Test inginerie seismici

Nu

se scrie si

nu

se bifeaza pe acest test

t.
'a.
'.

Plall"

tectonice plot deriva continentelor

b.

structura internd a PdmAntului

I componarea structuriior I constructii

I I I

de

a.

b.

F
J.
a.

ue unde
unoele
P

se

ptopagd prin nucleu. tpam dntului:

lh
th

I unctele

I undele Rayleigh gi Love

t
a.

a.

Undele seismice primare

(i)

f 1t1 )siu nctele seismice secundare S - (2)

| (1) de incovoiere | 121 ae brsiune

unt:

tran.sversale

(2) longirudinale
4.
a.

l(c.) t'.--

unde

este amplasati discontinuitatea Moho (Mohorovici):

tl
I

(1) longirudinale (2) transversale

:
sub scoarli

b.

intre manta gi nucleu

@ I tntre manta
sunt )nncl pale:
1

gr scoartd.

I^l

( c. \.1 : -z'l

:b.

a.

=
a-

-r: rt,,r LuluaLoarele placl -l "*o

;
(-D',
I
]

I Caraibe, Filipineza 9i Arabd.

6.
a.

c.

Antartica Americand.,

Africani
Care sunt micropEciGiE se i,oG --rrer arp[ra, rtusa, .curaslattc6, b. Microplaca Marii Neagre
Tr^ t1^-^----------;-IVCLIIJ DLTI.I.L

si

Euroasiaticd

Antarlicd, Americand., S omalezi, Caraibe, Filipinezd

gi Euroasiaticd

"

Arabd" Moesicd. Eurasiaticd, Microplaca Marii Neagre

a.)

Iteralpind, Moesicd,

Eurasiatici, Microplaca Marii

Neagre

t
c.

a.

7. ,:3-

camputun@
rerr us Ds PUr

ZUIIgIE SlSrnlCC AIE .tI Lomdr ue1:

T-o.

-T

Crigana, Fagarag, Vrancea, Maramureg, Dobrogea

8.
a.

LrIIenr a, Eanat, Cfigana, Fagarag, Vrancea" Maramureg,

Dobrogea
I

Cdmpulung Muscel, B uout, Sinaia, Fagarag, Vrancea, Maramureg, Dobrogea

t
a.

a.

comicrffi
(1qmn+a-io+i^jl^

urreglslra undgle

c.

sl i$m1(

l./T-

\o:

cu sesmometnr

c.

cu accelerometru

b.
9.
a.
l^uv,, , ,,,(ruLt;

c.
.1r.s

PgiS

uuut cuuegtur ureqrstrat la sunrafata nirr Itnfrl

lb,

ri sunt

generate de undele:

Rayleigh si Love

t
c.

a.

10.

G.-;

E
I

l-6+o *^J Erguw qrv DlJ(uct rrtLEltslLatL[

se$tr uce utrlrzatE in Romania (MSK):

tb.

tl

c.

t
c.

a.

;T .*og"oe12.
a.

11.

Care este natura

cut"muGloid r pon( lerea cea mai uu[e:

endogend

xenofobd

t
ca.

a.

Care din scdrile de erraluarei

a.I unu

Richter

6 -MSK

selsmrce sunt lmporta[te pentm

_t ir rginerul constnrctor la noi in tar;

Test inginerie seismici 13.

a.

Nu

se scrie si

nu

se bifeaza pe acest

test

De c6te ori este -ui

de 30 de ori

-u,
Tb.
de 10 de ori

t;

T".

50

d".ti

14.
a-

I Scara Richter aft U-ita s"pe* lard: I teoretlc are ll teoretic nu are

t :
a.

a.

T" I s'"ei 8

h
c.

15.

ue

scara se ul.trTeaza in USA:

(a.-', MM

Th
factorii.-. 'b.
stnictura geologicd a traseului
parcurs de unde

(.-

Shindo

16.
a.

Care sunt

mecanismui de falie

ritaaisffistnrctura geolo gicd. locaid

E Ir

L7.
a.

