Ben Carson & Gregg Lewis Asuma-ti riscul

Invata sa identifici, sa alegi si sa traiesti cu o doza acceptabila de risc .

2008, Majesty Press

Ben Carson & Gregg Lewis Asuma-ti riscul

Introducere In cultura noastra, siguranta a devenit o obsesie. Cumparam tot felul de asigurari de la asigurarea de viata pana la asigurari pentru telefoanele noastre mobile pentru a gasi acea siguranta de care credem ca avem nevoie. Ceea ce cumparam si ceea ce se vinde peste tot este promisiunea sigurantei. Si totusi, singurul lucru de care putem fi siguri este acela ca, intr-o zi, fiecare dintre noi vom muri. Are acest fapt vreo legatura cu modul in care privim asumarea riscurilor? In ce fel ne influenteaza el vocatia, viata personala, relatiile sau credinta? Oricine refuza sa-si testeze limitele, oricine nu este dispus sa iasa din zona personala de confort este condamnat sa-si traiasca viata intr-o cutie. Cele mai importante descoperiri stiintifice, istorice, tehnologice si cele mai mari capodopere artistice sunt rezultatul asumarii riscurilor. Teddy Roosevelt: Este mai bine sa incerci lucruri marete decat sa te numeri printre spiritele pipernicite care nici nu se bucura mult, nici nu sufera mult. Adevaruri despre risc: - Totul este riscant: confuzia este o reactie obisnuita la atacul violent al informatiilor pe care le primim zi de zi despre risc, inclusiv informatiile de la asa-zisii experti; - Cu cat cunoastem mai mult, cu atat ne ingrijoram mai mult: cuvantul cheie in era mass-mediei noastre este a vedea, pentru ca marea diferenta dintre zilele noastre si oricare alt timp este ce si cum vedem astazi. Mass-media de astazi, condusa de ratinguri menite sa ne distraga atentia cu ajutorul senzationalului, nu face decat sa ne distorsioneze si mai mult perspectiva referitoare la riscurile cu care ne confruntam. Gradul in care ne temem de un anumit risc, este influentat, de asemenea, de expunerea la media. - Pentru cele mai multe riscuri nu merita sa ne ingrijoram: Informatia cu care suntem bombardati astazi, poate parea infricosatoare, coplesitoare si tulburatoare. Nu ne putem ascunde de ea. Daca ne ingrijoram, nu rezolvam nimic. Ingrijorarea nu este un raspuns productiv la riscurile care par nesfarsite si coplesitoare in lumea de astazi. - Nu putem elimina toate riscurile; iar daca intretii ganduri negative despre ceea ce s-a intamplat deja, nu te poti concentra asupra lucrurilor care trebuie sa se intample. - Minimalizarea riscurilor este adesea cel mai bun lucru pe care il putem face; - Fiecare dintre noi trebuie sa hotarasca riscurile care sunt acceptabile pentru propria persoana: De multe ori intelepciunea este mai importanta decat cunostinta, deoarece prea adesea, informatia pe care o primim, toate riscurile cu care ne confruntam, toate avertismentele pe care le auzim din asa de multe surse se combina pentru a ne distorsiona perspectiva, astfel incat analiza eficienta a riscului si luarea de decizii devine dificila. In asemenea situatii ne putem folosi intelepciunea pentru a recunoaste cealalta parte a ecuatiei - Nu toate riscurile sunt rele: o viata lipsita de riscuri, este plictisitoare. - Pana la urma, toti vom muri dintr-o cauza sau dintr-alta: nu este prea util sa abordam subiectul riscului, concentrandu-ne asupra felului in care vom muri, ci este mai intelept sa ne gandim la modul in care ar trebui sa traim si cu ce riscuri putem sa traim. Exista doua grupuri de oameni care au facut greseli grave in felul cum au abordat riscul, greseli care au avut impact asupra vietii lor. Mai intai sunt oamenii care se tem prea mult sa-si assume orice risc, astfel incat nu reusesc sa faca nimic cu adevarat semnificativ in viata. In al doilea rand sunt aceia care isi asuma doar riscurile gresite si ajung in mod tragic sa se raneasca sau sa se distruga pe ei insisi sau sa-i distruga pe cei din jur. In oricare dintre cele doua ipostaze, rezultatele sunt vieti distruse si ambele grupuri dau gres in a-si atinge potentialul maxim. Ei nu descopera si nu se bucura de scopul adevarat pentru care Dumnezeu i-a asezat pe acest pamant. 2

