GEOGRAFIA ROMANIEI

-unitati de relief-

CARPATII ORIENTALI -Grupa NordicaLimite: N granita cu Ucraina S Depresiunea Dornelor, Depr. Campulung Moldovenesc, Pasul Mestecanis Caracteristici de relief: Grupa Nordica s-a format prin cutarea scoartei terestre, in orogeneza alpina; este alcatuita din siruri paralele de roci: vulcanice in vest, cristaline in centru si sedimentare in est; altitudine maxima: 2303 m. in vf. Pietrosu Rodnei (Muntii Rodnei); grupa nordica este orientata pe directia NV-SE; are relief glaciar (circuri si vai glaciare), relief vulcanic (cratere si conuri vulcanice) si relief carstic (chei si pesteri formate pe calcare); grupa nordica este fragmentata accentuat de vai, pasuri si depresiuni.

Diviziuni: Mt. Oas, Mt. Gutai, Mt. Tibles sirul vulcanic din vest Mt. Rodnei (cei mai inalti), Mt. Maramures, Mt. Suhard, Mt. Bargaului Obcinele Bucovinei (un aliniament de culmi paralele, care scad in altitudine de la vest la est). Depresiunile Maramures, Oas, Dornelor si Campulung Moldovenesc. Ape: Bistrita, Somesul Mare, Tisa, Viseu, Iza Lacuri: Lala si Buhaescu (glaciare), Ocna Sugatag (in masiv de sare) Clima: - etaj climatic de munte : - alpin - de depresiune - influente climatice baltice si oceanice Vegetatie: etajul padurilor de conifere etajul de vegetatie alpina Soluri: Clasa spodosoluri, tipul podzol Resurse: minereuri neferoase complexe (Cu, Pb, Zn,), aur si argint

CARPATII ORIENTALI -Grupa CentralaLimite: N Depresiunea Dornelor, Depr. Campulung Moldovenesc, Pasul Mestecanis S Valea si Pasul Oituz Caracteristici de relief: Grupa Centrala s-a format prin cutarea scoartei terestre, in orogeneza alpina; este alcatuita din siruri paralele de roci: vulcanice in vest, cristaline in centru si sedimentare in est; altitudine maxima: 2100 m. in vf. Pietrosu (Muntii Calimani); grupa centrala este orientata pe directia NV-SE; are relief glaciar (circuri si vai glaciare), relief vulcanic (cratere si conuri vulcanice), relief carstic (chei si pesteri formate pe calcare Cheile Bicazului) si relief pe conglomerate (stanci cu forme ciudate in Mt. Ceahlau); grupa centrala este fragmentata accentuat de vai, pasuri si depresiuni.

Diviziuni: Mt. Calimani, Mt. Gurghiu, Mt. Harghita - sirul vulcanic din vest Mt. Bistritei, Mt. Giurgeului, Mt. Hasmas, Mt. Ciucului in centru Mt. Stanisoarei, Mt. Gosmanu, Mt. Tarcaului, Mt. Ceahlau, Mt. Berzunti in est Mt. Rarau si Giumalau in nord Mt. Persani, Mt. Baraolt, Mt. Bodoc in sud Depresiunile Giurgeu, Ciuc, Comanesti (cu exploatare de carbune brun) Ape: Bistrita, Olt, Mures, Bicaz, Trotus Lacuri: Sf. Ana (vulcanic), Rosu (de baraj natural) Clima: - etaj climatic de munte : - alpin - de depresiune - influente climatice continentale Vegetatie: etajul padurilor de conifere etajul de vegetatie alpina Soluri: Clasa spodosoluri, tipul podzol Resurse: carbune brun in Depr. Comanesti Orase/activitati industriale: Miercurea Ciuc jud. HR. constructii de masini

CARPATII ORIENTALI -Grupa CurburiiLimite: N Valea si Pasul Oituz SV Valea Prahovei Caracteristici de relief: Grupa Curburii s-a format prin cutarea scoartei terestre, in orogeneza alpina; este alcatuita din roci sedimentare cutate (flis); altitudine maxima: 1954 m. in vf Ciucas din Mt. Ciucas; grupa curburii are orientare dubla, pe directia N-S si E-V; are relief carstic (chei si pesteri formate pe calcare in Mt. Piatra Mare) si relief pe conglomerate in Mt. Ciucas; grupa curburii este fragmentata accentuat de vai, pasuri si depresiuni.