Ce trebuie sa faceti

i" timpul unui cu1 remur

|
I

putenuc:

r
a')
sd

gdsili
uare oln cutemurele wdncene

sa parasi

sa

va agezati sub tocul ugii

vd addpostili sub masd

a,

I I

:
anrt magnitudinea cea mai mare:
D.

b.
tJ.

18.

a.)

+ martre 1977

c.

30 august 1986

l
c.
a.

19.
(8"-t

rormulat peutnr prima dr rti teo ria derivei continentelor: Wegener RicE
a

ulne

lhl

c.

Beethoven

b.

20.

Ce este valoarea spectrali:

on^ol^-^+.!--svvvrvreLrs

G-'
2t.

]-lrcr .J.ll-ti1' uu raspuns

D.

unui sistem cu un GLD la

accelerata mocimd de rdspuns

a

c.

actiune datd

unui sistem cu n GLD la o

ittezamaximd de rdspuns
unui sistem cu n GLD la o
ac!ftrne datd

actiune datd

;D.

a.

Valoarea spectrald poate fi Si.t i

da

@
)',
a.

-l
Gi
J)

un GT,D la o aetirrnp Aqti. nu

c. I accelerafia
a
a

maximd de rdspuns unui sistem cu n GLD la o I I actiune datd

,'

t
c. a.

a.

Spectnrl seismic de respuns este o repl:ezentare

valori -: spectrale - timp

reiatiei: t
c.

valori spectrale - frecventd

valori spectrale -

r"T

b.
7a
a.

Spectnrl Fowier este o reprezent areal

tn^atard+ra-

-J
ampttrucmea maxrmd a componentelor unei oscilatii -

rw - Lrury

frecvent6

amplitudinea maximd a componentelor unei oscilatii -

a.

perioadd
I

b.

o*' a-I

Dpecmll se$mlc cle rdspuns poal e avea

da

$1 o reprezentare compusd acceleratie - vitezd - deolisare

nu

c.

acceieralie - timp

a.

c.

Test inginerie seismici

Nu

se scrie si

nu

se bifeaza pe acest test

25.
a.

Pseudospe"tr"l"
sistemele cu n GLD

fb'

I ne luarea in consideratie a unor I term.ei drn solufia ecuatiei I diferengiaie gi a pseudo pulsaliei
pursaue

)
I

onsiderarea

seudo puisalie-

26.
a.

D^^--l^ -, t -,. r DsL.LrLr pursetua esle lntlugntatd de:

fracliuneaffi
criticd

l--o.

o'n""ou

a.

27.
a-

uare este trecvenla de corp rigic t:

L
W,
amplasament
]

I
33 Hz

15llz

tb
de proiectate sr

a.

h
28. Spectru
1

:
r.GraI r rasp uozul nuxrm

"i
29.

cutremuruiui din Vrancea, martte 1977

F
i

\9./

al unur sistem cu I GLD Supus: mat mrilbr'rnregrstrd.ri unui anumit cutremur, seismice prelucrate dintr-un specificat de proiectant
I

a.

b.

Care este sistemul

@ (tl, -',i .l*ll

30-l

a.iCitii oil ugetr {+} = {r}

b,
I

:
zete

tn czrzul

vrbratrlor hbere neamort

sistemelor cu n GLD:

([^], -

r; l*ll.{'.}

= {o}

t t
a.
4-

a.

'n:'I

.Ecualra dderenliald de migcare a unui sistem cu nn GLD se pout.

c-

nu

s@cu

UuLorul rucrulul mecanrc virlual:

I "rt. I :::: 6\) I m. ii(t) + c. u(t) + k. tt(t) - _m. tO\*b.

c.

31.

Daca actiunea seismicd

,;,.,1f; ., u e drn ecuagiile r:rmitoare sunt corecte:

rl

numal cu ajutorul principiului

lui d'Alambert:

n.

I m. il,(t) + c. ti(t) + k. u(t) = _m i)A I m. (ti(t) + ii,(t)) + c. u,(t) + k. u,tr> O

I uare
a(t)
este sotufia ecualiei diferenliale
qcl qrnl1rF

b.
c.

