TOP 10 cele mai costisitoare accidente din istorie

Un accident se defineste ca o intamplare nefericita, ce se manifesta fara intentie si care are ca rezultat ranirea, avarierea, distrugerea si pierderile umane si materiale. De-a lungul istoriei, oamenii au fost adesea predispusi accidentelor, dintre care, pe langa pierderile omenesti, unele s-au soldat si cu enorme pagube materiale. Iata cele mai scumpe zece accidente din istorie, masurate in bani. 10. Titanic 150 milioane dolari Scufundarea Titanicului reprezinta, probabil, cel mai faimos accident din istorie . Este, insa, numai inceputul listei noastre, in ce priveste proportiile pagubei. Pe data de 15 aprilie 1912, Titanicul, considerat la vremea respectiva cel mai luxos vas construit vreodata, s-a scufundat in timpul primului voiaj intreprins. Peste 1.500 de oameni si-au pierdut vietile, atunci cand vaporul a acrosat un ghetar si s-a scufundat in apele reci ale oceanului Atlantic. La data construirii sale, Titanicul a costat sapte milioane de dolari, echivalentul a 150 milioane dolari din zilele noastre.

9. Autotren versus pod 358 milioane dolari In data de 26 august 2004, un autoturism a intrat in coliziune cu un autotren ce transporta un container plin cu 32.000 litri de combustibil pe Podul Wiehltal din Germania. Rezervorul cu lichid inflamabil a trecut prin parapetul podului si a cazut de pe autostrada A4 Autobahn, de la o inaltime de 30 metri, declansand o explozie si un incendiu care au distrus intregul pod. Reparatiile provizorii au costat 40 milioane dolari, iar inlocuirea podului a fost estimata la 318 milioane dolari.

8. Coliziunea feroviara a companiei Metrolink 500 milioane dolari La 15 septembrie 2008, in ceea ce a insemnat unul dintre cele mai terifiante accidente feroviare din istoria Californiei, 25 de oameni si-au pierdut vietile, atunci cand un tren de pasageri al companiei Metrolink s-a izbit de un tren de marfa al Union Pacific, in Los Angeles. Se crede ca trenul Metrolink ar fi avansat pe sine, in ciuda semnalului vizual de culoare rosie, in timp ce mecanicul acestuia era distras de expedierea un mesaj cu ajutorul telefonului mobil. Paguble totale plus costurile de judecata ale Metrolink s-au ridicat la aproximativ 500 milioane dolari.

7. Bombardierul B-2 1.4 miliarde dolari Bombardierul B-2, supranumit si Stealth, s-a prabusit la scurt timp dupa decolarea de la baza aeriana din Guam, in ziua de 23 februarie 2008. Investigatiile au condus la blamarea datelor distorsionate ale consolei de zbor de la bordul avionului, lucru cauzat de umezeala din sistem. Aceasta eroare a influentat o virare brusca a avionului, moment in care B-2 si-a pierdul controlul, a intrat din deriva si s-a prabusit. Este vorba despre unul din cele 21 de bombardiere Stealth construte vreodata si reprezinta cel mai scump accident aviatic al tuturor timpurilor. Ambii piloti au reusit sa se propulseze de la bodrul aeronavei in timp util pentru a-si lansa parasutele si a supravietui. Dauna aparatului a fost totala, insumand 1.4 miliarde dolari.

6. Exxon Valdez 2.5 miliarde dolari Barja petroliera Exxon Valdez nu se numara printre cele mai mari astfel de platforme din lume, insa distrugerea sa a fost extrem de costisitoare din cauza dezastrului ecologic sub amenintarea caruia a pus intreaga stramtoare a Printului William, aflata in sudul Alaskai. Pe data de 24 martie 1989, 40 milioane de litri de petrol au fost deversate in apa, atunci cand capitanul vasului, Joseph Hazelwood, a parasit pupitrul de comanda al Exxon Valdez si ambarcatiunea a acrosat un recif. Curatarea apelor a usurat compania Exxon de 2.5 miliarde de dolari.

