www.referat.

ro

e-Learning
1. Ce este e-learning-ul? In sens larg, prin elearning (sau e-learning) se intelege totalitatea situatiilor educationale in care se utilizeaza semnificativ mijloacele tehnologiei informatiei si comunicarii. Termenul, preluat din literatura anglo-saxona, a fost extins de la sensul primar, etimologic, de invatare prin mijloace electronice, acoperind acum aria de intersectie a actiunilor educative cu mijloacele informatice moderne. Definit astfel, mai mult ca e-education, aria semantica a conceptului e-learning interfereaza cu si se suprapune indefinit variabil pe o multitudine de termeni ce surprind varietatea experientelor didactice ce pot beneficia de suport tehnologic: instruire asistata/ mediata de calculator, digital/ mobile/ online learning/ education, instruire prin multimedia etc. Sub denumirea de software didactic/ educational, o gama larga de materiale electronice (pe suport digital/ multimedia) sunt dezvoltate pentru a simplifica procesul de educatie: harti, dictionare, enciclopedii, filme didactice, prezentari in diverse formate, carti (ebooks), teste, tutoriale, simulari, software ce formeaza abilitati, software de exersare, jocuri didactice etc. Computerul si materialele electronice/ multimedia sunt utilizate ca suport in predare, invatare, evaluare sau ca mijloc de comunicare (pentru realizarea unor sarcini individuale etc). In sens restrans, elearning-ul reprezinta un tip de educatie la distanta, ca experienta planificata de predare-invatare organizata de o institutie ce furnizeaza mediat materiale intr-o ordine secventiala si logica pentru a fi asimilate de studenti in maniera proprie. Medierea se realizeaza prin noile tehnologii ale informatiei si comunicarii - in special prin Internet. Internetul constituie atat mediul de distributie al materialelor, cat si canalul de comunicare intre actorii implicati. Functional deocamdata doar la nivelul invatamantului superior si in educatia adultilor, sistemul de instruire prin Internet replica si adapteaza componentele demersului didactic traditional/ fata-in-fata: planificare, continut specific si metodologie, interactiune, suport si evaluare. Extensiile aduse de mediul tehnologic, insuficient explorate si utilizate, se refera la: (a) orientarea spre student, prin personalizarea parcursului de formare - compunerea diferita a obiectelor educationale in functie de cerintele fiecarui beneficiar -, prin individualizarea formarii - structurarea non-lineara a informatiilor, cu posibilitatea revenirii la continuturi mai dificile in urma identificarii automate a lacunelor -, autonomie prin eludarea unui ritm impus, independenta spatiala si seminarii asincrone (b) resurse distribuite, prin utilizarea/ integrarea/ accesarea bibliotecilor electronice si materialelor multimedia, prin antrenarea specialistilor in discutiile studentilor, (c) fluiditatea rolurilor, prin balansul continuu al rolului educat-educator in grupul de invatare ("symmetric knowledge advancement" - Scardamalia, 1995), prin re-structurarea

continua a echipelor de invatare in functie de interese sau pe criterii de eficienta in sarcina. E-learning se inscrie intr-o noua paradigma in plan educational caracterizata prin fluiditatea rolurilor, resurse distribuite, orientare spre necesitatile celui care invata precum si diferite facilitati on line si sincrone. Fenomenul e-learning inca nu este pe deplin exploatat pana in acest moment, fiind caracterizat de o serie de aspecte complexe. Pentru a putea caracteriza o sesiune de e-learning ca fiind de succes, trebuie sa luam in calcul anumiti parametrii si factori de evaluare: 1. atmosfera din sala de curs virtuala trebuie sa fie cat mai aproape de mediul de lucru traditional astfel incat elementele noi din structura materialului sa fie introduse cat mai treptat pentru a fi asimilate in mod corect. 2. Trebuie sa existe un plan de desfasurare foarte exact si obiectiv in ceea ce priveste modalitatea de prezentarea a informatiilor 3. Motivatia cursantilor trebuie sa determine o invatare progresiva si continua a materialului, aceasta motivatie fiind mentinuta si dezvoltata prin intermediul unor tehnici de psihopedagogice, cu accent mai mult pe latura virtuala a activitatii. 4. Sesiunile de e-learning trebuie sa fie cat mai dinamice bazandu-se in permanenta pe feedback-ul primit de la studentii virtuali Toate acestea asigura succesul scontat al cursurilor in conditiile in care sunt combinate cu factorul calitativ al procesului si materialelor electronice puse la dispozitia cursantilor. Astfel se poate ajunge la punctul in care sa putem considera conceptul de e-learning ca fiind un motor spre dezvoltarea capacitatilor individuale. Dezvoltarea ulterioara a acestui business virtual poate determina si aparitia unor module de invatamant on line dedicate si integrate si la nivel extern, nu doar local. Sistemele de e-learning implementate si utilizate in acest moment in Romania au o arie de desfasurare destul de mare, exitand la nivel de firme de training, universitati sau companii specializate in perfectionare on line. Motivele care stau deseori la baza implementarii unor sisteme de e-learning au la baza urmatoarele considerente: - Institutiile traditionale manifesta in multe cazuri reticenta in alocarea de resurse pentru programele de invatamant la distanta. - Structurile administrative si logistice nu corespund cu asteptarile de business si dezvoltare a cursantilor, care doresc sa se alinieze cat mai repede la conditiile din mediul universitar exterior. - Cerintele studentilor sunt deseori diferite ca scop si motivatie fata de structurile dezvoltate in cadrul sistemului traditioanal de invatamant. - In cadrul procesului de e-learning se dezvolta aspecte educationale specifice. Se mai pot enumera cativa factori care influenteaza alegerea unei structuri: Scopul educatiei. Daca se urmareste pefectionarea cadrelor didactice in sensul familiarizarii cu prevederile reformei invatamantului, atunci optiunea ar putea fi pentru

