Sunteți pe pagina 1din 45

ELECTROMAGNE I

Comisia Internationala de Electrotehnica (C.E.I) defineste electromagnetii astfel: Electromagnetul este un magnet excitat de un curent. Dezvoltnd aceasta definitie, putem spune ca electromagnetul este un magnet temporar, a carui actiune de atragere sau eliberare a unei armaturi feromagnetice este determinata de prezenta curentului electric ntr-un circuit de excitatie. Fortele de interactiune ntre electromagneti si corpurile din materiale feromagnetice sau conductoarele parcurse de curenti, situate n cmpul magnetic al acestora sunt denumite forte electromagnetice (pentru a face o distinctie ntre conductoarele parcurse de curent si aflate n cmp magnetic asupra carora se manifesta tot forte mecanice de natura electromagnetica denumite nsa forte electrodinamice). Mecanismul format din nfasurari (bobine) de excitatie si corpuri feromagnetice actionate prin forte electromagnetice este denumit mecanism electromagnetic. Partea fixa a mecanismului, din material feromagnetic, supusa polarizarii magnetice produse de cmpul magnetic al bobinei de excitatie este denumita armatura fixa, iar partea mobila, armatura mobila . Forta electromagnetica corespunzatoare distantei maxime (ntrefier maxim) ntre armatura mobila si cea fixa este denumita forta de atractie initiala iar forta corespunzatoare distantei minime ntre armatura mobila si cea fixa este denumita forta de atractie finala sau forta portanta. Drumul strabatut de armatura mobila, din pozitia deschis pna la pozitia nchis a electromagnetului, este denumit cursa electromagnetului. Pe baza acestor definitii putem face o analogie ntre electromagneti si masinile electrice, desi electromagnetii sunt considerati aparate electrice. Astfel: - functionarea lor consta n transformarea energiei electromagnetice n energie mecanica; - la masinile electrice acest proces este continuu, pe cnd la electromagneti procesul este intermitent; 18418d313s - la masinile electrice rotative armatura mobila (rotorul) are cursa nelimitata (rotatii continue), pe cnd la electromagneti cursa armaturii mobile este limitata (de ordinul un zeci de un).

- la electromagneti consumul de energie nu nceteaza la sfrsitul cursei armaturii mobile, daca este necesara mentinerea unei forte electromagnetice sau a unui cuplu electromagnetic, deoarece pentru mentinerea starii existente rezulta anumite pierderi de energie (n conductoare si n fierul armaturilor) care se transforma n caldura si trebuiesc acoperite de sursa de alimentare a electromagnetului. Pentru calculul electromagnetilor se foloseste notiunea de circuit magnetic. 1.1.1 Circuit magnetic. Flux de dispersie Practic, circuitul magnetic este o schematizare necesara calculului cmpurilor si fluxurilor magnetice. Prin circuit magnetic ar trebui sa se nteleaga spatiul strabatut de totalitatea liniilor de cmp magnetic; n acest caz calculul circuitului magnetic ar deveni practic imposibil (poate cu exceptia unor cazuri particulare) deoarece ecuatiilor lui Maxwell ar trebui sa li se gaseasca solutiile pentru conditii la limita si initiale extrem de variate. Pe baza anumitor aproximari, care duc la rezultate cu precizie acceptabila tehnic, notiunea de circuit magnetic a capatat o notiune mai putin riguroasa: portiunea de spatiu strabatuta de majoritatea liniilor de cmp magnetic. Se naste ntrebarea: Ce se ntelege prin majoritatea liniilor de cmp magnetic si care este spatiul strabatut de acestea ?
n general, se recurge la o simplificare si schematizare a spectrului liniilor de cmp magnetic, astfel nct calculele sa fie posibile prin metode ct mai simple si cu rezultate acceptabile tehnic; acolo unde calculul teoretic exact este posibil se arata ca simplificarile snt admisibile si dau informatii utile cu privire la valoarea erorilor.

n general, circuitele magnetice contin miezuri (armaturi) feromagnetice, n care se concentreaza majoritatea liniilor de cmp magnetic; ca urmare, prin circuite magnetice se nteleg corpurile feromagnetice strabatute de liniile de cmp magnetic mpreuna cu corpurile neferomagnetice care le separa (ntrefierurile) si prin care trec majoritatea liniilor de cmp magnetic. Evident problema n particular s-a simplificat, dar n ansamblu s-a complicat si mai mult, deoarece materialele feromagnetice au o caracteristica magnetica neliniara care poate fi exprimata prin relatii analitice simple si, pentru calcule, se folosesc curbele de magnetizare ridicate experimental. n anumite cazuri, neliniaritatea portiunilor feromagnetice se poate neglija si atunci calculele se simplifica, devenind analoge celor pentru studiul circuitelor electrice liniare n regim stationar sau cvasistationar.

Toate aceste simplificari si schematizari pot introduce erori apreciabile daca nu sunt luate n consideratie anumite conditii, care trebuie ndeplinite n aplicarea metodei de calcul corespunzatoare. Concret, deoarece notiunea de circuit magnetic se refera numai la spatiul strabatut de majoritatea si nu totalitatea liniilor de cmp, n calculul circuitelor magnetice va trebui tinut cont si de acele linii de cmp care nu strabat circuitul magnetic n totalitatea lui, linii care constituie fluxul de dispersie. Fluxul de dispersie, fig.1.1, este format din fluxul de dispersie (de scapari, de pierderi) ntre coloane si fluxul de scapari n ntrefier . Aceste fluxuri nu strabat ntrefierul si nu contribuie la exercitarea fortelor de atractie utile, constituind de fapt pierderi ce duc la marirea tensiunii magnetice pe parcursul lor.

Figura 1.1 Fluxuri magnetice Liniile de cmp ale fluxului activ ocupa n ntrefier o sectiune mai mare cu aria suprafetei polare (efectul de bombare a liniilor de cmp la trecerea dintr-un mediu n altul, medii cu proprietati magnetice diferite). Fluxul care depaseste n ntrefier sectiunea piesei polare, este denumit flux de umflari si este un flux activ, deoarece contribuie la exercitarea fortelor electromagnetice de atractie. Se pot defini urmatorii factorii de dispersie ai circuitului magnetic:

- ntre coloane:

(1.1)

- n ntrefier:

(1.2)

- n total:

(1.3) (1.4) (1.5)

Calculul fluxului de scapari contribuie la precizarea notiunii de circuit magnetic, fiind necesar a se preciza fata de care portiune de circuit se considera dispersia. 1.1.2 Tensiuni magnetice n fier si ntrefier Pentru o portiune de circuit magnetic A-B, tensiunea magnetica este: Daca portiunea de circuit magnetic este cu sectiune constanta A si de lungime l si este strabatuta de fluxul magnetic *, inductia magnetica va fi: . Observatie: - Daca miezul magnetic este lamelat se va tine cont de izolatia dintre tole si sectiunea reala a fierului va fi: este factorul de umplere. unde: -

Valoarea cmpului H se determina din curba de magnetizare a materialului de sectiune A si pe portiunea 1: B=B(H). Pentru ntreg circuitul magnetic format din n portiuni de fier tensiunea magnetica este: ntrefierul este spatiul util strabatut de majoritatea liniilor de cmp magnetic si este situat ntre corpurile feromagnetice. ntrefier util este acea parte a ntrefierului n care se excita fortele electromagnetice utile. Cunoscnd fluxul activ E n ntrefier, tensiunea

magnetica din ntrefier activ (util) se determina pe baza legii lui Ohm pentru circuite magnetice:

Pentru ntrefier minim (armatura mobila atrasa), reluctanta se calculeaza cu expresia cunoscuta din electrotehnica:

Corespunzator tehnologiei de fabricatie, ntrefierul minim variaza ntre: si ntrefierul parazitar este ntrefierul rezultat din constructia si mbinarea corpurilor feromagnetice din circuitul magnetic si care introduce o reluctanta suplimentara. Fortele care se exercita n ntrefierurile parazitare nu contribuie la efectul util al electromagnetului. Corespunzator tehnologiei de fabricatie, ntrefierurile parazitare pot lua urmatoarele valori: mbinari - suprafete cap la cap, executie normala - Miezuri executate din tole mbinate, suprapuse la

- suprafete cap la cap, cu apasare > 200 kg/cm2

Pentru ntregul circuit magnetic, tensiunea magnetomotoare va fi:

(1.6) Evident, ipoteza de calcul cea mai simplificatoare este cea potrivit careia se neglijeaza caderile de tensiune magnetica n fier si ntrefieruri parazitare si fluxurile de dispersie n ntrefier si ntre coloane:

(1.7) Pentru antecalculatii, pentru armaturi mobile n pozitie initiala (deschisa) se poate aprecia ca tensiunile magnetice n Fe si ntrefieruri parazitare reprezinta un procentaj din tensiunea magnetomotoare; cu neglijarea dispersiilor, rezulta:

(1.8) Pentru cazuri concrete: Un calcul exact este acela n care se calculeaza efectiv, cu ajutorul curbelor de magnetizare, tensiunile magnetice n fier si se tine cont de flux de dispersie prin calculul permeantelor cailor de flux de dispersie (este necesara ntocmirea schemei magnetice echivalente a circuitului magnetic. A Punctul de functionare pe curba de magnetizare Daca se neglijeaza fluxurile de dispersie transversale si se apreciaza din punct de vedere al permeantelor ,un ntrefier echivalent si o lungime echivalenta a miezului feromagnetic ,se poate scrie legea circuitului magnetic de forma:

(1.9) Pentru solenatie constanta ,ecuatia reprezinta o dreapta n sistemul de coordonate n fig 1.2 Pentru diferite valori ale intrefierului , se obtin drepte cu nclinatii diferite. Intersectia dreptelor de solenatie constanta determina valorile inductiilor magnetice n ntrefier pentru valori diferite ale acestora. Inductia optima n ntrefier se obtine prin maximalizarea energiei acumulate n ntrefier

(1.10)

(1.11)

(1.12) Relatia arata ca punctul optim de functionare se obtine daca derivata fluxului n raport cu tensiunea magnetica n fier este egala cu permeanta intrefierului. Prin ncercari se obtine punctul optim de functionare n figura 1.2 b astfel : - Se traseaza curba - Se reprezinta segmentul si

- Daca M este punctul optim ,atunci:

Figura 1.2 Repartizarea a-tensiunii magnetice b solenatiei 1.1 3. Electromagnetii de curent continuu Caracteristicile de functionare ale electromagnetilor

La electromagnetii de curent continuu nfasurarea de excitatie este parcursa de curent continuu ,a carui intensitate este limitata - pentru pozitii fixe ale armaturii mobile sau deplasari discrete ale acesteia - doar de tensiunea de alimentare si rezistenta bobinei:

.Ca urmare, n regim stationar ,electromagnetii de curent continuu lucreaza la curent constant ,respectiv solenatie constanta. Miezul magnetic se realizeaza din otel carbon. Numai n regim dinamic se iau n discutie pierderile n fier si reactia curentilor turbionari ;de aceea ,n acele situatii n care se cere un timp redus de actionare ,miezul magnetic este lamelat. Caracteristicile de functionare ale electromagnetilor sunt prezentate n forma unor curbe reprezentnd variatia fortei de atractie functie de ntrefier sau de unghiul de rotatie (la electromagneti cu armtur rotativ) si variatia fluxului fascicular sau total functie de curentul de excitatie . Caracteristicile pot fi statice sau dinamice: A. Caracteristici statice Caracteristicile statice corespund la miscari foarte lente ale armturilor mobile astfel nct fortele mecanice datorate frecrilor sau acceleratiei maselor n miscare si tensiunile electromotoare rezultate prin variatia fluxului s fie cu totul neglijabile. A1 Tipuri constructive de electromagneti In figura 1.3 sunt schitate principalele tipuri constructive de electromagneti de curent continuu si caracteristicile statice ale acestora. Se consider c o categorie special o constituie electromagnetii cu armtura culisanta ( plonjor) la care forta rezultant din interactiunea dintre curentul nfsurarii de excitatie si componenta radial a inductiei din armtura mobil fig . Datorit aspectului lor si miscarii armaturii mobile acesti electromagneti sunt denumiti electromagneti solenoidali sau electromagneti cu plonjor. Circuitul de magnetizare poate fi deschis cazul a) sau nchis, cazul b); armturile se execut din material feromagnetic avnd de cele mai multe ori forma unui corp de revolutie (n curent alternativ armtura se execut de regul, din tole). Acest tip de electromagnet este folosit in cazul cnd sunt

necesare curse lungi (uneori pn la 200 mm) sau pentru curse mici cu forte portante mari,(cu att mai mari cu ct curentul din bobina de excitatie este mai mare). a)electromagnetul cu armtura culisant, cu circuit magnetic deschis. Armtura mobil din material feromagnetic execut o miscare de translatie n interiorul bobinei 2 ,cmpul magnetic fiind maxim n centrul bobinei ,armtura mobila este supus unei forte care tinde s o aduc in pozitia simetric n raport cu bobina : forta are valoarea maxim pentru .Dup depasirea

cursei ,fluxul de scpri ia sensuri diferite ntre armtura mobil si bobin ,iar fluxul longitudinal din armtur ptrunde simetric n ambele fete frontale din care cauz forta scade si ajunge la zero cnd armtura mobil este plasat simetric fat de mijlocul bobinei. b) electromagnet cu armtura culisant si circuit magnetic nchis La acest tip de electromagnet,a forta are valori relativ reduse ,dar practic constant pe toat cursa ((care este relativ mare de ordinul sutelor de mm );datorit formei de trunchi de con a corpului armturii mobile ,la forta nu este nul. Electromagnetii cu armatura culisant se pot executa si n variante cu opritor ,care limiteaz cursa armturii mobile ,cazurile c) electromagnetul cu arntur culisant dreapt d) electromagnerul cu armtur culisant conic ; n acest caz armtura mobil loveste n cea fix cnd a parcurs ntreaga curs liber. Forta portant depinde de nltimea opritorului. Pentru a mri fortele de atractie si portante ale acestui tip de electromagnet ,suprafetele frontale ale armaturii mobile si plonjonului se execut nclinate cu un unghi - conice sau tronconice

Figura 1.3 Tipuri constructive de electromagneti si caracteristicile lor

e) electromagnetul n manta este caracterizat de curs redus si forta de atractie mare .Circuitul magnetic este foarte scurt iar suprafetele polare active foarte mari ,armtura mobil o constituie chiar din piesa (din material feromagnetic)care trebuie ridicat si transportat. La acest tip de electromagnet ,forta portant este de ordinul f) electromagneti de tip U sunt folositi pentru curse mici si variatii lente ale fortei g) electromagnet cu clapet este utilizat n constructia releelor si contactoarelor ,avnd curse relativ mici. Caracteristic acestei variante este

forma armturii mobile ,care determin o fort de atractie relativ mare pentru un ntrefier mare (n momentul initial deplasrii armturii mobile ) A2 Calculul fortei dezvoltate de electromagnetii de cc. La modul general pentru a stabili forta si lucrul mecanic dezvoltat de electromagneti ,este necesar sa se cunoasca energia cmpului electromagnetic, sau inductivitatea electromagnetului. Din studiul fortelor generalizate n cmp magnetic se cunoaste expresia energiei magnetice: (1.13) In cazul electromagnetului ,care are un singur circuit de excitatie energia magnetica se poate exprima astfel (1.14) Pentru calculul fortei dezvoltate de electromagnetii de curent continuu se utilizeaza teorema fortelor generalizate n cmp magnetic .n calculul componentei fortei generalizate pe directia cresterii coordonatei generalizate xi nu este necesar a se explicita energia magnetica n functie de fluxuri si de coordonate generale ,variatia energiei se considera la curent constant.