Diviziuni: Mt. Ciucas, Mt. Vrancei, Mt Buzaului, Mt. Piatra Mare, M. Postavaru, Mt. Baiului, Mt. Intorsurii; Depresiunile Brasov (cea mai mare depresiune intramontana din tara), Intorsura Buzaului Ape: Olt, Buzau, Prahova, Putna Clima: - etaj climatic de munte (de depresiune) - influente climatice continentale Vegetatie: etajul padurilor de conifere Soluri: Clasa spodosoluri, tipul podzol Orase/activitati industriale: Brasov jud. BV constructii de masini, ind. cosmeticelor Sfantu Gheorghe jud. CV. ind. chimica, constructii de masini

CARPATII MERIDIONALI LA EST DE OLT -Grupele Bucegi si FagarasLimite: E Valea Prahovei V Valea Oltului Caracteristici de relief: - s-au format prin cutarea scoartei terestre, in orogeneza alpina; - sunt alcatuiti din conglomerate si calcare (Bucegi) si sisturi cristaline (Fagaras); - altitudine maxima: 2544 m. in vf Moldoveanu din Mt. Fagaras; - au orientare E-V; - au relief carstic (chei si pesteri formate pe calcare in Mt. Bucegi si Mt. Piatra Craiului: Cheile si Pestera Dambovicioarei, Cheile Orzei, Cheile Tatarului), relief pe conglomerate (Babele si Sfinxul din Bucegi) si relief glaciar datorita altitudinilor mari de peste 2000 m.; - Carpatii Meridionali la est de Olt au masivitate datorita inaltimilor mari (> 2500 m.) Diviziuni: Mt. Bucegi, Mt. Piatra Craiului, Mt. Leaota, Culoarul Bran-Rucar pt. Gr. Bucegi Mt. Fagaras, Mt. Iezer, Mt. Cozia, Mt. Frunti, Mt. Ghitu si Depr. Lovistei pt. Gr. Fagaras Ape: Prahova, Ialomita, Dambovita, Arges, Olt, Timis Lacuri: Balea, Podragu, Capra, Doamnele (glaciare), Vidraru (de acumulare, pe Arges) Clima: - etaj climatic de munte (de depresiune si alpin) - influente climatice continentale si de tranzitie Vegetatie: etajul padurilor de conifere si etajul alpin Soluri: Clasa spodosoluri, tipul podzol

CARPATII MERIDIONALI LA VEST DE OLT -Grupele Parang si Retezat-GodeanuLimite: E Valea Oltului V Culoarul Timis-Cerna Caracteristici de relief: - s-au format prin cutarea scoartei terestre, in orogeneza alpina; - sunt alcatuiti predominant din sisturi cristaline; mai apar si calcare si granite; - altitudine maxima: 2519 m. in Mt. Parang, vf. Parangu Mare; - au orientare E-V; - au relief carstic (chei si pesteri formate pe calcare in Mt.Capatanii Cheile Oltetului, Pestera Muierii, Pestera Polovragi), si relief glaciar datorita altitudinilor mari de peste 2000 m.; - Carpatii Meridionali la vest de Olt au masivitate datorita inaltimilor mari (> 2500 m.) Diviziuni: Mt. Parang, Mt. Sureanu, Mt. Candrel, Mt. Lotrului, Mt. Capatanii pt. Gr. Parang Mt. Retezat, Mt. Godeanu, Mt. Mehedinti, Mt. Cernei, Mt. Valcan, Mt. Tarcu si depresiunile Petrosani si Hateg pt. Gr. Retezat Ape: Olt, Jiu, Motru, Gilort, Cerna Lacuri: Galcescu, Bucura (cel mai intins lac glaciar din Romania), Zanoaga (cel mai adanc lac glaciar din Romania) (glaciare), Vidra (de acumulare, pe Lotru) Clima: - etaj climatic de munte (de depresiune si alpin) - influente climatice submediteraneene si de tranzitie Vegetatie: etajul padurilor de conifere si etajul alpin Soluri: Clasa spodosoluri, tipul podzol Resurse: huila in Depr. Petrosani

