Sunteți pe pagina 1din 50

REALITATI HIPNOTICE Inductia in hipnoza clinica si forme de sugestie indirecta de Milton H. Erickson Ernest L. Rossi Sheila I.

Rossi 1976, IRVINGTON PUBLISHERS, INC., NEW YORK Cuvant inainte de Andre M. Weitzenhoffer
Traducere: Oana Maria Popescu, Alexandra Liliana Ghidirmic

Cinci Invatarea transei prin asociere


In aceasta sedinta Erickson foloseste un subiect mai avansat, d-na L., pentru a demonstra raspunsul hipnotic, astfel incat dr.S sa poata invata prin asociere. Erickson incepe cu o surpriza: ii cere dr.S sa induca prima transa hipnotica unei alte persoane. Ea face acest lucru cu surprindere si intr-un mod original, utilizand totusi principiile de baza ale inductiei hipnotice. Semnificatia acestei surprize a fost accea ca a impiedicat-o pe dr. S sa repete dinainte; a fortat-o sa se bazeze pe intuitie si invatarea inconstienta pe care a achizitionat-o pana acum in propriile experiente cu transa hipnotica. Erickson a incurajat-o sa foloseasca mai degraba cunostintele experientiale decat cele intelectuale. In aceasta sedinta Erickson se intoarce la tema invatarii inconstiente ca si chestiune de baza in transa hipnotica. El comenteaza ca dr. S inca nu are deplina incredere in mintea sa inconstienta pentru a invata tot ceea ce este necesar. Constienta nu este necesara pentru invatare. Intr-adevar, Erickson prefera ca invatarea sa aiba loc fara intreventia partinitoare a constientului. In psihologia experimentala a fost demonstrat faptul ca invatarea poate avea loc intr-adevar fara constienta (asa-numita invatare latenta). Asemenea invatare fara implicarea

constientului este modalitatea preferata de Erickson pentru a lucra cu pacientii aflati in transa. Erickson a comentat asupra faptului ca mult din ceea ce trece drept hipnoza in literatura experimentala, au fost inductii scurte, cu durata de cateva minute, urmate de sugestii standard (care nu iau in considerare sau nu utilizeaza diferentele individuale dintre pacienti), fiind de fapt un amestec in care pacientul foloseste voit constientul si invatarea inconstienta. A te baza pe volitia constienta si directionare este indicatorul ca subiectul nu este bine hipnotizat. Asemenea subiecti vor atinge o limita pana la care pot avea experiente ale fenomenelor hipnotice adevarate deoarce setul constient si limitarile invatate interfera cu functionarea eficienta a mecanismelor inconstiente. L: Aceasta este prima ocazie cu care Erickson este capabil sa observe munca cu hipnoza ca si operator. Si incepe cu adresarea sugestiilor sale catre subiect. O inductie reusita S: Inchide ochii, relaxeaza-te si imagineaza-te intr-un loc din fantezie care ti-a placut foarte mult. (Pauza) Fie langa un lac, sau un rau, sau un loc care-ti place. (Pauza) Reusesti sa fii din ce in ce mai relaxata. Respira adanc si relaxeaza-te. [Subiectul respira profund in acest moment.] Si vei gasi aceasta lume care iti va placea foarte mult. Incepi sa te simti din ce in ce mai confortabil. (Pauza) E: Imagineaza-te intr-un loc din fantezie, face ca acest lucru sa fie foarte personal. Fie pe marginea unui lac, fie a unui riu, introduce acum realitatea. Ea devine realitatea pacientului cand adauga orice loc iti place. Respira adanc, este o sugestie facuta in siguranta, pentru ca pacientul trebuie sa respire. R: Da, asa ca S nu isi asuma nici un risc, cerand dnei. L sa faca ceea ce face oricum in mod natural.