I
b.

- -*

iu.

,", . .-ro:(t-z)rind(t - r)d r

at(t _ r)d,x

a.

zr(t; =

^. - @r,I ti,(r).e-a,(t-')sh

b.

u(t) = -d. ii, (r) . .-6or(t-r).osEr(t i

0

r)d

c.

33.

Care Sa

4rvrrl.vl

DPE Iv LI.tlg

@
34.
a.

=lr(r)l*".

m.ffale:

Jg.suntrelafiil.

(' d

a@ a---2ffi Da
v IL' nl(r Fc

P
c.

a,

L
c.

Sa

= as'{ = ,o 'So

a.

b.
c.
lsv^ s.

a.

tJa

@ nu

c.

aproape

a.

c.

Test inginerie seismicl

Nu

se

scrie si nu

se bifeaza pe acest test

36.

In ce unitali de mdsura
cm/s"

6)
5t
a.

se poate ) apre( ria accelerafia:

rc
l@

t-; 1t/t
c.

t
c.

a.

Uare dntre relaflile de calcul a e puls aliei unui sistem cu un GLD este corectd:
A)

=-

2.n

@--l

d.c

,-JG
mm

t
c.
a.

a.

38.

In

ce se misoard perioada prop, ie de vibralie a unui sistem cu un GLD

D.

secunde

L7z

6
40.

39. I In ce se mdsoari flexibilitatea u nui sistem dinamic: I unitate de lungime / rrnitate de D. uutate cle lorti.

'tt

:
!

I fo+a

c.

unitate de lungime

t
a.

a.

c)
4t.

Care este relalia corecti t

ru

aintrE igiditr tte gi flexibilitate:

.1
--

Tb.
6

lG)

r-'CfO,
lE^) si notenfiali /trP/ ).

b
c.

fa.^ \*)
42.
a.

Care este reiagia dintre perioada, frecr 'entd gi pulsalie pentnr un sistem co rro
I

t--

L.7f

D.

fa)

of

L 2.r

c.

a.

b.

In timpui osciialiei oooiiGG-

E"* Ep:O

,oG vauv care este relalra dintre enerl -| @l E3 Eo=constant

I

:
112 CU reticd,

c.

E"+

EiO

t t
c.
a.
q

a.

43.

care suat forlele care

A sv s,,vr
LL.LSLLS,

participa@
--1 D.

)
44.
a.

de iner,ti.e

gl'aaluu(; vr lorta

oe ErInortuare, elastice gi forla exterioard.

de amortizare, elastice, fo4a

exterioard gi forla de inerlie

Fo4a de amortizare iatr-un siste m dinamic neamortizat

---_-l D.

este:

are O valoare brne defrnitd

G)

egald cu 0

b.

45.
a.

c.

Ce sunt fortele seismice: t

fo4e de

inerlie

torte drn aclrum exterioare

c.

forte de revenire

a.

-1@
40. rn trmpul oscilatiei unui sistem dinamic *ottirut
1

b.

a.

rd,mine constantd

@] cregte

;l

scade

t
a.

a.

47.
a.

In ce unitnli de md.suri poate fi expriu rati masa::

L-t

lL9

N/( !l/s-)

c.

daN

b.
c.

Test inginerie seismicl

Nu se scrie si nu

se

bifeaza pe acest test

eJv.

48.
a.

Penfirr ce est

pentnr evacuarea apei din lac

o
50.

49.

uucrrLaLc

clnamlce a le unr Ll Srstem corespund:

';

pentnr pistrarea

I caracteristicilor terenuiui de I fundare

c.

I hidrostatic
I

I pentnr mentinerea echilibruIui

a.

b. c.

maselor

iE: graue se flDertate aie unei \vo's

|
I

-3-'
I

I
lL
IQ'
dIa:

rr^r---sF

usrurr

II

rirnr slslemulul

c.

ldireclieiu.goI I

t t
c.
a.
o..

4.

I
I

mase sunt considerate uzual intr_o anal IZA

SE

;lsmrca:

cere de rotatle

j cele ,i" truoslaiir

venicald si de

rotatie

o.irooEfr
I

51.

