TEMA : METODICA CERCETARII ALIBIULUI, A INSCENARII, A MARTURIILOR FALSE SI A AUTOCALOMNIEI. 1. 2. 3. 4. Verificarea declaratiilor despre alibii. Demascarea si investigarea inscenarii.

Demascarea si cercetarea marturiilor false. Demascarea si cercetarea autocalomniei.

1.Verificarea declaratiilor despre alibii. Alibi este de origine latina si semnifica in alt loc. Doctrina procesual penala interpreteaza ,,alibica circumstante ce exclud vinovatia anumitei persoane confirmind aflarea lui in alt loc la momentul comiterii infractiunii. Verificarea alibiului este o sarcina importanta in procesul de invstigare a infractiunilor priveste nu numai invinuitul, banuitul dar si martorii precum si partea vatamata. Alibi cuprinde urmatoarele componente: 1. Timpul comiterii faptei penale; 2. Locul savirsirii infractiunii investigate; 3. Locul unde se afla in acest moment persoana care a declarat despre alibiul sau. In functie de informatia pusa la baza alibiului exista alibilul deplin si partial. Deplin- exclude comiterea infractiunii de catre persoana concreta. Partial- prezenta unor anumite circumstante si datorita acestora nu se exclude posibilitatea savirsirii faptei penale de catre persoana concreta. Dupa gradul de veriditatea informatiilor exista: a. Alibi autentic- (veridic); b. Alibi Fals -poate fi fara o pregatire prealabila sau cu o pregatire preliminara. c. Alibi care este insotit de crearea probelor artificiale. In cazul in care banuitul declara despre alibiul sau organul de urmarire penala inainteaza un sir de versiuni . Versiuni generale care se pot manifesta in 2 moduri: a. A avut loc cu adevarat b. Declaratia despre alibi este falsa, imaginara, virtual. Aceste versiuni generale se includ in versiuni particulare ex:erori in investigarea anchetei care au conditionat informatii neveridice, gre eli n tactica de ac iuni specifice de cercetare care rezult lipsa de veridicitate a rezultatelor acestora, evaluarea eronat a probelor.

In cazul in care exista dubii, nesiguranta, incertitudini privind caracterul real al alibiului in baza versiunilor formulate se elaboreaza planul de verificare a alibiului. Con inutul planului este n mare m sur determinat de esen a informatiilor primite de investigator . Acest plan inglobeaza urmatoarele masuri : Audierea detalizata a banuitului care a declarat alibi; Scopul audierii de a obtine informatii certe si amanuntide despre locul unde se afla persoana in momentul comiterii infractiunii. Intrebarile incluse in plan care necesita raspuns: De unde si cu ce scop si traseul sosirii in acest loc ? cind cu cine si in ce legatura, cu ce si la ce ora a parasit locul? Din ce motiv? Unde sa aflat concret persoana care a declarat alibi? Exista anumite adocumente care pot confirma deplasarea lui. Pe cine si in ce anturaj a vazut in acest loc? Cu cine a contactat?cu ce se ocupa persoana data cu care a vb in acel moment?pe fundalul caror conditii climaterice ? ce avenimente au avut loc in preajma acelui loc? Cine poate confirm ape linga martorii mijlociti despre aflarea lui in acest loc? Ce obiecte urme materiale eventual ramasa la locul verificat? Ce vestimentatie a avut suspectul? Ce obiecte avea cu sine si in ce era imbracat in momentul in care a parasit locul faptei? Planul verificat se realizeazam pe etape la inceput cu concursul serviciului operativ de investigatii se colecteaza informatii despre evenimentul declarat de persoana suspecta precum si despre acele circumstante care nu au fost nominalizate de infr. dar au avut loc in realitate. Aceste date se verifica prin efectuarea cercetarii la fata locului. Obtinerea si analiza infrormatiilor din surse mass-media de la organelle de drept, audierea martorilor care s-au aflat sau au trecut prin preajma acestui loc la momentul respective. Relevarea si analiza documentelor care confirma existent faptelor verificate, prezentarii spre recunoastere, confruntari dintre suspect si cu persoanele a caror declaratii nu coincid, verificarea declaratiilor la fata locului, efectuarea diverselor experimente, dispunerea iverselor expertize pentru a stabili falsul.

2.Demascarea si investigarea inscenarii. Prin inscenare (stimulare) a infractiunii se intelege crearea unai stari de fapt la locul infractiunii ce nu corespunde evenimentului real cea avut loc, precum si crearea artificiala a probelor pentru a ascunde adevarata natura a incidentului.

Sub introducerea etape a situa iei este n eleas modific rile scena a persoanelor n cauz , spre deosebire de natura infractiunii sau a mecanismului s u, precum i pe crearea artificial a probelor pentru a ascunde adevarata natura a incidentulu Scopul simularii care se identifica in majoritatea cazurilor: a. Tendinta(dorinta) persoanei interesate de a prezenta infractiunea comisa ca un evenimen cu character necriminal, ex: omor ca accident, sau sinucidere. b. Camuflarea (tainuirea, disimularea) motivului si scopului adevarat il prezinta spre ex:ca omor din imprudent;