5. Platforma petroliera Piper Alpha 3.4 miliarde dolari Este vorba despre cel mai mare dezastru petrolier consumat vreodata in larg. Platforma Piper Alpha a fost, candva, unica producatoare uriasa de petrol, cu o extractie zilnica estimata la 40 milioane litri. Pe 6 iulie 1988, ca parte a operatiunilor de mentenanta, tehnicienii au scos si au verificat valvele de siguranta, esentiale in prevenirea acumularii periculoase de gaz lichid. 100 astfel de valve identice au fost verificate. Din nefericire, tehnicienii au comis o eroare si au uitat sa inlocuiasca una dintre ele, care necesita aceasta interventie. La ora 22.00, in aceeasi noapte, un tehnician a incercat sa activeze pompele de gaz lichid si cel mai costisitor accident petrecut vreodata la bordul unei platforme petroliere a fost initiat. In doua ore de la acest moment, platforma, inalta de 90 metri, era in intregime acoperita de flacari. In cele din urma, s-a prabusit, provocand moartea a 167 de muncitori si pagube materiale in valoare de 3.4 miliarde dolari.

4. Explozia navei spatiale Challenger 5.5 miliarde dolari Naveta spatiala Challenger a fost distrusa la exact 73 de secunde dupa decolare, in 28 ianuarie 1986, din cauza unei garnituri defecte. Aceasta nu a reusit sa sigileze perfect imbinarea a doua module, permitand gazului presurizat sa rasufle in afara rachetei. Eroarea a condus la eliberarea hidrogenului lichind dintr-un rezervor extern, ceea ce a produs e explozie masiva. Costurile inlocuirii aeronavei au fost de 2 miliarde de dolari in 1986, echivalentul a 4.5 miliarde dolari de astazi. De asemenea, costurile investigatiei, ale corectarii problemelor si inlocuirii echipamentelor pierdute au fost de 450 milioane dolari intre 1986 si 1987, aproximativ un miliard de dolari din zilele noastre.

3. Scurgerile de petrol de pe Prestige 12 miliarde dolari Pe 13 noiembrie 2002, barja de petrol Prestige transporta 77.000 tone de petrol in apropiere de Galicia, Spania, cand unul dintre cele 12 rezervoare de la bordul sau s-a aprins, in timpul unei furtuni. Temandu-se ca nava s-ar putea scufunda, capitanul a solicitat ajutorul echipei de salvare a pazei de coasta spaniole, asteptandu-se ca aceasta sa adaposteasca vasul in port. In ciua eforturilor capitanului, presiunile autoritatilor locale l-au fortat pe acesta sa indeparteze Prestige de coasta. A incercat apoi sa obtina ajutorul autoritatilor franceze si portugheze, dar si acestea au ordonat indepartarea vasului de tarmurile lor. In cele din urma, furtuna a rupt barja in doua, ducand la deversarea a peste 70 milioane litri de petrol in mare. Operatiunile de curatare s-au ridicat la valoarea de 12 miliarde de dolari.

2. Nava spatiala Columbia 13 miliarde dolari Columbia a fost prima naveta spatiala cu adevarat performanta din flota orbitala lansata de NASA. Aeronava a fost distrusa in timpul intrarii in atmosfera Pamantului, la 1 februarie 2003, din cauza unei fisuri dintr-o aripa a sa, dobandita in timpul lansarii efectuate cu 16 zile inainte. Costurile initiale pentru construirea aeronavei au fost de doua miliarde dolari, in 1978, adica 6.3 miliarde astazi. 500 milioane dolari s-au cheltuit pe investigatiile derulate pentru indicarea cauzelor accidentului, iar cautarea si recuperarea resturilor au necesitat alte 300 milioane dolari. In final, pretul total al evenimentului, neincluzand inlocuirea navetei, s-a ridicat la 13 miliarde dolari, potrivit Institutului American de Aeronautica.

1. Cernobil 200 miliarde dolari In data de 26 aprilie 1986, intreaga lume a fost martora celui mai costisitor accident inregistrat in istorie. Dezastrul de la Cernobil a fost catalogat drept cea mai mare catastrofa socio-economica din istoria lumii pe timp de pace. Peste 200.000 de oameni au trebuit evacuati din casele lor si reintegrati in alte spatii, in timp ce 1.7 milioane de oameni au fost afectati in mod direct de dezastrul nuclear. Numarul de morti cauzate de explozia de la Cernobil, incluzand oamenii care au murit de cancer la ani dupa eveniment, se ridica la peste 125.000. Costurile totale, intre care curatarea locului, reorganizarea sa si despagubirea victimelor, s-au ridicat la aproximativ 200 miliarde dolari. Costul unui nou adapost de otel pentru centrala atomica a Cernobilului va costa doua miliarde dolari. Accidentul le-a fost atribuit in mod oficial operatorilor centralei, care s-au abatut de la procedurile conventionale si au ignorat normele de siguranta impuse.