,rlrrnes .nysrcn oeremunarea spectrului seismic de rEspuus

sDLe

lr
I

mtegrarea ecua$ei diferentiale

de migcare

naliza modald

b.
I
I

52. Procedeul
a.

tt"**urkffii
spectelor
i
I I

c.

oerenmnarea

Fourier
53.
d.-

ssrtrrrnuutrea raspunsulut in c-r timp

a

unui sistem dinamic

c.

determinare a matric

ffi

oEG

a.

b.
I

awJGrer.arlEtm

rrtlt;grarea ecuapel ctrterentiale a untu sistem dinamig p"rmiG

bl

affi spectelor -hourier

rigiditate larcrale poate

E, @]

c.

54.
a.
l
I

D^-r vuuu

_.1 DrsLsrnele cu n LiLL) matri aec

At

"p"F"i vitezei gi deplasdrii ca unnare a unei acliuni dinamice

pfine gi simetricd fa-td de
diagonaia principad

in timp u acc"iiffi

t
c. a.

a.

urstagona1d'
I

b.

I
T;

F'i
u-

Ls E_r.1{.lE cre

[Denatg dtnamict

DOt

16\ rLulul l'\-/

lcorda unui castei or

"pE-

t
c.

a.

50.
a.

Matricea dr u*o@EiE utooe luuut Kayleigh poate fi o funcgie de: ___-___ matriceaarffi rg) Tr
t

Jta.

Coeficienlii

otiiDilGffi

rracuunea din amortizarea

area ! ratncei de amortizare cu modelul r\ayrl lgrr sunt runctte de c----..b- u 4rrltuuea oln amgltzafga c. I
|

l,-"''":-""t'
:

]
I

a.

b.
c.

58.

It

rYrauru(ia specTfala estg:

_l
b.

criticd 9i pulsatie

perioada proprie de uibratie a

a.

sistemului

b.
c.
I

a)

diagonald

I plrna

K] formati
;l
pozitivi

din putsutiiGsistemului la patrat puse pe

diagonaia principald

a.

b.

s9.
a.

Vectorula"ptffi
-nuii -

.b.)

tor m odului fundamental al unui sister a este rormat drn termem:

numai pozitivi
gi negativi

a.
D.

Test inginerie seismicl

Nu ae

se

scrie si nu

se

bifezza pe acest test

60.

Care dintre

relaliil-

(4.

ortogo; litate este corect6:

E*,.si".sir =Arr*k i=l

61.

b'

l*-.si,.si&
Cle

=o,r=k

c.

Z*o &=l

'si" .s* = 0,

r*k

a.

b.
c.

t:

Lrs

re) C=ao.M

Peuuu rorlD.area maElcel

Ih

amsl12are c.resp'nde model rlui Ravleioh:

C=

lC=ao.M+ar.K

do.M.K

a.

,c
b. 63.
a.

62.

Fnrro+,3^ J:f^-^-.:-r gvseus su\,lsrrLlctr4 uc uu$care a s$rc. mutul cu n GLd este:

b.

a.

br

:
^,^eo4 -------

It

Mo:{s'}ffi

t:-_ EwIJvLa.LLLoLZr

trsltr (lalzl Oe

Ci u-e

drn expresule M1

FT

r.D.)

:{s1},'.[' m r]. {s,}0, #k

Mi

{si},.[t *,,]. {s 1}1r, rk

a.

h
64.
a.

Intervalul mediu d. IMR = 50 ani

t..

ft; IMR: 100 ani

c.

IMR:

75 ani

t t
c.
a. a.

a.

o5.
a.

Definilia coeficientrlui de ducdf

lt-/t"m

b.

p- /t,/tt"

/c.

lt: p"//J.

66.

a.'

,,r rme nyston" (raspuns in timp) este o aaaLrzd, de tip: uluarnrc D. statlc

c.

pseudodinamis

b.

67.

-. c
!,rvDrc. rL,r Lsr rsr;rrrrus Fo,r

/6\ (_/
68.
a.