E:Si poti adauga orice adjectiv doresti; in acest caz o respiratie adanca. Adjectivul adanceste o sugestie facilitata de asocierea cu un raspuns inevitabil: pacientul va trebui sa respire. R: Asa ca aceasta a fost o excelenta progresie a sugestiilor utilizate aici de S: E: Dat fiind ceea ce se intampla mai inainte, de ce nu i-ar place aceasta lume foarte mult? Nu-i spui sa-i placa, ci doar subliniezi un fapt evident; subiectul nu se supune ca un automat. Ea va fi pur si simplu de acord ca intr-adevar ii place acest loc si simte ca S o respecta. R: Asa ca din nou S se descurca foarte bine aici. Ea initiaza o experienta a relaxarii si confortului intr-un loc care ii place dnei. L. Atunci o anunta pe doamna L: si vei gasi aceasta lume care iti va placea foarte mult. Aceasta este de fapt o tautologie hipnotica: S stabileste o experienta placuta si apoi spune ca este o experienta placuta. Dna. L, scufundata in experienta, oricum nu recunoaste tautologia; pur si simplu ea se simte confortabil si respectata fiindca pare ca S descrie corect experienta ei interioara. Implicatia si sugestia indirecta Bine. Sa incercam cateva semnale, bine? Lasa ca acesta sa fie degetul da. [S atinge usor degetul aratator drept al dnei. L. )si cand te simti foarte confortabil si in pace, te poti concentra asupra lui da. (Pauza) Si poti observa cum acest deget se ridica usor In regula, acum poti face asta Te poti concentra asupra lui da. ( pauza in timp ce degetul dnei. L leviteaza) Este foarte bine asa. E: Te poti concentra este o declaratie legata de fapte, nu este un ordin. Daca spun poti, asta implica poti face asta sau altceva. Nu este un ordin direct. Este un mod inofensiv de directionare. R: Deci indiferent daca S isi da seama de asta sau nu, ea a invatat ceva in munca ei hipnotica cu tine: a invatat sa utilizeze implicatia si sugestia indirecta Instructiunile indirecte 3

Si acum vei gasi ca ori de cate ori vei dori sa petreci cateva minute doar cu tine insati, relaxata, simtindu-te foarte confortabil si linistita, atunci te poti intoarce la acest sentiment, te poti plasa oricand in aceasta lume, oricand doresti. Exista intr-adevar momente cand ai nevoie de acest sentiment de liniste. (Pauza) In regula, acum oricand vei dori poti sa te intorci si sa ni te alaturi. Respira profund, intinde-te. ( Dna. L se trezeste, se intinde, isi reorienteaza corpul. In urmatoarele 5 minute este purtata o conversatie generala. Apoi Erickson incepe hipnotizarea dnei. L) E: Da. Momentele in care ai intr-adevar nevoie. Ce momente? Sigur ca vei avea niste amintiri legate de unele momente. Asa ca aceasta este o explorare de sine. Ea va explora, dar S nu i-a spus sa exploreze. R: Asa ca din nou S i-a transmis dnei. L in mod implicit si indirect sa faca o calatorie de explorare. E: De auto- explorare si totusi nu cu scopul de a gasi nume, etc, ci cu scopul de a gasi linistea. R: Se pare ca S a invatat ceva despre abordarile indirecte in ce priveste sugestia, din munca cu tine. Inductia Erickson prin recapitulare E: As vrea faci astazi ceea ce ai facut ieri. [Pauza. Copilul de 6 saptamani al dnei. L incepe sa planga foarte tare in fundal, dar dna. L nu-I acorda atentie) Poti sa numeri singura de la 1 la 20. Acum stii ca astazi se produce o schimbare si intri foarte adanc in transa, R: In aceasta simpla propozitie introductiva recapitulezi ceea ce s-a intamplat cu succes in sedintele hipnotice precedente, si in consecinta reactivezi acele asocieri care vor facilita munca hipnotica prezenta. De ce vorbesti despre schimbareaici?

E: Bebelusul care plangea aici nu a fost prezent aici cand am lucrat cu dna. L inainte. In consecinta ar trebui sa se schimbe astfel incat sa se acomodeze cu noi stimuli fara sa fie deranjata. R: Fara sa-i spui direct ca ai presupus ca-si va ignora bebelusul astazi. E: I-am acordat suficienta incredere pentru a sti ce vreau sa spun prin cuvantul schimbare. R: Daca i-ai fi spus direct Ignora plansul copilului, cu siguranta ca ea ar fi rezistat sugestiei. E: Ce femeie nu ar fi facut-o? Pierderea abilitatilor mai degraba decat comenzile directe Si ai invatat zilele trecute cum sa-ti pierzi abilitatea de a sta in picioare. Acum iti poti pierde abilitatea de a-ti tine mana dreapta pe coapsa. R: Nu ii dai comanda Nu vei putea sta in picioare! Doar subliniezi un comportament natural, deoarece cu totii ne putem pierde abilitatea de a sta in picioare intr-un moment sau altul. Este relativ usor sa pierzi o abilitate. In transa este mult mai usor sa nu faci ceva decat sa faci efortul de a face ceva. E: Da, cesta este unul din lucrurile pe care oamenii nu le stiu despre ei inisi. Ei nu stiu ca pot sa-si piarda abilitatea de a sta in picioare. Nu stiu ca isi pot pierde abilitatea de a vorbi. Si totusi asta se intampla tot timpul; sa ne gandim numai la remarcile de genul Stateam acolo ca un idiot , incapabil sa spun ceva in acea situatie. Nu stiam ce sa spun! Sugestiile ca si comportament inevitabil Fiindca indiferent ce faci, mana se va misca usor in sus, spre fata ta. ( Mana dnei. L incepe sa leviteze lin catre fata ei). Poti avea experienta de a fi singura numai cu o voce. Vocea mea. Si in curand nu vei mai sti daca ochii iti sunt inchisi sau deschisi. Nu ai nevoie sa stii. Si acum mana ta iti este lipita de fata. 5

