, include urmdtoarele simboluri:
EN 1 A025-2:2004 - Ateturi structurale nealiate t

r . . . . . e o
o

$... 235 ...JR ...J0 ...J2 ...K2 ...+AR ...+N

Olel structural Limita de curgere minimd (fv=R.n) in MPa pentru t=16 mm Rezilienla Charpy (V) = 2l J la +200C 00C Rezilienla Charpy (V) = 27 J -200C Rezilienla Charpy (V) = 2l J la Rezilienfa Charpy (V) = 4O J Ia -200C Livrat in condifii de laminare NormalizaVnormalizat prin laminare

la

e ...C

Oplional client: Formare la rece Proprietdli imbundtd{ite la destrimare lamelard ..,2 (normale pe suprafafd) Exemple: 5235JR+AR; S355J2C+N

EN 10025-3:2004

- Oleluri cu granulalie find normalizate;

olel u ri lami nate
su

dab i I e

o . o .
c

$... 275 ...N ...NL

Olel structural Limita de curgere minimd (fv=R'n)?n MPa pentru t=16 mm Rezilienfa garantatd p6nd la -200C Rezilienfa garantati pdni la -500C

Oplional client: ...2 Proprietdli imbundtSfite la destrdmare lamelard (normale pe suprafa!6) Exemple: 5275N; S275NL EN 100254:2004

Oleluri cu granulalie find laminate termomecanic

o o o .
30

S... 275 ...M ...ML

O{el structural Limita de curgere minimd (fv=R"n)Tn MPa pentru t=16 mm Rezilienla garantatd pdnd la -200C Rezilienla garantatd pdni la -500C

Qplional client: Proprietdfiimbundtdfite la destrdmare lamelar5 (normale pe suprafafd)

...2

Exemple: S355M; S355ML EN 10025-5:2004

. i

Oteturi rezistente '.

i. ,. ,

la coroziune atmosfericd
:

. S... . 355 . ...J0 a ,.,J2 . ...K2 o ...W

o o o

...P ...+AR ...+N

Olel structural Limita de curgere minimd (fv=R"r,) in MPa pentru t=16 mm Rezilien[a Charpy (V) = 27 OoC Rezilienla Charpy (V) = 27 J la -200C Rezilienla Charpy (V) = 40 J la -200C Rezistenld mdritd la coroziune atmosferice Conlinut ridicat de fosfor (numai la marca 355) Livrat in condi[ii de laminare NormalizaUnormalizat pri n laminare

Jla

Op,tional client:

...2

Propriet5fiimbunitd[ite la destrdmare lamelard (normale pe suprafa!5)

Exemple: S23SJOW+AR; S355J2W+N

. , .

EN 10025-6:2004

- Table din oteluri cu limita de curgere

ridicatd la temperaturi scdzute

':.,:

..

. . .

S... 460 ...Q ...QL ...QL1

Olel : Limita de curgere minimi (fv=R"n) in MPa pentru t=16 mm Rezilienfa garantatd pdnd la -200C Rezilien[a garantatd pdnd la 40oC Rezilienfa garantatd pdnd la -600C

structural

Oplional client: Proprietdliimbundtdlite la destrdmare lamelari

...2

Exemple: S460Q; S690QL

C

ara

cteri sti ci

co m u ne:

modulul de elasticitate (modulul lui Young): E = 210 000 N/mm';

= ' 2.(1+ v) ='81000 coeficientul lui Poisson: v = 0,3; densitatea ofelului: p = 7850 kg/m3; coeficientul de dilatare termicd: 12l/r}-6f} (pentru T <100 " C).

modulul de elasticitate transversal5: G =

'F

N/mm2;

31

2.1.2. Caracteristici gi calitaf i de ofeluri pentru construcfii

Valorile nominale ale limitei de curgere f, gi ale rezisten[ei ultime de rupere f, pentru elemente structurale din ofel laminat la cald, conform EN1993 -1-1 :2003, respectiv SR EN 1993-1-1:2006, sunt date in tabelul 2.1. Una din cele mai importante caracteristici ale olelului este ductilitatea acestuia, care diferd funclie de calitatea (marca) materialului, aceasta reducdndu-se in cazul olelurilor de Tnaltd rezisten!5. Scdderea ductilit6lii face ca o{elul structural si devind mai sensibil fata de prezenfa tensiunilor reziduale gi sd creascd riscul ruperilor fragile. Cerinfele minime de ductilitate a olelului sunt indeplinite dacd: - raportul ?ntre valoarea ultimd minimd a rezistenfei de rupere fu gi valoarea minimd a limitei de curgere f, este f, /f, > 1,10;

- alungirea la rupere pe o epruveti calibratd de lungime 5,656

este > 15%

- alungirea

specifici ultimi la rupere eu este de cel pulin 15 ori mai mare

decdt alungirea specificd corespunzdtoare limitei de curgere er.

Tabelul2.l
Standirrd gi marci de otel EN 10025-2 Grosimile nominale ale elementului t(mm) t<40mm 40mm< <80mm f,, [N/mm'l f"[N/mm'l f.[N/mm'l f, [N/mm'l

s 235 s 275 s 355 s 450

EN 10025-3 S 275 N/NL S 355 N/NL S 420 N/NL S 460 N/NL EN 100254 S 275 M/ML S 355 M/ML S 420 M/ML S 460 M/ML EN 10025-5

235

275
355 450 275 355 420 460

360 430 510

215
255 335

s50
390 490 520 540 370

410 255
335 390

360 410 470 550 370 470 520 540

360

430 255
335 390 430

275
355

420
460

470 520 540

360 510 570 360

450 500
530

S235W s355W
EN 10025-6

23s
355 460

215 335 440

340 490 550 340 410 490

370

s 460 Qlouoll
EN 10210.1

S235H S275H

235
275 355

430
510 390 490 540 560

215 255
335

s355H
S 275 NH/NLH S 355 NH/NLH S 420 NH/NLH S 460 NH/NLH

275
355 420 460

255
335 390

430

470 520 550

ln tabelele 2.2-1...2.2-5 sunt prezentate mdrcile uzuale de ofel structural

construclii.

pentru

32

MARCA

f" (N/mm')
185

abelul 2.2-1. EN 1002*2:2004 f,, (N/mm')

16 mm 290/510 360/510

structurale nealiate

pentru

REZILIENTA Enerqia (J) Temo.fC)

2A

s185
S235JR

s235J0 s23sJ2 S275JR

s275.J0

235

-20

275

s275J2
S355JR

r410l!60

20 0

27

-20 355
4701630 20 0

s355J0 s355J2 s355K2

27 40

-20 -20

Tabelul 2,2-2. EN 1002*3:2004

MARCA s275N
S275NL S355N S355NL
S42ON

f" (N/mm')
275

f,, (N/mm') oentru t=16 mm

2701510

laminate sudabile REZILIENTA Eneroia {J) Temp.("C) 40 -20

-50

- Oteluri cu granulalie

tind

27

355 420 460

470t630
520/680

-20
-50

-20
-50

s420NL s460N
546ONL

540n20

.20
' .50

40 27 40 27 40 27

abelul 2.2-3. EN 10025-4:2004 - Oteluri cu qranuldtie find laminatd termomecanic f, (N/mm') REZILIENTA l, (N/mm') MARCA pentru t=16 mm Temo.fC) '. Eneroia {J) S275M -20. 40 275 370/530 s275ML -50 27 S355M -20 40 355 470/630 S355 ML 27 -50 S42O M -20 40 420 520/680 S42O ML -50 27 s460 M 40 .20 460 540t720 -50 s460 ML 27

'abelul 2.2-4. EN 10025-5:2004

MARCA
S235JOW

f. (N/mm')
235

f,, (N/mm')

oentru t=16 mm 360/510

Oteluri rezistente la coroziune atmosfericd REZILIENTA Temo.('C) Eneroia (J)

0

S235J2W
S355JOWP

-20
0

s355J2WP
S355JOW 355

-20

27

470i630

5355J2W
S355K2W

-20 -20

40

33

Tabelul 2.2-5. EN 1A025-6:2004

de
MARCA

ridicatd la

Table din o{eluri cu limita

scdzute

f" (Nimm')

f,, (N/mm'

pentru t=16 mm 460

REZIL IENTA Eneroia {J) Temo.fC)

-20 -40 -60 -24 -40 -60

s460Q s46001 s460011

S50OQ
SSOOQL

57U72A

500

5901770

s500011
S55OQ

-20
550

30

S550QL s550QLl
S62OO

6401820

-40 -60

-20
620

s620QL s620011

700/890

-40 -60

2.1,3. Valorile grosimilor maxime adnnise

normativul EN1993-1-10:2003, sunt date valorile maxime admise ale grosimii pieselor, in funcliede trei nivele de solicitare:

in

3) o.o = 0,75 'fy (t) [N{mm2]; b) o.o = 0,50 'fy (t) [N/mm2];

c)
unde:

oEd = 0,25

'f, (t)

[N/mm21'

o'ro

este tensiunea de proiectare datd:

oEd = op +

os

Q.1)

in care:
oo- tensiunea de intindere primar6, datoratd acliunilor permanente Gr 9i acliunilor variabile frecvente Vr .Qr l o*- valoarea tensiunilor de ?ntindere secundare autoechilibrate (tensiuni

reziduale etc.); in cazul podurilor este consideratd egald cu 100 N/mm2 pentru toate mdrcile de oteluri.

fr(t)= fr,no," -

0,25

, [N/mmt] to

t^

(2.2)

in care: t - grosimea elementului, in mm; to =1 mm' in majoritatea cazurilor,

oEd

este:cuprinsintre

oEd =

0,75'fr(t) Si oEd =0,50'fy(t),

ln tabelul 2.3, verificarea grosimii elementelor se face interpolAnd ?ntre coloanele oEd = 0,75'fy (t), o.Ed = 0,50.fy (t) Si oEd = 0,25. fv (t), funcfie de temperatura minimd de
referin(5,
Tro

fCl.