=Tr.Sa(T).*r

ta oa7.a slructuru contorm p100 _r/ 2006 in mc ldul oronriu de vihrafie l- cctp t

hl

Ft.r=Tr-F(T).m*

a.

h
Care este expresia corecti u

c.

(i.,r,*;'
tt.k--

Gil
v,/l

rpriu de vforatie

mr=4L^,t,u i=l

(I-,r,^)'
Z^,ttn i-l

c'

69.
a.

Prin care coeficient se line

c

r.
-b.
I I

I
"oe.gia
c.

(I,n,"*)'
^,=

I',',.

t
(..

a.

la cutremur Dentm constirrefii.

Tt

FQO)

a.

rnn care coerrcrent

4..

c. se

llne seama de capacitatea structurii de u abipu

D.

/t

a.

b.
IL

rrur

se purem aprecra aporlul unu mo( propriu la rdspunsui total al unu siste )m: c^- -' rF r.rr-Lurur ae comporTare aI factorul de pa:ticipare ncodali c. factorul de distributie structurii

c.

(g)

a.

-. b :
6

Test inginerie seismici 72.

Nu

se

scrie si nu

se

bifeaza pe acest test

a)
73.
;'?..

Existd deosebire tntre

da

coefici; ful

dr

b.

nu

T;
|

*"

acelasi lucru

o..

^ponu

_ celmaiinrpffi

moctultu fundameutal a ri.sp ,unsul unui sistem cu n GLD este nesemnrfiCatrv I

lb.

-74.

Indicali.ate.
din figrud:
kr
tll1

lc
kt

c)
/5.

K=l kt+k,
L

-k,

-krl
k, )

b.

K=l

k,

L-k,

-k2 I kr+kr)

c.

K=l k, -orf

a.

L-k,

k, )

b. c.

Indicati eare FcfF riai.li rbr$r,sLvs v\lseL.l a uIUg9IuIur cun ngura:

@
76.

lFkr+k2

b.

le(k,+k )/2

c.

F(kr+kz)/2

a.

b.

Indicali care

este

.igiaGt"uEi )cta a modelulur

b.

c.

drn tigur6:

aa-) '-/

lr-

k,.k. kr+k,
L Z

n h^-^frv.+
c.
,-

tr-

k, +k^ | L

h'kz
.) uulrtr Qe se

kt'k,

\-kz

77.

Prinductilituffi
cre$terea rezistentei

t :
a a.

a.

aslgura:

4..

Ltr T

uI tr)rErua sapacllatn de disipare energetic5.

:c.

posibilitatea de formare aniculaliilor plastice

I

br c.

78.
a.

Cutremure

l. ar-op*EliiEt )azA t rar mult:

gt

rierrsrucrtue Joase

ngtde

b.

T.--

I 9:-

79. I rzurarea selsmlca se realizeazd )rul:

a.

cregteread@

o
b.

l'"""*:"t'
- introducerea de elemente
disipatoare de energie in structurd coosidetaod interacliunea cu terenul de fundare

t
I
a.

a.

uruuuuserea unul lagar mtre fundalie gi suprastructuri

I

c.

b.
c.

80.
a.

uum rebule abordatd analiza

rara conslderarea

se rcmlc d a
I

unui sisrem

lichidului

.*e iomugtGA;;t l:
c.

1i@-

81.
a.

CAte clase de importantd

II

suntE nside rate pnn normativul p100_2006:

82.
a.

lYruructptul ragl se aila lntr-o zo rd seismici cu varoa*u

b.

t :
a.

a.

ol
de@
c.

TV

b.

rcrenulul egald. cu:

0,20g

0,32g

a.

b c.

Test inginerie seismici

Nu

se scrie si

nu

se

bifeaza pe acest test

g)
84.

83.

Modurile proprii de vibralie care se vor co suma maselor nodale efective sd fie mai mare de 90% din I se fie mai micd de 90% din masa totald I masa 1gtali

lL

t; G" """1"-e
I"

a.

b,
c-

Care dintre &agramele ae

-oo

rent p: ioduse de acgiunea seismicd este :orect 4..

b.

la.

tr
I

r
85.
a,

uare esrc conceptul care std labaza normeloruzuale de proiectare la

eiastic
b.

acliuoiJffi
elastic-ductil
a.

ductil

h
86.
a.