Tragedia din Golful Mexic - cel mai mare dezastru ecologic din secolul XXI
Explozia platformei petroliere Deepwater Horizon si ulterioara deversare de petrol in Golful Mexicului este de-acum unanim considerata drept cel mai grav dezastru ambiental provocat de om din istorie. Mareea Neagra ameninta sa inghita intregul Golf, intreaga coasta meridionala si sud-orientala a Statelor Unite si a Mississippi, si este pe punctul de a se propaga in toate oceanele lumii. Potrivit celor mai negre previziuni, aceasta catastrofa va continua sa ucida timp de multe generatii, transformand cel mai probabil intregul Golf Mexic intr-o zona moarta. Animalele, viata omului, pana si industriile, toate risca potential daune permanente si distrugerea. Cronologia unui dezastru 20 aprilie 2010: La o adancime de 1.500 m in Golful Mexic, la circa 80 km de Venice (Louisiana), explodeaza putul de petrol care perfora platforma Deepwater Horizon, aflata in proprietatea companiei Transocean si inchiriata colosului petrolier British Petroleum (BP). Mor 11 muncitori si alti 17 sunt raniti. O estimare

vorbeste despre circa o mie de barili de petrol care se revarsa din put in fiecare zi, raspandindu-se in mare. 22 aprilie: Platforma in flacari se scufunda.

25 aprilie: BP utilizeaza roboti subacvatici controlati de la distanta pentru a incerca sa repare stricaciunea, dar tentativa esueaza. 28 aprilie: Functionari de la Casa Alba afirma ca cel putin 5.000 de barili de titei sunt eliberati in fiacre zi din put, o cantitate egala cu

800.000 litri. Paza de coasta a SUA declanseaza o procedura de incendii controlate a petelor de petrol de la suprafata marii. La inceputul lunii iunie, incendiile elimina 67.000 de barili de titei. 29 aprilie: Guvernatorul statului Louisiana declara stare de urgenta. 2 mai: Presedintele Obama face prima vizita in zona de coasta a Louisianei amenintata de mareea neagra. Intr-o zona din golf se interzice pescuitul, initial pentru 10 zile. BP incepe sa perforeze primul din cele doua puturi care vor servi la interceptarea si oprirea fluxului de petrol iesit din putul scapat de sub control. Se estimeaza ca lucrarile vor fi finalizate in luna august. 6 mai: Apar primele pete de petrol pe coastele insulelor Chandeleur, in rezerva naturala Breton. 10 mai: BP lanseaza un site web pentru a strange sfaturi cu privire la modalitati de a bloca putul. 14 mai: BP incepe procedura de inserare a unui tub flexibil cu lungimea de o mila in conducta deteriorata, astfel incat o navacisterna sa poata aspira petrolul. Functioneaza, dar reuseste sa stranga mai mult de 2.000 barili/zi. 24 mai: BF ofera 500 mil dolari pentru studiul efectelor mareei negre. 26 mai: Se declanseaza operatiunea "Top Kill", care prevede acoperirea putului prin pomparea de namoluri grele pentru reducerea presiunii petrolului. 27 mai: Dispersia de petrol a depasit-o pe cea provocata in 1989 de Exxon Valdez (de 262.000 barili de titei); este acum estimata la 19.000 barili/zi, calificandu-se drept "cel mai grav dezatru ambiental din istoria Statelor Unite". 29 mai: BP admite ca operatiunea "Top Kill" a esuat. 31 mai: Debuteaza operatiunea "Cut and Cap": taierea valvei de siguranta care nu a functionat la gura putului si acoperirea ei cu o valva de blocare numita Lower Marine Riser Package (Lmrp). 1 iunie: Ministrul Justitiei, Eric Holder, anunta ca guvernul american va declansa o ancheta civila si penala cu privire la incident. Peste 300.000 de persoane adera la o campanie lansata pe Facebook de boicotare a BP. EPA (agentia americana pentru protectia mediului) il invita si pe regizorul James Cameron alaturi de cercetatori, ingineri si oceanografi la o masa rotunda organizata la Washington pe tema dezastrului.