(1.15)

Pentru o deplasare liniara ,

este o forta F : atunci (1.17) este

(1.16) iar daca coordonata generalizata este un unghi un cuplu M:

Relatiile (1.16) si (1.17) pot fi folosite numai pentru electromagneti cu fierul nesaturat - cazul cel mai ntlnit la electromagnetii de curent continuu.

Daca circuitul magnetic este liniar sau neliniar si cu saturatie neglijabila ,relatia absolut generala pentru calculul fortei este: pentru cuplu : (1.18) unde se tine cont si de energia mecanica absorbita n fier Astfel, n cazul unui ntrefier existent ntre doua piese polare delimitate de doua suprafete plane de arie A (fig 1.1) n ipoteza unui cmp magnetic orientat dupa directia intrefierului ,putem scrie: (1.19) - respectiv

(1.20)

(1.21) Notnd cu tensiunea magnetica n ntrefier ,fluxul util ntrefier si cu permeanta intrefierului activ ,rezulta ca : n

(1.22) Pentru =ct, cazul concret al electromagnetilor de cc la miscarea forta (1.23) Observatie Forta electromagnetului este dependenta la =ct, de

armaturii n directia

variatia permeantei , acesta fiind motivul pentru care se obtin forte diferite functie de forma intrefierului si totodata de aici rezida necesitatea cunoasterii permeantei functie de forma intrefierului.

Forta electromagnetului calculata cu relatia de mai sus este minima ntruct este calculata pentru un ntrefier maximal Hmax , in care tensiunea magnetica se determina cu relatia =H Hmax , forma expresia fortei

Considernd permeanta intrefierului de functie de ntrefier devine functie de ntrefier astfel:

, relatie ce poate fi particularizata

ntrefier maximal H=Hmax

ntrefier minimal H=Hmin A3. Relatii pentru dimensionarea unui electromagnet de cc

Pentru dimensionarea unui electromagnet datele impuse sunt :forta minima dezvoltata de electromagnet la intrefier maxim Fmin si Hmax tensiunea de alimentare U, proprietatile magnetice ale circuitului magnetic utilizat (inductia) si clasa de izolatie ( temperatura limita admisa) .Dimensionarea presupune determinarea sectiunii miezului de fier al circuitului magnetic A, solenatia necesara, diametrul conductoarelor bobinei de excitatie, si dimensiunile acesteia. Relatiile pentru dimensiomare sunt: y legea circuitului magnetic si curba de magnetizare a materialului circuitului magnetic conform datelor prezentate n figura 1.3 cu E=0.15-0.3 relatie din care se determina inductia daca se impune solenatia sau solenatia daca se impune inductia. y Din relatia fortei minime impuse se determina constanta electromagnetului ce implica forma constructiva a electromagnetului

Din relatia fortei la ntrefier maximal la o inductie impusa sau calculata si la o forma impusa de circuit magnetic se determina sectiunea circuitului magnetic

Dimensiunile geometrice ale bobinei rezulta din ecuatia ncalzirii bobinei conform relatiilor cu unde f factor de umplere , l lungimea bobinei g grosimea acesteia .Impunerea factorului de suplete al bobinei l/g = 4-5 in corelare cu relatiile prezentate se poate determina lungimea bobinei respectiv grosimea acesteia

Din relatia U=RI cu R conductorului

dat de relatia de mai sus rezulta diametrul

B) Caracteristici dinamice - regimul dinamic al electromagnetilor de cc Datorit domeniului foarte vast de aplicare a electromagnetilor ,caracterizarea performantelor numai prin caracteristica static , forta maxim dezvoltat la ntrefier minim si cursa devine insuficient . Pentru o corect utilizare a unui electromagnet - pentru calculul duratei sau frecventei de actionare a ntregii instalatii ,verificarea rezistentei mecanice a electromagnetului ,trebuie cunoscute vitezele si timpii de nchidere si deschidere; determinarea acestor timpi facndu-se prin studierea regimului dinamic. Prin regimul dinamic al unui electromagnet se ntelege comportarea n regim tranzitoriu a electromagnetului. la conectarea sursei de energie care alimenteaz bobina de excitatie. n considerarea regimului dinamic intervin att mrimi electrice si magnetice ,ct si mrimi mecanice. Comportarea dinamic a unui electromagnet se consider determinat atunci cnd se cunoaste variatia n timp a urmtoarelor mrimi: y fluxul fascicular mediat n zona intrefierului y curentul prin bobin I(t) y forta electromagnetului (t) (t)

y cursa , respectiv viteza si acceleratia armturii mobile x(t),v(t),a(t) Variatia fluxului ,curentului si fortei este constant de modificarea intrefierului ,deci sunt functii de timp indirect ,prin intermediul lui x(t) In figura 1.4 este prezentat modul de variatie n timp al acestor mrimi. Alura fluxului ,fortei ,cursei ,vitezei si acceleratiei nu necesit comentarii, si doar alura curentului:

Figura 1.4 Variatie n timp a mrimilor j pn la momentul curentul creste exponential ca n orice circuit RL1, cu inductivitatea corespunztoare intrefierului maxim L1=Lfe+LHmax. j la momentul forta electromagnetului egaleaz forta rezistent initiala si armtura mobil ncepe s se deplaseze. j n intervalul are loc fenomenul denumit reactia armturii care const din cresterea usoara ,urmat de o scadere a curentului si care se ncheie o dat cu ncetarea miscarii .Acest fenomen este cauzat de cresterea inductivitatii odat cu scderea intrefierului fapt ce se suprapune peste legea inductiei electromagnetice ;initial cresterea inductivitatii este mai lent si curentul variaz n acelasi sens cu fluxul ,deci creste ; la ntrefieruri mici ,cresterea inductivitatii este pronuntata si determin scderea curentului ,desi fluxul continu s creasc. j din momentul electromagnetul redevine un circuit RL2 cu inductivitatea corespunztoare intrefierului minim L2=Lfe+LHmin. ,curentul creste exponential cu o nou constant de timp ,mai mare.

Not: In diagrama tensiunii la bornele bobinei se observ c ,la deconectare apare o supratensiune datorat ntreruperii bruste a curentului. Circuitul oscileaz si energia acumulat n circuitul magnetic al bobinei se regaseste n cmpul magnetic al capacitatii parazite, Mrimile caracteristice regimului dinamic satisfac un sistem simultan de ecuatii electrice si mecanice. Dup nchiderea ntreruptorului din figura 1.5 a n circuitul bobinei este valabil relatia: unde : U - tensiune de alimentare tip - fluxul total ,

semnal treapta, R - rezistenta bobinei , N - numr de spire al bobinei

La un electromagnet cu miscare de translatie forta dezvoltat se poate calcula din teorema fortelor generalizate : cu energia

exprimata prin relatia (1.24) Prin scrierea n acest mod, se are n vedere existenta fluxului de umflri n ntrefier si a fluxului transversal de dispersie.