Ce

inarc

tipuri de baraje nu sunt indicate ir I ZOne forti

c.

SeNmrc:
c.

ffiu

din materiale locale

d.

de greutate

t
a.

a.

a
87.
a.

Unde este indicatd bombarea

pz

ln aval

ffiuiui la barajele din materiale I ul2monte

1or ;ale:

c.

spre versantii adiacenli

b.
t-.

88.
a.

Ce metodd de integrare pas cu ras poate considera v-adatia liniard a acceleratiei:

Euler

,,b.

-,

Nevmark

Runge Kuta

89.
a.

At >Tk

b.

At

<Tl5

ffi
c. c.

a.

b.

ip.riouffi
at <Tk/10
a.

:
90.
a-

b.

Ce mdsuri constructi". rtrBarsa conlralolTlior

t^^; t

b.

mErirea

lnaltinii de gardi

reducerea num[rului de galerii din corpul barajului

t
c.
a.

a.

91.
a.

Perioada fundamentaU

a.
b.

oricdrui mod de vibratie

ultimului mod de vibratie

(t-

primului mod

de vibratie

b.

o't
a.

c.

La barajele din materiale locale cregte mdrirea greutalii b arajului b. pentru a putea introduce

:[ per tru:
reducerea posibilitilii de deversare a apei in caz de
a.

galerii ia corpul barajului

93.
a.
J-J

cutremur
Care relalie se utilizeaza frec.tra rtlad eterminarea rispunsul maxim al r mei
I

h
c.

max

-:

k=l

ZEr

ib.-

-l

r,.lc@
E
I
mEu(

-z ,l / .Lk
Y

lrr

In

Errr*:.ffi-

a.

b.
*=t ^lZt?
Y

t'=l

c.

Test inginerie seismicl

liu

sc scrie si

nu se bifeaza pe acest test

94.

Spectrul de proiectare pentnr

urr"

G)
lot
95. Perioada de colt

I;
fu" 'T'-n-tr nc-v./Drr.vssaul.os

w
dat de relalia:

a.

h
c.

@)
96.

I
I

o.

I.:0.07s,

1.0,s sau 2.0.s

c.

I T":1.0s,
I

1.2s sau 1.6s

I
I

t
a.

a.

Tn rnefnr{a f^r+ol rv^vr

evrJtrlllvg

JL4

@)

Ft=/r.So(Tr).m.A

rr;s cunr vittsnle rorta Uuetoare de baza ;e det srmiri cu relatia:

l"
I

w
I

b.
c.

97.
a.

Intr-un teren neconsolidat acdu rea seismici:

se amortizeazd

D. I

se mrcqoreazi

/.(c.)

se amplificd

a.

h
98.
a.

ue ce oaraJele ln arc sunt indice ite in zone ssisnice::

pentnrcd sunt suple
D.

:
pentrucd sunt din beton armat

pxllru ce $Iut flexrbile gi pot prehra b' deplasarile

a.

versamllsr adiacnti 99.

'''.i

b.
c.

rr:n

artaLtza spectrala a

unur sis em
i
I I

cr

e)
100.

decuplate, independente pentm fiecare mod de vibrage

unur srstem de n

ecuatii

LI

uroiregre obtinerea: unur slscrn de n ecuatii

n GLD

c.

algebrice

unui sistem de rz ecuatii cuplate, dependente intre ele

a.

h
c.

,o

Dpecmu oe prorectare pexrtnr a9 :eleragii .S"(f)esrc rrn spc.tnt ae.asp" rN:

inelasticT

b. ' eiasllc

'l

;l

;Tbffi

a.