CARPATII OCCIDENTALI LA SUD DE MURES -Muntii Banatului si Poiana RuscaLimite: N Valea Muresului S Valea Dunarii Caracteristici de relief: - s-au format prin cutarea scoartei terestre, in orogeneza alpina; - sunt alcatuiti din mozaic petrografic (toate tipurile de roci Mt. Banatului) si sisturi cristaline si marmura in Poiana Rusca; - altitudine maxima: 1446 m. in Mt. Semenic, varful cu acelasi nume; - au orientare NE - SV; - au relief carstic (chei si pesteri formate pe calcare in Mt. Banatului Cheile Nerei, Cheile Carasului); - Carpatii Occidentali la sud de Mures au un grad ridicat de fragmentare datorita depresiunilor, vailor si pasurilor; - Mt. Banatului au inclinarea reliefului de la E la V. Diviziuni: Mt. Semenic, Mt. Almajului, Mt. Locvei, Mt. Aninei, Mt. Dognecei Depresiunile Almaj (Bozovici), Timis-Cerna (cu Pasul Domasnea), CarasEzeris; Defileul Dunarii 144 km. = cel mai lung defileu din Europa Mt. Poiana Rusca Ape: Timis, Nera, Caras, Minis, Bistra, Barzava, Bega + fluviul Dunarea Lacuri: Portile de Fier I (de acumulare, pe Dunare) Clima: - etaj climatic de munte (de depresiune) - influente climatice submediteraneene si oceanice Vegetatie: etajul padurilor de conifere Soluri: Clasa spodosoluri, tipul podzol Resurse: huila in Mt. Aninei, fier si marmura in Mt. Poiana Rusca Orase/activitati industriale: Resita jud. CS ind. siderurgica, constructii de masini, ind chimica Deva jud. HD ind energetica (termocentrala MintiaDeva)

CARPATII OCCIDENTALI LA NORD DE MURES -Muntii ApuseniLimite: N Valea Barcaului S Valea Muresului Caracteristici de relief: - s-au format prin cutarea scoartei terestre, in orogeneza alpina; - sunt alcatuiti din cel mai mare mozaic petrografic din tara, cel mai pregnant amestec de roci (toate tipurile de roci: vulcanice, sedimentare si cristaline); - altitudine maxima: 1849 m. , Mt. Bihor, vf. Bihor; - culmile se directioneaza din partea centrala mai inalta in toate directiile; - au relief carstic (chei si pesteri formate pe calcare Cheile Turzii, Ch. Aiudului, Ch. Rametilor, Pestera Scarisoara, Pest. Ursilor, Pest. Vantului, Pest. Cetatile Ponorului); - Carpatii Occidentali la nord de Mures au un grad ridicat de fragmentare datorita depresiunilor, vailor si pasurilor; - Mt. Apuseni sunt strapunsi din vest de patrunderile Dealurilor de Vest, sub forma depresiunilor-golf. Diviziuni: Mt. Bihor, Mt. Vladeasa, M. Mare, Mt. Gilau, Mt. Trascaului, Mt. Metaliferi, Mt. Zarandului, Mt. Codru-Moma, Mt. Padurea Craiului, Mt. Plopis Depresiunile Zarandului, Beius si Vad (depresiuni-golf), Brad, Huedin, Simleu, Halmagiu. Ape: Mures, Barcau, Somesul Mic, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Aries, Ampoi Lacuri: Ighiu (carstic), Tarnita, Fantanele si Gilau (de acumulare, pe Somesul Cald) Clima: - etaj climatic de munte (de depresiune) - influente climatice oceanice Vegetatie: etajul padurilor de conifere Soluri: Clasa spodosoluri, tipul podzol Resurse: minereuri neferoase complexe (Cu, Pb, Zn), minereuri de aur si argint, bauxita (singurul zacamant din tara, in Mt. Padurea Craiului) Orase/activitati industriale: Zalau jud SJ ind energetica, ind siderurgica, constructii de masini, ind chimica (cauciuc)