un model de sine statator sau dual, unisectional. Necesitatile pentru educatie. O universitate deschisa este cea mai buna solutie pentru cerinte mari. Resurse disponibile - umane, fizice si financiare. Gradul autonomiei si controlului - dependente de orientarea si sustinerea de la nivelul politicilor educationale. In general, institutiile educative prefera adoptarea unui sistem bimodal de organizare, prin proiecte specifice care creeaza o institutie virtuala in cadrul uneia traditionale. Efectele sunt evidente in timp relativ scurt - o universitate inscriind de zeci de ori mai multi studenti decat pot incapea in salile sale de curs - dar efectele pe termen lung sunt cele vizate, institutiile cu traditie ocupand un loc in spatiul educativ de maine, spatiul virtual Astfel, in ultimii ani s-au dezvoltat atat modelul de sine statator al educatiei virtuale, dar mai ales departamentele la distanta din cadrul institutiilor de invatamand existente (acest ultim sistem permitand studentilor sa opteze pentru forma de educare cea mai potrivita nevoilor lor, incurajand astfel sistemul alternativ de predare-invatare). Avantajele sistemului e-learning comparativ cu metodele traditionale sunt prezentate mai ales din punct de vedere al experientei universitatilor deschise si la distanta din tarile tehnologizate. Continutul curriculei de studiu va fi mult mai bogat si in acelasi timp mult mai flexibil, deoarece se raporteaza in mod dinamic si continuu la nevoile de invatare. Invatarea materiei se realizeaza intr-un mod propriu, personal, fara sa mai fie nevoie de interventia cadrului didactic, cursurile putand fi repetate si invatate la ore diferite. Astfel, sunt permise eventuale parcurgeri mai rapide ale materiei, in cadrul sistemului traditional existand acelasi ritm de parcurgere a materiei pentru toti membrii clasei. Feedback-ul oferit de amble parti (student si profesor) au o forma interactiva directa si personalizata. Nu in ultimul rand, un avantaj suplimentar oferit de sistemul e-learning ia in considerare posibilitatea ca studentii sa intre in contact cu ceilalti utlizatori ai sistemului de invatamant. Exista insa si unele limite ale aplicarii e-learning, printre acestea numarandu-se: Costurile asociate dezvoltarii acestei tehnologii sunt mari comparativ cu cele din sistemul dezvoltat in mod traditional, aici incluzand cheltuielile cu componentele software si hardware, intretinerea echipamentului, transmiterea informtiilor in infrastructura creata. Nivelul de cunostiinte de operare a cursantilor trebuie sa fie destul de ridicat astfel incat sa le permita atat o facilitare a accesarii informatiilor cat si a intretinerii calculatorului. Posibilitatea abandonului scolar este destul de mare neexistand posibilitatea de monitorizare efectiva directa a numarului de participanti la fiecare lectie, din acest punct de vedere motivatia cursantilor fiind foarte importanta. Lipsa personalizarii cursurilor datorata formatului in care se desfasoara, multe din aceste lectii pot parea destul de impersonale, lipsind astfel contributia didactica din cadrul cursurilor din sistemul clasic de invatamant.