Ecuatia mecanic de echilibru a fortelor este: (1.25) unde - masa mecanismului actionat ,redus la directia de deplasare a armturii mobile. - forta rezistent total redus la directia de deplasare a armturii mobile Sistemul de ecuatii de mai sus se rezolv n ipotezele simplificatoare:  tensiunea aplicat bobinei de actionare se consider ,la conectare, ca fiind o treapt (desi n mod real este o ramp ,dar timpul de atingere a valorii U este ,cu mult inferior intervalelor de timp semnificative de ordinul s pentru fenomenele studiate)  rezistenta bobinei electromagnetului este considerat pe durata procesului tranzitoriu si egal cu valoarea ei initiala (constanta de timp de nclzire fiind de ordinul )

La scrierea acestor ecuatii nu s-a tinut cont de existenta si influenta curentilor turbionari asupra parametrilor regimului dinamic ;efectul acestora este de ncetinire a procesului tranzitoriu ,fapt ce se pune n evident experimental: B1 Determinarea timpului de pornire ntruct miezul magnetic este nesaturat din ecuatia tensiunilor ,scris pentru intervalul 0.... (1.26) rezult

(1.27)

Timpul de pornire rezult:

(1.28)

care este de cteva ori mai mic dect cel determinat experimental ,conform observatiei de mai sus.

Figura 1.5 Explicativa pentru regimul dinamic al electromagnetului de cc

Concluzii: 1.Timpul de pornire al armaturii mobile a electromagnetului de cc este dependent de caracteristica materialului feromagnetic ce impune obtinerea inductiei (fluxului) necesare dezvoltarii fortei electromagnetice minime ce nvinge forta resortului. 2. Modificarea timpului de pornire este posibila prin modificarea energiei acumulate n miezul feromagnetic ( lamelare a circuitului magnetic si utilizarea materialelor cu caracteristici superioare curbe de magnetizare cu pante de crestere mari) B2 Determinarea timpului de miscare ta=tm

Ecuatia tensiunilor pe acest interval evidentiaza pe lnga componenta de pulsatie si componenta de miscare a tensiunii induse .componenta de miscare este functie de viteza de deplasare a armaturii mobile dar si de variatia inductivitatii intrefierului . Inductivitatea totala la ntrefier maximal L1=Lfe+LHmax. trece pe durata miscarii de la valoarea minima la valoarea maxima L2=Lfe+LHmin. ce din punct de vedere al caracteristicii flux curent echivaleaza cu o crestere la flux constant a pantei caracteristicii *=Li (figura 1.6) deci o reducere a curentului i.

Figura 1.6 Evolutia curentului la cuplarea electromagnetului Observatii 1. Timpul de miscare al armaturii electromagnetului de cc se poate modifica prin forma constructiva a ntrefierului ( modificarea permeantei) dL/dx=N2d0/dx 2. nmultind ecuatia tensiunilor prin curentul I se obtine ecuatia de bilant energetic unde puterea absorbita din retea o regasim ca putere disipata joule pe rezistenta bobinei , ca variatie a energiei magnetice n miezul feromagnetic si putere mecanica.

B3 Determinarea timpului de comprimare a resoartelor

Miezul circuitului magnetic dacca-I saturat ecuatia tensiunilor devine:

(1.29)

Prin separarea variabilelor se obtine: (1.30) unde este fluxul ce determin forta electromagnetului ,egal cu forta rezistent. In figura 1.5 .integrantului P din relatia 1.30 i corespunde aria hasurata din diagrama b Timpul de comprimare poate fi determinat si cu relatia dedusa pentru timpul de pornire dupa nlocuirea inductivitatii L1 cu L2 n definirea constantei de timp T In cazul miscarii de rotatie ,ecuatiile ce caracterizeaza regimul dinamic al electromagnetului se transform n ecuatii de momente. Rezolvarea simultana a sistemului de ecuatii se efectueaz cu ajutorul calculatorului. Timpul de eliberare al armaturii la decuplarea electromagnetului se determina din ecuatia tensiunilor cu impunerea U=0 . Acest timp poate fi modificat prin conectarea unui condensator n paralel cu bobina dimensionat astfel nct sa se obtina regim oscilant amortizat timpul de raspuns fiind proportional cu suma algebrica ariilor delimitate de curba curentului cu axa timpului. 1.1.4 Electromagneti de curent alternativ Spre deosebire de calculul electromagnetilor de curent continuu la calculul electromagnetilor de curent alternativ trebuie luata n considerare modificarea periodica n timp a parametrilor, pierderile de energie prin curenti turbionari si histerezis n fier.Ca urmare a acestor pierderi fluxurile magnetice din diversele portiuni ale circuitului magnetic sunt defazate unele fata de altele

:este deci necesara utilizarea calculului cu marimi vectoriale ,folosind reprezentarea acestora ca fazori n planul complex.

Reprezentarea n complex este posibila numai cnd fluxul magnetic si solenatia sunt sinusoidale, adica atunci cnd punctul de functionare este n zona liniara a curbei de magnetizare. In cele ce urmeaza, semnalele se presupun liniare ,iar marimile electromagnetice alternative se admit sinusoidale. In calculele electromagnetilor de curent alternativ ,fluxul si inductia magnetica trebuiesc exprimate prin valorile lor maxime . Din lucrarea (9) rezulta ca schema echivalenta a unei bobine cu miez de fier este cea din figura 1.8 ,n care: - rezistenta ohmica a nfasurarii - inductivitatea corespunzatoare fluxului de scapari (liniara) iar nfasurarea asezata pe miezul magnetic se considera ca avnd producnd n miezul magnetic doar fluxul fascicular util . Aplicnd teorema II Kirchhoff pe acest circuit ,rezulta : (1.31 ) Multiplicnd cu `i` relatia (1.31),integrnd pe o perioada T= a tensiunii de alimentare si mpartind cu T va rezulta puterea medie absorbita de circuit ntr-o perioada ,deci puterea activa:

(1.32) sau

(1.33) Termenul A din relatia (1.32) este nul, deoarece reprezinta integrala pe un contur nchis (pe o perioada ) a unei diferentiale totale exacte - cmpul magnetic de dispersie schimba periodic energie cu sursa ,dar n medie puterea activa absorbita este zero ,deci absoarbe doar putere reactiva . Al doilea termen din relatia (1.32) reprezinta pierderile totale din fierul circuitului magnetic - pierderile prin histerezis magnetic si curenti turbionari. Conturul magnetizare respectiv. pe care se efectueaza integrala reprezinta ciclul de ridicat pentru frecventa f si pentru circuitul magnetic (1.34)

Curentul din nfasurarea electromagnetului va fi :

unde - componenta reactiva (de magnetizare ) a circuitului ,corespunzatoare puterii reactive ,care este in faza cu fluxul util prin miez. - componenta activa a curentului ,care determina pierderile active ,respectiv Multiplicnd relatia (1.34 )cu ,rezulta:

(1.35) care reprezinta impedanta magnetica complexa a circuitului respectiv -. Pe componente rezulta : (1.36)

Nota: Numai datorita analogiei cu circuitele electrice de curent alternativ ,se spune ca este componenta activa - reluctanta magnetica si este componenta reactiva - reactanta magnetica ,n realitate este invers, ca si n cazul curentilor si din relatia (1.34) si toate acestea deoarece s-a ales drept origine a fazelor fluxul fascicular util prin miezul de fier : .

