Sunteți pe pagina 1din 8

NAFTA CUPRINS I. NAFTA Necesitate, evolutie, rol 1.1. Acordul Nord-American de Comert Liber 1.2.

. NAFTA Proces dinamic si contradictoriu 1.3. Structura institutionala a NAFTA 1.4. Continutul si prevederile comerciale ale Acordului 1.5. Oportunitatea aparitiei NAFTA 1.6 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UE 1.7 Concluzii 1.8 NAFTA intre sperante si realitati. I. NAFTA necesitate, evolutie, rol Extinderea procesului de regionalizare la scara planetara prin aparitia unor noi grupari de cooperare si integrare economica, a determinat tarile dezvoltate din America de Nord sa se gandeasca si ele la o forma de asociere care sa le reprezinte mai bine interesele si sa le acopere de risc in relatiile cu celelalte state ale lumii, aflate si ele in astfel de raporturi. Idea crearii unei zone de liber schimb intre SUA si Canada e veche de peste 100 de ani. Cu toate acestea, cu exceptia unei perioade scurte de comert liber in secolul XIX, din 1854 pana in 1866, pana in 1988 nu au existat alte preocupari serioase cu privire la acest aspect. In 1989 s-a stabilit un Acord de creare a Zonei de Liber Schimb Canada SUA, la initiativa Canadei, care sa amplificat in iunie 1991 cu aderarea Mexicului formand NAFTA (Asociatia Nord-Americana a Comertului Liber). NAFTA este o urmare moderna si fireasca a credintei nestramutate in forta comertului si investitiilor libere, avand mai multi predecesori celebri (Autopact si FTA). * Prin acest Acord s-a urmarit crearea unei puternice aliante economice, cu un potential urias de utilizare a fortei de munca in conditii de inalta productivitate si randament si care sa determine cresterea nivelului de trai si careia sa i se alature in viitor si alte state astfel incat sa genereze efecte deosebite asupra relatiilor economice cu alte tari sau grupari regionale. Scopul initial al realizarii unei grupari de integrare a fost acela de a crea o zona de liber schimb, ca o alternativa la cea vest-europeana, pentru a contrabalansa evolutia acesteia. Deci, initiativa de creare a NAFTA este raspunsul apararii americane in fata puterii economice atinse de Uniunea Europeana, datorita adancirii procesului de integrare. NAFTA a aparut ca o reactie de nemultumire, in special din partea SUA, fata de procesul de liberalizare comerciala promovat de GATT, ca o consecinta a efectelor intarziate si a lipsei de rezultate concrete in unele domenii (servicii, dreptul de proprietate, agricultura, investitii). SUA, sustinator inflacarat al multilateralismului si clauzei natiunii celei mai favorizate, au ajuns la concluzia ca actiunile regionale pot oferi progrese mult mai mari comparativ cu negocierile multilaterale. 1.1. Acordul Nord - American de Comert Liber

Acordul privind formarea organizatiei internationale N.A.F.T.A. (North American Free Trade Agreement) a fost semnat la 17 decembrie 1992 intre S.U.A., Canada si Mexic. Dupa ce a fost ratificat de parlamentele celor 3 tari in noiembrie 1993, Tratatul a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1994. NAFTA acopera o piata de 375 milioane de consumatori si 6 trilioane de $, cu perspectiva extinderii si mai spre sudul continentului american, o suprafata de 21,3 milioane km din Alaska si Yucon pana in peninsula Yucatan. Aceasta grupare de integrare orienteaza procesul de regionalizare pe axa Nord Sud, respectiv tari dezvoltate tari in curs de dezvoltare. Acest Acord este un conglomerat eterogen de state, inegale ca putere economica, potential si oferta. * Inca din faza negocierilor, NAFTA s-a bazat pe indelungatele relatii comerciale dintre SUA si Canada, respectiv SUA si Mexic. Negocierile privind incheierea Tratatului au mers in paralel si in aceeasi directie cu cele din cadrul Rundei Uruguay a GATT. Concordanta temporala dintre cele doua acorduri este simbolica si subliniaza procesul simultan al celor doua tendinte ale comertului international: regionalismul la scara zonala si multilateralismul la scara planetara. Obiectivele acestui Acord sunt urmatoarele: Eliminarea barierelor comerciale Promovarea conditiilor pentru concurenta loiala Cresterea oportunitatilor investitionale si a capacitatii de export Protejarea corespunzatoare a drepturilor de proprietate intelectuala Stabilirea procedurilor adecvate pentru aplicarea tratamentului si solutionarea conflictelor Stimularea cooperarii trilaterale, regionale si multilaterale. 1.2. NAFTA Proces dinamic si contradictoriu La aparitia sa, NAFTA a avut mai multe semnificatii: A reprezentat schimbarea politicii SUA in directia regionalizarii, in pofida vechilor ei conceptii despre multilateralitate

