Sunteți pe pagina 1din 52

CUPRINS

Tema proiectului
1.Verificarea stabilitatii taluzului (pag. 6)
2. Note de calcul referitoare la dimensionarea si verificarea zidului de sprijin. (pag 11)
2.1 Calculul numeric pentru prima dimensionarea a zidului. (pag 11)
2.2 Verificarea stabilitatii zidului si redimensionarea acestuia. (pag 12)
2.3 Armarea zidului de sprijin (pag 18)
3. Dimensionarea si verificarea fundatiilor directe de sub stalpii halei de depozitare. (pag 23)
3.1. Predimensionare (pag 24)
3.2. Corectia lui
conv
p
(pag 25)
3.3. Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale (pag 25)
3.4. Calculul terenului de fundare la starea limita de deformatii (pag 26)
3.5. Calculul tasarii absolute probabile a fundatiilor (pag 27)
3.6. Calculul terenului de fundare la starea limita de capacitate portanta (pag 30)
3.7. Armarea fundatiei stalpului (pag 33)
3.8 Armarea dupa directia axei x. (pag 34)
3.9 Armarea dupa directia axei y. (pag 35)
3.10. Dimensionarea fundatiei continue (pag 36)
3.11. Calculul presiunilor pe teren si a eforturilor in grinda prin metoda aproximativa (grinda
static determinata). (pag 37)
3.12 Calculul presiunilor si a eforturilor prin metoda Winckler (pag 39)
3.13 Armarea grinzii de fundatie (pag 44)
4. Dimensionarea si verificarea fundatiei pe piloti a zidului de cheu. (pag 46)
4.1. Calculul capacitatii portante (pag 46)
4.2. Calculul numarului de piloti si stabilirea dimensiunilor radierului (pag 48)
4.3 Calculul eforturilor in pilotii fundatiei (pag 50)
4.4 Calculul capacitatii portante a pilotului izolat la solicitari orizontale (pag 51)
1
TEMA PROIECT
Pentru amenajarea unei dane comerciale este necesara proiectarea urmatoarelor lucrari:
1. verificarea stabilitatii taluzului adiacent danei portuare;
2. dimensionarea si verificarea zidului de sprijin amplasat la baza taluzului mai sus mentionat;
3. dimensionarea si verificarea fundatiilor directe ale halei de depozitare ce se va construi in dana
portuara:
3.1 dimensionarea, verificarea si armarea fundatiilor directe ale halei in varianta de fundare
fundatie izolata sub stalpi;
3.2 dimensionarea, verificarea si armarea fundatiilor directe ale halei in varianta grinda
continua de fundare sub sirul de stalpi, de tip Winckler
4. dimensionarea si verificarea fundatiilor indirecte pe piloni prefabricati ai cheilui de acostare.
Se dau urmatoarele date de baza:
a) stratificatia terenului rezulta in urma forajelor geotehnice:
strat 1 pamant vegetal
- h = 0,3 m;
- greutatea volumica in stare naturala =17 KN/m
3
- unghiul de frecare interna =14
o
strat 2 praf argilos cu urmatoarele caracteristici:
- h = 5 m
- greutatea volumica in stare naturala =18.5 KN/m
3
- unghiul de frecare interna =18
o
- coeziunea c=6 Kpa
- umiditatea in stare naturala w=17%
- indicele de consistenta I
c
=0.76
- indicele porilor e=0.7
- modul de deformatie liniara E=9300 kPa
strat 3 argila prafoasa cu urmatoarele caracteristici:
- h = 4 m;
2
- greutatea specifica
s
=26.9 KN/m
3
- ungiul de frecare interna =19
o
- coeziunea c=12 Kpa
- umiditatea in stare naturala w=19%
- indicele de consistenta I
c
=0.8
- indicele de plasticitate I
p
= 30%
- indicele porilor e=0.75
- modul de deformatie liniara E=10.000 kPa
-
35 . 0

strat 4 nisip prafos cu urmatoarele caracteristici:
- h = 7 m
- greutatea volumica in stare naturala =18.7 KN/m
3
- ungiul de frecare interna =25
o
- coeziunea c=0 Kpa
- indicele porilor e=0.65
b) in spatele zidului de spijin se va realiza o umplutura din material granular care are
urmatoarele caracteristici:
- greutate volumica in stare naturala =18.5 KN/m
3
- unghiul de frecare interna =27
o
Zidul va sustine o diferenta de nivel h = 3.8 m, adancimea de fundare Df = 1.20 m iar in
spatele zidului actioneaza o suprasarcina q = 30 kPa.
c) pentru dimensionarea fundatiilor directe de sud stalpii halei de depozitare se cunosc
urmatoarele date:
- adancime de fundare Df = 1.2 m;
- dimensiunile sectiunii transversale ale stalpilor halei sunt: l = 60 cm si b = 40 cm;
- incarcarea axiala din stalpi N
f
= 805 KN;
- momentul la baza stalpului este M
f
= 180 KNm;
- incarcarea axiala din gruparea speciala N
s
= 1005 KN;
- momentul din gruparea speciala M
s
= 255 KNm.
d) pentru dimensionarea fundatiei pe piloti a cheului de acostare se dau urmatoarele date:
- pilotii prefabricati au latura de 60 cm (sectiune patrata) si sunt introdusi in terenul de
fundare prin batere.
- lungimea cheului L = 21 m;
3
- latimea cheului l = 10 m;
- forta rezultanta verticala ce actioneaza in centrul de greutate al cheului N
R
= 9520 kN;
- forta orizontala care actioneaza asupra cheului este F
0
= 30%xN
R
= 2.856 kN;
- se da lungimea pilotului l
pilot
= 16 m.
Rezultatele incercarii de batere pe un pilot de proba sunt:
- momentul rezultant in centrul de greutate este M = 705 kNm
- s-a folosit un berbec in cadere libera, cu inltimea de cadere de 2 m;
- greutatea berbecului este minim egala cu greutatea pilotului (plus caciula);
- refuzul pilotului de batere este e = 1.5 cm.
Proiectul va cuprinde:
A. Piese scrise:
1. Note de calcul referitoare la verificarea stabilitatii taluzului adiacent danei.
Se va folosi metoda Fellenius.
2. Note de calcul referitoare la dimensionarea si verificarea zidului de sprijin.
Pentru calculul impingerii active din spatele zidului de sprijin se va folosi metoda analitica de
calcul Rankine.
3. Note de calcul referitoare la dimensionarea si verificarea fundatiilor directe de sub stalpii halei
de depozitare.
Se vor respecta si folosi normele tehnice in vigoare cuprinse in SATA 3301/1-85, STAS
3302/2-85 si normativul P10/86.
4. Note de calcul referitoare la dimensionarea si verificarea fundatiei pe piloti a zidului de cheu.
Se vor respecta si folosi normele tehnice in vigoare cuprinse in STAS 2561/1-83, STAS
2561/3-90 si STAS 2561/4-90.
B. Piese desenate:
- plansa nr.1 vedere in plan si sectiune transversala prin amplasamentul studiat la sc. 1:200;
- plansa nr.2 sectiune transversala prin taluz cu indicarea suprafetelor de alunecare considerate
la sc. 1:100;
- plansa nr.3 plan cofrare zid de sprijin la sc. 1:50;
- plansa nr.4 plan cofrare fundatii directe hala de depozitare sc. 1:50;
- plansa nr 5 plan cofrare armare fundatii continue de tip Winckler sc. 1:50;
- plansa nr 6 - vedere in plan si in sectiune fundatie pe piloti sc. 1:50.
4
1. Note de calcul referitoare la verificarea stabilitatii taluzului adiacent danei.
Prin taluz se intelege o suprafata inclinata care margineste un rambleu sau un debleu. Taluzul
poate fi de provenienta naturala sau artificiala. O problema importanta in practica este aprecierea
gradului de stabilitate a taluzurilor si dimensionarea lor in asa fel incat ele sa nu-si piarda stabilitatea
pe tot timpul existentei lor. Hotaratoare in asigurarea stabilitatii taluzului sunt inclinarea pe care o are
fata de planul orizontal si si forma sa.
Sub actiunea fortelor, in taluz apare o stare de tensiuni a caror marime este functie de aceste
forte si in momentul in care intr-un punct aceste tensiuni depasesc rezistenta materialului din care este
alcatuit taluzul, apare aici o rupere prin alunecare.
Fortele care actioneaza asupra taluzurilor sunt: forta gravitationala, antrenarea hidrodinamica,
cutremurele de pamant si supraincarcarile care se aplica la suprafata sa. Forta gravitatiei este functie de
greutatea volumica a pamantului si depinde de toti factorii care influenteaza marimea acestei greutati.
Rezistenta pamnatului din care este alcatuit taluzul este determinata de indicii rezistentei sale la
forfecare.
Suprafata pe care are loc deplasarea se numeste suprafata de alunecare. In realitate ea nu este
o suprafata ci o zona de o anumita grosime. In practica sa constatat ca suprafata poate fi aproximata cu
o suprafata cilindrica, avand ca directoare o curba oarecare. Forma acestei suprafete depinde foarte
mult de gradul de omogenitate al taluzului.
Pentru verificarea stabilitatii unui taluz se pot aborda doua cai:
- rezolvarea teoretica a problemei, pornind de la ecuatiile de echilibru-limita si conditiile de contur
specifice problemei analizate;
- un studiu static al echilibrului general al masivului, presupunand in mod anticipat o anumita forma
pentru directoarea suprafetei de alunecare, denumita curent linie de alunecare, care se presupune ca
se produce instantaneu in toata masa de pamant.
Prima cale da solutii exacte insa poate fi aplicata numai la un masiv omogen si izotrop. Calea a
doua poate fi aplicata in conditii foarte variate, deoarece in cadrul ei se poate tine seama de stratificatia
din taluz, de diferitele sarcini exterioare care actioneaza asupra taluzului, de actiunea hidrodinamica a
apei si de sarcinile seismice.
Linia de alunecare este un cerc. Bazat pe observatia ca suprafata de alunecare la pamanturile
argiloase se apropie foarte mult de o suprafata cilindrica circulara, s-au elaborat o serie de metode care
presupun o linie de alunecare sub forma unui cerc.
5
Aceste metode pot fi impartite in doua grupe:
- metode care considera echilibrul unor volume elementare verticale luate in ansamblu;
- metode care considera echilibrul intregului masiv care lucreaza ca un tot.
Valorile b
i
se aleg rotunjite, pe cat posibil, la 0,1 sau 0,2 metri.
Procedeul de trasare al fasiilor:
- se prelungesc dreptele directoare ale unghiurilor
1

si
2

ce se vor intersecta in punctul O;


- prin punctul O se costruieste arcul de cerc avand centrul in O si raza OB, pana intersecteaza cota
NA;
- din punctul O se duce prima verticala, ce va delimita zona in care unghiurile sunt pozitive,
respectiv negative;
- se duce a doua verticala prin punctul A;
- prin punctele de intersectie dintre suprafata de alunecare si linia de separatie a doua straturi
adiacente se duc verticale (in zonele obtinute intre doua verticale consecutive fasiile se vor sprijini
pe acelasi strat);
- se duc fasiile avand baza de cel mult 1m, rotunjite, atunci cand este cazul la 0,1 sau 0,2 m;
- se construiesc corzile ce subantind arcele aferente fiecarei fasii;
- se construieste prin mijlocul fiecarei fasii, dreapta pe care se va masura inaltimea fiecarui strat
parcurs de acea fasie;
- se uneste centrul O cu intersectia dintre coarda si inaltimea aferente fiecarei fasii in parte rezultand
intre aceasta dreapta si verticala ce trece prin O unghiul
i

aferent fiecarei fasii.