(Pauza) Te poti intoare in Columbia. (Pauza) E: Reactia obisnuita a pacientului aici este Nu se va misca spre fata mea, dar va face ceva, si, indiferent ce face, va sfarsi prin a-si atinge fata. Exista o amenintare continua. De exemplu Incearca mai tare! Indiferent cat de mult incearca sa-si tina ochii deschisi, stii ca mai devreme sau mai tarziu ii va inchide. R: Aceasta este logica multor sugestii in timpul inductiei: Ceea ce spune operatorul este intotdeauna o concluzie. Subiectii nu-si dau seama ca rezistenta pe care o au este imposibila, si apoi atribuie acest esec in a rezista ca fiind cedare in fata puterii de sugestie a operatorului. E: Un alt exemplu ar fi Nu stii cand iti vei schimba ritmul respiatiei. R: Mai devreme sau mai tarziu toata lumea isi schimba ritmul respiratiei. In consecinta dezvolti de asemenea un set pentru schimbarecare este atat de important pentru terapie, si in acelasi timp potentezi constientul, spunand Nu stii. Cunostintele inconstiente As vrea sa inveti ca indiferent ce crede o persoana, indiferent de credintele tale, credintele inconstiente, cunostintele inconstiente, sunt singurele care conteaza. ( Pauza) Din copilarie si pana acum, ai achizitionat cunostinte, dar nu ai putut pastra toate aceste cunostinte in prim-planul mintii tale. ( Pauza) In dezvoltarea fiintei umane, invatarea in inconstient a devenit disponibila in orice moment in care ea a fost necesara. Cand ai nevoie sa te simti confortabil, te simti confortabil Cand ai nevoie de relaxare, o poti avea. R: Aici din nou subliniezi importanta inconstientului in detrimentul constientului. E: Da. R: Referindu-te la achizitia cunostintelor din copilarie si la potentiala disponibilitate a acestor cunostinte, faci efortul de a activa cai de asociere ale invatarii inconstiente si 6

cunostintelor care pot fi utilizate in a te descurca cu problemele curente. Asociezi strans aceasta sugestie cu cele obisnuite legate de confort si relaxare, care au avut succes in cazul lui S. Aceasta asociere cu una care a avut succes inainte tinde sa faciliteze noi sugestii. Hipersugestibilitatea ca artefact De multe ori in trecut ai putut auzi ceva ce ai uitat imediat. ( Pauza) Este o experienta obisnuita. Cand esti prezentata cuiva, dati mana si treci la urmatoaea persoana, intrebandu-te care este numele dnei. Jones, ( Pauza) in timp ce dai mana cu dna. Smith. Mintea ta are aceste cunostinte, si nici macar nu ai nevoie sa stii cale ai. ( Pauza) Pot trece luni de zile pana sa te intalnesti cu dna. Jones pe strada, si spontan ii rostesti numele. Nici macar nu ai nevoie sa stii cand sau unde v-ati intalnit, pentru ca atunci cand apare ocazia, inconstientul tau iti va furniza aceste cunostinte. R: Aici incepi sa pui in valoare mecanismele uitarii conducand-o pe cai de asociere in care uitarea este probabil sa apara. Acest lucru este foarte tipic pentru tine; rar dai sugestii directe. Intr-una din lucrarile tale ( 1932, Posibile efecte daunatoare ale hipnozei experimentale), chiar spui ca din experienta ta cu mii de transe hipesugestibilitatea nu a fost observata. Este posibil sa nu crezi ca hipersugestibilitatea este una din caracteristicile transei? Substitui eliminarea mecanismelor mentale si comportamentale naturale prin asocieri verbale si nonverbale, cu asa numitul fenomen al hipersugestibilitatii din transa. Hipersugestibilitatea este de fapt un artefact? E: Da. Este doar numita asa: hipersugestibilitate. R: Dar operatorul a reusit intr-adevar sa conduca pacientul spre anumite mecanisme mentale si comportamentale. Arta hipnozei este abilitatea prin care terapeutul reuseste sa evoce aceste mecanisme naturale pentru un scop terapeutic specific 7