DEPRESIUNEA COLINARA A TRANSILVANIEI Limite: N Carpatii Orientali, gr. nordica S Carpatii Meridionali Caracteristici de relief: - s-a format prin scufundare tectonica lenta, ca o consecinta a ridicarii Carpatilor; - este alcatuita din roci sedimentare: gresii, argile, marne, conglomerate, pietrisuri, nisipuri (grosimea depozitelor de roci atinge 4500 m); - altitudine maxima de ~ 1000 m.pe latura estica; - are doua tipuri de straturi geologice: cutate, pe marginile estica, sudica si vestica si boltite, sub forma de domuri gazeifere, in centru; - pe argile se pot produce alunecari de teren; - este fragmentata de ape mari; Diviziuni: ZONA MARGINALA: Depresiunile Sibiu si Fagaras (in S), Alba-Iulia Turda si Almas-Agrij (in V) si Subcarpatii Transilvaniei (in E) ZONA CENTRALA: Pod. Tarnavelor, Campia Transilvaniei, Pod. Somesan Ape: Mures, Somesul Mic, Somesul Mare, Aries, Ampoi, Olt, Tarnava Mare, Tarnava Mica Lacuri: iazuri, in Cp. Transilvaniei Clima: - etaj climatic de deal si podis - influente climatice oceanice Vegetatie: etajul padurilor de fag si stejar Soluri: Clasa argiluvisoluri, tipul de soluri brune si brun-roscate Clasa cambisoluri, tipul de soluri brune si brun-acide Resurse: gaz metan (in domurile din centru) si sare (pe margini) Orase/activitati industriale: Sibiu-jud SB- constructii de masini Cluj-Napoca-jud CJ- ind chimica, portelan, constructii de masini Targu-Mures-jud MS- constructii de masini, ingrasaminte chimice Alba-Iulia-jud AB- constructii de masini, portelan Bistrita-jud BN- constructii de masini, ceramica si sticla Deva jud. HD ind energetica (termocentrala MintiaDeva)

SUBCARPATII MOLDOVEI Limite: N Valea Moldovei S Valea Trotusului Caracteristici de relief: - s-au format prin cutarea scoartei terestre, la finele orogenezei alpine; - sunt alcatuiti din roci sedimentare: gresii, argile, marne; - altitudine maxima de ~ 1000 m.; - orientarea lor este NV-SE - pe argile se pot produce alunecari de teren; - sunt fragmentati de ape; - inclinarea reliefului se face dinspre munte spre exterior (VE) - au un singur sir de dealuri si unul de depresiuni submontane Diviziuni: Depresiunile Neamt, Cracau-Bistrita, Tazlau-Casin Dealurile Plesu, Bistritei, Pietricica Ape: Moldova, Trotus, Neamt (Ozana), Bistrita, Tazlau Clima: - etaj climatic de deal si podis - influente climatice baltice (in N) si continentale Vegetatie: etajul padurilor de fag si stejar Soluri: Clasa argiluvisoluri, tipul de soluri brune si brun-roscate Clasa cambisoluri, tipul de soluri brune si brun-acide Resurse : petrol, gaze naturale, sare (Tg. Ocna) Orase/activitati industriale: Piatra-Neamt-jud NT- constructii de masini, celuloza si hartie, ceramica, ind lanii, ind vinului Bacau-jud BC- constructii de masini, celuloza si hartie, tricotaje si confectii, ind lanii,

10

SUBCARPATII CURBURII Limite: N Valea Trotusului SV Valea Dambovitei Caracteristici de relief: - s-au format prin cutarea scoartei terestre, la finele orogenezei alpine; - sunt alcatuiti din roci sedimentare: gresii, argile, marne; - altitudine maxima de ~ 1000 m.; - orientarea lor este dubla; N-S si E-V - pe argile se pot produce alunecari de teren; - sunt fragmentati de ape; - inclinarea reliefului se face dinspre munte spre exterior; - au doua siruri de dealuri si doua de depresiuni (submontane si intracolinare) - au contact direct cu Campia Romana - au forma curbata - au aspect de labirint, avand multe subdiviziuni - prezinta doua fenomene geologice: Vulcanii Noroiosi si Focurile Vii - reprezinta principala zona seismica a tarii (Subcarpatii Vrancei) - au cea mai mare latime dintre toti Subcarpatii Diviziuni: Depresiunile Vrancei, Slanic, Valenii de Munte, Campina, etc. Dealurile Odobesti, Ivanetu s.a. Ape: Trotus, Putna, Buzau, Teleajen, Ialomita Clima: - etaj climatic de deal si podis - influente climatice continentale Vegetatie: etajul padurilor de fag si stejar Soluri: Clasa argiluvisoluri, tipul de soluri brune si brun-roscate Clasa cambisoluri, tipul de soluri brune si brun-acide Resurse : petrol

Nota: Caracteristicile de relief scrise ingrosat sunt argumente pt. a demonstra complexitatea Subcarpatilor Curburii !