Test inginerie seismici

STUDENT

Semnitura

Seclia/Grupa

Care din urmltoarele plSci sunt principale: Nazca, Cocos, Somalezi, Caraibe, Filipinezl gi Pacifi c5, Indo-australiani, Antartic[, American5, Africand si Euroasiatici

Antartici, American[,
Somalez[, Caraibe, Filipinezd gi EuroasiaticE

Arab[.

Care este natura cutremurelor cu ponderea cea mai filare:

tCe sunt

rifturile:

a.

catene

muntoase

b. lanpri rnuntoase brazdate de cr[pdturi

c'

creste muntoase

Ce unde se propagd longitudinal:

b.

Rayleigh

Care sunt zonele seismice ale Rornaniei: Cdmpulung Muscel, Banat, Crigana, Fagarag, Vrancea, Maramureg, Dobrogea Oltenia, Banat, Crigana, Fagarag, Vrancea, Maramureg, Dobrogea Cdmpulung Muscel, Banat, Sinaia, Fagaraq, Vrancea, Maramureg, Dobrogea

Cu ce

se

pot inregistra undele seismice:

a.

cu

micrometru

b.

cu

seismometru

c.

cu accelerometru

Unde se poate produce fenomenul de subductie a scoar-lei:

a.

in zona

epicentrali

b.

la nivelul scoa4ei

oceanice c.

in zona rifturilor

Spectrul seismic de rispuns este o reprezentare a relatiei:

Test inginerie seismicil

a

a.

a.

valori spectrale - timp

b.

\'alori specfale -

frecvenli c.

valori spectrale - perioadi

b.
c.

Cum

se

numesc valurile provocate de seisme Ia nivelul scoa4ei oceanice:

Spectru de proiectare se

referi la rlspunsul ma:iim al unui sistem cu I GLD actionat de cdtre:

mai multe inregisuari seismice scalare ia aceea5i intensitate un anumit cutremur, specifi cat de proiectant

cutremurul din Vrance4 4 martie 1977

Dacd acliunea seismicd s51g

/,(t),

care din ecuatiile urmetoare sunt corecte:

a. m.ii(r)+c.i(t)+ k.u(t)= -m-il,(t) b. m.ii,(t)+c-u(r)+ k -u(t) = -m.il(r) c. m.(ii(t)+ii,(r))+c-u(t)+fr .a(/) = 0

Care sunt relatiile dintre valorile spectrale:

So

=r'S.,.=12'.9o

.t, =!=-s"@@-

c.

So =

,.S,, = rt

.,S,

Spectrul Fourier gi spectrul seismic este acelagi lucn::

o
a. a.

ln ce domeniu regisim vdrfurile spectrale pentru acfiunile inregistrate p6ni acum pe glob:
0-0.3s

c.

0-2.5s

In timpul oscilaliei unui sistem consen'ativ care este relalia dintre energia cineticl (E.)

li potenliald (E'):

E.*

En=0t

b.

E.* En:constant

c.

E.+ %>0

La ce se utilizeazd pricipiul lui d'Alarnbert: la scrierea ecualiei diferenliale de migcare la scrierea echilibrului static fictiv pentru un sistem dinamic

la determinarea spectrelor

Forla de amortizare intr-un sisterp consen,ativ este

Test inginerieseismici
a

a-

b.
c.

b.

Ce este,,times hystori":

^ a.

determinarea --. -":"",-' seismic de

spectrului . r[spuns

integrarea ecuatiei

diferentiale de migcare

a. diagonald

b.

plin6

c.

formati din pulsaliile sistemului la pitrat puse pe diagonala principali

Vectorul deplasirilor corespunzitor modului fundamental al unui sistem este format din termeni:

Ecualia diferenlial5 de migcare a sistemului cu n GLd este:

a.

lul.b,u>\* [c]' fi1r;]+ kl. {,,t'i} = -lul. fi,1r;}

a.

b.

lul.

tv',

l\*

[c] . ft , 0)] *

[r]

{',,

(r)} = -la,rl. u Q)
.

b.
c.

c.

ful. {, 1ty} + [c] . {,i tr l} + [r] . [;tr I ] = -fuf

;i,

1t1

..Time hystori" (r[spuns in timp) este o analizd de tip:

a.