De indata ce stii ca numai tu si vocea mea sunteti aici, mana ta drapta va cobori spre coapsa ( Pauza in timp ce mana ei incepe sa coboare) Aici este aici, si nimic mai mult. ( Pauza) Nici macar nu-ti stii numele. Si ai invatat cu mult timp in urma ca tu esti eu, si eu este totul. ( Pauza) As vrea sa numeri inapoi de la 20 la 1, si incepi numaratoarea chiar acum. R: Aceasta este o forma subtila de directiva in care nu-i spui sa faca nimic de fapt,dar presupui ca se va face ceva. A da un semnal cand lucrul a fost de fapt realizat pare sa aiba atat proprietati de motivare si reintarire a proprietatilor implicate de directiva. E: O paralela cu comportamentul obsinuit este atunci cand bei sau mananci ceva pana cand esti satisfacut. Stii cand mancatul sau bautul s-au terminat. R: Esti de acord ca directiva implicitaeste un nume bun pentru asta? E: Da. Eu nu-i spun sa ignore prezenta altora in camera. Nieni nu poate face asta. Dar ii poti limita constienta. Cu toii am avut o pregatire extensiva in limitarea constientei. R: ne putem limita constienta la o carte, un film, etc. de fapt acesta este un alt mod de a descrie concentrarea: mintea se concentreaza pe o arie limitata si omite orice altceva. Transa ca stare alterata/ modificata ( Dna. L deschide ochii dar nu isi reorienteaza corpul. Deci este inca in transa). Spune-ne care a fost experienta ta. ( Pauza) ( Copilul dnei. L continua sa planga foarte tare). L: Vorbeam si ne simteam foarte confortabil. 8

E: O auziti pe fiica dvs.? L: Da. E: Cum va simtiti in legatura cu asta? L: Confortabil. E: Va deranjeaza? L: Oarecum, dar nu vreau sa o ajut chiar acum. E: Este un sentiment ciudat, nu-i asa? L: Da. E: Este un lucru dragut de invatat pentru ca va va invata obiectivitatea, ceea ce va va permite sa faceti lucrurile potrivite in momentul potrivit din zi. Un pic de exercitiu din partea fiicei dvs. ii va face bine. R: Fiindca nu si-a reorientat corpul stim ca este inca in transa, desi si-a deschis ochii. E: Faptul ca inca se simte confortabil si nu vrea sa se deranjeze ca s-o ajute in acelasi moment pe fiica ei , de asemenea inseamna ca se afla in stare de transa. Exista ceva ce lipseste din constiinta ei de sine si din situatie. R: Aratandu-ne ca se afla intr-o stare alterata. E: O stare alterata, si ea stie asta! O persoana aflta in transa nu simte anumite lucuri care sunt adecvate. R: Asa ca asta ne ajuta sa intelegem transa ca stare alterata. E: Da. Declaratia ei verbala inseamna: Stiu ca ar trebui sa ma ingrijesc de copil, dar nam chef; nu am dispozitia de moment care sa conduca la efortul de a ma ocupa de ea. R: In transa se pierde motivatia proprietatilor stimulilor? E: Exista o limitare a ceea ce ar fi normal un comportament spotan. Intrebarile cu dubla legatura pentru ratificarea transei Tu crezi ca esti intr-adevar treaza, nu-i asa? L: Nu. E: Asa e, nu esti. (Pauza) R: Cu ceasta intrebare cu dubla egatura reafirmi faptul ca se afla in transa? E: Da. Dovedesc ca transa exista. 9