34

Tabelul 2.3. Velcrile maxime admise ale orosimiielementelor .3. Valcile maxime

o o
)(lt

EEh
g
tlt

Temperatura de
o
I

referinli
o
(f)

T.o

fGl
o

PH-E

e $

=b
?
27 27 27 27 27 27

o c{

cD

o 1

o
I

o $t

o {

o
I

o N
I

(t t

=
ro.
c")

rO '?JR
JO

(t) ocr = 0,75;f..r),

50 75 105 45 65
OR

oEo =
25 35
50 75 105 145 70 95 130 155

0,25,f;(t)
85 115
155

20
n

40
60

35 50 75
30

30 40 60
25

65 90 125

55 75 105 0

45 65 90
40 55 80 95 130 30 45 65 80 110 70 100

40
55 75 35 50
7A

115
155

100 135 175 95

75 100 135 70 95

65 85 115 60 80
't

(\t

o
ro

J2

-20
20

90
AE

200
110

20
JU

80 110 145 165 200 70 g5 130 150

JO

45
b5

35 55 65
95

80
15

70 95
115 155 40

145
190

125
155 190

ot tn

J2 M.N ML,NL

-20 -20
-50

75

45 55 75
15

125 14s
190

lo

40
27 7 27 27 40 27 40

10

95
135 25 40

75
I tu

130 180 45
65 o6

80 115

200 200
95 130

tou
35 50 75 90
130

200
55 80 10 35

200 80 110
150

125 't65
70
OR

JR

20
0

20 35 50 60
25

ta
40 55

ro

to
(Y)

JO

o
$t !(t

J2 M.N

-20 -24
-50

60
75 110 65 95 50

40 50 75 45 b3
30

20 1q 40 60 35
55 25 30

55 80
g5

80
110
't

175 200 200

185

1't0
155 100

65 95 60 85 45
55 85 75 95 30 35

175 200
't

30

10

ML,NL

s0
55 80

80 120 't65 g5
'110

135 85 120
65

200
140 18s 115 130 155 't75

175 120
160 95 115 130 1s5 175 6 75 85 100 12A 140

150
'100

M,N

-20
-50

80 115

60

ML,NL

27
30 40 30 27 30 40 30 40 30 40
JU

140

200
155

200
130
't

140
80 g5
115,

o (0
!+

o
M.N OL ML.NL

-20 -20 -40

-50 -60

40
50

55
65 75

70

60

40
50

95 110 130 155

75 95 110 130 35 45 55 65 80

175
200

55

o
(D

90 105 125 30 40 50 60 75 90

70
90 105

60 90
20 25 30

40 50 60
10

130 155 180 55

175 200 200

100

50
70 15

95.
110 3 35

200 20a 120

140 165 190

130 155 50 60 75 85 100 120

oL1

200
7

o o
QL QL
QL1

t3
30

45 55 65 80 95 115

-20 -20

20 25
30

15

65 80
95 115

85
100

gr (o

40
50

20 25
30 40

45
55
OJ

120
140

40
-40

40 50
bU

45
55 65

120 140 165

60
75

40
50

toc
190

oL1

't3s

o(

80

200

2.1.4. Ductilitatea la destrimare lamelard a tableloi'

in funclie de caracteristicile materialului gi de factori ce depind de procedeele de sudurd (ce pot fi controlali), EN1993-1-10 stabilegte valoarea minimd a gdtuirii necesare
pentru ca riscul LT (lamelar tearing) sd fie inldturat.

in care:
Zea - valoarea Z necesard, care rezultd din cea mai mare deformalie provocati de contraclia metalului bridat sub cordonul de sudurd. Dacd ZEd<10, nu este necesar un otel cu caracteristici imbundtdlite pentru evitarea destrimdrii lamela re. Valoarea lui Zrose determind cu relafia:
Zea

=2" +Zo +2" +Zo

+2"

(2.4)

unde valorile termenilor z^,26,2",24,2"se stabilesc conform tabel 2.5.

35

Valoarea

Zea

Glasa de calitate cf. EN 10164

W-t

Dacd Zro, 10, Se alege un olel conform EN 10104, care se prezinte

aceaste caracteristic6, tabelul 2.4.

ZEj s 10 10 < ZE6 324 20 < ZEa 330

Z.^ > 30

215
z.25

235

Tabelul2.S
a)

'9 '.=

Zr
or

(JL

(Do
F'('

to R
-=L

oq-odo o'

7 mm 7 < a."S 10 mm
10 < a"r( 20 mm 20 < a^"1 30 mm 30 < a"rS 40 mm 4A < a^"1 50 mm

a*r(

9o o$
b)

(/,o

'50<a.r

a=5mm a=7mm a=14mm a=21 mm a=28mm a=35mm a>35mm

Zo= Z^=

7^= I
Z"= Z"=
12

Z.=

0 3 6

Z^= 15
15

L]
r rtE

4-----1

]I=L
r-1

=TE

iF;n ,i

) th
J

:J

.F
0:5s
-

t5;F
-lJLa

._[.

r-v-r

Za='25
Zu=-10
Za=

-lt

o '5 o g o o
(!
'N

cu shahui aurouiate iu vetlerea reducaii efechtlui corrhaeeriil

'6
(g

oE L

&.& a.g&&ff:
/--

&.& &

'5

Za= 0

Zt=

LL

&.& a= r_=
s <10 mm 10<s < 20mm

Zn= 5

Za= 8
c)
. )(!

Z"= 2*
Zn= 4* Z"= 6* 7n= 8*

G5()

EEE 6 .-..-:F G o.-= -o(gyl

mEb o
o

20<s<30mm 30<s<40mm 40<s < 50mm 50<s<60mm 60<s(70mm 70<s

Z^=

1An

L=

12*

Z.= 15" Z.= 15*

JO

d)

'6

E-

EEefr
5d,E=A op:=6c
(o q)rG o h

'='E

Bridaj redus

Contraclie liberi posibilS (imbinariin T) Contraclie liberi impiedicatd (diafragme la grinzi casetate) Contraclie impiedicatd (nervurile la platelajele ortotrope) preincdlzire Preincdlzire > 100oC

Za= 0

E'E 8 .=
cl e)
sudurd

E:g:EE OoEo!!
6,E

Bridajmediu

Za= 3

Fi

Bridajmare

Za= 5 Z^=
O

Cordonul

de

Firi

Zn='8

* valoarea lui Z poate fi redus6 cu 50%, in cazul incdrc6rilor statice sau numai de compresiune, in direc$e perpendiculari pe grosimea

materialului solicitat

2.2. BETONUL
2.2.1 . Rezistentele betonului
Cu toate cd betonul este un material puternic eterogen, Fe accepti ipoteza privind -: comportarea mecanica corespuniatorr" unui mateii"r o;og";: Rezistenlele.betonului, funclie de clasa acestuia, sunt prezentate in tabelul 2.6. Conform EN 1994, pentru structurile compuse'$e recomandd beton cu clasa cuprinse inlre C20125 9i C60175. ?n sistemul de notare a clasei de beton (de exemplu CSABT), primul numer reprezintd rezistenla pe cilindru in MPa, iar al doilea numer reprezintd. rezistenfa pe cub corespunzdtoare.
semnificafia notaliilor folosite in tabelul 2.6 este urmdtoarea:

evvY'

fcr f.'

- rezistenla caracteristicd a betonului la compresiune pe cilindrii @150xH300

mm,

determinatd la 28 zile; fck, cube - rezistenta caracteristicd a betonului la compresiune pe cuburi cu latura de 150 mm, determinatS la 28 zile:; - rezistenta medie a betonului la compresiune, determina tA la 28 zile; fctm - rezistenla medie la tracliune; fctk0,0s - rezistenla caracteristicd la tracliune cu risc de S%; fctk 0,e5 - rezistenla caracteristicd la tracliune cu risc de gb%; - modulul de elasticitate secant (valoare intre o. = 0 gi 0,4 f.r), fig.2.1; - deformalia la efort maxim, fig.2.1; - deformafia corespunzdtoare rezistenlei maxime, ftg.2.2, a

E.' rc.r tcz

(pentru un calcul simplificat, rc3 , fig.2.Z, b); cu2 - deformalia ultimi, fig.2.2, a (pentru un calcul simplificat, rcu3 , fig,2.2, b):

37

0 4f"

Fig. 2.1 Diagrama efort unitar de compresiune

deformalie specificd,

o. -

oc
E

oc. fcr

lck

lcd

f"d

Ec2

tcu2

Ec

Eca

Fig.2.2: Diagrame efort unitar de compresiune: deformalie specificd Tabelul2.6

Glase de rezistenfi pentru beton 20t25
1

25130

30/37

35145

4U5A

45155

50/60

5s/67

64ft5
60 75 68

(MPa)
fck, cube

tr,

20

25
30 33 2,6 1,8 3,3
31 2,1

30 37 38

35 45

40 50

45
55 53

50 60 58
4,1

55 67 63

2
3

(MPa)

