Cresterea ovinelor

vezi alte articole din domeniul Animale Autor: Anton

Adauga articol

Cresterea ovinelor Cresterea oilor n tara noastra are traditie de secole. Aceasta specie valorifica cel mai bine pasunile si fnetele, din care o buna parte se afla n zona de munte. Acesta este motivul alaturi de productia diversificata, care face din cresterea ovinelor o ramura foarte importanta a zootehniei, avnd o traditie att de veche. Pregatirea oilor si berbecilor pentru monta La oi pregatirea pentru monta are n vedere aducerea oilor ntr-o satre buna de ntretinere. n furajarea oilor se folosesc fnuri, grosiere, suculente, masa verde, n functie de sezon. Se asigura sare bulgari pentru lins si apa la discretie. La oi se recomanda ntarcarea cu minimum 3-4 saptamni nainte de monta pentru a se putea reface si a fi aduse n conditii optime de reproductie. Pentru o furajare adecvata se asigura starea de ntretinere corespunzatoare executarii montei si pastrarii gestatiei viitoare. Berbecii de reproductie se vor folosi prin rotatie asigurndu-se dupa 4 zile de activitate, 4 zile de repaus. Oile depistate pentru monta (sau nsamntate artificial) se pasuneaza separat n ziua montei pe parcele n apropierea stnei, gospodariei sau fermei. n perioada montei pasunatul se face numai pe racoare, dimineata ct mai devreme si seara trziu. Pentru monta naturala se repartizeaza 20-30 oi pentru un berbec tnar si 30-40 oi penjtru un berbec adult. Gestatia la ovine Gestatia la oaie dureaza 150 de zile, cu variatii de la 140-160 de zile. n prima luna de gestatie se va pastra acelasi regim de ngrijire si hranire din perioada de monta, pentru prevenirea avorturilor, foarte frecvente n aceasta perioada. n luna a 2-a si a 3-a de gestatie, nivelul de furajare poate fi mai mic cu cca. 30% fata de cel aplicat n perioada de pregatire pentru monta si de monta. Pentru o oaie de 50 kg greutate corporala, cu o productie de 4 kg lna : * Vara - 10 kg masa verde, n cazul unor pasuni mai slabe se administreaza un supliment de 0 - 5 kg concentrate; * Iarna - 1,4 kg fn, 1,5 kg grosiere, 2,5 kg suculente cu adaos de concentrate n perioada de pregatire pentru monta si gestatie (300-500 g/cap/zi). n perioada a 2-a de gestatie (lunile 4-5) se vor asigura conditii deosebite de ngrijire si furajare, data fiind cresterea si dezvoltarea fatului. Oile vor fi supravegheate permanent n perioada de gestatie; este interzisa nghesuirea lor la intrarea si iesirea din adaposturi sau padocuri, furajele vor fi de cea mai buna calitate, nemucegaite, apa nu va

fi rece pentru a se evita avorturile. Cu doua saptamni nainte de fatare se scot din furajare furajele nsilozate (murate). Fatarea la ovine Cu 2-3 saptamni nainte de fatare oile se \"codinesc\" prin tunderea lnii din jurul ugerului, de pe coada si din jurul cozii, pentru asigurarea igienei suptului si mulsului. Se pregatesc adaposturile pentru fatare realiznd un compartiment pentru oi gestante, o maternitate si un compartiment pentru mieii \"zburati\" (de la 0 - 30 zile). n maternitate se vor amenaja boxe individuale de fatare, cu dimensiunile de 1,20 m/0,6-0,8 m. Compartimentul de ntretinere a oilor fatate cu miei \"zburati\" se amenajeaza n boxe comune, asigurnd pentru fiecare oaie cu mielul respectiv, o suprafata de 1,6 mp. ngrijirea mieilor sugari n momentul fatarii se intervine pentru curatirea mucozitatilor de pe nari si bot, se taie ombilicul la 4-5 cm de abdomen si se tamponeaza cu tinctura de iod. Se ajuta apoi mieii sa suga obligatoriu n primele 3-4 ore de la fatare. Mielul se lasa sa fie lins de mama timp de o jumatate de ora. Dupa vrsta de 8-10 zile mieilor li se administreaza n locuri special amenajate furaje concentrate (combinate) si fn de lucerna de cea mai buna calitate. n cazul mieilor orfani sau gemeni n cazul n care oaia a murit sau nu are lapte, crescatorii vor apleca mieii la doici, fatate aproximativ n acelasi timp sau la date ct mai apropiate ori vor recurge la alaptartea artificiala cu lapte de vaca. Perioada de miel crud dureaza de la 0-7 zile, cea de miel mijlociu de la 7-30 zile, iar cea de miel zburat de la 30-65 zile. ntarcarea mieilor Se face n functie de rasa, vrsta si greutate corporala si destinatia pe care o primesc mieii (pentru prasila sau ngrasare). Se recomanda ca ntarcarea mieilor sa se faca treptat timp de 4-5 zile; mieii se vor tine izolati de mame peste noapte, iar dimineata oile se mulg. n zilele urmatoare mieii se lasa cu mamele cteva ore n timpul zilei,dar oile se mulg seara, n felul acesta se diminueaza stresul de ntarcare. Cnd ntarcarea mieilor se face brusc, mieii prezinta o stare de indispozitie, slabesc si uneori se pot mbolnavi.