Este o grupare economica integrationista intre superputerea economica a lumii cu venituri pe locuitor foarte mari SUA si doua tari cu un potential diferit Canada o tara dezvoltata, dar cu un potential economic mai mic si Mexic - o tara cu economie in dezvoltare cu diferente economice majore comparativ cu celelalte doua state.

Datorita alaturarii a doua tari cu un venit pe cap de locuitor foarte ridicat uneia cu un venit substantial mai scazut, unul dintre scopuri a fost deplasarea axei de dezvoltare economica spre S. Aceasta zona reuneste economii cu stadii de dezvoltare diferite, cu noi perspective in comertul regional international. * Domeniile vizate de NAFTA sunt urmatoarele:

comertul cu bunuri materiale comertul cu servicii investitiile directe de capital-liberalizare regulile de concurenta aspecte privitoare la protectia mediului.

Obiectivul major al NAFTA il constituie stabilirea unei zone de comert liber intre membrii sai prin: promovarea competitiei loiale cresterea oportunitatilor de investitii in teritoriul partilor recunoasterea si protejarea eficienta a dreptului de proprietate pe teritoriul fiecarei tari semnatare cunoasterea procedurilor eficace pentru aplicarea reglementarilor Tratatului si solutionarea eventualelor controverse stabilirea strategiei pentru dezvoltarea cooperarii trilaterale si multilaterale, in perspectiva aderarii la Tratat si a altor tari din regiune.

1.3. Structura institutionala a NAFTA Cele apte instituii (conduse de reprezentani ai tuturor celor trei ri membre) pe care se bazeaz NAFTA sunt: 1. Comisia pentru Liberul Schimb (Free Trade Comission) 2. Comitetele NAFTA i grupurile de lucru 3. Secretariatul NAFTA 4. Comisia pentru Cooperare n Domeniul Muncii 5. Comisia pentru Cooperare n Domeniul Mediului nconjurtor (CEC) 6. Banca Nord-American de Dezvoltare (NADB) 7. Comisia pentru cooperare cu statele vecine n domeniul mediului nconjurtor (BECC) Continutul Acordului se prezinta sub forma unui document final structurat in 8 parti (capitole), dupa cum urmeaza: Partea I: Dispozitii generale; Partea II a: Comertul cu produse; Partea III a: Obstacole si tehnici comerciale; Partea IV a: Piete publice; Partea V a: Investitii, servicii si probleme conexe; Partea VI a: Proprietatea intelectuala; Partea VII a: Dispozitii administrative si institutionale; Partea VIII a: Alte dispozitii. Prevederile documentului se refera la 7 domenii importante de activitate: accesul pe piete, reguli de origine, reglementari comerciale, comertul cu servicii, investitii, reguli pentru asigurarea proprietatii intelectuale si solutionarea controverselor. In cele 22 de capitole si 9 anexe, Tratatul de Comert Liber reglementeaza derularea tranzactiilor comerciale dintre SUA, Canada si Mexic, in perspectiva eliminarii barierelor tarifare si netarifare.