11

SUBCARPATII GETICI Limite: E Valea Dambovitei V Valea Motrului Caracteristici de relief: - s-au format prin cutarea scoartei terestre, la finele orogenezei alpine; - sunt alcatuiti din roci sedimentare: gresii, argile, marne; - altitudine maxima de ~ 1000 m. (Dealul Chiciora=1218 m.); - altitudine minima de 333 m. in D. Bran - orientarea lor este E-V - pe argile se pot produce alunecari de teren; - sunt fragmentati de ape mari; - inclinarea reliefului se face dinspre munte spre Pod. Getic (N-S) - au doua siruri de dealuri si doua de depresiuni (submontane si intracolinare) Diviziuni: Depresiunile Campulung, subcarpatica nord-olteana, Tg. Jiu, Tg. Carbunesti Dealurile Chiciora (Chicera), Bran, Matau (1018 m.) Ape: Dambovita, Motru, Arges, Olt, Jiu, Gilort Clima: - etaj climatic de deal si podis - influente climatice de tranzitie si submediteraneene Vegetatie: etajul padurilor de fag si stejar Soluri: Clasa argiluvisoluri, tipul de soluri brune si brun-roscate Clasa cambisoluri, tipul de soluri brune si brun-acide Resurse : petrol, gaze naturale, sare (Ocnele Mari), ape minerale (Calimanesti, Olanesti, Govora) Orase/activitati industriale: Ramnicu Valcea-jud VL- constructii de masini, ind chimica, ind pielariei Tg. Jiu-jud GJ- constructii de masini, cauciuc sintetic, producerea liantilor, confectii

12

PODISUL GETIC Limite: E Valea Dambovitei V Valea Dunarii Caracteristici de relief: - s-a format prin acumulare de sedimente aduse de raurile ce coborau din munti; - este alcatuit din roci sedimentare: gresii, argile, marne, acoperite de pietrisuri; - altitudinile scad lent de la N (~700 m.) la S (300 m.); - la contactul cu Subcarpatii Getici apare un relief de cueste; - orientarea este E-V - este fragmentat de ape mari, care il impart in platforme; - inclinarea reliefului se face pe directia N-S Diviziuni: Platformele (piemonturile) Candesti, Argesului, Cotmeana, Oltetului, Jiului si Strehaiei Ape: Dambovita, Motru, Arges, Olt, Jiu, Gilort, Vedea si fluviul Dunarea Clima: - etaj climatic de deal si podis - influente climatice de tranzitie si submediteraneene Vegetatie: etajul padurilor de fag si stejar Soluri: Clasa argiluvisoluri, tipul de soluri brune si brun-roscate Clasa cambisoluri, tipul de soluri brune si brun-acide Resurse : petrol, gaze naturale, lignit (bazinul Motru-Rovinari) Orase/activitati industriale: Drobeta-Turnu Severin-jud MH- ind energetica, constructii de masini, cauciuc sintetic, celuloza si hartie

13

PODISUL MOLDOVEI Limite: N Granita cu Ucraina S Campia Romana Caracteristici de relief: - s-a format prin acumulare de sedimente pe un fundament foarte vechi, ce apartine Platformei Est-Europene; - este alcatuit din roci sedimentare: gresii, argile, marne; - altitudinile maxime sunt de 600-700 m., in Podisul Sucevei ; - la contactul Podisul Barladului cu Campia Moldovei apare un relief abrupt de cueste (ex: Coasta Iasilor); - orientarea este NV-SE - pe argile se produc alunecari de teren; Diviziuni: Podisul Sucevei (NV), Campia Moldovei (Jijiei, NE), Podisul Barladului (S) Ape: Prut, Siret, Jijia, Bahlui, Baseu, Barlad Lacuri: Stanca-Costesti (de acumulare), Dracsani (iaz) Clima: - etaj climatic de deal si podis - influente climatice baltice (in Pod. Sucevei), continentale (in rest) Vegetatie: etajul padurilor de stejar, silvostepa Soluri: Clasa argiluvisoluri, tipul de soluri brune si brun-roscate Clasa molisoluri, tipul cernoziom Orase/activitati industriale: Suceava-jud SV- ind energetica, constructii de masini, celuloza si hartie Iasi-jud Iasi- ind energetica, ind siderurgica, constructii de masini, ind chimica, Botosani-jud BT- ind energetica, constructii de masini, ind bumbacului Vaslui-jud VS- ind chimica, constructii de masini

