Biocombustibili.

Bioetanol

Biocombustibili. Bioetanol.

Biocombustibilii sunt combustibili obtinuti din diverse surse ale biomasei. Acestia pot fi obtinuti din parti ale plantelor, anumite tipuri de culturi precum si din deseuri de uleiuri vegetale sau reciclate. Atunci cand sunt utilizati ca si combustibil pentru vehicule rutiere, biocombustibilii ofera perspectiva unui continut redus de carbon, acestia fiind in mare masura regenerabili si durabili. In contrast, combustibilii conventionali pentru transport, motorina si benzina, precum si gazele combustibile rutiere, cum este gazul petrolier lichefiat si gazul natural comprimat, sunt toti combustibili fosili si pot fi livrati in mod limitat. In ultimii ani, biocombustibilii pentru transport s-au evidentiat in mod deosebit. Principalele motivatii pentru promovarea biocombustibililor sunt: sa contribuie la securitatea in furnizarea energiei; sa contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera; sa promoveze o mai larga utilizare a energiei regenerabile; sa diversifice economiile in agricultura pe noi piete. In baza acestor consideratii, Comisia Europeana a promulgat in 2003 Directiva Biocombustibililor, prin care se solicita statelor membre sa-si stabileasca sarcinile pentru vanzarile de biocombustibil in 2005 si 2010. Directiva include valori de referinta pe care statele membre sa le aiba in vedere la stabilirea propriilor sarcini 2% in continut energetic in 2005 si 5,75% pana in 2010. Principalii biocombustibili sunt biodieselul si bioetanolul. Biodieselul este alternativa pentru diesel (motorina) in timp ce bioetanolul este un aditiv sau substitut al benzinei. Diferite tipuri de biocombustibili: Biocombustibil Ce este? Etanol din Alcool obinut prin biomas fermentarea cerealelor, agricol plantelor tehnice i altor surse vegetale Etanol din lignoceluloz Alcool obinut prin conversia biomasei Argumente Pro Argumente Contra Combustibil cu cifr Dificulti n transportul octanic mare i emisii prin conducte, consum reduse de gaze cu efect de cantiti mari de biomas ser agricol alimentar sau furajer Combustibil cu cifr Dificulti n transportul octanic mare i emisii prin conducte. Este mai

Biogaz

Biodiesel

Motorin regenerabil

Biobutanol

lignocelulozice la glucide reduse de gaze cu efect de scump dect etanolul din fermentescibile urmat de ser. Nu utilizeaz materii cereale. fermentarea acestora la prime alimentare sau etanol furajere Amestec de gaze n care Materia prim este Este greu de lichefiat i predomin metanul, nevaloroas, rol important de aceea nu poate fi obinut prin fermentarea n managementul folosit n transporturi. anaerob a gunoiului sau deeurilor. Poate fi o surs Comoziia lui este altor deeuri sau de energie n comuniti heterogen, n funcie de subproduse agricole, rurale, sau zone srace ale materia prim i menajere sau industriale globului. tehnologie. Un carburant asemntor Reduce emisiile i este Dificulti n transportul motorinei, obinut din lubrifiant pentru motoare prin conducte. Nu este uleiuri vegetale agreat de toi constructorii de motoare i automobile Un carburant asemntor Corespunde standardelor Emisiile sunt mai ridicate motorinei, obinut din pentru motorin cu ca n cazul biodieselului grsimi vegetale i coninut foarte sczut de hidrocarburi sulf, adaosul de grsimi animale mbuntete proprietile de igniie; poate fi transportat prin conducte Combustibil alcoolic, Mai uor de transportat, Nu se produce nc la asemntor etanolului mai puin coroziv n capacitate mare conducte dect etanolul

Biocombustibilii pot fi utilizati in toate tipurile de vehicule rutiere automobile, furgoane, autobuze, camioane, precum si vehicule agricole. Biocombustibilii care ar putea curma nclzirea atmosferei, prezint un risc egal sau mai mare pentru sntate. Vehiculele ce folosesc bioetanol reduc prezena a dou substane cancerigene n atmosfer (benzenul i butadiena), dar sporesc cantitatea de formaldehid i acetaldehid, la fel de periculoas pentru om. n funcie de altitudine, umiditatea aerului i alte condiii atmosferice), folosirea bioetanolului va crete semnificativ cantitatea de ozon. Potrivit Ageniei pentru Mediu a SUA, ozonul care se formeaz n mod natural n atmosfera terestr, protejeaz Pmntul de efectul radiaiilor solare, dar creat n mod artificial, deasupra aglomerrilor urbane i inhalat la altitudini mai apropiate de nivelul mrii dect cel montan (natural), descrete capacitatea plmnilor, inflameaz esutul pulmonar, nrutete starea astmaticilor i slbete sistemul imunitar.