Ben Carson & Gregg Lewis Asuma-ti riscul

Patru intrebari simple pentru evaluarea oricarui risc: analiza B/R (bine/rau) 1. Care este lucrul cel mai bun care se poate intampla daca fac asta? 2. Care este lucrul cel mai rau care se poate intampla daca fac asta? 3. Care este lucrul cel mai bun care se poate intampla daca nu fac asta? 4. Care este lucrul cel mai rau care se poate intampla daca nu fac asta? Chiar daca analiza B/R nu duce totdeauna la un rezultat pozitiv in evaluarea riscului, exista sanse mai mici sa ai parte de un rezultat nefast deoarece ai facut analiza si ceea ce iti garanteaza ea este faptul ca ai cantarit posibilitatile intr-o maniera rationala, logica, inainte de a lua o decizie nesigura sau riscanta. Aceasta iti imbunatateste sansele de a gasi o solutie fericita sau macar iti sugereaza un curs al actiunii rezonabil, pe care il poti argumenta, si care va minimalize riscul de a ajunge sa iti regret deciziile. Exista situatii cand doar aceste patru intrebari ne ajuta doar sa ne concentram si a ne directionam gandirea, dar ne putem confrunta cu provocari mult mai complexe si mai dificile, incat ne dam seama ca avem nevoie de mai mult decat atat pentru a afla raspunsurile si pentru a lua decizii cu o oarecare incredintare. Dar unde putem gasi mai multa cunostinta si intelepciunea de care avem nevoie pentru solutionarea unei provocari dificile? Cand putem sti ca putem lua o decizie corecta? O strategie usoara pentru a lua decizii mai usor in contextual analizei B/R pentru dobandirea unei acuratete mai mare in procesul de analiza a riscului este de a ne pune alte intrebari: Cine? Identifica-I pe cei care au de suferit de pe urma deciziei tale si analizeaza cele patru intrebari din punctual lor de vedere. De ex.: Care este cel mai bun lucru care I se poate intampla lui x daca fac aceasta? Ce? Ce trebuie sa stiu pentru a rezolva aceasta provocare si pentru a lua decizia corecta? Tot ce este de stiut. Citeste tot ce poti despre acea problema, informeaza-te, invata din greselile altora, noteaza-ti asemanarile si deosebirile cu cazul tau pentru a-ti putea da seama ce poti face altfel. Aici invatarea are un rol important nu doar ce ai studiat in trecut ci si ceea ce esti dispus sa inveti in prezent. Unde? In procesul decizional sunt importante cel putin trei variante ale intrebarii unde: o Incotro te indrepti? Care sunt scopurile tale? o Unde te afli in momentul de fata? Care sunt talentele, indemanarile tale, modul tau de gandire si atitudinea ta? Ai indemanarea necesara pentru a duce decizia la capat? o Unde vrei sa incepi? Ai pregatirea necesara pentru a face ceea ce iti propui, daca iei acea decizie? Cand? Analiza B/R trebuie refacuta cand considerati ca s-a schimbat ceva in mod semnificativ: un an mai tarziu, intr-un alt moment al vietii. Timpul aduce cu el schimbarea. Uneori, aceste schimbari va vor afecta analiza B/R modificand felul in care ganditi poate chiar pana la punctual in care hotarati exact contrariul. Cum? Care este strategia si cum trebuie sa o aplicam pentru ca decizia sa aiba succes? De ce? Trebuie sa stii de ce faci ceea ce vrei sa faci. Examineaza-ti rationamentul in lumina motivatiei personale care este strans legata de valorile in care crezi. De multe ori egoismul se afla la radacina conflictelor din viata oamenilor. Prea multi oameni sunt mai ingrijorati de reputatia lor si de parerea pe care si-o fac semenii despre ei decat de modul cel mai bun de a actiona sau de riscurile pe care ar trebui neaparat sa si le assume. Totul se reduce la valori, ele au o mare influenta asupra riscurilor pe care alegi sa ti le asumi. Daca prioritatea ta este sa arati bine inaintea oamenilor, viata ta va avea un curs diferit decat daca prioritatea ta este sa-ti folosesti talentele date de Dumnezeu pentru a avea un impact pozitiv in lume. 3