Datorita cerintelor tot mai mari impuse de sistemele de e-learning, pentru perfectionarea acestui concept este necesara perfectionarea metodelor de accesibilitate a acestuia prin folosirea sistemelor de management ale invatarii. Astfel a fost lansata solutia LT4EL (Tehnologii Lingvistice pentru e-learning) al carei obiectiv il reprezinta dezvoltarea si utilizarea de functionalitati bazate pe tehnologii lingvistice si prin integrarea continutului semantic care au scopul principal de a imbunatati managementul si distributia procesului de invatare. Integrarea acestor functionalitati va facilita construirea de cursuri dedicate cursantilor, accesul direct la cunostiinte si favorizarea descentralizarii managementului continutului didactic.

2. Dezvoltarea e-learning 2.1 Dezvoltarea materialelor support: Intr-un anumit sens, educatia la distanta din timpurile noastre poate fi asemuita cu cinematograful timpuriu. Producatorii primelor filme aveau tendinta sa le realizeze cat mai aproape de modelul pieselor de teatru - o camera statica era fixata pe o scena. A durat ceva timp pana cand regizorii si-au dat seama ca aparatul de filmat putea fi miscat, scenele puteau fi trase din unghiuri diferite, iar timpul putea fi manipulat la masa de montaj. Comparatia se aplica si poate fi analizata la toate nivelele designului materialelor si proiectarii mediului de invatare la distanta. 'Regizorii-pedagogi' incep sa exploateze din ce in ce mai bine potentialul acestui tip de instruire. Noile tehnologii digitale si cercetarile recente in domeniul designului vizual (visual design, screen design, eyetracking etc.) largesc semnificativ sfera de posibilitati si lasa sa se intrevada un viitor ce pune definitiv in umbra 'istoria scrisa' a invatamantului la distanta. Pentru o proiectare eficienta Inca din 1970, cercetarile au relevat ca evident faptul ca mediul de comunicare este un factor de mult mai mica importanta in predarea si invatarea la distanta decat calitatea instruirii. Aceasta observatie a determinat o reorientare a atentiei educatorilor si cercetatorilor de la mediul de distributie a materialelor suport pentru invatare la proiectarea programelor de instruire si designul materialelor in termeni didactici si de psihologia educatiei. Treptat, se incheaga acum o teorie care sa sustina si sa directioneze practica educativa, orientata spre elaborarea principiilor invatarii eficiente dupa material de pe

suport tiparit, audio sau digital, sustinut de interactiuni profesor-elev mediate, in conditiile promovarii studiului independent si colaborarii la distanta. Mediul de comunicare ramane doar un suport - nu lipsit de importanta, deoarece dimensioneaza diferit procesul de predare-invatare - accentul fiind insa pus pe dezvoltarea unor situatii educative eficiente. Astazi, cele cateva studii comparative publicate, despre studentii care invata prin intermediul noilor tehnologii versus clasa traditionala, la o analiza atenta, nu au ca termen major de comparatie tipul de instruire - mediata sau fata in fata -, acesta fiind doar pretextul, ci cat de bine este proiectata instruirea. Iar pentru invatamantul la distanta, designul materialelor suport are importante functii de potentare a valorii formative a mesajului educational.

2.2 Actorii sistemului de educatie la distanta Atributiile si responsabilitatile practicienilor educatiei la distanta se impart in functie de pozitia pe care o ocupa acestia in cadrul unui program particular de educatie mediata de tehnologii. Viziunea proprie pe care o institutie de invatamant deschis si la distanta (IDD) o are despre aceasta forma alternativa poate dimensiona diferit rolurile, iar numarul personalului implicat este cerut de nevoile de pregatire. O imagine completa asupra personalului angajat si rolurilor atribuite este greu de construit in termeni generali, insa orientativ, relativ la tipul de institutie ce dezvolta un program de educatie la distanta, se pot identifica urmatoarele pozitii: Organizatie Scoala, liceu sau institutie de 1. invatamant superior Centru particular de Studii prin IDD Personal in cadrul unui program de educatie la distanta Profesor (autor de curs), tutor, consilier, directorul Centrului de Studii prin IDD, coordonator de program, administrator, consilier vocational Manager, administrator, bibliotecar, receptionist/ coordonator de program, tutor (part-time) Manager, autor de curs, administrator, manager de marketing, specialist in proiectarea activitatilor de instruire, specialist in proiectarea materialelor/ designer Manager, tutor receptionist, administrator, consilier Manager, instructor/ mentor, supervisor Manager, coordonator al activitatilor de cercetare si dezvoltare, autor de curs, consilier vocational, tutor

2.