6
In cadrul primei grupe masivul se imparte in fasii verticale suficient de inguste ca sa se poata
considera ca impingerile pe peretii verticali ai fasiilor se echilibreaza reciproc. In mod curent
numerotarea fasiilor se face din amonte spre aval. In cazul in care la extremitatea amonte exista o fasie
situata numai in apa aceasta poate capata numarul de ordine 0. Prima fasie se noteaza cu 1, inaltimea
ei determinandu-se din adancimea fisurii care poata sa apara la partea superioara a versantului. Ea se
poate calcula cu relatia:
)
2
45 (
2
0

+ tg
c
h
c (1)
Cercul de rupere se duce in mod arbitrar prin partea de jos a crapaturii.
Greutatea G a fasiei este echilibrata de reactiunea terenului.
Fortele care asigura stabilitatea unei fasii sunt C si Ff (coeziunea care se dezvolta pe suprafata
de alunecare de la baza fasiei i frecarea de pe aceeasi suprafata). Forta care provoaca deplasarea fasiei
este componenta tangentiala a greutatii fasiei T.
Se defineste drept grad de siguranta la alunecare a taluzului dupa cercul cosiderat raportul
dintre momentul fortelor care asigura stabilitatea masivului asezat deasupra suprafetei de alunecare si
momentul fortelor care produc alunecarea lui. Momentele se iau fata de centrul O al cercului de
alunecare. Explicitand valorile fortelor si luand in considerare echilibrul intregului ansamblu de fasii se
obtine expresia:
r
st
i i
i i i i i
i i
i i i i i
s
F
F
G
s c tg G
R G
R s c tg G
F
+


sin
) cos (
sin
) cos (
(2)
In care:

s
F
factor de siguranta

st
F
forta de stabilitate

r
F
forta de rasturnare
Gi este greutatea fasiei i;
i unghiul dintre verticala prin centrul O si normala la cerc care trece prin mijlocul bazei fasiei i;
ci coeziunea pamantului la baza fasiei i;
i unghiul de frecare interioara al materialului de la baza fasiei i;
si lungimea arcului reprezentand baza fasiei i.
Frecarea si coeziunea se presupune ca se repartizeaza uniform pe baza fasiei i.
Daca se noteaza cu h
im
inaltimea medie a unei fasii, greutatea ei va avea expresia:
) ( 1


mi i i i
h m b G
(3)
De asemenea, daca se asimileaza arcul de cerc de la baza fasiei cu coarda corespunzatoare se
poate scrie:
7
i i
l s
(4)
si relatia (2) devine:



+

i mi i i
i i i mi i i
s
h m b
l c tg h m b
F


sin )] ( 1 [
) 1 cos )] ( 1 ([
(5)
Gradul de siguranta trebuie sa fie cuprins intre 1,5 si 2,0. In cazul unui teren neomogen se
admite sa se introduca in calcul un unghi de frecare si o coeziune calculate ca medii ponderate,
ponderile fiind reprezentate prin lungimile arcelor de alunecare corespunzatoare diferitelor straturi.
Calculul numeric.
strat 1 -
3
/ 17 m KN
strat 2 -
3
/ 5 . 18 m KN
strat 3 -
3
/ 00 . 8 m KN
( )( ) ( )( )
3
/ 31 . 18 19 . 0 1 428 . 0 1 9 . 26 1 1 m KN W n
s
+ +
3
/ 9 . 26 m KN
s

% 19 W
e = 0.75
428 . 0
75 . 0 1
75 . 0
1

+

e
e
n
strat 4 -
3
/ 7 . 18 m KN
( ) KN h m b G
i
mi i i i


4
1
1
Calculul se va face tabelar (tabel 1).
5 . 1 817 . 1
31 . 898
90 . 204 72 . 1427
>
+

stotal
F
8
nr. bi hm (m) li i Gi =f(bi,hi) sini cosi i ci tgi tgi*Gi*cosi Gi*sini ci*li Fs
fasie (m) 1 2 3 4 T (m) (KN)
1 0.09 0.15 0.00 0.00 0.00 0.15 0.31 73.20 0.23 0.96 0.29 14 0 0.25 0.02 0.22 0 0.08
2 0.82 0.30 1.18 0.00 0.00 1.48 2.30 68.70 22.08 0.93 0.36 18 6 0.32 2.61 20.57 13.8 0.80
3 0.82 0.30 2.98 0.00 0.00 3.28 1.78 62.40 49.39 0.89 0.46 18 6 0.32 7.43 43.77 10.68 0.41
4 0.82 0.30 4.39 0.00 0.00 4.69 1.52 57.20 70.78 0.84 0.54 18 6 0.32 12.46 59.49 9.12 0.36
5 0.94 0.30 5.00 0.63 0.00 5.93 1.53 52.30 102.59 0.79 0.61 19 12 0.34 21.60 81.17 18.36 0.49
6 0.94 0.30 5.00 1.75 0.00 7.05 1.39 47.70 121.86 0.74 0.67 19 12 0.34 28.24 90.13 16.68 0.50
7 0.94 0.30 5.00 2.70 0.00 8.00 1.29 43.40 138.21 0.69 0.73 19 12 0.34 34.58 94.97 15.48 0.53
8 0.94 0.30 5.00 3.52 0.00 8.82 1.21 39.40 152.33 0.63 0.77 19 12 0.34 40.53 96.69 14.52 0.57
9 0.94 0.30 5.00 4.00 0.24 9.54 1.15 35.60 164.81 0.58 0.81 25 0 0.47 62.49 95.94 0 0.65
10 0.94 0.30 5.00 4.00 0.87 10.17 1.10 32.00 175.88 0.53 0.85 25 0 0.47 69.55 93.20 0 0.75
11 0.94 0.30 5.00 4.00 1.42 10.72 1.06 28.60 185.55 0.48 0.88 25 0 0.47 75.97 88.82 0 0.86
12 0.93 0.30 5.00 4.00 1.89 11.19 1.03 25.20 191.75 0.43 0.90 25 0 0.47 80.90 81.64 0 0.99
13 0.87 0.30 5.00 4.00 2.07 11.37 0.94 22.10 182.31 0.38 0.93 25 0 0.47 78.77 68.59 0 1.15
14 0.90 0.30 5.00 4.00 1.96 11.26 0.95 19.10 186.74 0.33 0.94 25 0 0.47 82.29 61.11 0 1.35
15 0.90 0.30 5.00 4.00 1.79 11.09 0.94 16.00 183.88 0.28 0.96 25 0 0.47 82.42 50.68 0 1.63
16 0.90 0.30 5.00 4.00 1.58 10.88 0.92 13.10 180.35 0.23 0.97 25 0 0.47 81.91 40.88 0 2.00
17 0.90 0.30 5.00 4.00 1.31 10.61 0.91 10.10 175.80 0.18 0.98 25 0 0.47 80.71 30.83 0 2.62
18 0.90 0.30 5.00 4.00 1.00 10.30 0.91 7.20 170.59 0.13 0.99 25 0 0.47 78.92 21.38 0 3.69
19 0.90 0.30 5.00 4.00 0.64 9.94 0.90 4.30 164.53 0.07 1.00 25 0 0.47 76.50 12.34 0 6.20
20 0.90 0.30 5.00 4.00 0.23 9.53 0.90 1.40 157.63 0.02 1.00 25 0 0.47 73.48 3.85 0 19.08
21 1.00 0.30 5.00 3.77 0.00 9.07 1.00 -1.50 166.63 -0.03 1.00 19 12 0.34 57.36 -4.36 12 -15.90
22 1.00 0.30 5.00 3.21 0.00 8.51 1.00 -4.70 156.38 -0.08 1.00 19 12 0.34 53.66 -12.81 12 -5.12
23 1.00 0.30 5.00 2.60 0.00 7.90 1.01 -7.90 145.21 -0.14 0.99 19 12 0.34 49.52 -19.96 12.12 -3.09
24 1.00 0.30 5.00 1.94 0.00 7.24 1.02 -11.20 133.12 -0.19 0.98 19 12 0.34 44.96 -25.86 12.24 -2.21
25 1.00 0.30 5.00 1.21 0.00 6.51 1.03 -14.40 119.76 -0.25 0.97 19 12 0.34 39.94 -29.78 12.36 -1.76
26 1.00 0.30 5.00 0.43 0.00 5.73 1.05 -17.80 105.47 -0.31 0.95 19 12 0.34 34.58 -32.24 12.6 -1.46
27 0.96 0.30 4.58 0.00 0.00 4.88 1.03 -21.10 86.24 -0.36 0.93 18 6 0.32 26.14 -31.04 6.18 -1.04
28 0.96 0.30 3.69 0.00 0.00 3.99 1.06 -24.50 70.43 -0.41 0.91 18 6 0.32 20.82 -29.21 6.36 -0.93
29 0.96 0.30 2.74 0.00 0.00 3.04 1.09 -27.90 53.56 -0.47 0.88 18 6 0.32 15.38 -25.06 6.54 -0.87
30 0.96 0.30 1.71 0.00 0.00 2.01 1.13 -31.50 35.27 -0.52 0.85 18 6 0.32 9.77 -18.43 6.78 -0.90
31 0.96 0.30 0.59 0.00 0.00 0.89 1.18 -35.10 15.37 -0.58 0.82 18 6 0.32 4.09 -8.84 7.08 -1.26
32 0.24 0.15 0.00 0.00 0.00 0.15 0.30 -37.50 0.61 -0.61 0.79 14 0 0.25 0.12 -0.37 0 -0.32
17 18.5 18.31 18.7 Fstot = 1.817 1427.72 898.31 204.90
9
2. Note de calcul referitoare la dimensionarea si verificarea zidului de sprijin.
Fig. 2. Dimensiunile unui zid de sprijin
Zidurile de sprijin de greutate sunt constructii masive, care rezista prin propria lor greutate la
impingerea activa a pamantului. Aceasta se poate calcula cu ajutorul teoriei lui Coulomb, prin metoda
Rankine sau grafo-analitic prin metoda Culmann.
2.1 Primul pas consta in dimensionarea zidului de sprijin. Punctul de plecare este dat de
inaltimea H a zidului, celelalte dimensiuni fiind derivate ale acesteia. Astfel:
- b se ia = H/12, dar 0,3 m;
- t = H/8 H/6 (in cazul nostru t = b = H/12);
- H
e
= H t;
- B
2
= t;
- B se ia
H )
3
2
2
1
(
- B
1
= B b - B
2
Dupa ce s-a realizat dimensionarea zidului se calculeaza solicitarile asupra zidului de sprijin
(pentru 1 ml de zid). Se determina astfel fortele active (impingerea pamantului, impingerea sau
subpresiunea apei), fortele pasive (reactiunile provenite din greutatea proprie a zidului), momentele
generate de aceste forte fata de anumite puncte de pe talpa.
t
Df
He
h
h
H
b
B1 B2
B
B
B
Pa
Gd
Ge
Gt
Fq
A
C
O
O
H
prot
10
Calculul numeric pentru prima dimensionarea a zidului.
Observatie: fiind elemente din beton dimensiunile trebuie sa fie multiplu de 5 cm.
Se cunosc:
m h 10 . 4
m D
f
20 . 1
m h
garda
3 . 0
Se calculeaza:
m h D h H
garda f
60 . 5 30 . 0 20 . 1 10 . 4 + + + +
m
H
b 50 . 0 47 . 0
12
60 . 5
12

m t D h H
f dren
80 . 4 5 . 0 20 . 1 10 . 4 + +
m h H H
garda dren elevatie
10 . 5 3 . 0 80 . 4 +
m D h H
f AC
30 . 5 20 . 1 10 . 4 + +
m H B 75 . 3 73 . 3 60 . 5
3
2
3
2