1.4. Continutul si prevederile comerciale ale NAFTA Scopul acestui acord este liberalizarea in 10 ani a comertului cu produse si servicii, prin eliminarea barierelor tarifare si netarifare intre parti si liberalizarea investitiilor intra-zonale. Potrivit prevederilor Tratatului, taxele vamale vor fi eliminate in termen de 5 ani pentru majoritatea produselor industriale, in 10 ani pentru servicii si unele produse specifice si de 15 ani pentru o categorie de produse sensibile, cum sunt cele agricole si textile. NAFTA asigura reducerea sau suspendarea taxelor vamale intre tarile membre, dar fiecare dintre acestea mentine o politica diferentiata, un tarif vamal si masuri protectioniste si restrictive in relatiile cu tertii. Pentru Mexic, agricultura a reprezentat un domeniul sensibil si de aceea a fost negociat un acord separat cu SUA si un altul cu Canada. Marfurile de import provenite din celelalte doua natiuni vor avea acelasi regim ca si bunurile nationale. * Potrivit prevederilor Tratatului, taxele vamale vor fi eliminate in termen de 5 ani pentru majoritatea produselor industriale, in 10 ani pentru servicii, si unele produse specifice si de 15 ani pentru o categorie de produse denumite sensibile, inclusiv textile si agricole. Fiecare membru va excepta unele activitati de la aplicarea acestui acord. Canadienii vor excepta domeniul publicatiilor prin controlul proprietatii. SUA a cerut ca miscarea libera a persoanelor, cu exceptia profesionistilor si managerilor sa nu fie permisa, pentru ca se temea sa nu fie coplesita de saracii din Mexic. Guvernul mexican isi rezerva dreptul de a controla sistemul de cai ferate, electricitatea, petrochimia de baza si industria petroliera. Impactul creari NAFTA a fost mai important pentru Mexic decat pentru SUA, pentru ca a dus la crearea de noi locuri de munca. Aici productia industriala nu s-a bazat pe tehnologii foarte performante si a oferit o mare oportunitate pentru companiile straine, in relatia productivitate - cost de productie. Scopul tarilor participante este sa promoveze: perfectionarea structurilor economice ale tarilor participante cresterea economica prin expansiunea comertului si a oportunitatilor investitionale, cresterea competitivitatii internationale cu respectarea asigurarii si conservarii protectiei mediului, dezvoltarea economica sustinuta, protejarea, dezvoltarea si respectarea drepturilor fortei de munca, consolidarea relatiilor privilegiate de prietenie si cooperare intre tarile membre si promovarea dezvoltarii durabile sa contribuie la progresul si dezvoltarea armonioasa a comertului mondial precum si extinderea cooperarii internationale crearea unei piete mai vaste si mai sigura pentru produsele si serviciile realizate pe teritoriile statelor membre reducerea incidentelor / distorsiunilor comerciale stabilirea unor reglementari clare si mutual avantajoase a schimburilor comerciale asigurarea unui mediu comercial previzibil si favorabil investitiilor stimularea competitivitatii intreprinderilor proprii pe piata internationala favorizeze creativitatea si inovatia si de a promova comertul cu produse si servicii care fac obiectul dreprtului de proprietate intelectuala crearea unor noi posibilitati de angajare si imbunanatire a conditiilor de munca precum si a calitatii vietii, pe teritoriile statelor membre