Ben Carson & Gregg Lewis Asuma-ti riscul

Credinta este un risc indiferent ce crezi Cu toate ca fac referiri clare si frecvente la credinta mea in toate scrierile mele, toate sunt facute in contextul experientei mele personale. Sunte sensibil la faptul ca alti oameni pot crede altfel decat mine. Nu as dori sa dau cu maciuca credintei mele in altcineva, nici sa sustin ca singura credinta dreapta este credinta mea si ca a celorlalti este gresita. (Aceasta nu inseamna ca nu am convingeri puternice in privinta adevarului.) Cand vorbesc despre credinta, o prezint intotdeauna ca fiind personala si explic cum si de ce am ajuns sa cred ceea ce cred si ce impact a avut credinta asupra vietii mele. Ben Carson Credinta, prin insasi definitia, ei presupune un risc. Simpla incercare de a incepe o discutie serioasa pe aceasta tema pare a fi foarte riscanta. Merita sa ne asumam riscul de a crede? Este oare prea riscant sa vorbim despre credinta? Daca exista un Dumnezeu si crezi in El, stii ca binele suprem urmeaza sa se intample. Daca exista un Dumnezeu si tu respingi complet aceasta idee si alegi sa-ti traiesti viata impotriva Lui, riscul vesnic pentru viata ta este incalculabil. Daca nu exista Dumnezeu si crezi in El, cel mai rau lucru care ti se poate intampla este acela sa-ti traiesti viata avand un nivel mai ridicat de endorfine (stimuli de reducere stresului) pentru ca alegi sa crezi in ceva bun. Daca nu exista Dumnezeu si nu crezi in El, nu exista nicio consecinta grava. Deci concluzia este aceea ca este mult mai benefic sa crezi in Dumnezeu decat sa nu crezi in El, numai pentru faptul ca ai mai mult de pierdut daca El exista decat daca te inseli si El nu exista. Fiecare avem de ales. Dar numai cand cineva isi asuma riscul credintei poate incepe sa experimenteze cu adevarat cele mai bune consecinte si cea mai buna motivatie pe care o cunosc pentru a crede in El. Acesta este privilegiul unei relatii personale cu Creatorul Universului, care doreste sa ne ofere intelepciunea si calauzirea Sa pentru a ne ajuta sa facem fata cu bine tuturor riscurilor cu care ne confruntam in lumea noastra atat de periculoasa. Exista un risc serios pentru credinciosi, atunci cand prefera sa nu discute despre credinta, cand ei nu mai inteleg fundamentele credintei. Daca nu vorbim liber si deschis despre credinta, nu vom intelege limbajul semnificatiei credintei, vom interpreta gresit cuvintele si faptele religioase ale celorlalti si vom subestima puterea pe care credinta o poate avea in viata celor care sunt devotati convingerilor lor religioase, iar cel mai mare risc este acela ca pierdem orice simt al binelui si raului. Fara credinta si valori prin care sa ne cantarim raspunsurile la analiza B/R, nu putem face analize valide asupra riscului. Pentru ca daca nu exista bine si rau, nu poate exista un cel mai bun si un cel mai rau. Acesta este un risc pe care nimeni nu ar trebui sa si-l asume. Riscul in fata mortii, asigurarea medicala Prea multi oameni isi spun: Ma simt bine astazi, sunt sanatos. Asa ca nu trebuie sa dau bani pe asigurarea medicala. Pot sa ma aman vreo doi, trei, patru, sase...zece ani. Dar ceva se intampla si ajung in declin financiar. Sau din cauza faptului ca nu au o asigurare medicala care sa le acopere costurile, nu fac controale periodice, iar o boala absolut obisnuita si tratabila se descopera abia cand este intr-un stadiu atat de avansat incat stiinta medicala nu mai poate face nimic pentru o trata. Si apoi, calitatea vietii care le mai ramane de trait este mult compromisa. Merita sa iti asumi acest risc? Fa o analiza rapida B/R care sa te ajute sa decizi daca merita sa-ti faci asigurare de sanatate. Daca alegi sa nu o faci, exista multe scenarii foarte rele. Multi oameni sunt constienti ca au simptome cu care ar trebui sa mearga la medic, dar hotarasc sa nu mearga pentru ca ar avea de platit consultatia; in schimb cheltuiesc multi bani pentru distractii. Prea multi oameni, inclusiv doctori uzeaza de