3 iunie: Casa Alba defineste drept "nebuneasca" ideea de a inchide putul cu o explozie nucleara, vehiculata in presa internationala. 4 iunie: In cadrul operatiunii "cut and cap", sunt aspirate circa o mie din cele 19.000 de barili care ies din put in fiecare zi. Dezastrul a costat pana acum compania petroliera 1 miliard de dolari, dar potrivit analistilor cifra va ajunge la 20 mld.

6 iunie: BP estimeaza ca aspirarea petrolului a crescut la cel putin 10.000 barili pe zi.\ 8 iunie: CNN anunta ca BP angajeaza 4.500 someri in Alabama, Mississippi si Florida pentru a curata coasetele. Acestia vor fi platiti cu 18 dolari/ora. 10 iunie: BP se prabuseste la Bursa, iar costurile incidentului sunt estimate acum la 1.43 mld dolari. 11 iunie: Deepwater Horizon "scuipa" titei intr-un ritm de 40.000 barili/zi, potrivit unei noi estimari a guvernului american; cifra este acum de 8 ori mai mare decat cea de 5.000 barili/zi valabila pe parcursul lunii mai (de 5.000 barili/zi). Ceea ce inseamna ca in pofida ultimului "capac" amplasat valvei de siguranta a putului, cel putin 20.000 barili de titei se scurg in ocean in fiecare zi. 16 iunie: Presedintele Obama tine primul discurs televizat dedicat dezastrului, transmis in direct din Biroul Oval: acuza BP ca nu a actionat in Golf "cu toate precautiile necesare", ca a dat dovada

de un comportament "nechibzuit", si ca dezastrul este "o lectie" din care trebuie trase invataminte, intrucat "stiam de zeci de ani ca zilele petrolului ieftin sunt numarate". Cu cateva ore inainte de discursul lui Obama, un "panel" guvernamental anunta ultimele estimari: scugerea de petrol s-ar ridica la 60.000 de barili pe zi. In discursul sau, presedintele american spune raspicat "Vom face BP sa plateasca " si anunta ca il va intalni pe Carl-Henric Svanberg, presedintele BP si "il va informa" ca trebuie sa asigure "toate resursele necesare pentru a compensa pagubele provocate". Decizia e luata, iar presedintele este sigur ca are "autoritatea legala" de a constrange BP sa infiinteze un fond independent. Nota de plata 20 mld dolari. Aceasta este cifra despagubirilor pe care BP a acceptat s-o plateasca, in urma intalnirii oficialilor companiei cu presedintele american la Casa Alba

Supa toxica Pe masura ce putul platformei Deepwater Horizon continua sa "scuipe" sute de mii de galoane de titei pe fundul marii, cercetatorii incep sa stranga si ei date cu privire la felul in care acesta afecteaza viata in Golful Mexico. Potrivit unor articole aparute in presa

stiintifica, o mare incertitudine planeaza nu atat asupra deversarii de titei, cat asupra interventiei menite sa limiteze daunele, mai precis a utilizarii fara precedent a dispersantilor chimici. Mai toxici decat titeiul in sine si cu consecinte asupra ecosistemului greu de prevazut. Ce ar putea fi mai rau decat petrolul, amestecat perfect in "fiecare strat al coloanei de apa", otravind majoritatea speciilor in fiecare ecosistem marin? Pai ce spuneti de niste milioane de galoane de Corexit 9500 adaugate "supei" toxice? In testele de laborator, dispersantii Corexit 9500 si Corexit 9527 au demonstrat o toxicitate scazuta pana la moderata fata de majoritatea speciilor acvatice. Estimarile de toxicitate sunt insa semnificativ afectate de variabile precum, specia, durata expunerii, temperatura.