14

PODISUL DOBROGEI Limite: N Valea Dunarii S Granita cu Bulgaria Caracteristici de relief: - s-a format diferentiat: in orogeneza hercinica si caledoniana (in N, Mt. Macin si Pod Casimcei) si prin acumulare de sedimente in S; - este alcatuit din granite si calcare in N, sisturi verzi in C, calcare acoperite de loess in S; - altitudine maxima = 467 m. in Mt Macin ; - orientarea este N-S - relieful inclina de la NV la SE - in N relieful are aspect ruiniform, imbatranit, datorita vechimii si eroziunii; - Pod Casimcei este cea mai veche unitate de relief din tara noastra (orogeneza caledoniana) - Mt. Macin sunt cei mai vechi munti din tara noastra (orogeneza hercinica) Diviziuni: MASIVUL DOBROGEI DE NORD: Mt. Macin, Dealurile Tulcei, Depresiunea Nalbant, Culmea Niculitel, Podisul Babadag, Podisul Casimcei PODISUL DOBROGEI DE SUD: Podisul Medgidiei, Podisul Mangaliei (zona litorala), Podisul Negru Voda, Podisul Oltinei Ape: Dunarea, Casimcea, Taita, Telita Lacuri: Complexul Razim-Sinoie, Siutghiol (lagune), Tasaul, Techirghiol, Mangalia, Babadag (limane maritime) Clima: - etaj climatic de deal si podis (in N) si de campie (in S) - influente climatice continentale si pontice Vegetatie: stepa si silvostepa Soluri: Clasa molisoluri, tipul cernoziom si balane dobrogene Resurse: Roci de constructie: granite si calcare Orase/activitati industriale: Constanta-jud CT- ind energetica, ind siderurgica, constructii de masini, ind chimica

15

PODISUL MEHEDINTI Limite: N Mt. Mehedinti S Podisul Getic NE Valea Motrului SV Valea Dunarii Caracteristici de relief: - s-a format prin cutarea scoartei terestre, ca si muntii; - este alcatuit din sisturi cristaline si calcare; - altitudini maxime de 600-700 m.; - orientarea este NE-SV; - este un podis unicat deoarece se aseamana cu muntii prin mod de formare si alcatuire geologica si cu dealurile prin altitudini; - este cel mai mic podis din tara Ape: Dunarea, Bahna, Cosustea, Motru Clima: - etaj climatic de deal si podis - influente climatice submediteraneene Vegetatie: etajul stejarului si fagului Soluri: Clasa argiluvisoluri, tipul brune si brun-roscate Clasa cambisoluri, tipul brune si brun-acide Orase/activitati industriale: Drobeta-Turnu Severin-jud MH- ind energetica, constructii de masini, ind chimica, carne si produse din carne.

16

DEALURILE DE VEST Limite: N Valea Somesului S Valea Nerei Caracteristici de relief: - s-au format prin acumulare de sedimente aduse de apele ce coborau din Carpati ; - sunt alcatuite din roci sedimentare: gresii, marne, argile, acoperite de pietrisuri; din loc in loc, in N, apar roci mai dure, ca sisturile cristaline sau rocile eruptive (dealurile se cheama maguri sau culmi); - altitudinile scad de la E(250-300 m.) la V(150-200 m.); - orientarea este N-S - dealurile patrund adanc in Mt. Apuseni sub forma asa numitelor depresiuni-golf; - ele se aseamana cu Pod Getic in structura de piemont. Diviziuni: Dealurile Banatului, Dealurile Crisurilor, Dealurile Silvaniei (Culmea Codru, Magura Simleu), Depresiunea Baia Mare Ape: Somes, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Barcau, Bega, Mures, Nera, Timis Clima: - etaj climatic de deal si podis - influente climatice oceanice si submediteraneene (in SV) Vegetatie: etajul stejarului Soluri: Clasa argiluvisoluri, tipul brune si brun-roscate Resurse: petrol, gaze naturale, ape termale Orase/activitati industriale: Zalau jud SJ ind energetica, ind siderurgica, constructii de masini, ind chimica (cauciuc) Baia Mare-jud MM- ind energetica, prelucrarea minereurilor neferoase, constructii de masini, ind chimica (acid sulfuric), portelan