BIOETANOLUL Bioetanolul este definit ca un alcool etilic de provenien natural. La fabricarea etanolului, materiile prime utilizate sunt cele bogate n glucide (trestia i sfecla de zahr, sorgul zaharat, unele fructe etc.), n amidon (porumbul, grul, cartoful, maniocul) i cele lignocelulozice (lemnul i alte materiale din plante fibroase). Disponibilitatea materiei prime constituie una dintre constrngerile majore actuale pentru a dezvolta, fabrica i utiliza acest biocarburant. Bioetanolul poate fi utilizat in amestec de 5% cu benzina, in conditiile de calitate standard EN 228, iar la un astfel de amestec nu sunt necesare modificari ale motorului. Proprietarii de vehicule a caror automobile functioneaza pe amestecuri de bioetanol trebuie sa accepte recomandarile fabricantilor individuali de automobile. Unii fabricanti de vehicule precizeaza faptul ca amestecul maxim de bioetanol in benzina trebuie sa fie sub 5% in volum, in timp ce altii precizeaza ca amestecul maxim de bioetanol cu benzina trebuie sa fie 10% in volum. In cazul in care amestecul maxim este depasit, garantia vehiculului va fi anulata (cu toate acestea este greu de dovedit). 100% bioetanol poate fi utilizat in motoare cu ardere prin scanteie, modificate, desi pornirea la rece necesita adaugarea unei mici cantitati de combustibil volatil component de regula benzina. Amestecul de 5% in volum bioetanol cu benzina se converteste la 3,4% in continut energetic, deoarece continutul energetic al bioetanolului este doar de doua treimi fata de cel al benzinei. Producerea de bioetanol este in continuare mai scumpa decat producerea de benzina din petrol brut, in functie de costurile relative ale materiilor prime pentru bioetanol si pentru petrolul brut. Costurile de productie sunt de asemenea influentate de costurile ridicate de capital pentru facilitatile in producerea prin hidroliza si fermentare. Bioetanolul este scump de cumparat cu taxa integrala pe combustibil, fiind necesara o reducere a taxei pentru a-l face competitiv la pompele de alimentare cu combustibil (dar acest lucru depinde de importul de etanol; producerea pe plan local necesita scutirea sau reducerea acestei taxe). Ca si in cazul biodieselului, astfel de reduceri de taxe se aplica in Europa si se intentioneaza utilizarea lor ca mijloace de incurajare a furnizorilor de combustibil pentru dezvoltarea de bioetanol si stimularea pietei. Productia de bioetanol este acum in derulare in numeroase state europene. Cateva dintre amestecurile uzuale de bioetanol sunt E5, E20, E85 si E95: E5 (5% bioetanol, 95% benzina conventionala): acesta este amestecul minim uzual in 4

Europa. Prin aceasta optiune nu sunt necesare adaptari, dar se constata doar o reducere minora a Potentialului de Incalzire Globala (GWP). E20 (20% bioetanol, 80% benzina conventionala): este maximul de amestec admis pentru Vehicule pe Combustibil Flexibil (FFV). Injectia multi punctuala corespunde mai bine la E20. Nu sunt necesare adaptari, dar exista o reducere limitata a GWP. Exista cateva pompe care ofera E20. E85 (85% bioetanol, 15% benzina conventionala): acesta este un combustibil standard la pompe dar implica anumite vehicule care corespund etanolului (FFV). Are suport industrial, dar este necesar un nou tip de vehicul cu alimentare restrictiva. E95 (95% bioetanol, 5% benzina conventionala): poate fi utilizat numai in motoare diesel adaptate. Prezinta cel mai scazut GWP, precum si emisii reduse de NOx si MP si este la fel de eficient energetic ca si motoarele pe diesel conventional. Motoarele sunt rareori disponibile. Etanolul are potentialul de a inregistra in viitor o mai mare eficienta la motoarele cu ardere interna datorita numarului sau octanic mai mare. Acest lucru necesita adaptarea regimului de operare a motoarelor precum si modificari ale aspectului lor. Motorul poate fi mai mic datorita puterii per volum mai mari. Astfel, costurile mai mari cu combustibilul pot fi compensate prin vehicule mai mici si un MPG (consum redus de combustibil) mai mare. Productia de etanol este deocamdata limitata in Europa, dar cel mai intens biocombustibil produs in lume. 70% din bioetanol merge in amestecuri cu benzina, din care 47% provine din ETBE. Etil tertiar butil eterul (ETBE) consta partial din etanol (47% v/v) si isobutilena (53% v/v). Fazele tehnologiei clasice de obtinere a bioetanolului carburant: 1. Macinarea materiei prime; 2. Hidroliza enzimatica cu alfa-amilaza si amiloglucozidaza a amidonului (numai pentru materiile prime amidonoase); 3. Fermentarea plamezii cu drojdie; 4. Distilarea plamezii (se obtine alcool etilic de concentratie 60-80%) 5. Rectificarea alcoolului etilic (alcool etilic de conc. max. 96,4% -azeotrop) 6. Anhidrizarea bioetanolului (Distilare azeotropa cu benzen, tricloretilena, dietileter, npentan; Distilare extractiva cu etilenglicol sau benzina; Pervaporatie prin procedee membranare). Operatia de anhidrizare este obligatorie pentru utilizarea bioetanolului ca biocarburant, apa continuta de alcoolul rectificat diminuand performantele in procesul de combustie. 5