Potrivit unui raport al expertilor de la Ministerul Resurselor Naturale din Rusia, dat publicitatii in luna mai, acest Corexit 9500 este un solvent de patru ori mai toxic decat titeiul. Agentul chimic, au precizat rusii, are un nivel de toxicitate de 2.61ppm, dar moleculele lui, amestecate cu apele calde ale Golfului, devin capabile sa genereze o asa-numita "tranzitie de faza"; aceasta implica trecerea din starea lichida la una gazoasa, care poate fi absorbita de nori. Prin urmare, gazul va fi eliberat ulterior ub forma unei "ploi toxice", in masura sa distruga toate formele de viata.

Despre expunerea repetata sau prelungita prin inhalare sau ingestie la controversatul Corexit 9500 (interzis in Marea Britanie, dar folosit de BP copios in Statele Unite) se mai spune si ca poate cauza de la deprimarea functiilor sistemului nervos central la afectiuni ale rinichilor si ficatului si hemoliza (distrugerea globulelor rosii). Ingredientele exacte ale dispersantilor chimici nu sunt insa cunoscute, fiind protejate ca secrete comerciale.

Abisul Pe cat se pare, faptul ca inainte de a debarca pe planeta Pandora, decretand cu al sau Avatar intrarea definitiva a cinematografiei in era 3D, James Cameron a investigat adancurile marii in "The abyss", ca sa nu mai vorbim de "Titanic", il califica pe acesta drept expert in dezastre marine. Includerea regizorului in task-force-ul de experti, cercetatori, ingineri si oceanografi invitati la o masa rotunda convocata recent de Environmental Protection Agency (EPA) pentru a gasi o rezolvare tot mai incurcatei afaceri a petrolului scurs in Golful Mexic, a provocat un val de ironii din partea jurnalistilor americani. "Ne scufundam!", a titrat New York Post cu litere de-o schioapa o prima pagina a ziarului, ilustrata cu Titanicul naufragiind in Atlantic. "Noroc ca exista Cameron sa dea o mana de ajutor presedintiei Obama", a comentat si editorialista Maureen Dowd in New York Times.

Realitatea este ca, avand ca hobby tot ceea ce se afla pe fundul marii, in decursul timpului, Cameron s-a dotat cu o mini-flota de submarine compacte, platforme de explorare si roboti marini evaluata la 400.000 milioane de dolari. Galant, el a pus totul la dispozitia oficialilor companiei raspunzatoare de dezastru, dar fara a le starni acestora vreo emotie, avand in vedere ca BP deja detine cele mai sofisticate modele de pe piata si le foloseste de aproape doua luni la 1.500 m adancime pentru a opri scurgerea de petrol. Judecand dupa rezultatele obtinute pana in prezent, BP nu de tehnologia lui Cameron ar avea nevoie - spun "gurile rele" -, ci mai degraba de staff-ul care se ocupa de efectele speciale in filmele lui. De altfel, prezenta lui Cameron la reuniunea expertilor nu este prima interventie a unui "star" de la Hollywood in dezastrul mareei negre. Recent, compania a experimentat, tot cu rezultate mediocre, o centrifuga menita sa "aspire" petrolul, realizata de o societate din Louisiana detinuta de Kevin Costner, starul din "Waterworld". "Oprirea deversarii si limitarea pagubelor trebuie sa fie prioritatea numarul 1 a guvernului", a tunat intr-una dintre interventiile sale presedintele american Obama, precizand ca este vorba despre "o batalie purtata minut de minut, in fiecare zi". Asa o fi, dar parca lucrurile nu fac decat sa se inrautateasca. Iar in timp ce mareea neagra se apropie periculos de coastele Floridei, CEO-ul BP, Tony Hayward face gafa dupa gafa, asigurandu-si un loc de cinste in

analele "diplomatiei": de la fraza "nimeni nu doreste mai mult ca mine ca totul sa se termine: imi vreau viata inapoi", spusa pe un ton de copil razgaiat in fata familiilor celor decedati in explozia platformei petroliere, si pana la "sunt sigur ca ei erau realmente bolnavi, dar ramane de vazut daca exista vreo legatura cu dispersantii si titeiul, sau a fost vorba de o toxinfectie alimentara", ca raspuns la acuzatiile din mass-media ca solventii toxici si titeiul ii imbolnavesc pe locuitorii zonelor afectate. O alta replica cu sanse mari sa intre in istoria vorbelor de duh spuse pe parcursul acestui dezastru este si cea pronuntata de secretarul american al Apararii, Robert Gates: dupa numeroasele apeluri la o interventie a armatei, el a raspuns negativ, declarand ca militarii nu au nicio "expertiza" in acest domeniu, iar din Singapore, unde se afla in misiune, a mai comentat agasat ca "armata a furnizat echipamente si a ajutat in diferite moduri, dar nu detine o bagheta magica impotriva acestei catastrofe ecologice".