Printre efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA sunt urmatoarele: consolidarea stabilitatii economice in regiune sporirea considerabila a fluxurilor comerciale si de capital intre statele semnatare asigurarea conditiilor pentru mentinerea capacitatii concurentiale a firmelor americane si canadiene in competitie cu cele europene, asiatice prin folosirea mainii de lucru ieftine mexicane cresterea globala a productiei in regiune si sporirea numarului locurilor de munca, indeosebi in Mexic dezvoltarea tehnologica a Mexicului si sporirea capacitatii sale de a atrage investitii straine directe, atat de pe pietele SUA si Canadei, cat si, in general, de pe pietele internationale potentarea rolului politic al Canadei pe plan regional si a capacitatii sale de a consolida statutul de stat federal sporirea considerabila a capacitatii concurentiale a Mexicului. 1.5. Oportunitatea aparitiei NAFTA Accesul tot mai liber la piata, stabilirea unor reguli explicite asupra comertului si investitiilor straine directe, au facut din NAFTA o regiune foarte atractiva pentru membrii sai dar si pentru companiile multinationale din afara zonei. Cei care vor avea de castigat de pe urma crearii NAFTA vor fi cei care beneficiaza de tehnologie si capital, si bineinteles consumatorii. Inca de la creare NAFTA a avut un impact semnificativ. Criterii de aderare: disciplina bugetara, stabilitatea preturilor, datoria externa, stabilitatea monedei, politici liberale, stabilitatea veniturilor obtinute din taxe vamale, democratie functionala. In vederea crearii unei zone de comert liber s-a pus accent pe inlaturarea progresiva a taxelor vamale si a barierelor netarifare in calea comertului cu marfuri intre tarile membre. Sectoarele cele mai afectate de intrarea in vigoare a Tratatului sunt, in special, cele aferente produselor pentru care au fost eliminate tarifele vamale intre tarile semnatare, in conditiile mentinerii de taxe vamale ridicate fata de terti (industria de textile, automobile, masini-unelte, produse agricole). * In primii ani de functionare, efectele NAFTA au fost vizibile: comertul intre cei trei membri a inregistrat o evolutie dinamica. Chiar daca la inceput obiectivele propuse nu au condus la rezultatele asteptata, prin declansarea crizei monetare din Mexic, incetinirea cresterii economice prin declinul comertului intre state si evolutia alarmanta a somajului in Canada, precum si alte evolutii contradictorii au adus numeroase critici la adresa NAFTA, care a fost considerata de unii opozanti la ideea liberalizarii, cauza tuturor evenimentelor economice negative. Chiar si in aceste situatii economice, o analiza detaliata si obiectiva a evenimentelor amintite arata si demonstreaza ca NAFTA nu a constituit o cauza a declinului economic in regiune, ci o solutie a revigorarii cresterii economice, ca fluxurile comerciale au crescut mai repede la produsele aflate sub incidenta aranjamentelor de liber schimb, factorul esential al relansarii economiei Mexicului. Dar succesele ulterioare ale NAFTA au domolit spiritele si au demonstrat ca instituirea sa nu a constituit o greseala. In fiecare zi, volumul schimburilor trilaterale dintre tarile Acordului se ridica la aproape 1,7 miliarde USD. Cu prilejul Summit-ului de la Miami din decembrie 1994 s-a hotarat crearea unei zone de liber schimb care sa cuprinda cele doua continente (870 de milioane de locuitori) pana in anul 2005, cu numele de Zona de Comert Liber a Americilor Free Trade Areas of the Americas sau FTAA, dar de atunci progresele inregistrate au fost foarte discrete.

. 1.6. Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA Cele mai multe comparatii ale zonei de liber schimb de pe continentul american se fac cu Uniunea Europeana. Experienta europeana a fost una de lunga durata si deliberata, oferind fiecarui membru timpul necesar adoptarii unui set de modificari inainte de a trece la urmatorul.
o

In cadrul acordului NAFTA lipsesc fondurile pentru mecanismele compensatorii, care in Europa exista pentru a construi infrastructura necesara in tarile membre cel mai putin dezvoltate.
o

Dar cea mai mare este diferenta politica, deoarece natiunile trebuie sa fie niste democratii stabile inainte de a intra in comunitatea europeana si piata comuna europeana este un pas intermediar catre unitatea politica.
o

NAFTA nu dispune de organe executive cu actiune permanenta, deoarece s-a dorit diminuarea pana la limita minima a dimensiunii politice a procesului
o

Statele NAFTA nu au o pozitie nu au o pozitie comuna fata de terti in domeniul taxelor vamale, si isi mentin independenta propriilor lor economii nationale.
o

NAFTA este o zona in care nu s-a pus problema liberei circulatii a factorilor de productie prin crearea unei piete comune; daca produsele si capitalul pot circula fara restrictii, in ceea ce priveste forta de munca, Acordul nu face astfel de referiri
o

Cele doua mari puteri, Canada si SUA, nu promoveaza ideea liberei circulatii a persoanelor, deoarece forta de munca mai putin calificata din Mexic este mult mai ieftina si ar putea ameninta stabilitatea multor locuri de munca ale populatiei indigene, cu atat mai mult cu cat numeroase persoane atentioneaza asupra costurilor sociale exorbitante generate de fuga capitalurilor in Mexic care afecteaza si asa o buna parte din locurile de munca americane In prezent piata UE absoarbe peste 20% din exporturile SUA, si detine o proportie de 17% din importul total al SUA. Constatari: NAFTA este un acord de liber schimb de mare anvergura Este un model de cooperare de tip interguvernamental, fara a avea organisme supranationale Nu are obiective de natura politica