Norme de crestere a tineretului ovin n ce priveste furajarea pentru un miel de 65 de zile, la ntarcare avnd o greutate medie de 15-17 kg, prevazndu-se a nregistra un spor de 170 g/zi, se recomanda tinnd seama de sezon, urmatoarele cantitati de furaje zilnice : * Vara - 2 kg masa verde, 80 g nutret combinat si 2 g sare;

* Iarna - 0,5 kg fn, 80 g nutret combinat, 2 g sare si apa 0,5 l (apa e bine sa fie la discretie). Pentru tineretul de reproductie (3-18 luni) la grupa de greutate 20-45 kg este necesara cantitatea de 6,5 kg masa verde vara sau 1 kg fn 0,5 kg grosiere, 2 kg suculente si 80 g furaj concentrat pe timp de iarna. La aceasta se adauga 5 g sare/zi, indiferent de sezon , care ca si apa, este bine sa fie asigurata la discretie, adica se vor asigura bulgari de sare pentru lins. ngrasarea ovinelor n fermele mari, specializate pentru ngrasare se practica ngrasarea intensiva pe gratar fara scoatere la pasunat, folosind furaje fibroase, grosiere si concentrate. Mieii (n general masculii) se introduc la ngrasare la greutatea de 12-14 kg/cap, prevazndu-se un spor de 250 g/zi, asigurndu-se n final greutatea de 45 kg, dupa o perioada de 100110 zile, cu un consum de furaje de 4,3 UN/kg spor. nainte de livrare pentru carne tineretul ngrasat se tunde, obtinndu-se n medie 1-1,5 kg lna/cap. n cazul n care ngrasarea se face n mod traditional , ntr-o prima etapa berbecutii supusi ngrasarii se mentin pe pasune circa 90 zile, asigurnd 7-8 kg/zi masa verde de cea mai buna calitate, iar ntr-o a doua etapa se face finisarea, n timp de 50 de zile, perioada n care se exclude pasunatul; animalele se mentin la grajd si se furajeaza cu : 1 kg fn, 1 kg grosiere, 2-4 kg suculente si siloz/zi, asigurnd pe ntrega perioada de 50 zile 4-5 kg concentrat P.V.M. Sarea si apa se asigura la discretie prin bulgari de sare pentru lins si apa curata la jgheaburi. Pentru ngrasarea oilor se foloseste acelasi sistem industrial asigurnd necesarul de furaj n functie de greutatea animalelor, iar n sistemul traditional, n gospodaria familiala se asigura zilnic 3 - 3,5 kg fn si 0,2-0,3 kg nutret concentrat/cap/zi. n cazul ngrasarii pe pasune, aceasta trebuie sa asigure minimum 810 kg masa verde/cap/zi. Hranirea si ngrijirea ovinelor adulte n gospodariile crescatorilor oile n timpul iernii se cresc n ngeneral n adaposturi speciale, cu exceptia unei parti de crescatori n anumite zone ale tarii care practica transhumanta, cu o traditie foarte veche pierduta n negura vremii. Marimea turmelor se stabileste n functie de suprafata pasunilor si de cantitatea de masa verde ce se obtine pe aceste pasuni. n conditiile tarii noastre oile se pot pasuna 6-7 luni/an. Oile care se urca pe pasunile alpine pot pasuna circa 2-3 luni. Trecerea de la perioada de stabulatie la consumul de furaje verzi prin pasunat se face treptat, de la 1-2 ore n prima zi, pna la pasunarea si furajarea exclusiva pe pasune, cu masa verde, dupa circa 12 zile de la iesirea din stabulatie. Pasunatul este bine sa se faca dupa ce se usuca roua, sa fie facut rational, pe parcele; numarul de oi pe o parcela se stabileste n functie de suprafata si productia de masa verde asigurata. Oile nu se tin mai mult de 5-6 zile pe o parcela, care se lasa apoi libera circa 20 zile pentru regenerare si se poate refolosi cnd iarba ajunge la minimum 8-10 cm.