25 28
2,2 1,5

f"t
{MPa) f"t* (MPa)
fctk;0,05

43
3,2 2,2

48
3.5 2,5 4,6
35

4
5 6 7 8

2,9
2,0 3,8 32 2,2

3,8 2,7 4,9

36

4.2
3,0 5,5

4.4
3,1

(MPa)
fctk;0,95

2,9 5,3

(MPa)

2,9
30 2,0

4,2
34 2,25 3,5 2,0 3,5 2,0
1,75

5,7 39 2,6 3;0 2,3

E"-(GPa)
t"1(%o)
s"r1(%o)

2,3

2,4

37 2,45

38 2,5
3,2

9
10
11

t,"2(%o) E"u2f/oo)
n

2,2
3,1

2,9
1,6 1,9

12 13 14

1,75 1,8
3,1

t.3

(%o)

s.u3 (%o)

3,5

2,9

3B

La o vArstd t, rezistenla betonului la compresrune depinde de tipul de ciment, de temperaturi gi de condifiile de ?ntdrire. Pentru o temperaturd medie de 20' C 9i Tn condilii normale de intirire (EN 12390), rezistenla betonului la compresiune la diferite vdrste se poate estima cu relaliile:

f., (t) = F." (t)'f",

(2.5)

.u, F""(t)="-r{r[,'-[?]"]] ,
unde:

,,

(2.6)
,

- rezistenfa medie a betonului la compresiune, determinatd la v6rsta t; f., - rezistenla medie a betonului la compresiune, determinatd la 28 zile; 8""(t) - coeficient care depinde de vdrsta betonului, t; - v6rsta betonului, in zile; 0,20 -pentru cimenturicu int6rire foarte rapidd, clasa R
(CEM 42,5R,CEM 52,5 N siCEM 52,5 R)

f.r(t)

$=

0,25 -pentru cimenturicu intirire normald sirapidS, clasa (cEM 32,5 R, CEM 42,5 N)
0,38 - pentru cimenturi cu

intirire

lentd, clasa S

(cEM 32,5 N) Modificarea rezistenlei betonuluilaintindere in timp este influenlatd de dimensiunile elementelor structurale gi de condiliile de intirire. Rezistenla betonului la Tntindere la diferite v6rste se poate eitima'cu relalia:

L*'(t)=(p*(t))]o.f.,,"
in care: 8".(t)- este dat de relalia (2.6):
C[=<

.,

(2'7)

11
l2l3

pentru t < 28 zile pentru

l>28zile

2.2.2. Deformafii elastice

Pentru a cunoagte c6t mai exact starea de solicitare a elementelor compuse,. la diferite v6rste ale betonului, se recomandd introducerea in, calcule a vArstei betonului. ' Eficienla betonului, la incdrcdri de scurti duratS, cregte in timp; secliunea echivalent6 de beton cregte, fapt care conduce la cregterea caracteristicilor statice ale
secliu nii transversale.

' in scopul aprecierii acestui efect favorabil, EC 2-1 propune pentru estimarea
?n

cregterii modulului Er'

timp urmitoarea relalie:

E.rn(t)=l ,illlo'' '-cm I

tt

LI.'J

=__
vdrsti de t zile;

(z.B)

Tn care:

E"'(t)

4*'gi i* irnt

gi f.,n(t) sunt valorile pentru o

valorile determinate la 28 zile.

39

gi de clasa cimentului folosit, prin intermediul coeficientului s. Spre exemplificare, in figura 2.3 se prezintd cregterea in timp a modulului de elasticitate al betonului C 40/50, incep6nd cu vArsta de 28 de zile (E.'n=35 GPa), funcfie de clasa cimentului folosit:

Din rela[iile (2.5), (2.6) gi (2.8) se observd faptul cd pentru evaluarea cregterii in timp a rnodulului de elasticitate al betonului pentru ?ncdrcdri de scurtd durati se fine cont

Timp {zilel 28 45 90 120

180

E [GPa]
R 35
N

S
AE

35.44
35.94

36.10 35.29
36.41 36.48 36.55 36.61 36.66 36.68 36.73 36.77 36.80

35 35.55 36.18 36.38

JD.OZ

35.85 36.80

37.'t2
37.50 37.72 37.88 38,00

240

-o- ciment clasa R

300 365

-*.ciment clasa N -*r ciment clasa S

450
550 600 730 895 1 095

36.77 36.87 36.95 37.02 37.09 37.11 37.17 37.22 37.27

38.12
38.23 38.27 38.36 38.44 38.51

Timp fzile]

Fig23

Valoarea nominald a coeficientului lui Poisson (coeficient de deformalie transversal5) se ia 0,2. Acest coeficient este egal cu zero dacd este permisd fisurarea
betonului ?ntins. Pentru coeficientul de expansiune (dilatare) termicd liniar5, valoarea nominald se ia egalS cu 10 x10-6K-1.

2.2.3. Contracfia gi curgerea lentd

Curgerea lentd gi contraclia betonului pot fi considerate ca doud aspecte ale unui singur fenomen fizic. Ele depind ?n primul rdnd de: umiditatea mediului ambiant, dimensi unile elementului, compozilia betonulu i.

Curgerea lentd
Curgerea lenti este influentatd gi de maturitatea betonului la aplicarea incdrcirii gi de durata ii rnArir"a incdrcdrii. Tn nguia 2.4 se prezintd variafia deformafiilor. din curgere lentd, pentru un efort constant Tn timp o. aplicat la vdrsta betonului b. Un alt fenomen legat de curgerea lentd este relaxarea efortului sub o deformalie impusi constanti in timp, figura 2.5.

40

4" cRrNzr, PLAN9EE $r PLATELAJE

GoMPUSE OTEL - BETON
4.l, BAZELE CALCULULUI GRINZILOR cu sEcnuNE coMPusA orEL-BEToN ,
4.1.1.

Stiri limiti. Sectiuni critice

.

Stdrile limitd dincolo de care structura nu mai satisface cerinlele de performanld proiectate sunt clasificate Tn urmitoarele: stdri limitd ultime asociate cu colapsul sau cu alte forme de cedare structuralS; stdri limitd de serviciu (ale exploatdrii normale) care corespund stdrilor dincolo de care nu mai sunt indeplinite anumite criterii de exploatare. in general, sub diverse combinalii ale acfiunilor, in stadiul limitd ultim, o grindd mixti ofel-beton trebuie si fie verificatd la: asigurarea rezistenfei secfiunii transversale critice;

.aSigurareastabilitd!iigeneralegilocale: .:'rezisten!alaflambajlateralprintorsiune;" - rezistenla la flambaj la fo(5 tdietoare gi la fo(e transversale aplicate inimii; I asigurarea conlucririi intre grinda metalicd gi placa de beton armat prin
intermediul conectorilor, respectiv rezistenla fa lunecare longitudinald. Sec{iunile transversale critice sunt: secliunile de moment incovoietor maxim pozitiv; sectiunile de reazemi secliunile supuse la fo(e sau reacliuni concentraie; puncte ?n care are loc o modificare bruscd a secliunii (alta decdt cea datorati fisuririi betonului). O astfel de secliune se considerd criticd dacd raportul intre momentul capabil maxim 9i cel minim este mai mare de 1,2. in analiza gi calculul la starea limitd ultimi a grinzilor mixte se line seama de capacitatea de rotire a secfiunii, prin incadrarea grinzii metalice ?n una din cele 4 clase de secfiuni, avdnd in vedere comportarea specificd a grinzii mixte (clasa secliunii poate fi diferit6 in cdmp fali de reazeme). in cazul secfiunilor din clasa 4 de secliuni, se va line seama de secliunea efectivi de ofel, conform SR EN 1993-1-5. ln cazul podurilor cu secliune compusd o{el beton cale sus, pe grinzi cu inimd plind, dala de beton (armat sau precomprimat) indeplinegte urmdtoarele roluri, figura 4.1: - face parte din talpa superioard a grinzilor metalice (2); - face parte din tdlpile superioare ale antretoazelor, cdnd intre acestea gi dald este r ealizall con u cra rea (3 ); - fixeazd talpa comprimati a grinzii metalice (4); - aclioneazd ca diafragmd pentru a transmite incdrcdrile orizontale la reazeme (5); - contribuie la repartilia transversald a incdrcdrilor intre grinzile principale (6).

. . . o

81

,offi
F-f-=

Fig.4.1

JJIi+ll
4.1.2, Litimea

(6)

activi de dald

Ldlimea de conluctttt t dalei cu grinda metalicd este in general diferitd de ldlimea reald a acesteia (distanla intre grinzile metalice), mai ales cdnd lilimea reald este mare, deoarece eforturile unitare de,compresiune in dald sunt variabile, fiind maxime in dreptul grinzii metalice 9i descrescdnd spre mijlocul distanfei intre grinzi.

de

Ld{imea de conlucrare a dalei se definegte ca fiind ldlimea pe care volumul

eforturi unitare

de

compresiune,

considerate distribuite uniform gi egale cu efortul maxim ?n dalS in dreptul grinzii metalice, este egal cu volumul eforturilor acliondnd pe lilimea reald a dalei, figura 4.2 (aria ACDEF este egald cu aria GHJK).
Fig. 4.2. Ldlimea de conlucrare a dalei

unitare de compresiune,

variabile,

Pentru simplificarea calculelor de rezistenfd gi stabilitate (stdri limitd de exploatare gi oboseala) se inlocuiegte ldlimea reald a plScii (solicitatd neuniform) printr-o lifime redusd (solicitatd uniform)denumitd li{ime actlvd (efectivd) la ?ncovoier.,
,

Ldlimea activd de dald (SR EN 1994-2:20A6)

in cdmp gi pe reazemele intermediare:
b"n = bo + f,b",
.