dinamic

Aportul modului fundamental la rdspunsul unui sistem cu n GLD este:

cel mai important

Test inginerie seismicl

Indicali care este rigiditatea corecte a modelului din fi_euri:

a. k:k,+k'

b. k:(kr+k2)/2

c.

k:(k1+k2)/2

Modelul gdnzii forfecate conduce la o matrice de rigiditate

lateralE:

a. tringhiulari

b. diagonali

c.

tridiagonald

Cutrernurele de suprafafd, afecteazd, mai mult:

a.

construcfiile joase gi

rigide b.

construcliile inalte

flexibile c.

toate construcliile

lzolarea seisrnicd se realizeazE prin: introducerea rmui la,eir intre fundalie gi suprastructuri introducerea de elemente disipatoare de energie in structur6

In cazui unui rezervor care inmagazineazd lichidul cum este indicat a se face analiza seismici:
consider6nd lichidul

inghept

b.

considerAnd

iichidul liber

considerdnd o parte din lichid inglre[at qi o parte

liber

Care este conceptul care std labaza normelor uzuale de proiectare la actiuni seismice:

a.

elastic

c.

elastic-ductil

Curn trebuie abordatd analiza seismicd a unui sisrem care inmagazineazd

apa:,

a.

IErd considerarea

lichidului b.

considerdnd lichidul

c.

considerAnd lichidul gi interacliunea cu terenul de

a.

b.
c.

fundare

Prin ductilitatea unui element de constructie ce se asisure:

a.

cre;lerea

rezistentei

b.

cre$terea

disipare

capacitilii de energetica

c'

oosibilitatea de fonnare articulaliilor plastice

Cdte grade de libertate dinamici pot acorda unui castel de api:

a.

mai multe

Test inginerie seismicl

Ce metodl de integrare pas cu pas poate considera variatia liniard a acceleraliei:

Intr-o analize de tip,,time hystori" cum trebuie sd fie pasul de integrure in raport cu ce mai micd perioadd proprie
de vibratie (T1):

a-

At >Tk

c.

at <Tkl10

Ce este un,,tune mass damper":

dispozitiv de inregistrare
seismicd

sistem atagat cu rol de disipare energeticd

In ce unitili de mlsur[ poate fi exprimatE masa:

b.

N/( m/s2)

Ce sunt fo4ele seismice:

fo4e de ine(ie

b.

fo4e din actiuni exterioare

fo(e de legaturd

Undele seismice primare P - (1) ) gi undele seismice secundare S - (2) sunt:

(l ) transversale (2) longitudinale

b. (l) de incovoiere (2)

de torsiune

c.

(1) longitudinale (2) transversale

Cum se numea supercontinentul de acum 200 milioane:

b.

Panthalassa

Care relalie se utilizeazE frecvent la determinarea rispunsul maxim al unei structuri la acliunea seismicf,:

b. E^^^=,rtr

C.

DI mu

In lS r? tl.L"x
Ir=r

Test inginerie seismicl

Expresia fodei seismicelabaza structurii confonn P100 -1l 2006 in modul propriu de vibralie Ft.r =

I este:

y,

-Su(To).nto

c.

Fr,.r

Y,'B(Tr)'mr

Care relalie pentru formarea matricei de amortizare corespunde modelului Rayleigh:

a. C=ao.M

b. C=do.M+a,.K

c. C=o_r.M2K-l+ao.l\{+o.,.K

Care este expresia corecti a factorului de participare modaii:

a.

r*

= {s,}

I.{r}-{r}

b. I-, = i"n ..,

r=l

c.

r*

i=l ",*

-.,

Cu ajutorul cdrei sciri se poate aprecia cantitativ un seisrn:

Ce este valoarea spectrali: acceleralia maximd de rdspuns a unui sistem cu un GLD la o acliune datd
deplasarea maxin,d de rdspuns a unui sistem cu un GLD la o actiune datd

vitcza maximd de rdspuns a unui sistem cu un GLD la o

actiune dat6

Spectrul Fourier este o reprezentare a relatiei:

a.

accelerafie

timp