,
_

m B b B B 75 . 2 5 . 0 5 . 0 75 . 3
2 1

2.2 Se fac apoi verificarile zidului de sprijin la:
- stabilitatea la rasturnare, deoarece sub actiunea impingerii active P
a
cunoscuta ca pozitie, marime si
directie, zidul se poate roti in jurul punctului O de la extremitatea aval a talpii. Momentul de
rasturnare M
r
este dat de forta P
a
, iar momentul de stabilitate M
s
, care i se opune este dat de
greutatea zidului (in principal), greutatea pamantului din dren si eventuala suprasarcina ce
actioneaza pe teren. Coeficientul de siguranta la rasturnare se determina cu relatia:
5 . 1
r
s
st
M
M
F
- stabilitatea la alunecare pe talpa, deoarece sub actiunea impingerii active zidul se poate deplasa
catre aval. In cazul in care talpa zidului este orizontala, coeficientul de siguranta la alunecare se
determina cu relatia:
2 . 1 >

H
V
F
s

unde V suma fortelor verticale iar H suma fortelor ce actioneaza in plan orizontal.
- presiunea efectiva pe talpa fundatiei deoarece asupra talpii zidului actioneaza o compresiune
excentrica (datorata compunerii fortelor verticale cu cele orizontale), trebuie calculata aceasta
presiune si verificat sa nu depaseasca presiunea conventionala de calcul, determinata conform
m B b t 50 . 0
2

11
prevederilor STAS 3300/2-85. Pentru pamanturile necoezive, presiunea conventionala de calcul se
stabileste in functie de granulozitate si umiditate, iar pentru cele coezive, in functie de indesare
(exprimata prin valoarea indicelui proilor e) si de umiditate, respectiv consistenta (exprimata prin
valoarea indicelui de consistenta Ic). Admitand variatia liniara a presiunilor pe talpa, valorile
extreme ale acestei presiuni sunt date de relatiile:
0
1
> +
W
M
A
N
p
conv
p
W
M
A
N
p 2 . 1
2
<
unde N suma tuturor fortelor verticale; A aria talpii; M momentul fortelor fata de punctul O iar
6
2
h b
W

mom de inertie al talpii.
In urma efectuarii acestor verificari, se vor face modificari ale dimensiunii zidului, dupa cum
urmeaza:
- daca toate valorile obtinute la verificare sunt mai mari decat cele necesare se cauta micsorarea
zidului, astfel incat la noua dimensiune sa se verifice inca conditiile anterioare;
- daca unele verificari dau rezultate necorespunzatoare se pot lua urmatoarele masuri:
- daca nu este indeplinita cond de stabilitate se inclina talpa cu pana la 1:10 fata de
orizontala (tg

= 0.1), iar daca nu este suficient se maresc dim zidului, in special lungimea B
a talpii zidului;
- daca nu sunt satisfacute conditiile de presiune efectiva pe talpa fundatiei trebuie marita
lungimea talpii zidului.
OBS: redimensionarea zidului si verificarea lui se face pana cand sunt indeplinite simultan
primele 3 conditii.
Calculul impingerii active a pamantului din spatele zidului de sprijin, ce trebuie determinata
pentru a realiza aceste verificari se face prin metoda Rankine.
Aceasta metoda presupune urmatoarele ipoteze:
- peretele zidului de sprijin este vertical;
- suprafata terenului natural este orizontala;
- frecarea dintre zid si pamant se neglijeaza.
In aceste conditii, impingerea activa a unui masiv de pamant necoeziv se poate calcula conform
fig. 3.
12
ig. 3. Calculul impingerii prin metoda Rankine ptr masiv necoeziv
Unde:
- P
a1
este impingerea activa datorata sarcinii geologice;
a a
k H P
2
1
2
1

- P
a2
este impingerea activa datorata suprasarcinii;
a a
qHk P
2
- k este coeficientul de impingere activa
)
2
45 (
0 2

tg k
In cazul unui masiv coeziv, apare in plus o reactiune datorata fortei de frecare:
a ac
k H c P 2
.
Deoarece avem de-a face cu un masiv de pamant in straturi cu greutati volumice, unghiuri de
frecare interna si coef de coeziune diferiti, se foloseste media ponderata a accestora, factorul de
pondere fiind inaltimea stratului.
Pe langa determinarea valorii impingerii active trebuie determinata si adancimea la care
actioneaza aceasta (sau inaltimea fata de talpa zidului), pentru a se putea face ulterior calcule ale
momentului indus de catre impingerea activa.
Calcularea acestei adancimi se face conform regulii corpurilor compuse, astfel:

i
i
Patot
A
h A
h
, unde A
i
reprezinta ariile impingerii active a fiecarui component (pamant,
suprasarcina si coeziune) iar h
i
reprezinta adancimile la care se manifesta acestea.
2.2.1 Prima verificarea la alunecarea pe talpa
Observatie: calculele se fac pentru 1 ml de zid.
13
2 . 1 >

H
V
F
s

35 . 0
Fq Gtalpa Gelevatie Gdren V + + +

KN H B dren Gdren 6 . 237 80 . 4 75 . 2 18 1


1

KN H b ba Gelevatie 75 . 63 10 . 5 50 . 0 25 1
KN t B ba Gtalpa 88 . 46 50 . 0 75 . 3 25 1
KN B q Fq 55 . 55 75 . 2 2 . 20 1
1

KN V 78 . 403

Pa H
a a a
k H q k H c k H Pa +
_
2
_
2
2
1

53 . 0
2
77 . 17
45
2
45
2
_
2

,
_

,
_


o o
a
tg tg k

3
_
/ 42 . 18
30 . 5
5 . 18 0 . 5 17 30 . 0
m KN
+

77 . 17
30 . 5
18 00 . 5 14 30 . 0
_

+

66 . 5
30 . 5
6 0 . 5 0 30 . 0
_

+
c
KN Pa 88 . 150 53 . 0 30 . 5 2 . 20 53 . 0 30 . 5 66 . 5 2 53 . 0 30 . 5 42 . 18
2
1
2
+
2 . 1 94 . 0
88 . 150
78 . 403 35 . 0
<

s
F
nu convine trebuie redimensionat zidul
2.2.2 Redimensionarea zidului.
Observatie: s-a ales dimensiunea de 4.80 m pentru B in loc de 3.75 m.
Se cunosc din enunt si de la prima dimensionare urmatoarele:
m h 10 . 4
m D
f
20 . 1
m h
garda
3 . 0
m h D h H
garda f
60 . 5 30 . 0 20 . 1 10 . 4 + + + +
m
H
b 50 . 0 47 . 0
12
60 . 5
12

m t D h H
f dren
80 . 4 5 . 0 20 . 1 10 . 4 + +
m h H H
garda dren elevatie
10 . 5 3 . 0 80 . 4 +
m B b t 50 . 0
2

14
m D h H
f AC
30 . 5 20 . 1 10 . 4 + +
m B 80 . 4
Se recalculeaza:
m B b B B 80 . 3 5 . 0 5 . 0 80 . 4
2 1

2.2.3 A doua verificarea la alunecarea pe talpa
2 . 1 >

H
V
F
s

35 . 0
Fq Gtalpa Gelevatie Gdren V + + +

KN H B dren Gdren 32 . 328 80 . 4 80 . 3 18 1


1

KN H b ba Gelevatie 75 . 63 10 . 5 50 . 0 25 1
KN t B ba Gtalpa 00 . 60 50 . 0 80 . 4 25 1
KN B q Fq 76 . 76 80 . 3 2 . 20 1
1

m KN V / 83 . 528

Pa H
a a a
k H q k H c k H Pa +
_
2
_
2
2
1
(ramane aceeasi)
53 . 0
2
77 . 17
45
2
45
2
_
2

,
_

,
_


o o
a
tg tg k

3
_
/ 42 . 18
30 . 5
5 . 18 0 . 5 17 30 . 0
m KN
+

77 . 17
30 . 5
18 00 . 5 14 30 . 0
_

+

66 . 5
30 . 5
6 0 . 5 0 30 . 0
_

+
c
KN
Pa
88 . 150 742 . 56 678 . 43 67 . 137
53 . 0 30 . 5 2 . 20 53 . 0 30 . 5 66 . 5 2 53 . 0 30 . 5 42 . 18
2
1
2
+
+
m
A
h A
h
i
i i
Patot
456 . 3
88 . 150
639 . 518
678 . 43 742 . 56 116 . 137
65 . 2 678 . 43 65 . 2 742 . 56 53 . 3 67 . 137

+
+

2 . 1 23 . 1
88 . 150
83 . 528 35 . 0
>

s
F
OK
2.2.4 Verificarea la rasturnare
5 . 1 >
r
st
s
M
M
F
15

,
_

+ + + +

,
_

+ +

,
_

+ +

,
_

+ + + +
,
_

+ +
,
_

+ +
2
80 . 3
50 . 0 50 . 0 76 . 76
2
80 . 4
60
2
50 . 0
50 . 0 75 . 63
2
80 . 3
50 . 0 50 . 0 32 . 328
2 2 2 2
1
2 2
1
2
B
B b Fq
B
Gtalpa
b
B Gelevatie
B
B b Gdren M
st
KN M
st
54 . 1366
m/m
KN h H Pa M
Patot AC r
22 . 278 ) 456 . 3 30 . 5 ( 88 . 150 ) (
m/m
5 . 1 91 . 4
22 . 278
54 . 1366
>
s
F
2.2.5 Prima verificarea a presiunilor pe talpa
conv
p
B
M
B
N
B
M
B
N
W
M
A
N
p 2 . 1
6
6
1 1
2 2
1
< +

+
0
6
2
2
>
B
M
B
N
W
M
A
N
p

KN V N 83 . 528


,
_

,
_


,
_


2 2 2 2 2 2 2
1
2
1
'
H
Pa
B B
Fq c
b B
Gelevatie
B B
Gdren M
o
KNm 864 . 180
844 . 1 88 . 150
2
8 . 3
2
8 . 4
76 . 76 50 . 0
2
50 . 0
2
8 . 4
75 . 63
2
8 . 3
2
8 . 4
32 . 328


,
_

+
,
_


,
_


0 073 . 63
8 . 4
6 864 . 180
8 . 4
83 . 528
2
1
>

kPa p
KPa p kPa p
conv
5 . 445 25 . 371 2 . 1 2 . 1 273 . 157
8 . 4
6 864 . 180
8 . 4
83 . 528
2
<