(4.11

Pe reazemele finale: .b"i b"tr = bo +

IFi

(4.2)

82

unde:
b"i =
I

bo

este distanfa intre axele conectorilor marginali;

marginal p6nd la un punct situat la jumStatea distanlei dintre doud inimi adiacente, mdsuratd pe linia mediand a tdlpii de beton, cu exceplia cd lAngd o laturd liberS, distanta
b,este pAnd la latura liberd;
Fi = (0,55 +0,0258:)
I

?,

dar nu mai mare decdt b,, in care bi este distanfa de la conectorul

( 1,0;

L"se ia conform figurii4.3.

\----/
L2

LegendS:

'l) Le = 0,85L1 pentru b"o,l 2) L" - 0,25(L1 +Lz pentru b"o,t

3) Le =

0,70L2 pentru b"n,,

4) Le = 2
Fig.4.3

L,

Pentru b"n,

4.1.3, Determinarea coeficientului de eclrivalenli

Pentru determinarea caracteristicilor seciionale ale secliu.nilor compuse, se
folosegte metoda secfiunii transformate, in care secfiunea transversald'ngomogeni o{el beton se echivaleazd cu o secliune omogend prin transformarea secfiunii betonului din dald ?ntr-o sec[iune echivalenti de ofel. Aceasti transformare se realizeazd prin intermediul coeficientului de echivalenld, care reprezintd raportul intre modulul de elasticitate al olelului gi al betonului, funclie de natura incdrcirilor ce aclioneazd asupra structurii compuse considerate.

lncdrcdri de scurtd duratd

h-a I tn vE -

?-

E^
Lcm
-

(4.3)

unde: E"este modulul de elasticitate al olelului din grinda metalici; E", - modulul de elasticitate secant al betonului din dali.

incdrcdri permanente gi temporare de lungd duratd

Coeficientul formula:

de echivalenfi pentru incdrcdri de lungi duratd se calculeazd

8s

hL = no '(1+ Vu 'q(t,to ))

(4.41

in

care: in

este egal cu 1,1 pentru incdrciri permanente; g(t,to) - coeficientul curgerii lente (a se vedea Cap. Materiale).
ry,_

echivalente, coeficientul de echivalenld n stare limiti gi de etapa de incdrcare pentru care se face verificarea, astfel: - pentru incircdri de scurtd duratd t' p= - pentru incdrcdri permanente 9i de duratd i3 - pentru efectul contracliei gi curgerii lente [(Z

cazul construcliilor civile, industriale

agricole, la evaluarea secfiunii se va lua in func{ie de tipul acliunii, tipul de

gi

[n, n1 .e)n,
E

n. E unde: "l -:9:

E" - modulul de elasticitate al olelului;

E"* -

.Lcm

..

..:.

modulul de elasticitate secant al betonului. Tn cazuri obignuite, la proiectarea construcfiilor civile, industriale gi agricole, se acceptd Tn mod simplificat n=2ni, at6t pentru incdrcdrile de lungd duratS, cAt gi pentru Tncdrcdrile de scqrtd duratd.

4.1.4. Etape[e de construcfie

Analizele globale pe structurd vor fi efectuate separat, pentru acfiunile preluate numai de elementele structurale din olel gi pentru cele preluate de secfiunea compusd olel-beton - in acest 'caz folosind coeficientul de . echivalenld corespunzdtor, pentru inc5rcdri de lungd sau de scurtd duratd. Se prezinti in cele ce urmeazi citeva procedee de execulie a grinzilor compuse olel-beton pentru poduri.
Grinzi simplu rezemate, la care toate incdrcdrile sunt preluate de elementul compus olel-beton, figura 4.4. Aceste tipuri de structuri sunt oblinute la elementele compuse prefabricate, care au grinda de ofel rezematd continuu in timpul turndrii dalei de beton armat, sau la elementele compuse monolite care au grinda metalicd prevdzuti cu reazeme provizorii foarte dese. La aceste grinzi, toate incdrcdrile (de scurtd duratd gi de lungd duratd), sunt preluate de secliunea compusi.
/t

-u

tg

I-!llL

Fig.4.4
d

u-.rfl0

rrti

u!

v!
v!

84

Grinzi simplu rezemate, la care greutatea proprie a grinzii de ofel gi greutatea dalei de beton armat sunt preluate numai de grinda de ofel. La aceste grinzi, se deosebesc doui sau trei faze de lucru, func[ie de modul de
execu!ie. asigurarea grinda de o{el, incdrcdrile 91, provenite din: greutatea grinzii conlucririi dalei de beton cu de ofel, a dalei de beton 9i a cofrajelor, sunt preluate numai de grinda de in faza a doua de lucru, figura 4.5:b, Tncdrcdrile diq greutatea,moarlS gz,$i incdrcdrile utile u'sunt preluate de elementul compus.

1. Dacd nu se prevdd reazeme provizorii, figura 4.5.a, pdnd la

'

ofel..

a)

:--::-

t9t

b) ,//

iz ))
9i-8 n r

M?
MT

V,3'

V:*,

Fig.4.5

V:
.
.,

Acest tip de grinzi compuse are eficienld minimri, deoarece in,g.rinda de olel apar eforturi unitare apreciabile, momentul ei de ine(ie fiind mult mai mic decdt acela al secliunii compuse. Solufia este recomandati doar cdnd nu este "posibilS introducerea
reazernelor provizorii (viaducte peste

vii

addnci, poduri peste r6uri navigabile etc.).

2. lntroducdn d unul sau doud reazeme provizoriipentru grinda de ofel, figura 4.6, se obfine o reducere semnificativd a eforturilor unitare in aceasta din incircdrile pe
care le preia singurd.

in prima fazi, figura 4.6.a, ?ncdrcdrile g' provflite din: greutatea grinzii de olel,
dalei de beton 9i a cofrajelor, sunt preluate de grinda de o[el continud.

in 'faza a doua, figura 4.6.b, dupi asigurarea conlucrdrii, se elimind reazemele intermediare, iar grinda compusd preia incircdrile concentrate egale gi de semn contrar cu recliunile reazemelor provizorii.
Inlaza a treia, figura 4.6.c,grinda compusd preia greutatea moarti gz gi incircdrile utile u. Reazemele intermediare se pot inlStura atunci cdnd betonul atinge 75% din
rezistenla cubicd. Solulia presupune acordarea unei aten!ii deosebite pierderii stabilitdlii tdlpii comprimate a grinzii metalice pe reazemele intermediare, in laza turndrii dalei de beton armat.
85

--r
U

aI

r-.2'

M:
Ml'
111

V:

92"+

n1IIO

*r

Fig. 4.6

4.1.,5. Clasificarea

sectiunilor transversale ale grinzilor

Sistemul de clasificare al secliunilor definit in SR EN 1993-1-1 se aplici secliunilor transversale ale grinzilor compuse olel beton. SecfiunealransversalS se clasifici Tn conformitate cu cea mai pufin favorabild.clasd a elementelor din olel solicitate la compresiune. Clasa secfiunilor compuse ofel-beton depinde de semnul momentului Tncovoietor in acea secfiune. O talpd comprimat5 din ofel, care este impiedicatd si flambeze printr-o legdturi efectivd cu o talpd din beton, prin intermediul conectorilor, poate fl consideratd in clasa 1.

4.1.6. Galculul momentului rezistent (capabil)

Momentul caPabil elastic
Analiza elasticd a grinzilor mixte se bazeazd pe urmdtoarele ipoteze: legdtura dintre grinda metalici gi dala de beton este continu6 9i nu existd lunecare la interfala de contact olel-beton; secliunile plane rim6n plane 9i dupi deformare; otelul gi betonul se considerd materiale elastice. pe baza aceitor ipoteze, secfiunea mixti se poate considera ca fiind formati dintrun material omogen echivalent in o!el. Aria echivalentd in o!el, Ar se calculeazd cu relatia:

. .

B6

Ar=Au+Ar+b"r'h'
n
Tn

(4.5)

care: - aria grinzii metalice; A" = fi";+fi", - aria armdturii flexibile ( se poate neglija dacd placa de beton este in zona comprimatd a grinzii ); beti - ldtimea activi din placa de beton, cu rol de talpi a grinzii mixte; n - coeficientul de echivalenld (funcfie de tipulincdrcdrii). ,,, Calculu! ,se poate efectua fie,evaludnd morngntul capanit elastic,(lr/4s6) fie determindnd gi verifiiand tensiuni'le pe Tndlfimea secliunii.

A.

,'

Calculul gi verificarea tensiunilar normale

La secliunile mixte betonul Tntins nu se ia ?n considerare la evaluarea rezistenlei
secfiunii mixte.

.4. Secfiu

nea

mixtd in zona de moment pozitiv

ln calcul se neglijeazd arm6tura flexibil5 din beton. in func{ie de pozilia axei neutre se pot analiza doud situalii:

a. b.

axa neutrd in grinda metalicS, Z > h" +h"", figura 4.7; axa neutri ?n dala de beton armat, z < h", figura 4.8.