Surse foto: AP, Reuters, Greenpeace

Compania petrolier britanic BP cere n justiie circa 20 de miliarde de dolari firmei americane Halliburton pentru mareea neagr generat de explozia platformei sale Deepwater Horizon n Golful Mexic n 2010, informeaz agenia Bloomberg.
BP ncearc s obin contravaloarea costurilor i cheltuielilor care i-au fost imputate pentru a cura zona poluat i a o remedia", a precizat agenia citnd un document al justiiei, semnat de avocatul BP, Don Haycraft. Gigantul petrolier britanic vrea s i recupereze beneficiile pierdute i pierderea puului Macondo, precum i costurile i pagubele care i-au fost imputate n legtur cu accidentul de la Deepwater Horizon i mareea neagr rezultat". Potrivit ultimelor cifre publicate de grupul britanic, BP a pltit deja 14 miliarde de dolari pentru curarea coastelor i despgubirea populaiei afectate de explozia puului Macondo, care a cauzat cel mai grav dezastru ecologic din istoria Statelor Unite. Explozia din 20 aprilie 2010 de la platforma Deepwater Horizon, situat la circa 80 de kilometri n largul New Orleans, a provocat moartea a 11 persoane, iar ecosistemul a avut mult de suferit din cauza tonelor de iei scurse n Golful Mexic, pn la nchiderea puului, dup patru luni. Deversarea de petrol din Golful Mexic, cea mai mare catastrof ecologic din istoria Statelor Unite. Deversarea de petrol din Golful Mexic este cea mai mare catastrof ecologic din istoria Statelor Unite, anun autoritile americane. n timp ce oficialii se tem c scurgea de petrol ar putea continua pn n august, British Petroleum ncearc o nou soluie de colmatare. Carol Browner, consilierul preedintelui Barack Obama pentru probleme de mediu, a declarat, la NBC c, n acest moment, Statele Unite se pregtesc pentru cel mai ru scenariu, n care scurgerea nu va putea fi oprit nainte de luna august. Pn acum, n ciuda eforturilor British Petroleum, proprietarul platformei scufundate, toate

operaiunile de colmatare a puului petrolier submarin au euat, iar petrolul continu s se scurg n ocean. Trebuie s spunem, n primul rnd, c ne pare ru pentru problemele majore. Nu este nimeni care s regrete mai mult dect mine", a declarat Tony Hayward, CEO British Petroleum. Tony Hayward, directorul executiv al companiei a declarat c experii ncearc acum o alt soluie - s foreze un nou pu, prin care s extrag petrolul scpat de sub control. "Ei bine, ultima soluie este ascuns n relief. Trebuie s acionm hotrt n ocean, la suprafa i s aprm rmul, ntr-un mod foarte agresiv n urmtoarele luni", a declarat Hayward. Experii estimeaz c, de la explozia platformei petroliere, acum cinci sptmni, ntre 60.000 i 94.000 de tone de combustibil s-au scurs n Golful Mexic, declannd cea mai mare catastrof ecologic din istoria Americii. Obama susine c responsabil de catastrofa din Golful Mexic este compania British Petroleum Americanii nu sunt mulumii de modul n care preedintele Barack Obama a gestionat catastrofa ecologic din Golful Mexic. Liderul de la Casa Alb spune c responsabil pentru dezastru este compania British Petroleum. Aceasta este cea de-a doua vizit a lui Obama n regiunea Lousianei, dup mai bine de cinci sptmni de la explozia platformei petroliere n urma creia au decedat 11 lucrtori. Vizita sa are loc dup ce, n urm cu cteva zile, Obama a cerut companiei British Petroleum s opreasc cele mai mari scurgeri de petrol din istoria Statelor Unite. Analitii politici spun c poluarea din Golful Mexic ar putea avea urmri grave pentru Obama, la urmtoarele alegeri prezideniale. Potrivit ultimelor estimri ale companiei British Petroleum, n apele Oceanului s-au scurs peste cinci mii de barili de petrol zilnic. Compania petrolier din Marea Britanie i-a asumat vina i ncearc s limiteze dezastrul ecologic. In Golful Mexic se profileaza o catastrofa ecologica "fara precedent" Data publicarii: 04/05/2010