+
OBS:
493 . 2
073 . 63
273 . 157
1
2
min
max

p
p
P
P
2.3 Armarea zidului de sprijin.
Pentru a putea face armare zidului se tine cont ca asupra talpii zidului se manifesta
compresiune excentrica. Dimensionarea armaturii de rezistenta se face pe baza momentelor
incovoietoare, calculate in sectiunile 1-1 si 2-2, in plus pentru sectiunea 2-2 se va calcula si pentru
forta taietoare.
Pentru talpa:
- avem valorile P
min
si P
max
cu ajutorul lor, prin interpolare se calculeaza P
11
cu formula:
min min max
1
11
) ( P P P
B
B
P + (kPa);
Ic=0.5 Ic=0.80 Ic=1
0.6 450 495 525
0.7
5
25 . 371
conv
p
0.8 300 330 350
16
- se calculeaza apoi
2
11 min
P P
P
med
+
fiind rezultanta ce actioneaza la B
1
/2;
- se calculeaza forta concentrata echivalenta ce ar da aceasta presiune notata cu F
calc
cu relatia:
1
1
B P A P F
med talpa med med (kN)
- se calculeaza rezultanta sistemului de forte ce actioneaza asupra talpii fundatiei, notata cu F
calc
cu
relatia:
med dren q calc
F G F F +
(kN)
- se calculeaza momentul ce actioneaza asupra sectiunii 1-1
2
1
B
F M
calc calc
(kNm) (pentru fasia de zid de 1 ml considerata)
Se calculeaza armatura necesara cu ajutorul schemei 1.2 si se verifica cu ajutorul schemei 1.1
Pentru elevatie: plecam de la valorile minime si maxime ale imingerii active. Ne intereseaza
sa calculam armarea in sectiunea 2-2 a elevatiei (deoarece in aceasta sectiune elevatia este incastrata in
talpa). Pentru aceasta trebuie sa determinam M
calc
dat de impingerea activa. Acesta se calculeaza astfel:
- se calculeaza impingerea activa a pamantului ce actioneaza in sectiunea 2-2 asupra elevatiei si
notata cu P
22
(kN), prin inlocuirea in formula impingerii active a lui H
AC
cu h
dren
;
- se calculeaza distanta fata de sectiunea 2-2 la care actioneaza aceasta forta cu relatia

i
i
Pa
A
h A
h
22
(relatie folosita la determinarea adancimii la care se manifeta impingerea
activa)
- se calculeaza momentul cu relatia:
17
22 22 pa calc
h P M
(kNm)
Se calculeaza armatura necesara cu ajutorul schemei 1.2 si se verifica cu ajutorul schemei 1.1
OBS: numarul de bare ce rezulta in urma aramarii talpii trebuie sa fie egal cu numarul de bare ce
rezulta in urma armarii elevatiei. Pentru armarea constructiva se vor folosi bare de tip OB37 8/15.
Calculul numeric.
Se considera ca avem beton clasa C12/15, armarea de rezistenta se va face cu otel PC52 iar cea
constructiva (de repartitie) cu OB37 (si eventual si pentru forta taietoare)
Pentru talpa:
- avem valorile P
min
si P
max
cu ajutorul lor, prin interpolare se calculeaza P
11
cu formula:
648 . 137 073 . 63 ) 073 . 63 273 . 157 (
8 . 4
8 . 3
) (
min min max
1
11
+ + p p p
B
B
P (kPa);
- se calculeaza apoi 36 . 100
2
073 . 63 648 . 137
2
11 min

P P
P
med
(kPa) ;
- se calculeaza forta concentrata echivalenta ce ar da aceasta presiune notata cu F
med
cu relatia:
37 . 381 1 8 . 3 36 . 100 1
1
B P A P F
med talpa med med (kN)
- se calculeaza rezultanta sistemului de forte ce actioneaza asupra talpii fundatiei, notata cu F
calc
cu
relatia:
71 . 23 +
med dren q calc
F G F F
(kN)
- se calculeaza momentul ce actioneaza asupra sectiunii 1-1
18
05 . 45
2
8 . 3
71 . 23
2
1

B
F M
calc calc
(kNm)
Se aplica schema 1.2 pentru determinarea armaturii.
Se cunosc:
mm h
mm b
500
1000

MPa Rc 5 . 9 (elemente din C12/15, monolite, orizontale, cu dim laturii celei mai mici>300mm)
MPa Ra 300 (PC52, cu diametrul barelor <28 mm)
M
calc
= 45.05 kNm
p = 15%
Se cere aria de armare
Rezolvare:
Se apreciaza s = 35 mm
45
2
20
35
2
+

+ s a
mm
455 45 500
0
a h h
mm
023 . 0
5 . 9 455 1000
10 05 . 45
2
6
2
0

Rc h b
M
m
< m
b
= 0.40 pentru PC 52
023 . 0 023 . 0 2 1 1 2 1 1 m
% 3 . 7 073 . 0
300
5 . 9
023 . 0 100 100
Ra
Rc
p
Deoarece p<p impus = 15% i se atribuie lui p val de 15%, rezulta
683 455 1000
100
15 . 0
100
0
h b
p
Aa
mm
2
Se alege din tabelul 19 Aa ef = 792 mm
2
, corespunzatoare la 7 bare 12.
Se face verificarea la pozitionare si se obtine distanta dintre bare d
ef
= 141 mm.
Rezulta ca se armeaza talpa cu PC52, cate 7 bare 12/ml, la partea superioara, iar la partea inferioara
se dispun bare OB37 8/15 de montaj.
Pentru elevatie: plecam de la valorile maxime si minime ale impingerii active. Ne intereseaza
sa calculam armarea in sectiunea 2-2 a elevatiei (deoarece in aceasta sectiune elevatia este incastrata in
talpa si reciproc). Pentru aceasta trebuie sa determinam M
calc
dat de impingerea activa. Acesta se
calculeaza astfel:
- se calculeaza P
22
in dreptul sectiunii 22 prin inlocuirea H
AC
cu h
dren
si se obtine
88 . 124 53 . 0 8 . 4 2 . 20 53 . 0 8 . 4 66 . 5 2 53 . 0 8 . 4 42 . 18
2
1
2
+ Pa
kN
- se calculeaza pozitia de aplicatie a fortei ca fiind
m
A
h A
h
i
i
Pa
676 . 1
22

;
19
- se calculeaza M
calc

38 . 209 676 . 1 88 . 124
22

Pa a
h P
kNm
Se aplica schema 1.2 pentru determinarea armaturii.
Se cunosc:
mm h
mm b
500
1000

MPa Rc 8 (elemente din C12/15, monolite, verticale, cu dim laturii celei mai mici>300mm)
MPa Ra 300 (PC52, cu diametrul barelor <28 mm)
M
calc
= 209.38 kNm
p = 15%
Se cere aria de armare
Rezolvare:
Se apreciaza s = 35 mm
39
2
18
30
2
+

+ s a
mm
461 39 500
0
a h h
mm
129 . 0
8 461 1000
10 38 . 209
2
6
2
0

Rc h b
M
m
< m
b
= 0.40 pentru PC 52
138 . 0 129 . 0 2 1 1 2 1 1 m
369 . 0
300
8
138 . 0 100 100
Ra
Rc
p
1662 461 1000
100
369 . 0
100
0
h b
p
Aa
mm
2
Se alege din tabelul 19 Aa ef =1781 mm
2
, corespunzatoare la 7 bare 18.
Se face verificarea la pozitionare si se obtine distanta dintre bare d
ef
= 134 mm.
Rezulta ca se armeaza elevatia cu PC52, cate 718/ml, la partea amonte, iar la partea aval se dispun
cate bare din OB37 8/15 de montaj.
20
3. Dimensionarea si verificarea fundatiilor directe de sub stalpii halei de depozitare.
- adancime de fundare
m Df 2 . 1
- dimensiunea sectiunii transversale a stalpilor:

'

c m b
c m l
s
s
4 0
6 0
- grupare fundamentala:

'

K N m M
K N N
f
f
1 8 0
8 0 5
21
- grupare speciala:

'

K N m M
K N N
s
s
2 5 5
1 0 0 5
3.1. Predimensionare
Fs
L
e
1
6

unde:
- e = excentricitate
- Fs = factor de siguranta
Aleg Fs=2.2
m
N
M
e 224 . 0
805
180

m Fs e L 952 . 2 2 . 2 224 . 0 6 6 care se rotunjeste la L =3.0 m
L
B
l
b
l
s
bs
L/6 L/6
B
L
H
h
N
M
22
Din conditia la limita
conv
p
W
M
A
N
p < + 2 . 1
1
B L A
6
2
L B
W

m
P L
M L N
B P
B L
M
B L
N
conv
conv
872 . 0
25 . 371 2 . 1 3
180 6 0 . 3 805
2 . 1
6 6
2 2 2


+

Facem verificarea raportului


5 . 1 1 . 1
B
L
se constata ca se obtine o valoare de 3.386. Ca urmare se
recalculeaza B cu relatia:
m
L
B 143 . 2
4 . 1
3
4 . 1

, unde valoarea de 1,4 a fost aleasa arbitrar din
intervalul mai sus mentionat. Se rotunjeste valoarea lui B = 2.2 m.
m L H 9 . 0 3 3 . 0 3 . 0
m
H
h 45 . 0
2
9 . 0
2

cm a 10 5
3.2. Corectia lui
conv
p
Presiunea conventionala de calcul este satbilita in functie de granulozitate, umiditate si gradul
de indesare in cazul pamanturilor necoezive, si in functie de plasticitate, porozitate si consistenta in
cazul pamanturilor coezive. S-a determinat la punctul anterior (cu ajutorul STAS 3300/2-85) valoarea
presiunii conventionale ca fiind:
kPa p
conv
25 . 371
Valorile de baza regasite in STAS sunt calculate pentru fundatii avand adancimea de fundare
fata de nivelul terenului de 2 m si o latime a talpii B = 1,0 m. Pentru alte adancimi de fundare sau alte
latimi ale talpii, presiunea conventionala de baza va fi corectata dupa cum urmeaza:
D B conv
c
conv
C C p p + +
unde:
-

B
C
corectia pe latime
-

D
C
corectia pe adancime
( ) ( ) kPa B k p C m L pentru
conv B
28 . 22 1 20 . 2 05 . 0 25 . 371 1 5
1
<
unde:
- B = latimea fundatiei
23
-

1
k
0.05 pentru pamanturi coezive
kPa p
kPa
Df
p C m Df pentru
c
conv
conv D
30 . 319 25 . 74 28 . 22 25 . 371
25 . 74
4
2 2 . 1
25 . 371
4
2
2
+