Axa neutrd in grinda metalicd (fig. a.7)

l-bJr= b"6/lt

',
I

.rir
-.lJ'I
r''1";

lt

il
tt rl tt tt

ll lh

hal
Af lga.--:-

ll
Fig. 4.7. Axa neutrd in grinda metalicd

Aria echivalentd in ofel a intregii secliuni se calculeazd cu relalia:

A"=A^*At=A r ,11-rra -rrat n

*btt'h'

(4.6)

Pozilia centrului de greutate al secliunii echivalente in raport cu fibra superioard a pldcii, z, se obline din relafia:

87

n" (r" * n"" * n,)*

L_

A" + A.ln Momentul de ine(ie al secliunii echivalente in raport cu axa care trece prin centrul de greutate este:

Y& ?

(4.7)

in care lu gi l" sunt momentele de ine(ie ale grinzii metalice, respectiv ale placii de beton
in raport cu axele proprii de greutate.
Tensiunile pe inallimea secliunii sunt: - Tn oiel: M,.
4 -a,l

| \. o'n- n' h ., .a.ntA"(2"*hr.*h.-, h...h( [r-!t]'\' lr = l" +!+A"(r" +hr. + hr-zY* n \ tJ

(4.8)

o,i ::(n4t
1,,

'

z)<frly"
/.

(4.9.a) (4.9,b)

Gas =

. \1 * h.)]< ilr-(hu" ll
..

M.

lrlyu

- in

beton: ' M o,.o = *z < 0.85 f.r /T" L5 nlr-,

: Axa neutrd in dala de
be'ton (fig. a.B)

(4.9.c)

__ :a-_??11.y?f?l1g Lr] i,!?l.rrlrt" neutre se determind cu relalia:

cu relalia (4.7) rezultd mai mici dec6t h", pozilia axei

'

=-A'[ffi-r]sn.
z- A^'
b"ff
Tn

(4 10)
o{el este:

Aria secliunii transversale echivalentd

Ar = A" *4r- = A"

non

*ry

$iq
b:nl'
3n (4.12)

Momentul de ine(ie al secliunii echivalente va fi:

Ir = lu + Au(2.+ h"" + h,

-=)'*

Fig. 4.8. Axa neutrd in data de beton

B8

B. Secfiunea mixte in zona de moment negativ (tig. 4.9) l--beff

iAo"'.
fsr
Ys

Fi1,4.9. Secliunea mixtd in

zona de moment negativ

Dala de beton fiind Tn acest caz in zona intinsi, nu se va lua in considerare calculul caracteristicilor de rezistenfd. Aria echivalenti tn ofel a sectiunii active se va evalua cu rela[ia
:

?n

Az=A"*Ar=A"+Ar, *A."
Pozilia axei neutre se determini cu relatia:

+h". +h")+Arrd, +Ar,d,]/ A, ==lA^(2" Momentuldeinertiealsectiuniiechivalentevafi: | .t, lz = l" +A"(2" +h"" + h"-=)' +Arr(z-dr)t +Ar,(z-d,)t

'.,
Tensiunile pe indlfimea grinzii vor fi: - in ofel: Mr.

o,i

=i(h-z)s lrly. t2
=

(a.16.a) (4.16.b)

oas

Mt
t2

tr-(hr, +h")]<
frn

f, ly^

- Tn armdtura de la partea superioard:

oss =

i(t-d.)s
l2

M,

/y.

(a.16.c)

Momentul capabil elastic

Momentele capabile elastice se determini pundnd condi{ia ca eforturile unitare normale pe ?nalfimea sectiunii grinzii mixte sd fie egale cu cele limitd admise, respectiv: 0,85fcr/yc in beton, lrly"in ofel gifss/ys in armdturS.

Momentul capabil elastic pozitiv

Momentul capabil elastic pozitiv se determind din relalia: MJ,no = min [M3i*, ; Mlino .|
unde: 89

(4.17)

irai _i1 rv,er.Rd -f,

11

(4.18.a)

M!i*o = 0,85-L-

n:!-

(4.18.b)

Momentul capabil elasfic negativ

Momentul elastic se determind cu relatia: M",.no = min Lr3i.*o ;MlinoJ
unde:
M3l.*o

(4.1e)

-f'

l'
Zai
12

Ta

@.20.a)

rrss - L* rvrel.Rd Zru

Tr
M

(4.20.b)

omentu I rezistent pl astic

Pentru evalqarea momentelor plastice se considerd urmdtoarele ipoteze:

. o

interacliune totald"intre grinda metalicd gi dala de beton; intreaga secliune"a grinzii metalice se plastificd (atdt zona ?ntinsd, cdt gi zona comprimatd), tensiunile Tn ofel fiind egale cu rezistenla de calcul la curgere to (egala cu fyfu'), din intindere sau compresiune;
: r' constant pe toatd ?nallirnea zonei comprimate Tn armitura flexibili din dala de beton armat solicitatd la intindere, tensiunile vor fi f.r/ys , armdtura flexibild din dala comprimati se poate neglija.
,

No{iunile de ,,conectare totalS" gi de ,,conectare pa(ial6" se aplicd doar grinzilor la care capacitatea de rezistenld la incovoiere a sec[iunilor critice se determind utilizAnd calculul plastic. O deschidere a unei grinzi, sau a unei console; are o conectare totald atunci cdnd majorarea numdrului de conectori nu conduce la mdrirea rezistentei la incovoiere a elementului. in figura 4.10 se prezintd distribuliile caracteristice ale eforturilor unitare in domeniul plastic, Tn cazul unei grinzi compuse, cu conectare totald, supusi la moment incovoietor pozitiv, respectiv negativ.

p- ben--*l

ryffi

o.BS f"6

d*u )
l.l
"

\lI

l*

beff*l

, fsd Ns

Mpr.Rd

'yd

,,,f*5";-,
b) Moment incovoietor negativ

a) Moment incovoietor pozitiv

Fig.4.10

Pentru secliuni din olel structural 5420 sau 5460, atunci cdnd indlfimea zonei comprimate a pldcii este cuprinsd intre 15% gi 40% din ?ndlfimea totalS a elementului,

momentul capabil de calcul M*ose considerd este indicat ?n figura 4.11.

B Mpr,nu,

unde coeficientul de reducere

l*

b eff

--+l

0.85 fs6
1.0

T h

r* \ m.\ tl -t
fvu
Fi7.4.11

0.85

NilJ Mpr.Rd

Momentul rezistent plastic pentru o secliune supusd la moment incovoietor pozitiv

Axa neutrd se determind cu relafia:

_ _ A".frly. 't - b* .os f* /y.

(4.211

Axa neutrd in dala de hetan (figura 4.12)

Daci Zr < h" , axa neutrd se afld in dala de beton.

Fig. 4.12. Axa neutrd in dala de beton

Rezultanta tensiunilor de compresiune din beton, tensiunilor de intindere din olel, N":
Nr,f = b"tr 'z'0'85
f

N. este

egald

cu

rezultanta

N"

=A"'frlY"

"xlT"

(4.22.a) (4.22.b)

Momentul rezistent plastic se determind cu rela!ia:

91

Ml'r.na =

J ^&-(^ -3) l.."s 2)

Ta

(4.23)

Axa neutrd

in

grinda metaticd (figura 4.1g)

Dacd zr determinat cu relalia (4.2U rezultd mai mare decdt se afld in grindd gi se determind cu rela{ia: 2= [i"+{r+h""*h.

h", axa neutri plasticd

(4.24)

]il

l*
2
I I I I

b"u

-*l

0,85'fcr/Y"

0.85'f*/

li
ha

l'!

Ga

i" A.N.P
rtrr

Fig. 4.13. Axa neutrd ip grinda

metalicd

' ,

indlfimea inimii din zona comprimatd,

hic

se obfine din ecualia de proiec{ie:

u -_ A"f, ly"-berrhc0.85f"xlf ,-2Arrlrly" ,,ia

Rezultantele blocurilor de tensiuni sunt:
Nc,r = b"trh.0.85f"x
Na,t =

(4.25)

/y.

A"t, ly,

{4.26.a) (4.26.b) (a.26.c)

N","=2Al^f, Iy^
Aria zonei comprimate, A'" , rezultati din ecuafia de proieclie este:

A,-=A"frl7r-b"oh"0'85f.*/7n " 2f rly^

'

"'

,l

(4.27)

Valoarea momentului rezistent plastic se poate evalua cu relalia:

Mi

no =

o"

*[n.

-]) -2A,*[', ?)

(4.28)

92

Momentul rezistent plastic pentru o secliune supusd Ia moment incovoietor negativ (figura 4.14)
in acest caz dala de beton se afli in zona intinsd; betonul fiind fisurat nu se va lua
Tn

calcul.
b.ff

TT
I
I

f"1/ ys

fg/ys Nr."

h,"
-.L

It

-1

m**

t'
I

|--2.lylya

Flg 4.14, Secliune compusd supusd la moment negatlv

:

Rezu ltantele eforturilor su nt:

N. = A.frl /y.
N",. = A"lrly"
Na,t

'.
(a.2s.a)
(4.2e.b)

= ZA'rf ,ly^

$.2e.c)

Arie zonei intinse a grinzii metalice se poate calcula cu rela{ia:

n

A^1, ly

2frl7^
Valoarea momentului rezistent plastic va fi:
Mo no =

"

- Arfr* /y,

(4.30)

o,

*[n.