17

CAMPIA ROMANA Limite: N Pod Getic, Subcarpatii Curburii, Pod Moldovei S, V, E Valea Dunarii Caracteristici de relief: - s-a format prin acumulare de sedimente aduse de apele ce coborau din Carpati, pe locul unui fost lac ; - este alcatuita din roci sedimentare: gresii, marne, argile, loess; apar dune de nisip in Cp. Olteniei si pe luncile Ialomitei si Calmatuiului; - altitudine maxima: 300 m.(C. Pitesti); altitudine minima: 5 m.(C Siretului Inferior); - altitudinile scad pe o dubla directie: N-S si V-NE, dupa cum curg apele; - orientarea este E-V; - pe loess se formeaza prin procesul de tasare excavatiuni circulare numite crovuri; in ele pot aparea lacuri temporare; - exista trei tipuri de campii: inalte (piemontane), joase (de subsidenta), tabulare (netede). Diviziuni: Sectorul vestic (C. Olteniei), cuprinsa intre Dunare si Olt; Sectorul central (Campia dintre Olt si Arges): C. Pitesti, C. Burnazului, C. Boianului, C. Gavanu-Burdea Sectorul estic (Campia dintre Arges si Prut): C. Baraganului, C. Siretului Inferior, C. Buzaului, C. Vlasiei, s.a. Ape: Jiu, Olt, Arges, Dambovita, Ialomita, Vedea, Siret, Calmatui Clima: - etaj climatic de campie - influente climatice submediteraneene (in SV), de tranzitie (in C), continentale (in E) Vegetatie: stepa si silvostepa Soluri: Clasa molisoluri, tipul cernoziomuri Resurse: petrol, gaze naturale Orase/activitati industriale: Bucuresti- capitala cu rang de municipiu- constructii de masini, ind chimica, ind energetica, materiale de constructii Craiova-jud DJ- constructii de masini, ind chimica, pielarie, confectii, ind lanii Slatina-jud OT- ind energetica, producerea aluminiului, constructii de masini, ind bumbacului

18

Pitesti-jud AG- ind petrochimica, ind energetica, constructii de masini, ind chimica Alexandria-jud TR- constructii de masini, ind carnii si produselor din carne Targoviste-jud DB- ind siderurgica, constructii de masini Giurgiu-jud GR- ind bumbacului, ind chimica, constructii de masini Ploiesti-jud PH- petrochimie, constructii de masini, ind chimica, materiale de constructie Calarasi-jud CL- ind energetica, ind siderurgica, ind chimica Slobozia-jud IL- ind chimica, ind bumbacului, ind zaharului Buzau-jud BZ- ind siderurgica, constructii de masini, ind chimica Focsani jud VN- constructii de masini, ind vinului Braila- jud BR- ind energetica, constructii de masini, ind chimica, ind siderurgica Galati jud GL- ind siderurgica, constructii de masini, ind chimica Buftea-jud IF- constructii de masini

19

CAMPIA DE VEST Limite: N granita cu Ucraina si grupa nordica a Carpatilor Orientali S granita cu Serbia Caracteristici de relief: - s-a format prin acumulare de sedimente aduse de apele ce coborau din Carpati, pe locul unui fost lac ; - este alcatuita din roci sedimentare: gresii, marne, argile; apar dune de nisip in Cp. Carei; - altitudinile scad de la E la V (maxima 173m); - orientarea este N-S; - exista trei tipuri de campii: inalte (piemontane), joase (de subsidenta), tabulare (netede); - campiile joase sunt inundabile (au sub 100 m.) Diviziuni: C. Vingai (cea mai inalta campie din vest), C. Aradului, C. Carei, C. Timisului, C. Somesului, C. Crisurilor, s.a. Ape: Timis, Mures, Bega, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Somes, Barcau Clima: - etaj climatic de campie - influente climatice submediteraneene (la S de Mures) si oceanice Vegetatie: silvostepa Soluri: Clasa molisoluri, tipul cernoziomuri Resurse: ape termale Orase/activitati industriale: Timisoara-jud TM- rafinarea petrolului, ind energetica, constructii de masini, ind chimica Arad-jud AR- constructii de masini, ind energetica, ind chimica Oradea-jud BH- ind energetica, producerea aluminei, constructii de masini, ind chimica Satu-Mare- jud SM- ind energetica, constructii de masini, ind chimica