Halucinatiile vizuale negative Cine se afla aici? L: Tu te afli aici. E: Si mai cine? L: Nu stiu. E: Vocea fiicei tale se afla aici? L: Da E: Este un sunet placut, nu-i asa? L: Da. E: Cum te simti in legatura cu transa, avand ochii larg deschisi? L: Imi place mai mult, pentru ca asa stiu ce se intampla. E: Si ce se intampla? Te simti bine? L: Da. R: Raspunsul ei ca nu stie de fapt cine se mai afla acolo este o halucinatie vizuala negativa; ea nu este de fapt constienta ca S si I sunt asezati acolo, in raza campului ei vizual. Asa ca exista o limitare a functiei executive a ego-ului care este strans legata de lumea din afara. Nu se leaga de nimic altceva din lumea din afara, decat de terapeut. Asa ca aici ea si-a pierdut abilitatea de a fi constienta de prezenta noastra, asa cum i-ai sugerat de fapt mai inainte prin directiva implicata. Literalismul pentru evaluarea transei E: Ce fac eu? L: Vorbesti. E: Altceva? L: Te uiti la mine. E: Altceva? L: Nu. E: Si cum ma vezi? L: Cu ochii mei. E: Ce altceva vezi? 10

L: Acea carte. R: Literalismul acestor raspunsuri ( vorbesti, te uiti la mine, cu ochii mei) este o indicatie clasica a unei transe profunde. S-ar parea ca porti o conversatie obisnuita, dar de fapt faci o evaluare atenta a starii ei mintale. Intrebarile ca sugestii E: Poti privi fara sa vezi? L: Da. E: Si vei gasi ca estisingura aici. (Pauza) Esti singura sau cineva ni se poate alatura. R: Sugestia indirecta sub forma de intrebare are un risc mai mic de esec. Daca nu pot realiza sugestia, pacientii spun pur si simplu nu, si nimic nu este pierdut. Nu stim de fapt daca are intr-adevar experienta halucinatiei negative, de a nu vedea chiar daca priveste. Nu ai testat acest lucru. Motivarea indirecta a transei Rezistenta in invatarea inconstienta E: Ce altceva ai mai observat? L: Este relaxata, mainile i se odihnesc pe coapse. E: Crezi ca ea stie ca mainile ei se afla acolo? L: Nu stiu. E: Uita-te la S. Spune-i sa numere pana la 20. L: Numara pana la 20, S. E: Si sa respire profund cand ajunge la 20. L: Respira profund cand ajungi la 20. (Pauza) E: Ce schimbare ai observat la ea? L: Respira mai rar, capul i se inclina si ochii ii sunt inchisi. ( Pauza) 11

R: De ce o ai in transa pe doamna L si o hipnotizezi acum pe S? E: Am avut subiecti hotarati sa nu intre in transa chiar daca au fost voluntari. Ii las sasi exprime rezistenta, si le spun ca voi hipnotiza pe altcineva. Cand hipnotizez pe altcineva, incep sa-si doreasca ca transa sa apara. R: Asa ca ai schimbat setul de rezistenta de la a rezista transei la a dori sa intre in transa, facandu-i operatori. E: Ei vor acum transa, dar nu este neaparat definita ca o transa in alta. R: Acesta este un exemplu interesant al modului in care poti creste motivatia pentru transa. La nivel preverbal inconstient individul nu face distinctia intre a dori transa pentru el insusi sau pentru altul. A dori transa pentru altcineva, prin asociere, va evoca aspecte partiale ale transei la persoana respectiva, si ca urmare va creste posibilitatea ca cineva sa intre in transa daca are ocazia in acel moment. O tratai aici pe S ca subiect rezistent? E: Da, sigur. Rezistenta ei nu are de-a face cu mine sau cu invatarea. Dar pur si simplu nu are incredere in inconstientul sau pentru a invata tot ce este necesar. R: Mintea ei constienta continua sa apara in eforturile din transa. E: Desigur. R: Aceasta este o problema tipica a multor profesionsti cu pregatire intelectuala, pe care o intampina in timpul transei si invatarii la nivel incosntient. A nu sti: utilizarea invatarii stabilite S nu stie unde se afla mainile ei. E: Nu ai nevoie sa stii unde iti sunt mainile. ( Pauza) Cand conduci o masina nu trebuie sa tii intotdeauna piciorul pe frana. Nu este nevoie sa porti azi cea mai buna rochie. Exista o multime de nuin viata, R: Aici folosesti din nou Nu ai nevoie sa stii unde sunt mainile tale. Nu incerci sa sugerezi direct nu fii constienta de mainile tale Pur si simplu ii arati ca nu are nevoie sa stie unde se afla. Aceasta utilizeaza mecanismele mentale zilnice in care nu stim de fapt unde se afla mainile noastre, ca de exemplu atunci cand privim un film la 12