-]) -2l"*[', ])

(4.31)

Momentul capabil neliniar la incovoiere

in cazul in care momentul capabil la incovoiere al secliunii compuse se determind printr-un calcul neliniar, trebuie sd se ia in considerare relaliile efort unitar - deformalii specifice ale materialelor: SR EN 1992-1, punctul 3.1.7 pentru betonul comprimat, SR EN

93

1992-1, punctul 3.2.7 pentru armdturS, respectivSR EN 1993-1-1, punctul 5.4.3(4) pentru ofelul structural. Pentru secliunile de clasi 1 gi 2 cu dald de beton comprimatd, momentul capabil neliniar la ?ncovoiere se determini funclie de forfa de compresiune din beton N., utilizdnd

relaliile (4.32), (4.33), (4.34) gifigura 4.15.

Mnu

{.0
Mel.Rd
Mpl.Rd

1.0
Mel.Rd
Mpl.Rd

M a.Rd
Mpi.Rd

1.0
Nc.t

F;

Nc

1.0
Nc.r

tr;
(4.32)

Nc

..

Fig. 4.15: 1. execulie cu spriiiniri, 2. execulie fdrd spriiinii

Mno = Ma,eo.* (Mer,nd

- Ma,eo )' - Met,Ed ).

N"
N.,"t

pentru N. s N.,.r pentru N.,"r ( N. <

MRo = Mer,Ed + (Mpr,no

' ' N.-N.,.t

:

N.,r

(4.33)

unde: M"r,no =

MaEd +

k.M.,so -

(4.34)

in care:
Ma,eo
Mc,Eo

- momentul incovoietor de calcul aplicat secliunii de o!el;

- momentul incovoietor aplicat secliunii compuse; K - factorul pentru atingerea efortului unitar limitd, conform SR EN 1994-1;2; N.,"r - fo(a de compresiune ?n dala de beton, corespunzdtoare momentului M"r,Rd.

4.1.7 .

Calculul la actiunea fortei tiietoare

se ia egald cu for{a
tdietoare

For{a tdietoare verticald capabild plasticd Fo(a tiietoare verticalS capabili plastici
Vo,,*o

capabil5 a secfiunii de ofel %'**0, considerdnd cd intreaga fo(d tdietoare este preluatd de inima profilului metalic (calculul secfiunii mixte la acliunea fo(ei tdietoare se face dupd prevederile din SR EN 1993-2), cu excepfia cazului Tn care se determind valoarea contribuliei la fo(5 tdietoare a componentei de beton armat.

Forla tdietoare capabile Ia flambai

Fo(a tiietoare capabilS la flambaj
EN 1993-1-5, punctul 5.
Vn,no

? inimii de olel se determind conform SR

94

incovoierea cu fortd tdietoare

Este necesar sd se find seama de influen[a forlei tiietoare asupra momentului capabil rezistent al grinzii, avdnd in vedere faptul ci Tn dreptul reazemelor intermediare (tn cazul grinzilor continue) fo(a tiietoare are, in general, valori ridicate, astfel incAt inima grinzii metalice nu mai are capacitatea de a participa gi la preluarea momentului
incovoietor.

Fo(a tdietoare capabild V*o este indicatd de valoarea minimd intre

cazul

Vp1,no

gi, Vu,*o .,ln

in care fo(a tdietoare verticalS Vro depSgegte

0.5

VRd

, se [ine seama de influenfa

fo(ei tdietoare asupra momentului capabil. Pentru secliuni de clasd 1 sau 2, momentul incovoietor rezistent de calcul se va micgora prin evaluarea acestuia cu un efort unitar de calcul redus pe zona ariei de
forfecare (figura 4.16), la valoarea:

ryo=(1-p)rvo;

p=[#-r'

(4.35)

h_ ber-l
Fig.4.16

4.1.8. Gonectori. Gonectarea la lunedare

Elementele de legdturd sunt solicitate de forlele de lunecare care apar intre dala gi grinda metalicd, produse de incdrcdrile ce solicitd secfiunea compusd olel-beton. Conectorii de lunecare trebuie sd aibd o suficientd capacitatq de deformalie pentru a asigura orice redistribuire a fo(elor de lunecare. Conectorii de lunecare ductili sunt conectorii cu suficientd capacitate de deformare care si justifice comportarea ideal plasticd a conexiunii in structura considerati. in EC 4 se definesc conectorii neductili ca fiind cei care nu indeplinesc condifiile specificate pentru conectorii ductili, consider6nd ci rezistenla de calcul la forfecare a unui conector este atinsi inainte ca acesta sE aibi posibilitatea sd se deformeze suficient. ln practicS, conectorii de tip tachefi (din olel lat, p5trat sau cornier), figura 4.17; pot fi considerali ca fiind neductili (rigizi), singura posibilitate de deformare provenind din strivirea betonului cu care tachetul se afl5 ?n contact. Conectorii de tip gujon pot fi considerali ca fiind neductili in mdsura ?n care nu sunt respectate prevederile constructive specificate.
Sensul

fo(elor

de implngere

Fig. 4.17. Conectori

neductili

95

5" srALpr gl ptLoNr cu sEcTruNE coMpusA

DIN PROFILE LAMINATE II,ICLOBATC iru BETON
l,
,l

constructive, figura 5.1 : din profile laminate inglobate total sau pa(ial in beton; din profile metalice tubulare umplute cu beton.

Stdlpii gi pilonii cu secliune compusi olel-beton se pot realiza

in doui variante

dv

l_

I
:i

@
-T
I

vl '-t
I

h
I

Fig. 5.1

st6lpilor sau elementelor compuse (compozite) comprimate se verificd in fiecare secliune capacitSlile de: rezistenlaelementului; rezistenla la flambaj local (voalare); transferulincdrcirilor; rezistenfa la lunecare intre componentele de olel 9i beton.

in cazul

o . . .

107

Calculul prezentat in EC 4 se aplicd stdlpilor gi elementelor compozite comprimate din olel de marci S 23S pdni la S 420 gi beton de densitate normald gi clasi de rezisten!5 C 20125 p6nd la C 50/60. Eurocode 4 propune doud metode de dimensionare a stdlpilor cu sec{iune compusi olel - beton: ' Metoda generald, care presupune includerea in calcule a efectelor de ordinul ll, a imperfecliuniloi geometrice, a tensiunilor reziduale, a comportamentului neliniar al materialelor gi a diminuirii rigidit6[ii datoritE zonelor plastifiate 9i fisurate. Metod-a generald include domeniul elementelor cu secliuni nesimetrice 9i neuniforme pe lungimea stdlpului. Aceastd metodd nu are aplicabilitate curentd in practica curentd de proiectare 9i nu este dezvoltatd nici in EC 4. Metoda simptificafd, detaliati in EC 4, care permite o dimensionare relativ rapidd a stdlpilor cu sec{iune compusS, gi se aplicd ludnd in considerare curbele de flambaj pentru ' I ' ' statiii metalici; buprinse ih Ec a. " Ambele metode de dimensionare sebazeazd pe urmdtoarele ipoteze: - existd o interacliune completd ?ntre olel 9i beton; - sunt luate in considerare imperfecliunile geometrice gi structurale; - secliunile plane rdmdn plane 9i dupd deformare; - retaiiite'tgnsiuni-deformalii ale celor doud materiale trebuie considerate cele corespunzdtoare analizei efectuate. De asemenea trebuie indeplinite condiliile pentru a nu se produce voalarea localS a trilpilor gitrebuie bsiguratd co;lucrarea intre olel 9i beton. ' tiletoda simplificatd se aplicd la elementele avdnd secliunea transversali dublu simetricd gi constantd pe lungimea elementului, cu componenta metalicd realizati din , pr,ofile laminate sau sectiuni realizate prin asamblare sudati. ' ' Metoda simplificati nur se apliie dacd elementul de o[el este realizat din doui sau mai multe secliuni neconectate. in acest capitol se prezint6 metoda simplificatd de calcul a stdlpilor cu secliune compusi din profile laminate Tnglobate in beton, solicitali la compresiune axiald gi la compresiune excentricd (compresiune cu incovoiere monoaxiald ).
l
l

5.2. CALCULUL STALPILOR REALIZATI DIN PROFILE METALICE iTCIOBATE iru TiETOT 5.2.1. Compresiune axiald
Capacitatea portantd a elementelor structurale solicitate la compresiune axiald se verificd cu relalia:
Neo

1 .Npr.no

(5.1)

unde: Npt,Rd - rezistenla plastica la compresiune a sectiunii compuse:

r:
Npr.nd

=A"f1,o

+a'A"f"o +Arfro

(5.2.a) (5.2.b)

i
cu:

Nor.ad

=o"L+a'A"
Ta

jt*nrlg
Tc
7s

- cr - 0.85 - coeficient de reducere a rezistenlei betonului pentru stdlpii cu secfiune cornpusd avdnd componenta metalicd inglobati par{ialsau total in beton; - A"i A", A, - ariile secliunilor transversale ale olelului, betonului gi armdturii; - tvi f*i fsr - rezisten{ele caracteristice ale o{elului, betonului 9i armdturii;

108

- rezistenfele de calcul ale olelului, betonului gi armdturii; Ya i Yc I Y" - coeficienfii pa(iali de siguranfi Tn metoda stirilor limit6.
fvu; fcol

fso

Coeficientul de reducere (flambaj)

I, s determini in func{ie de coeficientul de

zveltele adimensionat i 9i de curba de flambaj corespunzdtoare. Zveltelea adimensionali se determin5 cu relalia:

unde:

ll.

lungimea de flambaj a stOlpului; - lungimea criticd unitard;

l.=n.l), " No'**

\f

liEr)

(5.4)

(El)" - rigiditatea elasticd a secfiunii mixte: (f l)" = E"l" + 0.6 E.rl" + l" i l" ; l. - momentele de ine(ie pentru planul de ?ncovoiere considerat al ofelului, betonului gi armiturii. E" i E, - modulele de elasticitate pentru olel 9i armdtur6; E", - modulul de elasticitate secant al betonului.