20

DELTA DUNARII Limite: N granita cu Ucraina S, E Marea Neagra SV Pod Dobrogei Caracteristici de relief: - s-a format prin actiunea comuna a fluviului Dunarea si a Marii Negre; - este un fost golf al Marii Negre; - uscatul in delta a aparut in urma depunerii de aluviuni de catre Dunare si curentii marii; - altitudini maxime de 12 m., pe grindul Letea; - altitudini medii de 0,5 m.; - formele de relief pozitive sunt reprezentate de grinduri (13% din suprafata sa). Grinduri: fluviatile: - urmaresc bratele Dunarii - au orientare V-E - sunt formate de fluviu fluvio-marine: - sunt orientate perpendicular pe bratele Dunarii - sunt formate atat de Dunare cat si de Marea Neagra - exemple: Letea, Caraorman continentale : - sunt resturi ale uscatului predeltaic - exemple: Chilia Ape: brate, lacuri, garle, mlastini, canale (87% din delta) Brate: Chilia: - se afla in N - transporta 60% din volumul de apa si aluviuni al Dunarii - la varsarea in mare s-a format o delta secundara ce apartine Ucrainei

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

63

64

65

66

Sulina: - se gaseste in centru - transporta 18% din volumul de apa si aluviuni al fluviului

67

- are un curs de apa rectiliniu si mai scurt in lungime pentru ca a fost indreptat de om si amenajat pentru navigatie - la varsare se formeaza asa numita bara de aluviuni ce este in permanenta dragata Sf. Gheorghe: - este bratul sudic - transporta 22% din volumul de apa si aluviuni - are un curs meandrat - la varsare s-au format doua insule: Sacalinu Mare si Sacalinu Mic Clima: - etaj climatic de campie si etaj climatic de lunca si delta - influente climatice pontice Vegetatie: nufarul, iarba broastei, stuf, papura, salcia, plop, stejar Soluri: Clasa argiluvisoluri, tipul brun-roscate Saraturi Importanta: - rezervatie a Biosferei - turistica (agroturism) - agricola (pe grinduri exista restranse terenuri agricole) - piscicola - stuf, papura, Padurea Letea, specii de animale si pasari Orase/activitati industriale: Tulcea-jud TL- producerea aluminei, constructii de masini, ind chimica

68

MAREA NEAGRA Pozitie: SE Europei, la contactul cu Asia; Comunica prin stramtorile Bosfor si Dardanele cu marile Marmara, Egee si Mediterana si prin stramtoarea Kerci cu Marea Azov. Tarmuri: Apartin statelor Romania, Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia si Bulgaria. Au putine sinuozitati: Peninsula Crimeea, Golful Odessa Tarmul este inalt in S si E si jos in N si NV Tip: Marea Neagra este o mare de tip continental Relieful: - platforma continentala (self), care ajunge pana la 180-200 m. adancime - taluzul continental, pana la 1600 m adancime - zona cu adancimi maxime, pana la -2245 m. Clima: - temperat-continentala in jumatatea nordica - subtropicala in jumatatea sudica Ape: Principalele fluvii care se varsa in Marea Neagra sunt Dunarea, Nistrul, Niprul si Donul Curentii de ape: - de suprafata, cauzati de vanturile din NE - de compensatie, unul cu apa dulce circuland pe la suprafata dinspre Marea Neagra spre Marea Egee si unul cu apa mai sarata, pe la fund, in sens opus. - lipsesc curentii pe verticala !; astfel, se formeaza doua straturi de apa: - stratul superior (pana la -200 m. adancime, 18o/oo salinitate, prezenta oxigenului si a vietuitoarelor) - stratul inferior (22o/oo salinitate, absenta oxigenului, prezenta hidrogenului sulfurat, lipsa vietuitoarelor) Importanta: - realizarea legaturilor comerciale catre tot Oceanul Planetar; - prezenta zacamintelor de petrol si gaze din platforma continentala; - fauna piscicola;

69

- asezarile-porturi de-a lungul Marii Negre: Constanta, Mangalia; - statiuni turistice

70