Reactanta magnetica ia n considerare influenta pierderilor prin histerezis a curentilor turbionari si a pierderilor din spira ecran (vezi rol spira );ca urmare a acestor pierderi fluxurile din diversele portiuni ale cmpului magnetic sunt defazate unele fata de altele (fenomen analog defazajului dintre curentii ce parcurg diferite laturi ale unui circuit de curent alternativ cu componente reactive). Numai n cazul electromagnetilor de curent continuu ,pentru portiunile feromagnetice ale circuitului magnetic reluctanta magnetica este o marime activa ,definita ,n principiu ,de relatia: (1.37) unde: rezistivitate magnetica activa a materialului ,care se determina din curba de magnetizare a acestuia , functie de valorile lui B sau H din portiunile respective. Pe de alta parte ,att n cazul electromagnetilor de curent continuu ct si al celor de curent alternativ ,impedanta magnetica a spatiilor de aer (indiferent ca sunt parcurse de flux util sau de dispersie )este o rezistenta magnetica activa (reluctanta); (1.38) A Expresia fortei dezvoltate de electromagnetii de ca In practica ,rezistenta ohmica a bobinei este : considernd si pierderile de flux neglijabile ,din ecuatia tensiunilor rezulta : (1.39) Tensiunea de alimentare a electromagnetului de curent alternativ fiind sinusoidala ,de forma : rezulta fluxul fascicular util prin miezul de fier :

(1.40) deci electromagnetul de curent alternativ lucreaza la Conform celor spuse forta instantanee ntr-un singur ntrefier se va calcula cu relatia lui Maxwell:

(1.41) innd cont de faptul ca n sectiunea miezului de permeabilitate Qfe fluxul ,rezulta :

(1.42) Se constata ca forta de atractie a electromagnetului are ,pe lnga o componenta continua o componenta cosinusoidala de pulsatie dubla fata de pulsatia inductiei (deci a tensiunii de alimentare a bobinei );ca urmare , forta instantanee atinge valoarea zero. Din aceasta cauza armatura electromagnetului are tendinta de ndepartare sub actiunea fortei antagoniste (n general a unui resort), vibratia caracteristica avnd frecventa (100Hz,daca frecventa retelei este de 50Hz). Pe lnga un zgomot adesea foarte puternic ,vibratiile pot provoca n scurt timp distrugerea nfasurarii ,a conexiunilor si scoaterea din functiune a electromagnetului. B Spira n scurcircuit la electromagnetii monofazati Pentru a elimina aceste neajunsuri, la electromagnetii monofazati se practica urmatorul principiu: suprapunerea a doua fluxuri, defazate astfel ca la anularea unuia din fluxuri, celalalt sa aiba o valoare care sa asigure o forta minima de atractie ,superioare celei antagoniste. Metoda practica folosita ,care va fi expusa n detaliu n continuare ,consta n plasarea n piesa polara ,n zona intrefierului ,a unei nfasurari n scurcircuit ,care sa mbratiseze numai o parte din sectiunea miezului magnetic si sa provoace, prin reactia ei defazarea fluxului care o strabate ; n felul acesta inductia (deci forta ) n ntrefier nu mai atinge valoarea zero.

Nota: acelasi principiu l realizeaza si electromagnetul cu nfasurare suplimentara ,alimentata cu un curent defazat fata de curentul principal de magnetizare. Pentru a studia ,calitativ si cantitativ ,efectul spirei n scurtcircuit ,ne vom ocupa doar de fenomenele ce se produc ntr-un singur ntrefier ;evident daca electromagnetul are mai multe ntrefieruri ,unde se plaseaza spire ecran ,fenomenele ce se produc n aceste nfasurari sunt identice. Ideal pentru un asemenea studiu este un electromagnet de curent alternativ monofazat cu armatura fixa n forma literei U denumit electromagnet

tip U1 (fig 1.7). Figura 1.7 Electromagnet de ca U1 Notatii: - aria palului n afara spirei - aria palului n interiorul spirei -

flux magnetic total

- flux magnetic n ntrefier n exteriorul spirei

flux magnetic n interiorul spirei - Inductiile corespunzatoare grosimea intrefierului - curentul nchis n spira ecran - rezistenta spirei ecran La un asemenea electromagnet ,momentul util este dat numai de forta dezvoltata n ntrefierul util prevazut cu spira n scurtcircuit ,deoarece cuplul fortei dezvoltate n ntrefier fara spira in scurtcircuit este nul. Calculele se efectueaza pentru electromagneti cu ntrefierul minimal (armatura mobila atrasa) ntrefier care n practica are valorile [10] (0,030,05)mm , pentru (1.43) <0,8 T(0,05-0,10)mm , pentru = (0,8-1,3)T

La ntrefier maximal (armatura mobila departata ),din cauza intrefierului mare reactia spirei n scurtcircuit este nensemnata (fluxurile nu pot fi mentinute decalate ) chiar daca curentul prin nfasurarea de excitatie este mai mare dect pentru pozitia atras.

Pentru determinarea rezistentei spirei ecran se considera fenomenul ,considerat marime global care are loc n ntrefierul polului [1].Fluxul total sinusoidala si care parcurge circuitul magnetic al electromagnetului n zonele neecranate rezulta din adunarea a doua fluxuri ,respectiv din exteriorul si interiorul spirei ecran ,ambele marimi sinusoidale. Din considerate tehnologice ,se alege valoarea maxima a inductiei n exteriorul spirei ecran : ,valoarea inductiei ,n interiorul spirei ecran ,se (1.44) (1.45)

exprima cu ajutorul unui factor subunitar K: Fluxul n interiorul spirei se poate scrie:

Variatia n timp a acestui flux produce ,prin fenomenul de inductie electromagnetica ,o tensiune indusa n spira ecran (conductoare) (1.46) unde - numarul de spire al nfasurarii ecran ;n practica deci nfasurarea se realizeaza dintr-o singura spira =1 .Scriind n complex relatia (1.46),rezulta (1.47) Considernd impedanta spirei : fi : ,curentul indus n spira ecran va (1.48)

Pentru o singura spira ( ),cu dimensiuni reduse si cu frecventa industriala de 50Hz ,reactanta a spirei ecran este practic neglijabila ,ca urmare spira ecran este un element pur rezistiv ,din punct de vedere electric. In acest caz curentul va avea valoarea: (1.49) iar tensiunea electromotoare data se poate scrie:

(1.50)

Nota : din punct de vedere magnetic ,spira ecran echivaleaza cu o impedanta magnetica : ;valoarea componentelor impedantei poate fi dedusa din relatiile:

(1.51) Prin identificare rezulta: Cum am considerat (1.52) ,rezulta ca practic spira din punct de vedere

magnetic se comporta ca un element pur reactiv: (1.53) Fluxul magnetic datorat curentului din relatia (1.48) se va opune variatiei fluxului principal prin aria ecranata de spira ecran, si n aceasta suprafata va rezulta un flux ,denumit flux ecranat ,defazat fata de fluxul neecranat care trece prin suprafata . Este posibil sa se stabileasca relatiile de faza si amplitudine ntre fluxurile ,daca se considera doua momente semnificative n reprezentarea grafica din figura 1.8 a j momentul 1 - fig 1.8 b Fluxul si inductia au valori maxime atunci cnd valorile lui si sunt zero , iar fluxul produs de spira ecran este zero .Deci (1.54) j momentul 2 fig 1.8 c Dupa un unghi ,fluxul va avea valoarea zero si deci inductia are valoarea zero ;tensiunea si curentul n spira ecran sunt maxime iar cmpul magnetic din aria ecranata Pe baza acestor observatii se poate trasa diagrama fazoriala a inductiilor si fluxurilor ,ca n figura1.8 d .Din aceasta diagrama se poate calcula inductia ,folosind valoarea maxima admisa pentru si inductia (1.55) :

ntruct n momentul 2 , pe conturul trasat n fig 1.8 c si rezulta:

,se aplica legea circuitului magnetic

(1.56) Scriind relatia fluxului pentru momentul 2: (1.57) rezulta din eliminarea curentului , (1.58)

Figura 1.8 Reactia spirei in scurtcircuit Cu notatiile: - Reluctanta intrefierului ,n zona - Reluctanta intrefierului ,n zona (1.59)

- reactanta magnetica a spirei ecran putem ntocmi schemele electrice n zona intrefierului ( cu neglijarea scaparilor de flux n zona intrefierului si a reluctantelor n fier) pentru momentele 1 si 2 si pentru un moment oarecare (figura 1.9)

Figura 1.9 Scheme echivalente Corelnd fig 1.9 pentru momentul si figura 1.8 ,rezulta ca putem scrie

(1.60) Daca vom calcula fortele instantanee dezvoltate n cele doua arii din interiorul electromagnetului studiat ,rezulta:

(1.61) si componenta variabila va fi: (1.62) Este evident ca pentru eliminarea vibratiilor este necesar ca forta variabila sa fie teoretic zero ,ceea ce impune conditiile:

(1.63)

Pentru ndeplinirea acestor conditii este necesar ca n relatia (1.60), ,deci sa fie zero ;conditia nu este practic realizabila ,dar poate fi realizata satisfacator pentru de valori ct mai mici: - ntrefierul ,prin polizare speciala ,poate fi adus la 0,025mm;n cazul prelucrarilor uzuale - rezistenta poate fi aleasa mica ,dar totusi nu foarte mult deoarece curentul va tinde spre valori foarte mari ;valorile exagerate ale curentului ar produce pe de o parte ,o anulare a fluxului n zona ecranata (deci lipsind al doilea flux nu se va realiza eliminarea vibratiilor) iar pe de alta parte ,ncalzirea exagerata a spirei ecran prin efect Joule-Lenz. Puterea consumata de spira ecran este :

(1.64) Rezistenta spirei ecran este determinata de conditia ,initial impusa ,ca sa aiba o anumita valoare ,conform relatiei (1.60) Cu dimensiunile constructive ale electromagnetului proiectat ,se calculeaza valoarea componentei constante si valoarea componentei variabile a fortei rezultante dezvoltata n ntrefier si se deduce valoarea minima a fortei de atractie. Daca aceasta nu corespunde temei de proiectare ,se modifica valoarea lui ,respectiv . Dupa obtinerea rezultatului dorit se verifica ,cu relatia (1.64), puterea consumata de spira ecran astfel nct ,sa nu fie prea mare cu puterea absorbita de nfasurarea de excitatie a electromagnetului ; de asemenea tinnd cont ca spira ecran transfera caldura prin radiatie si convectie n mediul exterior se calculeaza ncalzirea spirei: (1.65) unde: A - fetele spirei care iau parte la emisia caldurii (practic ,nu se iau n calcul zonele de contact spira miez) - coeficient global de transmisie a caldurii ( .

Temperatura de functionare admisa este de 150 - 250 grade [1];daca temperatura spirei depaseste aceasta limita admisa, se adopta (cazul cel mai frecvent n practica) o spira de sectiune dreptunghiulara cu laturile ct mai

diferite , (pentru a obtine o suprafata ct mai mare de emisie a caldurii ).Daca si astfel temperatura spirei depaseste temperatura permisa se va alege un material de rezistenta mai mare ,alama ,constantan ,etc Observatie Rolul spirei n scurtcircuit la electromagnetii de ca poate fi explicat n baza fenomenului de reactie al masinilor ce ca si anume : considernd valoarea inductiei n aria ecranata BA2 origine de faza variatia acesteia n raport cu timpul induce n spira ecran t.e.m E2 defazata cu 900 n urma, ce produce n circuitul rezistiv al spirei curentul I2 n faza cu t.e.m. La rndul sau acest curent produce cmpul magnetic de reactie B2 .Cmpul magnetic n aria neecranata va fi suma celor doua cmpuri inductor bA2 si indus B2 conform figurii 1.8 c Tangenta unghiului dintre cmpul din aria neecranata si aria ecranata este raportul cmp reactie pe cmp inductor(aplicat) din care rezulta BA2=BA1 cosE. =k BA1. Rezistenta spirei n scurtcircuit este data de raportul valorii efective a tem si valoarea efectiva a curentului de reactie , valoare determinata din legea circuitului magnetic H2H=I2 cu H2=B2/Q0 relatii ce conduc la B1Calculul de optimizare al fortelor la electromagnetii de curent alternativ monofazati a) Electromagnetul de forma Fortele instantanee dezvoltate n ntrefierul util pentru zona ecranata si neecranata ale suprafetei polului ,calculate cu relatiile prezentate se caracterizeaza prin: sau

(1.66) Daca se stabileste o relatie ntre ariile ecranata si neecranata ,de forma : (1.67) se poate calcula forta medie n ntrefier ca o suma a fortelor medii n cele doua arii

(1-68) innd cont de relatiile 1.60 rezulta: (1.69) In figura 1.10a s-a reprezentat diagrama fortei instantanee n ntrefierul electromagnetului rezultnd din compunerea fortelor instantanee ce actioneaza n cele doua arii . Se observa ca pulsatia fortei n ntrefier este dubla fata de pulsatia inductiei ,iar defazajul ntre fortele corespunzatoare inductiilor este . Forta oscilanta totala rezulta din adunarea fortelor oscilante componente. (1.70) (1.71) sau (1.72) In figura 1.10b s-a reprezentat diagrama fazoriala a fortelor oscilante ,pe baza observatiilor din diagrama 1.10 a pentru forte.

Figura 1.10 Relativ la calculul fortei electromagnetului U1 Alegerea parametrilor k si m se face din impunerea a doua conditii y La alegerea parametrilor k si m , n vederea optimizarii constructiei electromagnetului ,este necesar sa se tina cont de pulsatia fortei totale dezvoltate n ntrefierul util ,definita de raportul: (1.73) Evident se cauta ca valoarea acestei pulsatii sa fie limitata sub o valoare minima. Calculul acestei pulsatii se face cu relatiile (3.119) si (3.116) pentru ,respectiv ,conducnd la rezultatul:

(1.74) Valoarea optima a lui m rezulta din relatia ,adica: (1.75) din care rezulta valoarea pulsatiei minime: (1.76) y Alegerea defazajului optim (care permite apoi alegerea valorii optime a lui m, si calculul rezistentei spirei ecran) este dictata nsa nu numai de obtinerea unei forte oscilante minime (deci a unei pulsatii minime )dar si de obtinerea unei forte medii ct mai mari si a unei forte minime ct mai mari. De aceea se propune calcularea a nca doua rapoarte de forte [1]:

(1.77) si reprezentarea lor grafica, mpreuna cu raportul ,functie de ,avnd ca parametru m. Valoarea lui m se va alege ntotdeauna mai mare ca 1 n general ntre 1 si 2,uneori mai mare ca 2,avnd n vedere cerinta temei si criteriul economic.

Curbele de optimizare ale electromagnetului prezentate n figura 1.11.