Organizatie avand drept specific producerea materialelor pentru 3. invatamant deschis si la distanta (poate fi combinat cu 4) 4. Organizatie ce distribuie materialele suport

5. Organizatie din sectorul privat Institutie orientata spre diverse 6. activitati de instruire

Consideram ca accentul trebuie pus pe rolul, atributiile si competentele tutorului datorita pozitiei particulare insemnate a acestuia, de pivot al unui sistem de invatamant deschis si/sau la distanta.

2.3 Tipologia mediilor de instruire virtuale Mediile de invatare pe care le experimenteaza studentii pot fi caracterizate in patru feluri: Tipuri Momentul evenimentelor Locul evenimentelor

Situatia de invatare se desfasoara in: 1. 2. 3. 4. acelasi timp acelasi timp momente diferite momente diferite acelasi loc locuri diferite acelasi loc locuri diferite

Fiecare din aceste medii nu numai ca prezinta propriul cadru de aspecte tehnice si pedagogice, dar determina si consideratii referitoare la inregistrarea sesiunilor de lucru, astfel incat ele sa fie furnizate altora ulterior sau pur si simplu folosite ca o referinta. Inregistrarea acestor sesiuni sau componente ale sesiunii (inclusiv interactiuni bazate pe PC, si pe software-ul asociat), depozitarea lor, si indexarea pentru o recuperare ulterioara sunt aspecte ale crearii si mentinerii mediilor de invatare virtuala. Tipul 1 Primul mod descrie ceea ce poate fi vazut ca un mediu de invatare de tip fata in fata. "Acelasi timp, acelasi loc" inseamna ca studentii si instructorul se gasesc cu totii in acelasi timp si in acelasi loc pentru toate intalnirile. Totusi, chiar si in scenariul de tip fata in fata, instructorul poate dori sa foloseasca informatii care au fost inregistrate la un moment anterior, sa demonstreze trasaturi ale unui pachet de software sau sa includa o vizita in timp real, pentru lamuriri asupra unui subiect, la un expert aflat la o alta locatie. Studentii carora li s-a cerut sa prezinte informatii colegilor in timpul unei sesiuni de tip fata in fata, pot alege sa studieze surse pre-inregistrate sau pot alege sa intre pe Internet pentru resurse din retea. Evaluarile sau lecturile din perioada de presesiune pot fi prezentate prin e-mail sau materialele de sprijin pot exista numai intr-o baza de date electronica, si pot necesita sa fie accesate in timpul sesiunii de tip fata in fata. "Capturarea unor asemenea sesiuni sau portiuni din ele pentru utilizarea lor drept referinte pentru studiu de catre acei studenti care nu pot sa participe in orele stabilite, reprezinta o provocare frecvent intalnita".

Tipul 2 Tipul 2 (acelasi timp, loc diferit) descrie ceea ce intelegem prin programe de pregatire la distanta sau teleconferinte. Studentii si instructorii nu se afla in acelasi loc nici, iar sesiunea are loc in aceeasi perioada de timp pentru toate intalnirile. In mod normal, separarea geografica a studentilor este rezolvata prin teleconferintele audio sau video. Semnalele vehiculate cu ajutorul telecomunicatiilor pot fi captate si apoi reluate pe un echipament similar la un moment ulterior. Tipul 3 Tipul 3 (timp diferit, acelasi loc) e in esenta acelasi cu Scenariul 1, cu exceptia faptului ca unul sau mai multi studenti se alatura sesiunii ulterior. Ei inca "participa" la sesiune si interactioneaza cu continutul si ceilalti studenti. Cursantii pot trimite notitele sesiunii lor altor studenti pentru revizuire si comentarii, sau se pot afla intr-un grup de studiu cu alti studenti si vor sa-si impartaseasca resursele sesiunii pentru a se pregati pentru o sesiune viitoare. Tipul 4 Ultimul mod sugereaza ca studentul va accesa informatia nu numai la un timp ulterior dar si dintr-un alt loc. E o varianta a scenariului trei, cat si a altor forme de pregatire, precum Computer Based Training (CBT). Internetul sau o retea intranet poate fi folosita ca mijloc de distributie pentru furnizare CBT. Cursurile trebuie stocate impreuna cu informatii care ajuta utilizatorul sa gaseasca cursul potrivit. E adesea util ca instructorul sa asigure o mostra a anumitor parti ale cursului, astfel incat studentul sa poata alege in cunostinta de cauza daca sa downloadeze cursul sau nu. De asemenea, unui utilizator in Scenariul 4 i se poate pune la dispozitie o varietate de instrumente pentru a accesa informatia. Studentul poate alege sa asculte un rezumat, in loc de a il citi sau viziona.