<
3.3. Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale
La calculul preliminar sau definitiv al terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale
trebuie sa se respecte conditiile la incarcari cu excentricitati dupa o singura directie:
conv ef
p p 2 . 1
max

in gruparea fundamentala
conv ef
p p 4 . 1 '
max

in gruparea speciala
unde:
-

max max
' ,
ef ef
p p
presiunea activa maxima pe talpa fundatiei provenite din incarcarile de calcul din
gruparea fundamentala respectiv din gruparea speciala.
-

conv
p
presiunea conventionala corectata
kPa
W
M
A
N
p p
f f
ef
5 . 176
3 . 3
180
6 . 6
805
1 max
+ +
2
6 . 6 2 . 2 0 . 3 m B L A
3
2 2
3 . 3
6
3 20 . 2
6
m
L B
W

verifica se kPa 1 . 383 3 . 319 2 . 1 5 . 176


kPa
W
M
A
N
p
s s
ef
5 . 229
3 . 3
255
6 . 6
1005
'
max
+ +
verifica se kPa 447 3 . 319 4 . 1 5 . 229
In cazul in care cele doua conditii nu s-ar fi verificat trebuia redimensionata fundatia (marit B) si
refacute corectiile pentru P
conv
, iar apoi reverificat.
3.4. Calculul terenului de fundare la starea limita de deformatii
Calculul terenului la starea limita de deformatii consta in respectarea conditiei:
adm ef
S S
, unde S
ef
reprezinta deplasarea sau defomarea constructiei datorita tasarii
terenului de fundare; S
adm
reprezinta deplasarea sau deformatia admisa pentru o structura in cadre,
pentru care in STAS 3300/2-85 se prevad valori admisibile de 8 cm.
Pentru a putea calcula tasarea se utilizeaza metoda insumarii pe strate elementare. Actiunile
care se iau in calcul sunt cele din gruparea fundamentala.
24
Pentru efectuarea calculului deformatiilor probabile ale terenului de fundare trebuie indeplinita
conditia pentru fundatii incarcate excentric.
l ef
p p 2 . 1
max
unde:
-

max ef
p
presiunea maxima verticala pe talpa fundatiei provenita din incarcarile de calcul din
gruparea fundamentala in cazul excentricitatii dupa o singura directie
-

l
p
presiunea corespunzatoare unei extinderi limitate a zonei plastice in terenul de fundare
KPa N c N q N B m p
l l

,
_

+ +
3 2 1
_

unde:
-

l
m
coeficient al conditiilor de lucru

l
m
1.4
-

media ponderata a greutatii volumice de calcul a straturilor de sub fundatie cuprinse pe o


adancime B/4 masurata de la talpa fundatiei in KN/m
3
.
m
B
55 . 0
4
2 . 2
4

3
2
_
/ 5 . 18 m kN
str

- B = latura mica a fundatiei
- q = suprasarcina de ccalcul la nivelul talpii fundatiei lateral fata de fundatie
[ ] KPa
kPa Df q
str
2 . 22 20 . 1 5 . 18
2

- c = valoarea de calcul a coeziunii stratului de pamant de sub talpa fundatiei
[ ] KPa
kPa c
str
6
2

3 2 1
, , N N N
coeficienti adimensionali in functie de valoarea de calcul a unghiului de frecare
interioara a terenului de sub talpa fundatiei conform tabelului 4
o
str
18
2

KPa p
pl
6 . 153 ) 31 . 5 6 72 . 2 2 . 22 43 . 0 2 . 2 5 . 18 ( 4 . 1 + +
KPa p p
ef
5 . 176
1 max

verifica se KPa 4 . 184 6 . 153 2 . 1 5 . 176
3.5. Calculul tasarii absolute probabile a fundatiilor
N
1
N
2
N
3
18
0
0.43 2.72 5.31
25
Tasarea absoluta probabila a fundatiilor izolate sau continue se calculeaza in functie de
dimensiunile in plan ale fundatiilor si de conditiile de stratificatie de pe amplasament.
Tasarea absoluta probabila se calculeaza prin metoda insumarii pe straturi elementare.
In acest caz pamantul stratificat situat sub nivelul talpii de fundare se imparte in straturi
elementare, pana la adancimea corespunzatoare limitei inferioare a zonei active
o
z
; fiecare strat
elementar se constituie din pamant omogen si trebuie sa aiba grosimea mai mica decat 0.4B.
m B 88 . 0 2 . 2 4 . 0 4 . 0
Aleg h = 0.82 m
Zona activa in cuprinsul careia se calculeaza tasarea straturilor se limiteaza la adancimea
o
z
sub talpa fundatiei, la care valoarea efortului unitar vertical
z

datorat incarcarii fundatiei devine mai


mic decat 20% din presiunea geologica gz

la adancimea respectiva.
Efortul unitar net mediu
n
p
pe talpa fundatiei se calculeaza cu relatiile:
Df p p
str n

2

2
2 1
p p
p
+

KPa
W
M
A
N
p 5 . 176
1
+
KPa
W
M
A
N
p 42 . 67
2

KPa p 96 . 121
22
42 . 67 5 . 176

26
KPa p
n
2 . 100 20 . 1 13 . 18 96 . 121
Pe verticala centrului fundatiei, la limitele de separatie ale straturilor elementare se calculeaza
eforturile unitare datorate presiunii nete transmise pe talpa fundatiei cu relatia:
[ ] KPa p
n o z

unde:
-

coeficient de distributie al eforturilor verticale in centrul fundatiei, pentru presiuni uniform


distribuite pe talpa, functie de L/B si z/B;
- L = lungimea fundatiei (m);
- B = latimea fundatiei (m);
- z = adancimea planului de separatie al stratului elementar fata de nivelul talpii fundatiei (m);
- p
n
= efortul unitar net mediu pe talpa fundatiei (Kpa).
Tasarea absoluta probabila a fundatiei se calculeaza cu relatia:
[ ] cm
E
h
S
n
i i
i
med
zi


1
100

unde:
-

coeficient de corectie;
8 . 0
-

med
zi

efortul vertical mediu in stratul elementar i calculat cu relatia:


[ ] KPa
zi zi
med
zi
2
inf sup

inf sup
,
zi zi

efortul unitar la limita superioara, inferioara a tratului i;
-

i
h
grosimea stratului elementar i (m);
-

i
E
modul de deformatie liniara al stratului elementar i (Kpa);
-
n
numarul de straturi elementare cuprinse in limita zonei active.
Tabel 2
.
.
elem
Str

i
h
i
h
gzi

n
p
zi

med
zi

i
E
i
i
med
zi
E
h
0 18.5 1.2 22.2 22.2 0 100.2 100.2
1 18.5 0.82 15.17 37.37 0.843 100.2 84.4686 92.3343 9300 0.00814
2 18.5 0.82 15.17 52.54 0.526 100.2 52.7052 68.5869 9300 0.00604
3 18.5 0.82 15.17 67.71 0.341 100.2 34.1682 43.4367 9300 0.00382
4 18.5 0.82 15.17 82.88 0.223 100.2 22.3446 28.2564 9300 0.00249
5 18.5 0.82 15.17 98.05 0.16 100.2 16.032 19.1883 9300 0.00169

0222 . 0
Strat elementar 1
27
363 . 1
2 . 2
0 . 3

B
L
373 . 0
2 . 2
82 . 0
2 . 2

i
h
B
z
Strat elementar 2
746 . 0
2 . 2
82 . 0 2
2 . 2
2

i
h
L
z
Strat elementar 3
118 . 1
2 . 2
3

i
h
L
z
Strat elementar 4
49 . 1
2 . 2
4

i
h
L
z
Strat elementar 5
1 1.363 2
0.2 0.96 0.96 0.96
0.373 0.822 0.843
0.4 0.80 0.825 0.87
1 1.363 2
0.6 0.61 0.653 0.73
0.746 0.49 0.526
0.8 0.45 0.479 0.53
1 1.363 2
1 0.34 0.39 0.48
1.118 0.292 0.341
1.20 0.26 0.30 0.39
1 1.363 2
1.4 0.20 0.243 0.32
1.49 0.181 0.223
1.6 0.16 0.20 0.27
28
864 . 1
2 . 2
5

i
h
L
z
Se observa pe graficul anexat ca: gz z
2 . 0 <
KPa 61 . 19 05 . 98 2 . 0 032 . 16 <
m z
o
1 . 4 82 . 0 5
cm
E
h
S
n
i i
i
med
zi
776 . 1 0222 . 0 8 . 0 100 100
1

adm
S S
unde

adm
S
8 8 776 . 1
3.6. Calculul terenului de fundare la starea limita de capacitate portanta
In cazul fundatiilor directe cu tapla orizontala se recomanda verificarea capacitatii portante cu
relatia:
[ ] KPa p m p
cr c ef
< '
KPa
B L
V
p
ef
73 . 218
2 . 2 5 . 2
1203
' '
'

KN Df L B Gf
ba
198 25 20 . 1 0 . 3 20 . 2
KN N Gf V
s
1203 1005 198 + +
unde:
- V = componenta verticala a rezultantei incarcarii de calcul provenita din gruparea speciala (KN);
-
' , ' L B
= dimensiunile reduse ale talpii fundatiei determinate cu relatia:
m e L L 5 . 2 25 . 0 2 0 . 3 2 '
1

m e B B 2 . 2 2 '
2

m
N
M
e
s
s
25 . 0
1005
255
1

m e 0
2

1 1.23 2
1.6 0.16 0.20 0.27
1.864 0.127 0.160
2 0.11 0.139 0.19
29
-

2 1
, e e
excentricitatile rezultantei incarcarii de calcul fata de axa transversala, respectiv axa
longitudinala a fundatiei (m);
-

c
m
coeficient al conditiilor de lucru
9 . 0
c
m
-

cr
p
presiunea critica
[ ] KPa N c N q N B p
c c q q cr


+ +
* *
'
unde:
-
*
greutatea volumica de calcul a straturilor de pamant de sub talpa fundatiilor pentru un nivel de
asigurare 95 . 0 (KN/m
3
);
- ' L latimea redusa a talpii fundatiei;
-

c q
N N N , ,
coeficient de capacitate portanta care depinde de valoarea de calcul a unghiului de
frecare interioara al straturilor de pamant de sub talpa fundatiei, se determina prin interpolare din
tabelul 11 din STAS 3300/2-85 si sunt pentru
o
str
18
2

:
28 . 13 ; 4 . 5 ; 36 . 1
c q
N N N

q
suprasarcina de calcul care actioneaza la nivelul talpii fundatiei, lateral fata de fundatie (Kpa);

*
c valoarea de calcul a coeziunii straturilor de pamant de sub talpa fundatiei (Kpa);

c q

, ,
coeficienti de forma ai talpii fundatiei, conform tabelului 12 din STAS 3300/2-85.
In cazul prezentei sub fundatie a unei stratificatii in care caracteristicile de rezistenta la
forfecare
* *
, c
nu variaza cu mai mult de 50% fata de valorile medii se pot adopta pentru calculul
capacitatii portante valori
* * *
, , c ca medii ponderate cu contributia fiecarui strat.
Grosimea volumului de pamant de sub fundatie, ale carui caracteristici geotehnice
* * *
, , c
intervin in stabilirea presiunii critice se poate determina cu relatia:
[ ] m f L t ) (
*

unde:
-
t
grosimea volumului de pamant (m);
- B = latimea talpii fundatiei (m);
- ) (
*
f coeficient adimensional in functie de unghiul de frecare interioara al stratului de pamant in
contact cu talpa fundatiei conform tabelului 13 din STAS 3300/2-85, se calculeaza prin interpolare;
o
str
18
2

15
o
0.85
18
o
0.88
20
o
0.92
30
m t 936 . 1 88 . 0 2 . 2 rezulta ca ramanem in cadrul stratului 2
3
2
*
/ 5 . 18 m KN
str

KPa c c
str
6
2
*

o
str
18
2
*

KPa t q
str
848 . 34 936 . 1 18
2

Pentru a det coef
, ,
q c :
2 . 0 73 . 0
3
2 . 2

L
B

'