,reproduse dupa [1] sunt

Figura 1.11 Alegerea lui m si k pentru electromagnetul U1 Electromagnetul U2

Figura 1.12

Analiznd curbele se pot desprinde urmatoarele concluzii: j pulsatia minima a fortei rezultante nu corespunde cu maximul raportului :de exemplu,pentru ,maximul fortei minime se obtine la k=0,6 (adica ),pe cnd minimul pulsatiei fortei se obtine la k=0,5 (adica ). j valoarea maxima a fortei minime penreu m=2 este mai mare ca pentru m=1 ; n schimb forta medie este mai mica. j pierderile n spira ecran snt mai mari pentru m=2 cheltuielile n exploatare snt mai mari. si deci

In practica,valoarea lui k se va alege, pentru ambele valuri ale lui m ,n jurul valorii 0,7 adica n scopul obtinerii unei forte minima si medie de valori ct mai mari. b) electromagnetul de forma Schita acestui electromagnet este prezentata n figura 1.12 ude se observa ca acest electromagnet are spira ecran pe ambele coloane ,iar armatura mobila

executa o miscare de translatie ,sau o miscare de rotatie cu axul de rotatie n afara axului coloanei electromagnetului. Relatiile de calcul privind forta oscilanta ,medie ,maxima ,minima ramn cele deduse pentru electromagnetul ,pentru fiecare din cele 2 coloane ,daca armatura mobila efectueaza o miscare de translatie ,la electromagnetul de tip , forta totala este de doua ori forta dezvoltata ntr-un ntrefier (fata de )

Pentru a evita lipirea armaturii mobile sub actiunea magnetismului remanent, se prevede un ntrefier suplimentar =0,5mm n jurul miezului magnetic (la electromagnetul de tip rolul acestui ntrefier suplimentar l joaca ntrefierul parazitar - fig 1.7 )

c) electromagnetul de forma E Schita acestui electromagnet este data n figura1.13 unde se observa ca spirele ecran sunt plasate pe coloanele externe ,iar bobina de excitatie ,se dispune pe coloana centrala. ntrefierul coloanelor laterale este minimal ,nsa ntrefierul coloanei centrale este ceva mai mare (~0,5mm) astfel nct n pozitia atras sa se asigure o pozitie stabila a armaturii mobile.

Figura 1.13 Electromagnet E

Notatiile pentru arii si fluxuri ramn cele utilizate la electromagnetul tip ;de observat ca aceste notatii ,n cazul electromagnetului E se refera la o jumatate de electromagnet ,acesta avnd un plan de simetrie , n plus aria coloanei centrale ,notata cu ,este definita cu relatia: (1.78) unde n are valori practice ntre 1,4 si 2 Din schita reprezentata n fig 1.13 se observa ca fluxul principal (rezultat) este o marime sinusoidala (ipotezele de lucru se pastreaza )si strabate ntrefierul central ;acest flux se divide ,teoretic ,n armatura mobila n doua si n plus ,va determina existenta unei forte medii si a unei forte alternative n ntrefierul coloanei centrale. innd cont de aceasta ,sa determinam forta medie totala n electromagnet. - forta medie n aria neecranata : - forta medie n ariile ecranate : - forta medie n aria centrala: (1.80) (1.81) (1.79)

Din diagrama fazoriala prezentata n figura 1.14 ,rezulta fluxul n jumatatea ariei centrale:

(1.82) nlocuiri simple conduc la :

(1.83)

unde (1.84)

- forta medie totala n electromagnet este: (1.85) Valoarea maxima a acestei forte medii se obtine pentru k=1 ( =0): (1.86) pentru calculul fortei oscilante totale n electromagnetul de tip E s-a reprezentat diagrama fazoriala a fortelor oscilante S-a tinut cont ca defazajul ntre fortele dublu fata de defazajul inductiilor si forta . si - fig 1.14. este

,iar defazajul ntre forta

este dubla fata de defazajul ntre inductiile

Figura 1.14 Diagrame de optimizare a electromagnetului E Alegerea parametrilor k,m,n. privind optimizarea constructiei electromagnetului necesita : pulsatie minima , forta medie si forta minima ct mai mare. S-au calculat aceleasi rapoarte de forte pentru optimizare:

si s-au reprezentat grafic functiile de parametrul avnd drept parametri m si n. Din [1] am reprodus diagrame corespunzatoare pentru - m=1 , m=2 , n=1,4 respectiv - m=1 , m=2 , n=2 Din studiul diagramelor rezulta ca: 1) daca s-ar urmari obtinerea numai unei pulsatii minime ,parametrul k ar trebui sa fie cuprins ntre 0,4 - 0,45 (deci ) 2) pentru obtinerea unor forte medii si minime ct mai mari ,se observa ca este necesar ca parametrul k sa fie cuprins ntre 0,55 - 0,6 (deci ) 3) pulsatia fortei scade cu cresterea lui la valori foarte mari ale lui m (m=1...3) ,atingnd valori minime

4) pulsatia fortei scade cnd n creste , ceea ce rezulta si din analiza expresiei ,deoarece la valori mici ale lui , va creste att n ct si forta de atractie. 5) pentru obtinerea valorii optime a defazajului pulsatiei minime se pune conditia: corespunzatoare

(1.87) rezultnd ntre 50 si care trebuie respectat avnd o deosebita importanta asupra pulsatiei fortei. n constructiile uzuale valoarea defazajului optim este cuprinsa ntre 6) pentru a se evita ca inductia sa ia valori exagerat de mari n jug si coloane ,departe de spirele n scurtcircuit se recomanda ca sectiunea acestuia

sa fie luata suficient de mare, readucnd-o n apropierea intrefierului , dar respectnd valoarea adoptata pentru n. 7) se va respecta conditia mai mari. . B2.Curentul n bobina de excitatie Schema electrica echivalenta a electromagnetului de curent alternativ monofazat difera n pozitia atras a electromagnetului, fata de pozitia de repaus. a) armatura mobila atrasa Considernd fluxul fascicular (mediu) util n miez drept fazor origine ,curentul din nfasurarea electromagnetului de curent alternativ ,dupa cum s-a mai precizat anterior ,va fi: cu: - curentul de magnetizare componenta reactiva - componenta activa Puterea medie absorbita de electromagnet ntr-o perioada a tensiunii de alimentare - puterea activa - este data de relatia (1.33) la care trebuie adaugata - pentru electromagnetul cu spira ecran - puterea activa consumata n spira ecran: (1.88) Componenta activa a curentului din bobina electromagnetului ,care determina pierderi active ,se poate calcula cu relatia aproximativa (1.89) Deoarece tensiunea aplicata nfasurarii inductanta L n pozitia nchis este : de excitatie ,avnd rezistenta (1.90) (1.91) este tensiunea electromotoare de autoinductie n bobina n cazul regimului sinusoidal ,deci departe de starea de saturatie (caci la saturatie datorita si n care caz forta medie are valorile cele

regimului deformant nu mai este posibila reprezentarea fazoriala ) se obtine diagrama de fazori ce corespunde schemei electrice echivalente a bobinei pentru pozitia atrasa a armaturii mobile - fig Deoarece ,practic ;n acest caz , se obtine: , se poate considera (cu buna aproximatie ) ca

(1.92) Componenta reactiva a curentului din bobina electromagnetului corespunzatoare puterii reactive ,se poate determina global aplicnd legea circuitului magnetic. (1.93) cu alte cuvinte numai o fractie din solenatia NI a bobinei de excitatie contribuie la magnetizarea circuitului magnetic , influenta fluxurilor n ntrefier asupra functionarii electromagnetului se poate neglija (defazajul ntre fluxurile si este de ordinul gradelor).Schema echivalenta asociata electromagnetului pentru pozitia atras este a unei bobine cu miez de fier.