Ben Carson & Gregg Lewis Asuma-ti riscul

un sistem de valori stupid cand iau in considerare riscurile pe care sunt dispusi sa si le asume cand vine vorba despre sanatatea lor. Cum sa te detasezi in luarea deciziilor O data ce reusim sa indepartam propria persoana din ecuatie, atunci cand avem de luat o decizie grea, multe dintre riscurile cele mai banale si mai nelinistitoare pe care le intalnim in viata (eul nostru, cum ar fi orgoliul nostru ranit daca pierdem, frica esecului, etc.) devin ceva mai putin personale si nu ni se mai par la fel de riscante. Aceasta descoperire ne elibereaza si ne da sansa de a ne concentra mai bine asupra riscurilor reale cu care ne confruntam in problemele importante. Acolo unde traiam eu, exploziile de manie erau frecvente, acceptate, o dovada ca esti macho. Te enervezi, dai cu pumnul intr-un geam si aceasta este o dovada ca esti un barbat adevarat. Mi-am dat seama mai tarziu ca astfel de reactii nu erau un semn de putere, ci semne de slabiciune. Astfel de reactii insemnau ca lasam alti oameni sau circumstantele sa ma controleze si m-am hotarat ca nu vreau sa fiu controlat atat de usor. Si ca, daca ieseam din centru eu insumi, cu drepturile mele, cu egoismul meu, cu sentimentele mele, nu puteam fi controlat. Din acel moment, ori de cate ori ma confruntam cu o situatie care promitea sa ma supere, mi se parea interesant chiar amuzant sa ma retrag si sa-i privesc pe oameni incercand sa ma enerveze. Uneori faceam un joc din asta si, odata ce am descoperit ca eram capabil sa ies din mijlocul ecuatiei, sa privesc lucrurile din perspectiva altor oameni si sa nu simt ca eu am toate drepturile, lucrurile care inainte ma scoteau din sarite au inceput sa fie din ce in ce mai putine si la intervale din ce in ce mai mari de timp. Faptul ca stiam ca nimeni nu are puterea de a ma enerva, imi dadea un simtamant al controlului (Ben Carson) Metoda a iesi din mijloc ne-ar putea ajuta in multe scenarii personale riscante si este o unealta utila in cadrul mai larg al relatiilor interpersonale. Intrebati-va de ce sunt unii oameni atat de timizi si singuri? Pentru multi, raspunsul este acela ca se tem sa-si asume riscul de a se apropia de alti oameni, deoarece isi imagineaza cat de rau se vor simti daca oamenii ii resping sau reactioneaza fata de ei intr-o maniera negativa. Dar iesind din mijlocul ecuatiei si gandindu-ne la perspectiva altora, descoperim ca este mult mai usor sa depasim rezerva naturala pe care o avem fata de oameni si care ne da impresia ca este atat de inconfortabil si riscant sa intri in legatura cu alti oameni. Fii amabil cu oamenii, ori de cate ori incerci sa fii amabil, faci primul pas spre ceilalti. Daca faci din amabilitate un scop si capeti reputatia unui om cu care este o placere sa lucreze, ori de cate ori ai nevoie de ceva sau ori de cate ori esti dezamagit, oamenii din jurul tau se vor da peste cap dorind sa te ajute sa rezolvi problema. Daca au aflat ca esti un om care nu se supara repede, de indata ce pari putin suparat sau frustrat, cei din jur isi vor da seama ca este vorba de o problema importanta. In schimb cel care este tot timpul gata sa explodeze, dupa o vreme va fi ignorat, asemenea baietelului care tot striga lupul! Pericolele parentale Indiferent cum o descrii, profesia de parinte cere de la noi indeplinirea a doua sarcini aparent contradictorii: protejarea si incurajarea de a merge inainte. Cand copiii nostri vin pe lume ca bebelusi, au nevoie de protectia si de grija noastra. Dar cand vine vremea ca ei sa mearga pe drumul lor in viata, au nevoie de incurajare, de ajutor si uneori chiar de un branci sanatos pentru a-si lua zborul si pentru a-si trai propria viata. Ambele datorii parentale implica foarte multa responsabilitate si risc.