6 4 8 . 0
'
'
0 4 1
2 6 4 . 1
'
'
3 . 0 1 ,
L
B
L
B
q c


KPa p
cr
97 . 362 264 . 1 28 . 13 6 264 . 1 14 . 5 848 . 34 648 . 0 36 . 1 2 . 2 5 . 18 + +
verifica se KPa 08 . 254 97 . 362 9 . 0 73 . 218 <
3.7. Armarea fundatiei stalpului
Fundatia se armeaza la partea inferioara cu o retea din bare dispuse paralel cu laturile.
Diametrul barelor este de 8 mm, iar distanta dintre ele este cuprinsa intre 10 si 25 cm. Pe fiecare
directie procentrul minim de armare, raportat la sectiunile utile H
0
L si respectiv H
0
B este de 0,15%.
Sectiunea de armatura este determinata pe baza momentelor incovoietoare produse in sectiunile
din dreptul fetelor laterale ale stalpului de catre presiunile reactive, p, pe talpa. Pentru calculul acestor
momente se iau in considerare presiunile pe suprafetele aferente fiecarei laturi a stalpului, stabilite prin
ducerea cate unei drepte inclinate la 45
0
fata de axele de simetrie, din fiecare colt al stalpului.
Pentru cazul fundatiei dreptunghiulare cu incarcare excentrica pe o directie, in situatia in care
l
x
>l
y
momentele M
x
si M
y
pe cele doua directii sunt date de relatiile urmatoare:
)
3 2
(
2
) (
4
3
3 2
min max
2
min max
y
x
x
l
l B
P P
P P
M

+
+

31
) 4 3 (
6
2
y s
y med
y
l l
l P
M +

,
unde kPa
P P
P
med
25 . 152
2
75 5 . 229
2
min max

iar kPa respectiv si


W
M
LB
P
P
s s
75 5 . 229
3 . 3
255
2 . 2 3
1005
min max,
t

t
m
a b B
l
m
a l L
l
s
y
s
x
85 . 0
2
) 05 . 0 2 4 . 0 ( 2 . 2
2
) 2 (
15 . 1
2
) 05 . 0 2 6 . 0 ( 3
2
) 2 (

Rezulta:

+
+
)
3
85 . 0
2
15 . 1 2 . 2
(
75 2 5 . 229
) 75 5 . 229 (
4
3
3 2 2
x
M 228.95 kNm
kNm l l
l P
M
y s
y med
y
33 . 95 ) 85 . 0 4 6 . 0 3 (
6
85 . 0 25 . 152
) 4 3 (
6
2
2
+

Sectiunile de armatura Aax si Aay se determina cu relatiile de calcul corespunzatoare


sectiunilor dreptunghiulare simplu armate supuse la incovoiere.
3.8 Armarea dupa directia axei x.
32
Schema 1.2.
1.
a 50 : mm M 95.33 10
6
: N b'' 2200 : mm
2.
ho 1050 50 : Rc 12.5 :
N
mm
2
Ra 300 :
N
mm
2
ho 1 10
3

3. m'
M
b'' ho
2
Rc
:
m' 3.467 10
3

4. mb 0.4 :
5.
m = 0.003 < mb = 0.4
6. 1 1 2 m' :
3.473 10
3

p 100
Rc
Ra
:
p 0.014 %
pmin 0.10 : %
7. Aa
nec
pmin b''
ho
100
:
Aa
nec
2.2 10
3
mm
2
A ef = 14

16 = 2815
mm
2
s' 40 : mm ' 16 : mm n 14 : bare
d
b'' 2 s' n '
n 1
:
d 145.846 mm
3.9 Armarea dupa directia axei y.
33
Schema 1.2.
l
s
600 : l
y
850 :
1.
a 50 : mm M 228.95 10
6
: b'' l
s
2l
y
+ : mm
2.
ho 1050 50 : Rc 12.5 :
N
mm
2
Ra 300 :
N
mm
2
ho 1 10
3

3. m'
M
b'' ho
2
Rc
:
b'' 2.3 10
3

m' 7.963 10
3

4. mb 0.4 :
5.
m = 0.007 < mb = 0.4
6. 1 1 2 m' :
7.995 10
3

p 100
Rc
Ra
:
p 0.033 %
pmin 0.10 : %
7. Aa pmin b''
ho
100
:
Aa 2.3 10
3
mm
2
A ef = 14

16 = 2815
mm
2
s' 40 : mm ' 16 : mm n 14 : bare
d
b'' 2 s' n '
n 1
:
d 153.538 mm
3.10. Dimensionarea fundatiei continue
34
Fundatia ce se proiecteaza sustine un sir de stalpi ai unei hale industriale. Fundatia se
realizeaza sub forma unei grinzi din beton armat ca in figura urmatoare.
Predimensionarea fundatiei continue pe baza presiunilor conventionale.
Se cunoaste din enunt adancimea de fundare:
m D
f
2 . 1
Lungimea talpii fundatiei se calculeaza astfel:
- stim distanta interax dintre doi stalpi consecutivi:
m l 6
1

- pentru a evita valori mari ale momentelor incovoietoare in primul si ultimul camp grinda va depasi
stalpul in consola cu
m l l
c
) 4 . 2 8 . 1 ( 6 ) 4 . 0 3 . 0 ( ) 4 . 0 3 . 0 (
1

; s-a ales l
c
= 2.0 m
- rezulta L = 2xl
c
+2xl
1
= 2x2 + 2x6 = 16 m
Inaltimea grinzii
m l H
g
) 1 2 ( )
6
1
3
1
(
1

; s-a ales H
g
= 1.5 m
Latimea grinzii rezulta din conditia de a se asigura in jurul stalpilor o bancheta de 5...10 cm
pentru cofrare: b
g
= b
s
+ 2x0.05 = 0.4 + 0.1 = 0.5 m.
Grinda de fundare are rolul de a prelua momentele incovoietoare si fortele taietoare. Pentru a
asigura transmiterea incarcarilor de la grinda terenului de fundare, fara a depasi capacitatea portanta a
acestuia, grinda are la partea inferioara o placa de latime B, mai mare decat latimea grinzii b
g
ceea ce
face ca forma in sectiune a fundatiei sa fie aceea a unui T rasturnat.
Stabilirea latimii talpii fundatiei se face pe baza conditiei ca presiunea efectiva dezvoltata sub
talpa fundatiei sa nu depaseasca presiunea corespunzatoare stratului de fundare.
Deoarece grinda este incarcata numai cu fortele axiale din stalpi (P) conditia de determinare a
latimii B este:
conv med ef
P P
35
in care:
- P
ef med
presiunea efectiva medie dezvoltata sub talpa fundatiei;
f med
i
med ef
D
BL
P
P +

- med

- greutatea volumica medie a betonului din fundatie si a umpluturii de pamant care se sprijina
ppe fundatie deoarece nu am mai stat sa o calculez am ales
med

= 20 kN/m
3
;
- P
conv
presiunea conventionala a terenului in valoare corectata cu adancimea de fundare si cu latimea
fundatiei, determinata conf STAS 3300/2-85; P
conv
= 319.3 kPa
Deci consideram cazul la limita:
m
D P L
P
B D
BL
P
P
f med conv
i
f med
i
conv
556 . 0
) 2 . 1 20 3 . 319 ( 7 . 14
805 3
) (

OBS: se constata ca in acest caz latimea talpii este aproximativ egala cu latimea talpii fundatiei.
S-a ales B = 2.2 m obtinuta la fundatia izolata.
Inaltimea H
t
a talpii fundatiei in dreptul grinzii se va lua ca la fundatii elastice
m B H
t
) 77 . 0 55 . 0 ( ) 35 . 0 25 . 0 (
; se alege H
t
= 0.6 m
Inaltimea talpii fundatiei la marginea placii
m H h
t t
) 2 . 0 3 . 0 ( )
3
1
2
1
(
; s-a ales h
t
= 0.2
m.
3.11. Calculul presiunilor pe teren si a eforturilor in grinda prin metoda aproximativa
(grinda static determinata).
Metoda grinzii static determinate este aplicata des datorita simplitatii ei si volumului redus de
calcule. Metoda proneste de la ipoteza distributiei liniare a presiunilor pe teren precum si de la
cunoasterea diagramei presiunilor pe talpa. Metoda consta in urmatoarele etape:
- se determina lungimea totala a fundatiei L;
L = 16 m
- solicitarile de la baza fiecarui stalp se reduc in raport cu punctul O situat la jumatatea fundatiei,
adica L/2, la o rezultanta

i r
N N
si un moment incovoietor
+
i i i r
a N M M
, unde a
i
reprezinta bratul fortelor ce se reduc in punctul O (punctul O coincide apartine axei stalpului 2);
kN P N
r
2415 805 3 3
kNm M
r
9660 ) 6 805 0 6 805 ( 0 + + +
- se calculeaza kPa
BL
N P P
P
r
med
608 . 68
16 2 . 2
2415
2
2 1

- se considera grinda incarcata de sus in jos cu incarcarile din stalp, iar de jos in sus cu presiunile
efective, P
med
multiplicate cu latimea B a fundatiei:
m kN B P
med
/ 94 . 150 2 . 2 608 . 68
36
- se traseaza diagramele M si T prin metoda sectiunilor, de la stanga la dreapta.
S-au obtinut astfel urmatoarele rezultate:
M
A
= 0 kNm
M
1
= 301.88 kNm
M
2
= -528.85 kNm
M
3
= 0.08 kNm
-400
-300
-200
-100
0
100
200
300
400
500
600
0 2 4 6 8 10 12 14 16
iar pentru forta taietoare s-a obtinut:
T
A
= 0 kN
T
1st
= -301.88
T
1 dr
= 503.12
T
2
= -50.3
T
3 st
= -402.52
T
3 dr
= 402.48
T
4
= -50.34
T
5 st
= -503.16
T
5 dr
= -301.84
T
B
= 0.04 kN
37
-600
-400
-200
0
200
400
600
0 2 4 6 8 10 12 14 16
3.12 Calculul presiunilor si a eforturilor prin metoda Winckler (grinda de lungime
finita)
Metodele de calcul exacte sunt cunoscute sub denumirea de metode pentru calculul
grinzilor pe mediu elastic. In modelul Winckler terenul de fundare este asimilat prin resoarte elastice.
Mediul de tip Winckler se caracterizeaza prin relatia de proportionalitate intre presiunea P
intr-un punct al mediului si tasarea Y a acelui punct:
Y K P
s

, in care K
s
este denumit coeficient de
pat. Valoarea coeficientului de pat poate fi obtinuta si prin prelucrarea datelor experimentale obtinute
in urma incercarii de compresibilitate in edometru:
M B K
S
2
, unde M este modulul edometric corespunzator unui interval de presiuni.
Se cunoaste modul de deformatie liniara E=9300 kPa , iar pe baza acestuia se poate calcula
modulul de deformatie edometric cu relatia:
0
0
M
E
M M M E
Pentru un indice de consistenta I
c
=0.76 si indicele porilor e=0.7 rezulta din tabelul 5 din STAS
3300/2-85 pentru M
0
= 1.5
kPa M 6200
5 . 1
9300

Pentru deducerea relatiilor de calcul a deformatiilor si eforturilor in grinda se pleaca de la
ecuatia diferentiala a fibrei medii deformate a grinzii supusa la incovoiere:
EI
x q
y
dx
y d ) (
4
4
4
4
+ ,
unde: q(x) incarcarea pe grinda considerata ca sarcina distribuita aferenta unui metru de lungime;
38
1
4
7
4
3 . 0
08 . 0 10 4 . 2 4
6200
4


m
EI
B K
S
,
I momentul de inertie al sectiunii grinzii obtinut cu relatia
12
3
BH
I (de fapt calculat cu Steiner)
4 2
3
2
3
084 . 0 ) (
12
) )( (
12
) (
m Y Y Bh
Bh
Y Y h H b
h H b
I
t g
t
g e t g
t g
+ + +