televizor. Continui sa subliniezi toate acele nu- uri si lucruri de care nu ai nevoie; este o metoda de a directiona si controla functia eului pacientului. E: Prin utilizarea unor tipare de invatare prestabilite. R: Asa ca in loc sa-i dai sugestii directe, folosesti tiparele de invatare prestabilite care sunt deja prezente la cel subiect Halucinatile vizuale pozitive Si intr-un fel, vreau sa vad pe cineva, care este cineva dintre mine si tine, si anume cineva pe care nu l-am vazut de multi ani. E: R statea de fapt intre E si S. Dna L isi deschide ochii si il studiaza pe R foarte atent, apoi cu o privire usor incredula incepe sa vorbeasca cu R, care treptat isi asuma rolul lui John, impus de ea . L: John:! E: Cine este John? L: Este un prieten din colegiu. E: Acum vorbeste-i. L: Buna. R: Buna. L: Ce mai faci? R: Destul de bine. L: Esti inca in aviatie? R: Am plecat. L: Unde locuiesti acum? R: Unde te-ai astepta? L: Puerto Rico? R: Da. [Un set general de intrebari si raspunsuri urmeaza acum intre dna L si R care joaca rolul lui John) R: Niciodata nu ai lucrat pe halucinatiile vizuale pozitive cu dna L inainte. Stiai ca va raspunde atat de bine la asta? E: Ea este un subiect foarte bun. Are o personaltate foarte gentila, simpla, necomplicata. O asmenea personalitate nu se simte nesigura cand ii oferi ceva. 13

R: Nu poti comanda si aparent nu poti nici sugera: dar tu oferi si astfel folosesti nevoile si motivatia ei interna. De asemenea ai construit cu succes o sugestie prin evocarea unei serii de fenomene mai usoare. Ai facut-o sa ramana nederanjata de plansetul copilului ei, abilitatea de a sta in picioare , levitarea mainii, uitarea si halucinatiile negative inainte de a fi sigur ca halucinatiile pozitive pot avea natura unei iluzii pentru ca ea de fapt ma vede ca imagine distorsionata a prietentului sau, John. Probabil urmatorul pas ar fi o halucinatie vizuala adevarata, a vedea ceva acolo in spatiu fara a exista nimic de fapt. Intrebari referitoare la indoiala in depotentarea constientului Acum asculta cu atentie ceea ce spun si intelege cu adevarat. E: Intelegi cu adevarat? inseamna nu te increde in intelegerea constienta. R: Din nou pui sub semnul intrebarii mintea constienta desi pari sa faci exact opusul. E: Asa este! Intelegi cu adevarat!implica o puternica indoiala. Pentru a spune si vei intelege cu adevarat, inseamna acelasi lucru cu de fapt nu intelegi. Are acelasi inteles, fie ca il declari, fie ca nu, pozitiv sau negativ. Intrebari care ratifica halucinatiile De ce a plecat John? A facut-o, stii. L: S-a dus inapoi acasa! E: Si unde statea? L: pe un scaun. E:Te poti uita in directia locului in care statea! (Dna. L. priveste acum la scaunul inca ocupat de R. Faptul ca se uita la scaun este in contrast puternic cu felul in care se uita la fata lui cand vorbea cu el mai devreme si a proiectat imaginea lui John asupra lui. Uitandu-se astfel la scaun sugereaza ca acum stie ca R este asezat acolo.) E: Pe ce fel de scaun statea? L: Un scaun verde. E: Spune-mi cand crezi ca a plecat. L: Acum cateva minute. 14

E: Dorea sa plece? De ce dorea sa plece? L: Nu mai era nevoie de el. E: Ti-a facut placere sa-l vezi? L: Da. E: Subliniez faptul ca John se afla acolo. Trebuia sa fi fost acolo pentru a putea pleca. R: Asa ca ratifici faptul ca tocmai a avut o experienta halucinatorie. E: Da. Nu se poate sa fi plecat decat daca a fost acolo. R: In acelasi timp ii spui sa-l faca sa dispara. E: Da. Dar o determini sa afirme ca el a fost aici. R: Intrebi De ce a plecat John?, si nu-i spui pur si simplu sa stearga cu buretele intreaga experienta, riscand astfel ca ea sa nege ca i s-ar fi intamplat. De fapt, am observat ca toate intrebarile au un efect hipnotic, fixand si concentrand atentia. De aceea ii pui atat de multe intrebari? E: Pacientul are nevoie de ajutor si nu stie unde sa-l caute, asa ca mai bine ii concentram cautarea cu o intrebare. Utilizarea motivatiei pacientului pentru halucinatiile vizuale E: mai exista cineva pe care ai vrea sa-l vezi si pe care nu l-ai vazut de multa vreme? L: Da. E: Cine? L: Bill L: Bonjour [Dna. L incepe sa vorbeasca in franceza cu un prieten pe care-l vede in halucinatie, Bill, pe care il proiecteaza acum asupra lui Rossi. Acum priveste la fata lui Rossi in timp ce el ii vorbeste. ) R: [Jucand rolul lui Bill) Hai sa vorbim in engleza astazi. L: Nu. R: Intreband-o pe cine i-ar face placere sa vada, utilizezi bancile ei de memorie interna pentru a facilita o experienta halucinatorie.