Etanol din biomas lignocelulozic Subprodusele sau deeurile rezultate din activiti agricole sau industriale i care conin celuloz (paie, coceni, hrtie etc) reprezint o surs important de energie nevalorificat corespunztor. Deeurile celulozice pot fi hidrolizate la glucide simple, fermentescibile (glucoz, celobioz, xiloz etc), care pot fi fermentate la etanol, butanol, sau ali compui care pot fi carburani sau materie prim pentru industria chimic. Pentru a fi viabil din punct de vedere economic, costul de producie a etanolului din biomas lignocelulozic, trebuie s fie competitiv cu ceilai biocombustibili. n proiectul de cercetare cu titlul Conversia biomasei lignocelulozice la etanol prin hidroliza si fermentare simultana, vom ncerca s elaborm o tehnologie ieftin de conversie a biomasei lignocelulozice la etanol. Procedeul presupune prehidroliza biomasei lignocelulozice, urmat de o etap comun de zaharificare enzimatic a celulozei i cofermentarea glucidelor rezultate la etanol. Astfel, glucoza rezultat n urma hidrolizei celulozei va fi imediat transformat n etanol, deci nu va mai inhiba activitatea celulazelor. Biomasa lignocelulozic este mai nti pretratat i detoxifiat, elibernd componentele glucidice. Tratarea cu hidroxid de calciu va nltura din faza lichid compuii eliberai n timpul pretratrii, potenial toxici pentru microorganismul folosit la fermentare. Detoxifierea este aplicat doar fazei lichide. Hidroliza enzimatic (zaharificarea) cuplat cu fermentarea este realizat n condiii privative de oxigen. n faza de hidroliz se adaug preparate enzimatice celulozolitice i se menine o perioad de timp la temperatur constant pentru optimizarea activitii enzimatice. Microorganismul care va reliza fermentarea glucidelor este mai nti multiplicat pentru a obine inoculul. Acesta, mpreun cu nutrienii

necesari dezvoltrii microorganismului productor de etanol este introdus n fermentator mpreun cu suspensia prehidrolizat i cu enzimele celulozolitice. Amestecul de biomas pretratat, celulaze i microorganisme fermentative este adus la o temperatur comun de activitate a enzimei i a microorganismului. n timpul fermentaiei, hidroliza celulozei se va face cu o intensitate mic, deoarece temperatura optim microorganismului este mai mic dect temperatura optim de activitate celulozolitic. Dup cteva zile de zaharificare i fermentare, majoritatea celulozei va fi convertit la etanol.

DEZAVANTAJELE TEHNOLOGIEI CLASICE IN RAPORT CU UTILIZAREA BIOETANOLULUI CA BIOCARBURANT 1. Tehnologia este energofaga, fiind afectat astfel raportul energie consumata pentru producere/energie eliberata prin ardere; 2. Se obtin cantitati mari de deseuri si ape uzate; 3. Multe din materiile prime sunt destinate alimentatiei umane; prin industrializarea excesiva acestea sunt scoase din circuitul normal, afectand pretul alimentelor si ducand la cresterea inflatiei (se estimeaza ca la nivel global 100 milioane de oameni sunt afectati de cresterea pretului alimentelor ca urmare a industrializarii exagerate); 4. Marirea suprafetelor cultivate pentru biomasa destinata obtinerii bioetanolului poate afecta biodiversitatea, prin distrugerea unor habitate naturale. 7

AVANTAJE: 1. Valorificarea superioara a deseurilor lignocelulozice; 2. Diminuarea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 85% fata de cele emise prin arderea porumb 4. Protejarea resurselor alimentare; 5. Reducerea impactului asupra mediului prin protejarea biodiversitatii. benzinei; 3. Eficienta energetica de 5 ori mai mare decat bioetanolul obtinut din

BIBLIOGRAFIE:
1) Farrell, A.E. et al. (2006) "Ethanol can Contribute to Energy and Environmental Goals", Science, 311, 506-8. 2) Hammerschlag, R. 2006. "Ethanol's Energy Return on Investment: A Survey of the Literature 1999-Present", Environ. Sci. Technol., 40, 1744-50. 3) http://www.biocombustibil-tm.ro/prezentare.html 4) Ioan Clinescu i Petre Chipurici, Resurse regenerabile i biocombustibili, Biodiesel magazin, nr. 1, maiiunie 2007. 5) Seaweed Biofuels: Production of Biogas and Bioethanol from Brown Macroalgae 6) Qiu, H., Huang, J., Yang, J., Rozelle, S., Zhang, Y., Zhang, Y., et al. (2009). Bioethanol development in China and the potential impacts on its agricultural economy. Applied Energy, 87(1), 76-83. doi:10.1016/j.apenergy.2009.07.015.