Ben Carson & Gregg Lewis Asuma-ti riscul

Adolescenta, perioada tulbure de tranzitie, in care cele doua misiuni principale pe care le avem ca parinti se suprapun, poate fi cea mai riscanta perioada pentru parinti si pentru copii. Daca parintii renunta prea devreme la rolul lor protector, se supun la un risc enorm, pentru ca odraslele nu au inca judecata necesara pentru a evita cele mai mari pericole ale vietii. Dar parintii care asteapta prea mult sau nu ajung niciodata sa acceseze modul branci pot fi o piedica in calea dobandirii independentei, respobsabilitatii, maturitatii si sanatatii emotionale necesare unui adult. Este o acrobatie periculoasa, pe care parintii trebuie sa o faca, constienti de riscurile majore care ii pandesc daca se inclina prea mult intr-o parte sau in cealalta. Riscurile parentale: - A fi parinte implica cea mai mare responsabilitate pe care o putem avea: unul dintre cele mai importante riscuri cu care ne confruntam astazi in profesia de parinte este acela ca foarte multi parinti nu isi asuma acest rol. Prea multi au abdicat rolul de a-si disciplina, instrui, inspira si calauzi copilul, si l-au incredintat gradinitelor, scolilor, bisericilor, colegiilor si chiar societatii. O asemenea iresponsabilitate parentala implica un risc atat pentru copil, cat si pentru viitorul lui, deoarece ca parinte avem o mai mare influenta asupra vietii copiilor nostri decat asupra oricarei alte persoane pe care o vom intalni pe parcursul vietii. Din punctul de vedere al copiilor nostri, noi suntem cei mai importanti oameni din lume. Daca acest fapt este bun sau rau depinde foarte mult de ceea ce facem cu aceasta responsabilitate uriasa. - Fara risc nu exista sansa: exista parinti elicopter care planeaza prin preajma, privesc, se ingrijoreaza si abia asteapta sa aterizeze pentru a-si salva odrasla de orice amenintare pe care si-o imagineaza, care tine de bunastarea fizica, emotionala, relationala sau spirituala. Daca va straduiti prea mult, daca sunteti exagerat de protectori, puteti sa-i transformati in indivizi paranoici, ineficienti. Copiii a caror caracteristica de baza nu a fost inabusita, sunt exploratori naturali, condusi de o curiozitate extraordinara. Daca vrei sa-ti imaginezi un om nefericit, imagineaza-ti un copil care nu este curios de nimic care este atat de ingrijorat ca se va rani, incat sta imobil, ca o gramajoara de lut, ce existenta oribila! - Considerente spirituale in educatie: ca tanar, trebuie sa te cunosti; ca parinte trebuie sa-ti cunosti copilul si relatia pe care o are cu Dumnezeu, precum si usurinta cu care se lasa influentat de altii. Parintii trebuie sa isi dea seama de faptul ca, la un moment dat, copilul trebuie sa iasa din mediul controlat familie, biserica, scoala pe care incercam sa i-l cream. Asa ca este extrem de important ca parintii sa-si cheltuiasca timpul si resursele, nu neaparat pentru a-si proteja copilul, ci pentru a-l pregati pentru toate lucrurile pe care le va intalni cand se va aventura dincolo de mediul sigur, temporar si limitat pe care i l-am oferit. Cum putem sa-i pregatim sa traiasca intr-o lume periculoasa, plina de riscuri? o Trebuie sa le cultivam un simt corect al identitatii: aceasta este piatra de temelie pentru cladirea unui caracter puternic. Asa ca misiunea noastra cea mai importanta, ca parinti, este aceea de a-i ajuta pe copii sa se cunoasca, sa stie ce cred si incotro se indreapta. Ce cred ei este crucial, deoarece credinta si valorile formeaza identitatea unui om. Cand ne trimitem copiii in lume, ei au nevoie de o ancora care sa nu le permita sa fie aruncati incoace si incolo si scufundati la fiecare vanticel care ar bate. Ei au nevoie de puncte de referinta care sa-i fereasca de pericole si sa-i ajute sa mentina cursul care ii va duce la destinatia dorita. o Trebuie sa le punem la dispozitie mijloacele de care au nevoie: cu mult inainte de a ajunge la varsta riscanta a adolescentei, copiii pot invata sa foloseasca analiza B/R ca pe o unealta simpla de care se pot servi in luarea deciziilor. Cand cer voie sa faca un lucru, puteti analiza intrebarile impreuna cu ei prin care sa-i ajutati sa gandeasca luarea unei decizii. Cand 6