B latimea grinzii;
E modulul de elasticitate al betonului din care este realizata grinda: E = 2.4x10
7
kPa
Metoda grinzii de lungime infinita echivalenta. Se considera o grinda de lungime data AB,
incarcata ca in figura, care pe intervalul AB se comporta ca si grinda initiala. Valorile momentelor,
taietoarelor, presiunilor pe talpa si a deplasarilor se calculeaza cu relatiile:
) (
2
) (
2
); (
2
); (
4
) (
1 1 4 3
x
P
x
K
P
K Y K P x
P
T x
P
x M
S
S S


Se pleac de la presupunerea existenei unor fore fictive notate cu V
1
,V
2,
V
3,
V
4
la capetele
grinzii (n afara acesteia). Valoarea acestor fore se va determina punndu-se condiiile :
- momentele din capetele grinzii sunt nule: M
A
=M
B
=0
- forele tietoare din capetele grinzii sunt tot nule: T
A
=T
B
=0
Poziia forelor fictive poate fi oarecare, pentru simplificarea calculului acestea pot fi amplasate
la distane particulare fa de punctul A i B astfel nct momentele i forele tietoare s devin nule.
Dac X3*>=4 i X4*>=4 efectul forelor fictive V3 i V4 devine neglijabil n seciunea A
(idem pentru V1 i V2 n seciunea B), deci sistemul de 4 ecuaii cu 4 necunoscute devine unul de 4
ecuaii cu o singur necunoscut.
Condiia de moment nul n capete este:

0 ) ( ) ( +
i iA i i A i i
V P
(n punctul A)
Dup aflarea forelor fictive V
1
....V
4
se determin y, M i T n diferite seciuni ale grinzii finite
A-B sub efectul tuturor forelor V
1
...V
4
i P
1
...P
n
.
Obs: coeficientul de pat K
s
nu este o caracteristic exclusiv a terenului de fundare, de aceea se
determin prin ncercri cu placa rigid pe teren, cu ajutorul relaiilor semiempirice sau prin ncercri
edometrice.
Consideram forta V
2
aplicata la distanta
e
l
4

= 2.614 m, unde l
e
=

1
, iar forta V
1
aplicata la
distanta
e
l
2

= 5.228 m. Valorile functiilor

se scot din tabelul 14.12, pag 366-367, din cartea


39
Geotehnica si fundatii (Paunescu si Silion). Se face calculul pe aceleasi sectiuni ca si la punctul
anterior.
Forta 3 4 Q M x sectiune alfa
V1 1 1.572 -0.2079 -0.0004 0.000 -0.016 5.24 0.3
V2 1 0.785 0.0004 0.3228 0.161 0.000 2.616 0.3
P1 805 0.600 0.1431 0.4530 -182.333 8.640 2 0.3
P2 805 2.400 -0.1282 -0.0669 26.927 -7.740 8 0.3
P3 805 4.200 0.0057 -0.0074 2.979 0.344 14 0.3
-152.427 1.244
V1= 78.04
V2= 944.36
Sectiunea A.
Forta P 1 P (kPa) 3
(
m) 4 Q (kN) x sectiune alfa
V1 78.04 2.172 0.0299 0.350 -0.1584 -10.298 -0.0642 2.50690657 7.24 0.3
V2 944.36 1.386 0.2920 41.361 -0.1995 -157.004 0.0462 -21.8337009 4.62 0.3
P1 805 0.600 0.7628 92.108 0.1431 95.996 0.4530 -182.3325 2 0.3
P2 805 2.400 -0.0056 -0.676 -0.1282 -86.001 -0.0669 26.92725 8 0.3
P3 805 4.200 -0.0204 -2.463 0.0057 3.824 -0.0074 2.9785 14 0.3
V3 944.36 5.580 0.0004 0.057 0.0053 4.187 0.0029 -1.36932813 18.6 0.3
V4 78.04 6.360 0.0018 0.022 0.0016 0.105 0.0017 -0.06789344 21.2 0.3
p= 130.757 -149.191 -173.191
y= 0.046
Sectiunea 1.
Forta 1 p 3 4 Q x sectiune alfa
V1 78.04 2.17 0.0299 0.350 -0.1584 -10.298 -0.0642 2.50690657 7.24 0.3
V2 944.36 1.39 0.2920 41.361 -0.1995 -157.004 0.0462 -21.8337009 4.62 0.3
P1 805 0.00 1 120.750 1 670.833 1 -402.5 0 0.3
P2 805 1.80 0.1234 14.901 -0.1985 -133.160 -0.0376 15.134 6 0.3
P3 805 3.60 -0.0366 -4.419 -0.0124 -8.318 -0.0245 9.86125 12 0.3
V3 944.36 4.98 -0.0049 -0.688 0.0085 6.658 0.0018 -0.8499278 16.6 0.3
V4 78.04 5.76 0.0012 0.014 0.0043 0.280 0.0027 -0.10691265 19.2 0.3
p= 172.267 368.990 -397.788
407.212
y= 0.061
40
Sectiunea 2.
Forta 1 p 3 4 Q x sectiune alfa
V1 78.04 3.07 -0.0429 -0.502 -0.0495 -3.221 -0.0462 1.80284384 10.24 0.3
V2 944.36 2.29 0.0103 1.458 -0.1434 -112.889 -0.0666 31.4359964 7.62 0.3
P1 805 0.90 0.5712 68.972 -0.0657 -44.074 0.2527 -101.71175 3 0.3
P2 805 0.90 0.5712 68.972 -0.0657 -44.074 0.2527 -101.71175 3 0.3
P3 805 2.70 -0.0320 -3.864 -0.0895 -60.040 -0.0608 24.472 9 0.3
V3 944.36 4.08 -0.0262 -3.706 0.0036 2.817 -0.0123 5.8235794 13.6 0.3
V4 78.04 4.86 -0.0065 -0.077 0.0088 0.571 0.0011 -0.04370152 16.2 0.3
p= 131.255 -260.909 -139.933
y= 0.046877
Sectiunea 3.
Forta 1 p 3 4 Q x sectiune alfa
V1 78.04 3.97 -0.0266 -0.311 0.0011 0.074 -0.0128 0.49772911 13.24 0.3
V2 944.36 3.19 -0.0455 -6.443 -0.0835 -65.740 -0.0416 19.6441925 10.62 0.3
P1 805 1.80 0.1234 14.901 -0.1985 -133.160 -0.0376 15.134 6 0.3
P2 805 0.00 1 120.750 1 670.833 1 -402.5 0 0.3
P3 805 1.80 0.1234 14.901 -0.1985 -133.160 -0.0376 15.134 6 0.3
V3 944.36 3.18 -0.0453 -6.420 -0.0810 -63.729 -0.0418 19.7560996 10.6 0.3
V4 78.04 3.96 -0.0269 -0.315 0.0008 0.053 -0.0131 0.51037134 13.2 0.3
p= 137.062 275.171 -331.824
473.176
y= 0.048951
Sectiunea 4.
Forta 1 p 3 4 Q x sectiune alfa
V1 78.04 4.87 -0.0063 -0.074 0.0088 0.569 0.0012 -0.04697914 16.24 0.3
V2 944.36 4.09 -0.0235 -3.326 0.0037 2.917 -0.0098 4.65099382 13.62 0.3
P1 805 2.70 -0.0320 -3.864 -0.0895 -60.040 -0.0608 24.472 9 0.3
P2 805 0.90 0.5712 68.972 -0.0657 -44.074 0.2527 -101.71175 3 0.3
P3 805 0.90 0.5712 68.972 -0.0657 -44.074 0.2527 -101.71175 3 0.3
V3 944.36 2.28 0.0113 1.598 -0.1442 -113.513 -0.0665 31.3906669 7.6 0.3
V4 78.04 3.06 -0.0428 -0.501 -0.0507 -3.295 -0.0467 1.82297776 10.2 0.3
p= 131.778 -261.508 -141.134
y= 0.047064
Sectiunea 5.
Forta 1 p 3 4 Q x sectiune alfa
V1 78.04 5.77 0.0012 0.014 0.0042 0.276 0.0027 -0.10644442 19.24 0.3
V2 944.36 4.99 -0.0048 -0.677 0.0084 6.644 0.0018 -0.86409327 16.62 0.3
P1 805 3.60 -0.0366 -4.419 -0.0124 -8.318 -0.0245 9.86125 12 0.3
P2 805 1.80 0.1234 14.901 -0.1985 -133.160 -0.0376 15.134 6 0.3
P3 805 0.00 1 120.750 1 670.833 1 -402.5 0 0.3
V3 944.36 1.38 0.2950 41.791 -0.1988 -156.465 0.0481 -22.7119597 4.6 0.3
V4 78.04 2.16 0.0322 0.377 -0.1599 -10.397 -0.0638 2.49098673 7.2 0.3
p= 172.736 369.411 -398.696
406.304
y= 0.061691
41
Sectiunea B.
Forta 1 p 3 4 Q x sectiune alfa
V1 78.04 6.372 0.0018 0.021 0.0016 0.103 0.0017 -0.0674252 21.24 0.3
V2 944.36 5.586 0.0004 0.061 0.0053 4.158 0.0029 -1.36932813 18.62 0.3
P1 805 4.200 -0.0204 -2.463 0.0057 3.824 -0.0074 2.9785 14 0.3
P2 805 2.400 -0.0056 -0.676 -0.1282 -86.001 -0.0669 26.92725 8 0.3
P3 805 0.600 0.7628 92.108 0.1431 95.996 0.4530 -182.3325 2 0.3
V3 944.36 0.780 0.6483 91.830 0.0038 2.980 0.3260 -153.944756 2.6 0.3
V4 78.04 1.560 0.2123 2.486 -0.2080 -13.525 0.0022 -0.08510775 5.2 0.3
p= 183.367 7.535 0
y= 0.065488
punct distanta p (kPa) Q (kN) M (kNm) y (m)
A 0 130.8 0.0000 -149.191 0.046699
1 stanga 2 172.3 -397.7884 368.9901 0.061524
1dreapta 2 172.3 407.2116 368.9901 0.061524
2 5 131.3 -139.9328 -260.9092 0.046877
3 stanga 8 137.1 -331.8236 275.171 0.048951
3 dreapta 8 137.1 473.1764 275.171 0.048951
4 11 131.8 -141.1338 -261.508 0.047064
5 stanga 14 172.7 -398.6963 369.411 0.061691
5 dreapta 14 172.7 406.3037 369.411 0.061691
B 16 183.4 0.0000 7.53533 0.065488
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Diagrama fortei taietoare.
42
0 2 4 6 8 10 12 14 16
Diagrama de moment
3.13 Armarea grinzii de fundatie
Se va adopta model de armare cu bare drepte i etrieri datorit uurinei de punere n oper.
Pentru armarea la moment ncovoietor se va folosi schema de armare 1.2 pentru seciunile
dreptunghiulare i 1.9 pentru seciunile T, iar pentru cea transversal shema 6.1.
In zonele situate la moment ncovoietor negativ (care ntind fibra superioar a grinzii) seciunea
de calcul e de form T, iar n zonele solicitate la moment pozitiv (care ntind fibra inferioar a grinzii)
n care placa este n zona comprimat seciunea de calcul are form dreptunghiular.
Se va folosi:
Beton C12/15=> Rc=9.5 MPa
Rt=0.8 MPa
Oel PC 52 => Ra=300 MPa
OB 37 =>Ra=210 MPa
43
44
a) Armarea longitudinal:
Sectiunea
Forma
S.
a
[mm]
ho
[mm]
M
[KN*m]
bp
[mm]
Mlim
[KNm] x<>h m
Pnec
% Aanec[mm^2] n* Aaef
Pef
%
2 drept 50 1150 312,3 /
0,01
0
0,01
0 0,031 881,777 320 942 0,033
3 T 50 1150 331 1690 3371,55 x>h'
0,01
5
0,01
5 0,048 937,186
101
2
113
1 0,058
4 drept 50 1150 373 /
0,01
2
0,01
2 0,037 1054,166 322
114
0 0,040
5 T 50 1150 329 1690 3371,55 x>h'
0,01
7
0,01
7 0,054 1048,566
101
2
113
1 0,058
6 drept 50 1150 370 /
0,01
1
0,01
1 0,036 1045,638 322
114
0 0,040
In console se va prelungii armtura pus n seciunile 3 respectiv 5.
b) Armarea transversal
Seciunea
a ho Aa(m) Q Rt(red)=Rt P Pe si/ho e Ae ae-nec ae-ef
[mm] [mm] [mm2] [KN] [MPa] [%] [%] [mm] [mm2] [mm] [mm]
2st 50 1150 942
413,
8
0,9
0 0,8
0,16
4
0,26
5
0,85
4 8 50.3
76,044
2 75
2dr 50 1150 942
461,
1
1,0
0 0,8
0,16
4
0,29
5
0,80
9 8 50,3
68,243
5 50
4st 50 1150 1140 374
0,8
1 0,8
0,19
8
0,21
7
0,98
8 8 50.3
92,557
6 75
4dr 50 1150 1140 501
1,0
9 0,8
0,19
8
0,29
1
0,85
3 8 50.3
69,094
9 50
45
6st 50 1150 1140 413
0,9
0 0,8
0,19
8
0,24
0
0,94
0 8 50.3
83,817
3 75
6dr 50 1150 1140
661,
1
1,4
4 0,8
0,19
8
0,38
4
0,74
3 8 50.3 52,362 50
46
Etrieri vor fi de 8 la distanele a
e
rezultate din calcul repartizai pe treimile alturate stlpilor,
iar n treimile mijlocii se va pstra diametrul de 8 mm dar se va mrii distana dintre ei deoarece fora
tietoare scade pe aceast poriune( fiind nul la un moment dat).
4. Dimensionarea si verificarea fundatiei pe piloti a zidului de cheu.
4.1. Calculul capacitatii portante a pilotului izolat supus la solicitari axiale
Capacitatea portanta a unui pilot izolat de tip purtator pe varf, supus la solicitari axiale, ce se
introduce prin batere, se determina cu relatia:
) (KN P m k R
cr iz