E"l.

(S.S)

Se

obfine' i
Npr.ru =

=.F l/ N",
A"fy + 0.85 A.f"x + A"f.*

(s.6)

unde:Npt.nx=No1'*o'pentruTa=.fc=1,=1i....'
(5.7a)
_ n'(et)" N".=-r-

(5.7b)

Pentru st6lpii cu zveltefe ridicatd 1i > O.e ), influenla incdrcdrii de lungi duratd (contracfia gi curgerea lenti a betonului ) asupra capacitalii portante Se ja in considerare reducdnd valoarea modulului de elasticitate al betonului la E. , care se va evalua cu rela!ia:

E -E E" = E"
1

- (N.r, / rrl* )r,

(5'B)

No..o.frac!iuneapermanentidininc6rcaretotal5Neo;
gt -coeficientul de curgere lentd (conform EC
Moroo

2):

Qt = 9i-,to)

,r"

Moeqp

- momentul de ordinul I din incdrcarea cvasi-permanentS; Moeo - momentul de ordinul I de calcul.

5.2.2. Gompresiune cu incovoiere ( compresiune excentrica )

Curba de interacliune

Analog stdlpilor metalici, se definegte o relalie de interac{iune M-N gi stilpilor cu secfiune compusi.

in

cazul

109

diagrama reald - - - diagrama de calcul

Curba de interacfiune, figura 5.2, se determini considerdnd diferite poziiii neutre secfiunea calculdnd efectele transversald eforturilor interne, conform figurii 5.3.

ale axei

gi

Tn

Fig.5.2
I

I
I

Mmax,na.{kN.

ftl

Punctele caracteristice ale curbei de interactiune, M-N au coordonatele:

=Npr^d *,IN, n,lNo ^'tMo=0

=0

=Npm.Rd

P.'1rr=M'*ott^r: ",J*, L+
t..

-A^'0.8s]cL [No =0.s'Npn,*o ' Tc o'iro=MmaxRd

(5.e.a) (5.e.b) (5.e.c)

ln aceste rela{ii avem:

Mmax Rd

=r;

= wp"

o.as'Wu

i *. *^ *
+***0",*

Mpl.nd = Mmax.Rd -.Mn.Ra Mn.no

=wp,.nL+0,s5

wf".n

unde: - Wo" Wp. i Wpu - modulele de rezistenld ale ofelului, betonului gi armSturii din Tntreaga secliune transversald a st6lpului; - Wp".n ; Wpc.n ; Wpr.n - modulele de rezistenld ale olelului, betonului gi armdturii din po(iunea de ?ndlfime 2hn a secfiunii transversale a sttlpului. Pozifia axei neutre se obline fdc6nd diferen{a intre diagramele C gi B din figura 5.3, rezult6nd diagrama din figura 5.4. Efectele de ordinul ll asupra unui st6lp izolat pot fi luate in considerare aplicAnd un coeficient de corectie k celui mai mare moment de calcul, determinat prin calcul de ordinul l, unde:

t"-. t-F=0.60+0.44r>0.44;

N* N**

(5.10)

incare(tabelul5.1):.;:','.
- F = 1 - dacd existd incdrcdri transversale pe lungimea stdlpului; - r - raportul momentelor de la extremitSlile st6lpului.

110

0,85 fci/yc

t
--{

fr/v*

't

-t

l-". +
f*r/y"

*,,*

0,85 fcrtfyc
'

T--T_

't 2 f''.

hnl lr

l -)-

Mpt.Rd

rl

0,85 fcr,/yc

T_-T_

t, _-

II

Hn

4,Un

.,.

0,85 fcx/yc

Fig.5.3

111

0.85 fss

No*.*o

ff -Z1n[(b-t*).0.85."n + 2't* T,
Fig.5.4

+] -hn 'ia
Tabelul 5.1

Diaqrama db'moment

Factorul de moment
Momente incovoietoare de ordinul I din imperfecliuni sau din Tncdrc5ri laterale
Mea gste momentul incovoietor maxim pe lungimea stdlpului, ignordnd efectele de ordinul ll

;l

url

;1 url

=l

F=1'0

1i
Momente de capdt:
F = 0.66 +Q.44r
,

Meo

$i

r'ME6

suflt
I

p>a.44

momentele la capete din analiza globald de ordinul sau ll

N"r..ff =

n-E1.n.11

2r

- lt*
Ke.rr

(5.11.a)

(El)ro.,, = Ks (E"1"

Er*|"

+ Esls )

(5.11.b)

unde:
Ko - factor de calibrare . Se consideri Ko = 0t9i Ke.lr - factor de coreclie; Se consideri Ke.rt = 0'5'

Rezult5: (El)"n,, = o'9(E"1" +o'5 E.'1,

+E"lr)

(5.11.b.)

Capacitatea portantd Ia compresiune excentrice

Metoda simplificati a EC 4 ulilizeazd Tncdrcarea de flambaj 9i se traseazd curba de interacliune a secliunii transversale, figura 5.5'
112

diagrama reala dlagrama de calcul

Mno/Mpr.no

1Yl*6/Mg.no

EC4 - Varianta finald

Fig. 5.5

EC4 - Varianta iniliald

Pentru trasarea curbei de interacfiune intervin urmdtorii parametri:

.
':

x = Xl I l- coeficientul de flambaj pentru cazul de compresiune centricd;

/-\ \/

Pentru elemente cu sec(iune transversali constantd (elemente uniforme), solicitate t :. la compresiune axiali constantS, valoarea coeficientului de reducere X se determini ?n funclie de coeficientul de zveltele redus
1

L lin conformitate blr normativul

EC 3), cu relalia: (5.12.a)

o*r/0'-l'
in

care:

0 = o,s

[r

"(I -

o,z)*

l.']

cr- factor de imperfecliune; tabelul 5.2.

Tabelul 5.2

Curha de flambai
Factor de imperfectiune
N=o

a
0,21

b
0,34

c
0,49

^o-ffi,
O r/
Nom.Ro

(5.12.b)

^pm

=JNpt.Rd

(5.12.b)

,
.
ltd=

Nro
N'Pt'no

1-Xp*=

1-xa

Npr.nd

- Nro

(5.12.c)

1-Npr.no
Npr.Rd

Npt.Rd -Npm.Rd

113

incadrarea secfiunii in curba de flambaj corespunzitoare este prezentatd

?n

tabelul 5.3.

TabelulS.S

Sectiune t

Axa de flambai
v-v

Curba de flambai
b

lmperfecliune qeometrici
u200

z-z v-v
oricare

c
b

u150

u20a

u200

y-v;

z-z

u200

Varianta EN 1994-1 -1:iOO4, respectiv SR verificare la incovoiere :

'

M=o
..t

este:
=

EN 1994-1-1:2006 pentru relalia de

(5.13)

Mro

vt^*

r. .,M d
:

tn

care: .

l.rot\4or*{:

Mea

stdlpului, incluzAnd dacd este cazul impedecfiunile 9i efectele de ordinul ll; s 23s; s 35s o CLrr ={ [o.g -otet 10.8 - otel S 420; S 460 in final conditiile de verificare la compresiune centricd si excentricd a st0lpului sunt:

- valoarea maximd a mornentelor de la extremitSfi gi de pe lungimea

r'r

Nto a1, 1'Npt.nd

Mro ao*,

PoMpt.Ro

'"'

(5.14.a,b)

Observatie:

litaza inifiald aEC4, relalia de verificare

secliune compusi era;
k .Meo < 0.9 .p .Mpmd

pentru solicitarea de compresiune excentricd a st6lpului cu

,", [-$-]

.t

[0.9.p.MprnoJ

unde:

lr=lrd-u*xo-zn ]
X-Xn

ffi
!r=

Pentru rd

> xpm

,-*?*ltpentru

xo <xpm

xpm=ffiixn=#.r0, ,o=ffi
114

5.2.3. Limitele

aplicirii metodei simplificate

. o
a o

sectiunea transversald sd fie uniformd gi sd prezinte dublS simetrie; S - indicele de contribu{ie a ofelului, recomandat sd se lncadreze Tn limitele: A^ .1., l,t 0.2<g="4'Y'ta<o.g (5.15.a)
Npl.Rd

isz
As <

6%A. " ..>b/6

(5:'15.b) (5.15.c)

j
I

l40mm<c,<0.3h
(5.15.d)

[+ornr<cr<0.4b 5.3. ACTIUNEA FORTEI TAIETOARE ,,

preluatd numai de partea metalicd a secfiunii stAlpului, dacd nu este depdgitd capacitatea de rezisten!5 a acesteia. Rezistenla la forfecare a sectiunii metalice a stdlpului se calculeazd cu relatia:
Vpt.a.Rd

Se admite, in modul simplificat de calcul, cd fo(a tdietoare de calcul VE6, st

-Av'fydt'13

(5.16)

Au

aria de forfecare a olelului structural, determinatd astfel: Au = 1.04.h.t* -profile laminate; Au = h*.t* - secfiuni alcdtuite sudat.

lnfluenfa for{ei tdietoare asupra capacitSlii de rezistenfd la incovoiere cu a st6lpului se ia Tn considerare dacd este indeplinitd condilia: Vro t 0.5.Vpr.".no

'1.

fo(i

axial6

(5.17)

aa

T:
I I

T
"..::.

in acest caz efortul de calcul pe zona ariei de forfecare, figura 5.6, se va reduce la
o.as

tr+*l
t',

tu

__zr[

tri

l# l==

l#

valoarea:

Npm.nu

fi6 = (1-

p)fvo r
unde: ' o=[ 'Vto -'' o
IVpl..n

(5.18) tZ
I

t.