Ben Carson & Gregg Lewis Asuma-ti riscul

observati ca raspunsurile pe care le dau sunt multumitoare, puteti incepe sa-i lasati sa ia decizii singuri. Veti descoperi adesea ca ei sunt mult mai inteligenti si mai intelepti decat credeti. A analiza in mod regulat riscurile impreuna cu ei nu numai ca le va pune la dispozitie o unealta practica de care se vor putea servi in viitor, ci ne va ajuta si pe noi sa recunoastem, sa tratam si sa reducem riscurile cu care ei se confrunta zilnic. Este o modalitate exceptionala de a deschide discutia pe diverse teme. Trebuie sa permitem riscuri acceptabile: din moment ce asumarea riscurilor este o trasatura universala la adolescenti, cea mai inteleapta strategie pe care o pot adopta parintii este aceea de a le oferi adolescentilor experiente controlate in care sa-si asume riscuri acceptabile (ii putem inscrie la cursuri de alpinism, inot, muzica, ii putem trimite in excursii misionare cu biserica...) ca sa ii putem pregati pentru a face fata mai bine pericolelor si incertitudinilor cu care se vor confrunta pentru restul vietii.

Riscul compasiunii a-ti pasa si a darui, a face ceva pentru altii (filantropia) Filantropia cea mai plina de satisfactii cere sa risti tu insuti ceva timpul, interesele, siguranta, viitorul, prioritatile, reputatia. Risti toate aceste lucruri pentru a realiza ceea ce consideri de dorit, dar pentru care nu ai garantii. Nu poti fi niciodata sigur ca destinatarii vor folosi ceea ce primesc intr-un mod de care vei fi mandru. De aceea nu trebuie sa daruiti pentru a primi, motivatia voastra trebuie sa fie onesta, in a darui din motive gresite este riscant. Dumnezeu ne cere chiar El sa-I dam a zecea parte din ceea ce avem mai bun, indiferent cat, iar ceea ce ne promite Dumnezeu prin asta, este binecuvantarea, atat a noastra, cat si a darului. Binecuvatarea poate veni sub forma unei impliniri emotionale, a unei recompense palpabile, care poate fi chiar mai generoasa. Daruirea poate parea un sacrificiu, dar pe termen lung nu este. In mod inexplicabil, in economia lui Dumnezeu, daruind altora, iti va merge chiar mai bine. Si nu doar tie. Concluzie: Reteta pentru o lume periculoasa Ori de cate ori te plangi pentru o problema, ori de cate ori devii impovarat sau descurajat de vreun obstacol de pe drumul vietii, exista o solutie simpla, eficienta pentru viata, iubire si succes intr-o lume plina de pericole: Ai creier? Daca ai creier, foloseste-l! De atat ai nevoie de a depasi orice problema! Avem acest instrument incredibi pe care l-am primit in dar de la Dumnezeu, iar prin el avem mijloacele prin care putem analiza riscurile si putem decide care dintre ele merita asumate si care ar trebui evitate.