Presedintele american, Barack Obama, a calificat mareea neagra care a inceput sa ajunga pe tarmurile din Louisiana drept o catastrofa "probabil fara precedent". El a incriminat societatea britanica BP, care exploata platforma Deepwater Horizon, la aproximativ 70 de kilometri de coasta. Putul forat sub platforma elibereaza in fiecare zi aproximativ 800.000 de litri de petrol in ocean. "Sa fie foarte clar: BP este vinovata de aceasta scurgere de petrol. BP va plati", a subliniat el. Compania britanica actioneaza pe trei fronturi pentru a incerca sa opreasca scurgerea de petrol . Sase roboti submarini incearca sa inchida valva de securitate a putului, care cintareste 450 de tone, iar compania a inceput sa foreze puturi de urgenta pentru a reduce presiunea si a injecta o substanta care sa colmateze definitiv scurgerea de petrol. Prima operatiune a esuat deocamdata, iar cea dea doua ar putea dura pina la trei luni. BP este in cursul fabricarii unui enorm "capac" de 70 de tone pe fundul oceanului, pentru a bloca scugerea de petrol. Duminica, presedintele BP America, Lamar McKay, a declarat ca fabricarea acestui "capac" este aproape terminata si ca el va fi "folosit fara indoiala in sase-opt zile". In cazul in care capul putului cedeaza, cantitatea de petrol deversata in Golful Mexic "ar putea depasi 16 milioane de litri pe zi", a avertizat la CNN amiralul Thad Allen, insarcinat cu coordonarea operatiunilor. Pata de petrol se intinde in prezent pe o suprafata de peste 200 de kilometri lungime.

Dezastrul ecologic din Golful Mexic - o catastrof din punctul de vedere al comunicrii de criz. Experiena ne arat c cele mai dure teste pentru companii sunt cele date n condiii extreme, de criz. Atunci se poate vedea ct de sntoase sunt strategiile dup care funcioneaz, cu ct abilitate i diplomaie reuesc personajele cheie din viaa unei organizaii s ndrepte lucrurile care au scpat de sub control, i mai ales cum reuesc acestea s ofere nite rspunsuri celor afectai. Pe lng msurile concrete, luate pentru a ndrepta rul fcut, vorbim de o necesitate amplificat de comunicare, resimit de cei care nu sunt direct implicai n procesul de decizie, care au nevoie s tie ce se ntmpl, dac i cum urmeaz s fie rezolvat problema, cu ce consecine etc. Este pe scurt principiul comunicrii de criz, care teoretic pare a fi neles de toate companiile, ns n viaa real puine organizaii sunt n stare s-l pun n practic.