I t ;

t_

J
-! -__j

tfllli{fl*
Fis.5.6

i-

Din ecualia de proieclie pe orizontalS rezulti mdrimea zonei neutre (valoarea hl ):

115

2hl[ (b-t*).o.8sk+

,.r-*

]=

Np,.no

(5.1e)

Valoarea h[ este mai mare dec6t valoarea n' (fig. 5.4), prin urmare fo(a tdietoare sporegte zona inactivd a secliunii cu valoarea:
(5.20)

^A-2b(h"-hl) Momentul plastic rezistent se va reduce la valoarea:

Mfr.no =Mmax.Rd

-Ml.*o

<Mpt.na

(5,21)

5.4. STALPI DIN PROFILE LAMINATE PARTIAL ITAIOBATE lru eeroN

Stalpii alc6tuili din profile laminate dublu T sau profile H, parlial inglobate in beton se pot realiza, din punct de vedere al sec{iunii transversale, Tn variantele constructive prezentate in figura 5.7.

Fig. 5.7

Se pot menliona urmdtoarele particularitili gi unele avantaje specifice pentru aceste tipuri de secliuni compuse: fe{ele neacoperite de beton (exteriorul tdlpilor profilelor laminate) pe_rmit o asamblare facilS a stAlpului cu elementele adiacente (grinzi, etc.), prin utilizarea unor piese de legdturd prinse sudat; - inima profilului laminat, fiind inglobatd in beton, este impiedicatd s6 voaleze, respectiv nu existd pericolul de pierdere a stabilitdfii locale; - tdlpile profilului laminat conlucreazi pa(ial cu betonul, prin aderen[5 9i fenomene de suprafafd, fiind creatd o situafie favorabild din punct de vedere a stabilit6lii locale. (5,22.a) EC4 recomandd un raport: bltr = 44Jn5lty

sec[iunea metalicd este pa(ial protejatd impotriva cbroziunii gi de. asemenea este imbundtdfitd comportarea stdlpului la temperaturi ridicate (incendiu), fiind

stdlpul se preteazd la o execulie prefabricati (Tn atelier), turnarea betonului putdnd sd fie realizatd in pozifie orizontald, fdrd si fie necesare cofraje. Se recomandd sd fie indeplinite condiliile generale privind alcdtuirea seg[iunilor compuse, respectiv:

. o

zveltetea relativd: i<Z indicele de contributie a otelului:

(5.22.b)

116

o'2<5 =

A' 'f'o
Npt.na

< o'9

(5.22.c)

indicele de armare:

s%<e.

=t
I

<o%

(5.22.d)

Curgerea lentd 9i contracfia betonului se pot ignora dacd cregterea momentelor incovoietoare de ordinul I nu este mai mare de l0%.

:-

'fa1e de axa

y-yi - curbdb fata de axa z-z; - curba c

N

5.5.CON EXIU

EA OTEL.BETON ,

5.5.1. Gonectorii mecanici

Din acfiunea forlei tdietoare, in secliunea transversalS a elementului, apar tensiuni tangenliale, iar conform legii duatitdfii tensiunilor, apar tensiuni tangenliale longitudinale, in produci lunecarea relativi intre cele doud lungul barei (stdlpului), care tind componente gi materiale structurale - olel gi beton. ln cazul ln care aceste eforturi unitare tangenliale nu depdgesc anumite mdrimi, ele pot fi preluate prin fenomenele fizice, respectiv prin fenomenele de aderenld, frecare gi prin neregularitSlile suprafefei metalice care intrd ?n contact cu betonul, Dacd eforturile unitare tlngenlible dbpdgesc valorile limita rezultate din preluarea acestora prin fenomenele fi2ice amintite, este necesard prevederea unor conectori mecanici. in cazul stdlpilor cu secfiune compusd se folosesc in principal doud tipuri de conectori mecanici: Conectori de tip gujon (dorn cu cap rotund)," sudafi de profilul metalic cu ajutorul unor dispozitive speciale. Conectori de tip bolfuri sau nituri, fixafi prin impugcare in.peretele metalic. in figura 5.8 sunt prezentate mecanismele de transfer al eforturilor intre olel gi beton prin cele doud tipuride conectori mecanici.

si

. .

Fig.5.8

conector tip gujon

conector tip bolt

T inglobate pa(ial sau total in beton, av6nd conectori tip gujon sudali de inima profilului, se va lua in considerare acliunea for{elor de frecare care se dezvoltd prin impiedicarea tendinlei de deformare a betonului
Tn cazul stdlpilor realizali din profile dublu

adiacent celor doud t6lpi ale elementului metalic. Forla care se produce are valoarea P, pentru fiecare talpd gi se adaugd la fiecare gir orizontal de conectori, figura 5.9, peste valoarea care le-a revenit din calcul.

117

L}';x'[] ll'd;x[]

Fig. 5.9

Forta P are valoarea: p=p.ps6 /2 (5.23) - pr- coeficientul de frecare dintre olel 9i beton, care pentru suprafele nevopsite se va lua egal cu 0.5; - Pna- rezistenla de calcul a unui conector. Rezistenfa de calcul a conectorilor suda[i automat, de tip dorn cu cap (gujon), se va lua, conform EN 14555, astfel:
0.Bfrndz
Pno = min
Yv

l4

0.29od2ff4
Yv

.,
3 s h," t d< 4

(5.24)

unde:
yu

diametrul gujonului, 16 mm - 25 mm; f, - rezistenla ia intindere a olelului din gujon, fu<500 N/mm2; fcr. - rezistenla caracteristicd la compresiune a betonului; hu" - lungimea totald a gujonului. Tn afara 2onelor de preluare a incdrcdrilor concentrate, se vor dispune conectori pe lungimea st6lpului dacd eforturile de forfecare dintre metal gi beton depdgesc valorile de calcul, rp6, dote in tabelul 5.4.
TabelulS.4

d-

- coeficientul partial de siguran!6 in starea linnitd ultimd; y "=1.25;

[..r[G*1]-pentru ct=1 \o ) t1- pentru h." /d > 4

TrPUL SECTIUNII Profil metalic Tnqlobat total in beton Profil metalic inqlobat pa(ial Tn beton

r*o(N/mm2)
0.30 0.20

Eforturile longitudinale de forfecare se pot determina printr-o analizd elasticd , luAnd Tn considerare efectele Tncdrcdrilor de lungd duratd gi fisurarea betonului. in cazul secliunilor realizate din profile metalice Tnglobate total in beton, dacd stratul de acoperire al profilului c. , depdgegte grosimea minimd de acoperire, cz= 40 mm, efortul tangenlial de calcul, rRd, se poate majora cu valoarea F":

F. = 1+o.o2
118

r,[''-!i)

s2.5

(5.25)

Fig. 5,10

Pentru st6lpii realizali din profile metalice inglobate pa(ial in beton, solicitafi la incovoiere dupd axa de rigiditate minimi (zz) gi forli tdietoare, conform EC 4, se vor prevedea obligatoriu conectori. Pentru preluarea forlei tdietoare se poate prevedea armiturd transversald, sudati de inima profilului metalic, figura 5.10, sau armdturd (etrieri) care si treaci prin inima metalicd prin gduri practicate in acest scop.

Efortullde lunec"re (forfecare) din acliunea forlei tdietoare, Tntr-o secliune curentd pe lungimea unui element solicitat la incovoiere cu forfecare, este dat de relafia:

L =Vro9
I

(5.26)

unde:- Veo - forfa t6ietoare care solicitd elementul, figura 5.11:

Vao =
MEo + MPo
(.

(5.27)

- S - momentul static al sec[iunii delimitate de planul de lunecare; - - momentul de inerfie alintregii secfiunitransversale;

- l, -lungimea stdlpului.

li:[,__ @@@
lrT.--r Miu

Caracteristicile S gi I se calculeazd pentru secliunea echivalentd in olel.

repartizali pe lungimea (, a stAlpuiui se

calculeazd cu relalia:
N.>

Numirul

de
I

conectori

uniform

L p*

(5.28)

MA
Fig, 5.11

N*

secfiunii de transversale, se va analiza modul concret de evaluare efortului de' ' lunecare dintre componenta metalicS gi cdmponenta de beton a secfiunii.

ln

funcfie'

'tipul

5.5.2.Calculul efortului de lunecare. Model de calcul propus

Dacd, ?n cazul grinzilor cu secfiune compusd ofel-beton, problema determinirii efortului de lunecare este simpli, in cazul stdlpilor, aceastd problemd este mai complexd gi nu este prezentatd in literatura tehnicd sau in EC 4. Tn cazul stdlpilor realizali in solufia de secfiuni din profile metalice inglobate ?n beton, figura 5.12, se transformd secliunea compusd intr-o secliune echivalenti Tn olel,
utilizdnd coeficientul de echivalentd n.

.b" -n

(5.2e)

Coeficientul de echivalenld intre beton gi olel se adopti, intr-un calcul aproximativ, cel utilizat in cazul grinzilor cu secliune compusd. in conformitate cu EC 4, in cazul grinzilor cu secfiune compus*, la evaluarea secliunii echivalente, coeficientul de echivalenld n se va lua in funclie de tipul acliunii,
119