1.7 CONCLUZII NAFTA este un acord de liber schimb de mare anvergura, fiind un model de cooperare de tip guvernamental, fara a dispune de organisme supranationale

Tratatul nu are obiective de natura politica

Prin acest acord s-a urmarit instaurarea unei puternice aliante economice, cu un urias potential de utilizare a fortei de munca si de crestere a nivelului de trai, caruia este posibil sa i se alature in viitor si alte tari din Occident si care va avea efecte deosebite asupra relatiilor cu alte state industrializate Promovarea tendintelor liberale de comert in toata America Latina Prin crearea NAFTA, statele membre si-au largit posibilitatile de desfacere a produselor si si-au imbunatatit competitivitatea propriilor produse, ca urmare a deplasarii productiei spre zonele geografice care ofera forta de munca mai ieftina si bine calificata

NAFTA va permite SUA atragerea unui volum tot mai mare de capital si know-how japonez in emisfera occidentala.

Multe state au incheiat acorduri bilaterale sau multilaterale pentru reducerea treptata a taxelor vamale; ele pregatesc terenul pentru un proiect foarte ambitios: crearea unei zone de liber schimb care sa includa toate statele americane; multe tari in dezvoltare sprijina aceasta idee, observand avantajele obtinute de Mexic in relatiile cu SUA Efectul crearii NAFTA va avea implicatii deosebite, atat asupra relatiilor economice cat si asupra relatiilor politice si sociale ale tarilor Americii de Nord; ea va produce in acelasi timp modificarea raportului de forte fata de tarile UE si Japonia si va determina crearea unei zone cu potential comercial greu de imaginat.

Tarile membre din aceste puteri regionale desfasoara schimburi comerciale si cu tari din afara regiunii, comertul intraregional crescand astfel mai rapid decat comertul intraregional.

Nafta, UE si Asia de Est domina in prezent economia lumii, cuprinzand 80% din productia si comertul mondial.

1.8 NAFTA intre sperante si realitati Crearea zonelor de liber schimb implica fara dubii si sacrificii mari din partea membrilor. Consecintele ar putea fi dureroase: unele sectoare economice care nu sunt competitive in plan global ar putea fi eliminate; multe locuri de munca ar putea fi reduse, iar pentru unele societati ar putea exista riscul falimentarii datorita deplasarii resurselor economice spre zone care ofera avantaje comparative mai mari.

Sustinatorii cei mai infocati ai constituirii NAFTA au fost corporatiile transnationale care sunt pregatite cel mai bine sa faca fata oricarei concurente, pentru ca si-ar putea extinde afacerile extrem de usor in tarile membre. ncheierea acestui acord demonstreaza nca o data tendintele existente n prezent pe plan international de regrupare a tarilor n blocuri economice regionale.

* In urma evaluarilor realizate, s-a constatat ca NAFTA a fost un mare succes pentru toate partile implicate, reflectat in principal prin beneficiile obtinute in urma punerii in aplicare a politicilor de liberalizare a schimburilor economice, care au condus la cresterea bogatiei si competitivitatii in regiune, precum si la avatnajele comparative pentru consumatori, angajati si intreprinderi. Fiecare dintre statele membre a avut motive bine intemeiate pentru crearea unei regiuni de integrare, care sa le promoveze interesele de grup atat in interiorul gruparii, cat si in relatiile cu ceilalti parteneri. Efectele creerii NAFTA au implicatii deosebite atat asupra relatiilor economice cat si asupra celor politice si sociale ale tarilor nord-americane. Pe plan mondial, ele vor genera in acelasi timp modificarea raportului de forte dintre statele UE si Asiei de Sud-Est (in special al Japoniei) si vor conduce la constituirea unei zone cu un potential comercial greu de imaginat pana acum. Bibliografie: 1) Integrare si regionalism pe continentul american. Lect.univ.dr. Anca Gabriela ILIE. Curs in format digital - Biblioteca ASE Bucuresti www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=191&idb 2) Integrare economica europeana. Maria Barsan idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariaBarsan/cap5.html - 48k 3) ro.wikipedia.org/wiki/NAFTA 4) www.nafta.org 5) Noi actori mondiali www.e-scoala.ro/euro/noiactori.html.