15

Sugestiile imposibile creaza disconfort si rezistenta R: De ce? Nu este posibil ca eu sa fi invatat engleza? L: Nu. E: Franceza ta este destul de proasta, L. Cum de aceasta persoana spune cateva cuvinte in engeza? L: Intelege, stie cateva cuvinte in limba engleza. ( Dna L. se incrunta cu indoiala si pare sa nu se simta la locul ei) E: Totul este bine, L. Foarte, foarte bine. ( Pauza) Vreau sa te simti confortabil cu tine insati, bine? R: Pentru ca nu s-a luptat cu intelegera ei interna a lui Bill, sugestia mea ca Bill ar fi putut invata engleza nu a avut nici un efect. Desi se afla in transa profunda, este evident o sugestie imposibila care nu va functiona. Declanseaza disconfort si rezistenta. Sugestiile trebuie sa se potriveasca cu nevoile interne ale pacientului si tiparele de invatare, iar motivatia sa fie eficienta. E: Da, aceasta dificultate este un exemplu foarte bun. R: Ai reasigurat-o rapid cand s-a aratat deranjata de nepotrivirea ca prietenul ei Bill stie engleza. Regresia de varsta indirecta Acum asculta-mi cu atentie cuvinetele. Asculta-le cu mare atentie si intelege-le. Crezi ca A te va cere de sotie? ( A este sotul dnei L de multi ani) L: Da. E Ce te face sa crezi asta? L: Ma iubeste. ( Pauza) [Conversatie in cadrul regresiei de varsta in care dna L descrie unele din sentimentele sotului ei fata de ea, asa cum le-a perceput inainte de casatorie)

16

R: Ii soliciti atentia pentru a o pregati pentru sugestia indirecta subtila care va urma. Folosind aici timpul viitor implici faptul ca sotul lui L nu a cerut-o inca de sotie. Aceasta o reorienteaza spre trecut, inainte de a fi casatoriti. Asa ca ai efectuat o regresie de varsta fara o sugestie directa pentru aceasta. E: Da. Si aici din nou, cand spunCe te face sa crezi asta? Amnezia structurata E: Inchide ochii, si in curand te voi scote din transa, si cand te voi scoate din transa ti se va parea ca tocmai stateai acolo si asteptai ca eu sa incep. In regula? L: Da. R: Reorientand-o spre momentul de dinainte de inceperea transei, realizezi o posibila amnezie pentru transa care tocmai a avut loc ( Erickson si Rossi, 1974). Surpriza pentru ratificarea transei prin numaratoarea inversa Acum voi incepe sa numar: 10 11, 12, 13, 14, 15, acum: 20, 19, 18, 17, 16, 15, 14, 13, 12, 11, 10,9,8,9, 16, 15, 14, 13, 12, 11, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, (Pauza) 2, (Pauza) R: De ce faci aceasta numaratoare inversa in timp ce o scoti din transa? E: Ii iei prin surprindere. Cred ca ai facut o greseala. Si apoi in timp ce numeri pana la 20 iti urmeaza instructiunile si intra mai adanc in transa. Inversezi din nou numaratoarea si acum stiu din proprie experienta ca au intrat mai profund in tarnsa. Intai a fost o transa mai superficiala, si apoi una mai profunda. R: De fapt demonstrezi eficienta numaratului pentru a varia adancimea transei. E: Da. Am avut pacienti care mi-au spus a fost un soc puternic cand ai inversat numaratoarea. R: Acest soc dovedeste si ratifica transa. E: Asta este dovada lor subiectiva legata de transa- nu a mea. 17