Cresterea intrefierului ,prin cresterea reluctantei intrefierului ,face ca inductia magnetica si fluxul sa fie mult reduse ,ca urmare ,componenta activa a curentului n bobina de excitatie devine neglijabila n raport cu componenta reactiva a acestuia ( practic pierderile de putere activa n miez si spira ecran snt neglijabile n raport cu pierderile Joule-Lenz n bobina electromagnetului )

(1.94)

Intensitatea curentului prin bobina de excitatie pentru pozitia neatrasa a armaturii mobile este de 10 - 20 de ori mai mare dect valoarea corespunzatoare pozitiei atrase a armaturii mobile. Schema echivalenta si diagrama fazoriala corespunzatoare sunt prezentate n figura1.16

B3.Regimul dinamic al electromagnetului de curent alternativ monofazat La electromagnetul de curent alternativ nu se poate discuta despre o caracteristica statica ,deoarece forta electromagnetica trebuie pusa n corelare cu curentul absorbit de la retea iar aceasta este functie de timp si de faza conectarii bobinei la sursa de energie (practic la electromagnetul de curent alternativ nu se poate vorbi de pozitii discrete ale armaturii mobile ,singura pozitie care se ia n considerare este pozitia atras a armaturii mobile cnd curentul n bobina ia valoarea cea mai mica) Sistemul de ecuatii ce caracterizeaza regimul dinamic al electromagnetului de curent alternativ monofazat ,ramne acelasi ca la electromagnetul de curent continuu ,cu deosebirea ca tensiunea de alimentare este o marime sinusoidala cu o anumita faza initiala (ce caracterizeaza momentul conectarii bobinei electromagnetului) iar pentru energia si forta magnetica se prefera exprimarea functie de inductivitate:

(1.95) Se observa ca evolutia electromagnetului depinde de - faza tensiunii de alimentare n momentul nchiderii circuitului ,si ca urmare sistemul de ecuatii devine mai complicat si teoretic exista o infinitate de evolutii ale electromagnetului n regimul dinamic ;trebuie avut n vedere si reactia spirei ecran.

C. Electromagnetul de curent alternativ trifazat Daca forta necesara la ntrefier minim este relativ mare se renunta la electromagnetul monofazat cu spira ecran si se foloseste electromagnetul trifazat. Din schita prezentata electromagnetului E prin dispunerea pe fiecare coloana a unei bobine se obtine un electromagnet trifazat .Se considera ca ,n principiu , ntrefierul este egal pe cele trei coloane iar bobinele 1,2,3 conectate n stea sau triunghi ,se racordeaza la reteaua de curent alternativ trifazat. Curentii (respectiv inductiile )fiind defazati cu 120 grade,

(1.96) forta rezultanta dezvoltata ntre armatura fixa si cea mobila rezulta ca o suma a fortelor dezvoltate pe cele trei coloane: (1.97) Dupa efectuarea calculelor rezulta: (1.98) suma componentelor variabile fiind nula ,aceste forte fiind defazate cu 240 grade ntre ele. Se constata ca forta rezultanta este o marime constanta ,iar punctul de aplicatie se deplaseaza n mod egal cele 2 ferestre ale miezului feromagnetic ,din aceasta cauza va apare o usoara vibratie a armaturii mobile.In practica ntrefierul coloanei centrale este mai mare dect ntrefierul coloanelor exterioare D. Calculul circuitelor magnetice Conform relatiilor (3.84) si (3.85),portiunile de fier ale circuitului magnetic al electromagnetului de curent alternativ se caracterizeaza prin impedante magnetice si numai caile de flux prin aer (portiunile nefieromagnetice ale circuitului magnetic) att pentru fluxul util ct si pentru fluxul de dispersii se caracterizeaza din punct de vedere magnetic,prin elemente active,reluctante magnetice:

Inlocuind expresia componentei active a curentului n bobina de excitatie relatia (3.151) n expresia reactantei magnetice echivalente a portiunii de fier a circuitului magnetic (care,n realitate reprezinta puterea activa a impedantei magnetice,dar s-a luat origine de faza ) - relatia (3.85) rezulta:

(3.163) Cu magnetic rezulta: densitatea masica a materialului circuitului magnetic sectiunea transversala si lungimea portiunii de fier a circuitului ) pierderi specifice ,totale n fier

(3.164) Din relatia (3.85) rezulta ca:

(3.165) Deoarece

rezulta

(3.166) unde marimile se obtin din curba de magnetizare a materialului respectiv,ridicata n curent alternativ la frecventa f . Nota: aceasta curba de magnetizare cnd este ridicata pentru ntreg circuitul magnetic,nchide n forma sa si influienta ntrefierului (deci si contributia magnetica )aceasta influienta consta n aceea ca pentru o valoare ,atunci cnd circuitul magnetic are unul sau mai multe ntrefieruri,corespunde o valoare H mai mare,desi forma ciclului de histerezis corespunzatoare materialului respectiv a ramas neschimbata. Rezistenta magnetica activa n cazul curentului alternativ se va calcula cu relatia: (3.167) Spre deosebire de cazul curentului continu, unde:

(3.168) Spira n scurtcircuit conform celor expuse la pct 3.5.1 din punct de vedere magnetic se caracterizeaza prin reactanta magnetica:

Tinnd cont de cele expuse mai nainte,rezulta ca n ipoteza neglijarii saturatiei magnetice respectiv n cazul miezurilor magnetice nesaturate calculul circuitului magnetic al unui electromagnet de curent alternativ monofazat se realizeaza analogic cu calculul circuitelor electrice liniare n regim permanent sinusoidal. Exemplu : Electromagnetul n forma de U/1 fig 3.23 are tensiunea de alimentare a bobinei U si numarul de spire al bobinei N,se cunosc dimensiunile electromagnetului si parametrii spirei ecran.

Intr-o prima aproximatie,se neglijaza rezistenta ohmica a bobinei electromagnetului =0 si reactantele magnetice ale portiunii de fier ale circuitului magnetic; fluxul din portiunea de miez pe care se afla bobina se calculeaza cu relatia cunoscuta (vezi 3.88).

(3.169) In continuare calculul este identic ca si n cazul circuitelor electrice liniare n care se cunoaste curentul (n cazul nostru fluxul fascicular prin miez ) si trebuie aflata tensiunea magnetomotoare a sursei - calculul efectuat n complex. Schema echivalenta magnetica este prezentata n fig 3.37a. Functie de inductiile magnetice din miez,calculate pe baza fluxului magnetic obtinut n relatia (3.169) se calculeaza reluctanta magnetica si reactanta magnetica pentru fiecare portiune din fier a circuitului magnetic,folosind relatiile de calcul (3.164) si (3.165) In a doua operatiune de calcul se considera si rezistenta bobinei electromagnetului si impedantele magnetice ale portiunilor de fier ale circuitului magnetic;n cazul acesta fluxul magnetic din portiunea cu bobina se determina cu relatia:

(3.170) unde I - valoarea curentului determinata n prima aproximatie de calcul. Din noua schema echivalenta a circuitului magnetic fig 3.37b se calculeaza solenatia bobinei ,componentele inductiei magnetice pentru toate portiunile de fier ale circuitului magnetic. Fig 3.37 a b doua aproximari

Calculul poate continua pna cnd ntre succesive,diferenta dintre solenatii este neglijabila.

Nota:fluxul total al bobinei deoinde de tensiunea de alimentare,iar curentul depinde de impedanta circuitului magnetic (spre deosebire de electromagnetul de curent continu la care ,fluxul total depinde de reluctanta circuitului magnetic,iar curentul depinde de tensiunea de alimentare si rezistenta bobinei).