unde:
- k coeficient de omogenitate
7 . 0 k
-
m
coeficient al conditiilor de lucru
1 m
-

cr
P
incarcarea critica a pilotului (KN)
o o
o
o
cr
H Q
q Q
q Q
e
A a A a A a
P
+
+

,
_


2 , 0
2 2
2
unde:
-
a
factor ce depinde de tipul pilotului si conditiile de batere (Kpa)
KPa a 1500
- A aria sectiunii pilotului (m
2
)
2 2
36 . 0 6 . 0 m A
-
e
refuzul pilotului (cm)
cm e 5 . 1
-

o
Q
greutatea berbecului (KN)
q Q
o

-
q
greutatea pilotului (inclusiv a calciulii de protectie, care reprezinta 1/5 din greutatea pilotului
fara caciula) (KN), unde h
pilot
= 19 m
( ) KN V q
ba
2 . 205 19 36 . 0 25
5
6
)
5
1
1 ( +
-

o
H
inaltimea de cadere a berbecului
m H
o
2
KN P
cr
571 . 2719 2 2 . 205
2 . 205 2
2 . 205 2 . 0 2 . 205
015 . 0
36 . 0 1500
2
36 . 0 1500
2
36 . 0 1500
2

,
_


47
KN R
iz
7 . 1903 571 . 2719 1 7 . 0
4.2. Calculul numarului de piloti si stabilirea dimensiunilor radierului
Numarul de piloti se calculeaza cu formula:
), 2 1
) 5 . 1 2 . 1 (
(( int +

P
R
reg n
p
dar nu mai
putin de 4, unde P este incarcarea verticala.
9 7 ) 2 1 (
7 . 1903
) 5 . 1 2 . 1 ( 9520
+

p
n
Dispunerea in plan a pilotilor se face tinand cont de urmatoarele:
- pentru pilotii cu diametru mai mic de 600 mm, distanta minima dintre piloti este:

m d t
i
7 . 2 8 . 1 6 . 0 ) 5 . 4 3 ( ) 5 . 4 3 (
;
- dispunerea se face in randuri paralele sau radial, respectind distantele minime intre piloti;
- distanta minima intre fata exterioara a pilotilor marginali si extremitatea radierului trebuie sa fie de
minimum 1d, dar nu mai mica de 25 cm; pentru ea s-a aplicat formula:
m d t
m
9 . 0 6 . 0 ) 5 . 1 1 (
48
Dupa realizarea calculelor s-a constatat ca numarul de piloti este cuprins intre 24 (minim) si 36
(maxim). S-a calculat distributia pilotilor pe radier pentru numarul maxim de piloti si s-au obtinut
urmatoarele date:
- distanta pe axa OX dintre piloti este 2 m;
- distanta pe axa OX dintre piloti si margine este de 0.8 m (mai mare decat ceam minim de 0,25 m);
- distanta pe axa OY dintre piloti este 1.8 m;
- distanta pe axa OY dintre piloti si margine este de 0.6 m.
Rezulta ca pilotii se vor aseza in 4 randuri paralele cu latura mare a cheiului si respectiv pe 9
randuri paralele cu latura mica a cheiului, rezultand un numar total de 36 de piloti.
4.3 Calculul eforturilor in pilotii fundatiei.
Efortul intr-un pilot al unei fundatii cu radier jos si piloti verticali, solicitati la incarcari
verticale si momente, se poate calcula cu relatia:
49


+ +
+

n
i
i
y
n
i
i
x r
x
x M
y
y M
n
G N
S
1
2
1
2
unde:
- N efortul vertical de calcul (KN)
KN N 9520
-

y x
M M
, momentele de calcul, fata de axele principale ale grupului de piloti (KNm)
kNm b F M
M
F y
x
2856 1 2856
0
0
0

i i
y x ,
distantele de la axa pilotului i din grup, la axele principale ale grupului de piloti (m)
-
y x,
distantele de la axa pilotului considerat, la axele principale ale grupului de piloti
-
n
numarul pilotilor in grup
55 n
-

r
G
greutatea radierului =
500 . 10 25 2 10 21
b f
LBD
(kN)
pilot Nr .
) (KNm
M
y
) (m
x
i
i y
x M
) (
2
2
m
x
i


+ +
+

n
i
i
y
n
i
i
x r
x
x M
y
y M
n
G N
S
1
2
1
2
1 2856 -3.9 -11138.4 15.21 519.50
2 2856 -1.3 -3712.8 1.69 543.91
3 2856 1.3 3712.8 1.69 568.32
4 2856 3.9 11138.4 15.21 592.73
5 2856 -3.9 -11138.4 15.21 519.50
6 2856 -1.3 -3712.8 1.69 543.91
7 2856 1.3 3712.8 1.69 568.32
8 2856 3.9 11138.4 15.21 592.73
9 2856 -3.9 -11138.4 15.21 519.50
10 2856 -1.3 -3712.8 1.69 543.91
11 2856 1.3 3712.8 1.69 568.32
12 2856 3.9 11138.4 15.21 592.73
13 2856 -3.9 -11138.4 15.21 519.50
14 2856 -1.3 -3712.8 1.69 543.91
15 2856 1.3 3712.8 1.69 568.32
16 2856 3.9 11138.4 15.21 592.73
17 2856 -3.9 -11138.4 15.21 519.50
18 2856 -1.3 -3712.8 1.69 543.91
19 2856 1.3 3712.8 1.69 568.32
20 2856 3.9 11138.4 15.21 592.73
21 2856 -3.9 -11138.4 15.21 519.50
22 2856 -1.3 -3712.8 1.69 543.91
23 2856 1.3 3712.8 1.69 568.32
24 2856 3.9 11138.4 15.21 592.73
25 2856 -3.9 -11138.4 15.21 519.50
26 2856 -1.3 -3712.8 1.69 543.91
27 2856 1.3 3712.8 1.69 568.32
28 2856 3.9 11138.4 15.21 592.73
29 2856 -3.9 -11138.4 15.21 519.50
30 2856 -1.3 -3712.8 1.69 543.91
31 2856 1.3 3712.8 1.69 568.32
50
32 2856 3.9 11138.4 15.21 592.73
33 2856 -3.9 -11138.4 15.21 519.50
34 2856 -1.3 -3712.8 1.69 543.91
35 2856 1.3 3712.8 1.69 568.32
36 2856 3.9 11138.4 15.21 592.73

n
i
i
x
1
2
304.2
Rezulta ca efortul axial maxim este: S
max
= 592.73 kN.
Se face verificarea ca efortul axial maxim sa fie mai mic decat capacitatea portanta a unui pilot
izolat:
70 . 1903 70 . 1903 1 73 . 592
max

iz u g
R m R S
OK.
4.4 Calculul capacitatii portante si a solicitarilor pentru pilotul izolat supus la solicitari
orizontale.
Solicitarea transversala efectiva in orice pilot vertical al unei fundatii cu radier jos produsa de o
incarcare orizontala H
or
se determina cu relatia simplificata:
kN
n
H
S
p
or
or
33 . 79
36
2856

Verificarea fundatiei la solicitare transversala consta in indeplinirea conditiei:
S
or

or
R m
,
unde m =1 coeficient al conditiilor de lucru, iar R
or
capacitatea portanta transversala a pilotului ce
se determina cu relatia:
cr
or or
kmP R
, in care k = m = 0.7, iar
0
l
M
P
cap cr
or

este forta critica orizontala a unui pilot considerat
articulat in radier.
OBS: pentru a putea determina M
cap
ar trebui sa cunoastem date despre sectiunea pilotului
(armatura aplicata).
Consideram ca pilotul este executat din BC 25 si armat cu PC 52 avand 8 bare de 22 mm.
A = 35 +
mm 46
2
22

h
0
= H-a = 600 46 = 564 mm
p=
% 336 , 0 100
564 600
1140
100
0


h b
A
ef
a
077 , 0
13
300
100
3368 , 0
100

a
a
R
R p

51
55 , 0 077 , 0
) 52 ( 55 , 0
<
PC
b

m=
074 , 0
2
077 , 0
1 077 , 0
2
1

,
_

,
_

M
cap
= m KN R h b m
c


39 . 185
10
13 564 600 074 , 0
6
2
2
0
Rezulta:
kN
l
M
km kmP R
cap cr
or or
84 . 90
1
39 . 185
7 . 0 7 . 0
0

Deci
84 . 90 33 . 79
or or
R S
.
52