De trei luni ncoace asistm la neputina unei companii de a gestiona eficient o situaie critic, att din punctul de vedere al demersurilor implementate, ct i privind modul n care comunicarea a fost i este gestionat. Probabil c tii cu toii de explozia platformei petroliere Deep Horizon din Golful Mexic, incident n care 11 persoane au fost date disprute n urma deflagraiei i care ulterior a provocat cel mai grav dezastru ecologic din istoria SUA. ncepnd cu 20 aprilie i pn astzi, zeci de milioane de litri de iei au fost devrsati n Golful Mexic, producnd o imens maree neagr n largul coastelor americane i ameninnd cu dispariia sute de specii de animale. Lsnd la o parte incapacitatea celor de la British Petroleum de a reduce din amploarea dezastrului, compania st foarte prost i la capitolul PR, dnd dovad de o comunicare ce vine s nruteasc situaia. Gafele reprezentanilor BP, adoptarea unei atitudini secretoase, prin trimiterea unor comunicate de pres ambigue, fr a clarifica n niciun fel lucrurile, decizia de a nu rspunde solicitrilor presei, precum i ncercarea de a ine ct mai departe jurnalitii de locul cu pricina sunt doar cteva exemple cu o influen dramatic asupra reputaiei BP. Nu este pentru prima dat cnd o companie este depit de criza cu care are de-a face, ns ce m uimete foarte tare este nonanlana cu care cele mai importante voci din cadrul BP fac greeli enorme n declaraiile i aciunile lor. Tony Hayward, CEO-ul BP i omul desemnat s gestioneze situaia, i-a surprins pe toti cu vorbele sale care au fcut nconjurul lumii. Avnd n vedere dezastrul generat, nu e de mirare c reprezentanii BP sunt n permanen sub lumina reflectoarelor i c sunt taxai la cele mai mici abateri, ca s nu mai vorbim de cele mari. La mai bine de o lun de la explozie, copleit fiind probabil de ceea ce se ntmpl, dl. Hayward a iscat mare vlv cu o afirmaie de a crei gravitate i-a dat seama mai trziu i pentru care i-a cerut ulterior scuze. ntr-un interviu acordat presei, acesta declara c nu exist cineva care s-i doreasc mai mult ca mine ca totul s se termine, mi-a dori s m ntorc la viaa de dinainte. Nemulumirea celor din jur n-a ntrziat s apar, muli s-au ntrebat atunci cum rmne cu viaa celor 11 persoane disprute, cu comunitile din zon? Se pare ns c incidentul nu l-a afectat prea tare pe CEO-ul BP, directorul a demonstrat c vorbise serios cteva zile mai trziu, cnd a fost depistat de jurnaliti printre participanii la o curs de yachting n jurul Insulei Wight, la care se nscrisese cu fiul su. Avnd

n vedere gravitatea dezastrului, pe fondul unor ncercri euate de a reduce pagubele, reacii fondate au aprut n pres i pe bloguri, oamenii s-au ntrebat i de aceast dat ce-o fi fost n capul reprezentantului BP, care d dovad pn la urm de o nepsare crunt. Pe de alt parte, i preedintele companiei British Petroleum, Carl Henric Svanberg, a fost blamat pentru arogana sa. Dup ntlnirea cu preedintele Barack Obama, n care BP a stabilit crearea unui fond de 20 de miliarde de dolari dedicat indemnizrii victimelor mareei negre, Svanberg a declarat c celor de la BP le pas de oamenii nensemnai (we care about the small people). ns cel mai mare protest al jurnalitilor s-a produs atunci cnd Garda de Coasta a decis s interzic accesul tuturor, inclusiv reporterilor i fotografilor, la mai puin de 20 de metri de bariera ce ngrdea zona afectat de devarsrea petrolului. Se pare c depirea acestei bariere ar putea fi fcut doar cu consimmntul grzii, nclcarea acestei reguli urmnd a fi pedepsit cu o amend de 40.000 de dolari sau chiar cu nchisoare de la 1 la 5 ani. naintat de ctre oficialiti ca o msur de siguran, fr a oferi ns date care s o fundamenteze, decizia a strnit un adevrat protest n rndul jurnalitilor, care au vzut n ea o aciune de a-i mpiedica s fie la curent cu ceea ce se ntmpl i chiar s fac poze. Anderson Cooper, de la CNN, a fost doar unul dintre jurnalitii care au reacionat vehement mpotriva acestei reguli, declarnd c nu presa este inamicul i c printr-o astfel de msur se pot ascunde cu uurin eecul i incompetena. Sunt greeli enorme n strategia de comunicare adoptat de cei implicai, BP ajungnd n acest moment sa fie taxat i n social media pentru erorile comise. Exist pe Twitter un cont fals creat de aa-zisul departament de PR al companiei, n care toate postrile au o tent arogant, i exemplele continu. V recomand s citii despre ele pe blogul celor de la Reuters: http://blogs.reuters.com/environment/2010/07/08/are-americansbullying-bp/ n plus, n cazul n care suntei interesai de modul n care vor evolua lucrurile, v invit s facei doar o simpl cutare pe Google dup dezastrul din Golful Mexic, internetul abund de materiale referitoare la aceast catastrof. BP a fcut istorie, cu siguran ceea

ce s-a ntmplat acum va fi nregistrat n manualele i studiile de caz privind comunicarea de criz, sub nsemnul AA NU!.