Sugestia posthipnotica reusita E: Cum te simti? L: Bine. E: esti gata sa incepi lucrul ? L: In regula. E: Ce crezi ca vom face? L: Nu sunt sigura ce vom face. Presupun ca vrei sa lucrez cu dr. R asa incat sa am si o alta experienta a transei. Nu stiu de ce avem un casetofon. E: Nu stii? L: Nu. E: Ce face S? L: Arata de parca doarme. E: Am plictisit-o vreunul din noi atat de mult? L: Ma indoiesc. E: Doarme? L: Da. R: Faptul ca L are succes in urmarea sugestiei posthipnotice data pe care S nu a reusit in parte sa o urmeze in sedinta precedenta, demonstreaza ca L a invatat mai multe despre transa. Permitandu-i lui S sa fie martora la aceasta in timp ce se afla in transa face mai probabil ca ea sa faca asta in viitor. Ajutorul autoritar direct pentru nesiguranta ( S face miscari de parca s-ar trezi) E: Se opreste din somn? E: [Catre S] Esti departe? S: Da. E: Foarte, foarte departe.

18

[S intra acum mai profund in transa in timp ce Erickson poarta o conversatie lejera cu dna L si Rossi, din care aflam ca dna L nu-si aminteste sa fi fost in transa. Apoi Erickson procedeaza cu dna L dupa cum urmeaza) R: S parea ca se va trezi. E: Folosesti o sugestie autoritara directa in aceasta situatia in care vezi ca pacientul se afla intr-o stare nesigura. Cand este nesigura, o ajuti cu fermitate. Asa ca si atunci cand un copil este nesigur in legatura cu ceva si ii spui Iti spun eu cand sa mergi. Acum! Este un lucru asemanator. Acesta este un ajutor acceptabil deoarce pacientii au un lung istoric de a fi acceptat ajutorul in asemenea situatii. R: Sugestia autoritara directa functioneaza si ajuta pacientii care sunt nesiguri. Ei nu urmeaza o sugestie, ci doar accepta ajutorul. Semnalizarea ideomotorie ca ilustrare a conflictului dintre constient si inconstient E: Am facut ceva aici cu tine de care nu esti constienta? L: Nu. E: Esti sigura? L: Absolut. E: Ai vazut vreodata o disputa intre mintea constienta si cea inconstienta? Acum urmareste-ti mana dreapta. Daca am lucrat destul de mult cu tine in aceasta dimineata, atunci mana ta dreapta va incepe sa se ridice. ( Mana ei incepe sa se ridice) E: Acum, am lucrat mult cu tine in aceasta dimineata? L: Destul. E: Cat de mult? (mana ei incepe sa se ridice mai rapid) L: Nu stiu cum sa cuantific asta. E: Stiu ceva despre tine ce nu am stiut inainte? L: Da. E: Ce? L: Stii ca am fost in Tunisia. Si stii cate ceva despre unii prieteni de-ai mei. E: Mi-ai putea spune mai mut? L: Tocmai vorbeam despre asta. 19

E: Cand? L: Cu putin timp in urma. Inainte sa merg sa vad ce face copilul. E:Poti sa-mi spui mai multe decat inainte? L: Cred ca da. E: Ce face mana ta dreapta? L: Sta acolo. E Cum? L: Cred ca se ridica. E: De ce? Cred ca ai lucrat mai multe cu mine decat am crezut. (Pauza) Ai incredere in tine sau in mana ta? L: In mana mea. R: Ai uitat ce am lucrat cu tine? Ai uitat constient? L: Da. E: Ai vazut pe cineva in cabinet astazi? L: Dr. Rossi. E: Altcineva? L: S. E: Aici ii inveti pe oameni prin acest conflict ca inconstientul lor poate face ceva despre care nu au stiut. Ea insasi a furnizat aceasta dovada. R: Asa ca ii dovedesti existenta inconstientului. E: In prezenta mintii sale constiente. Demontrezi ca constientul poate gandi intr-un fel si inconstientul in altul. Vei avea ocazia de a-ti demonstra tie insati ca cele doua gandesc diferit. Este o experienta foarte importanta pentru pacienti sa aiba o demonstratie a existentei inconstientului. In consecinta sunt mai inclinati sa-l respecte si sa invete sa relationeze cu inconstientul lor. Apoi terapeutul poate folosi semnalizarea ideomotorie pentru a detecta a si a monitoriza orice fel de conflict psihodinamic in acest mod. Exista o mare necesitate de cercetare cu orientare clinica pentru dezvoltarea unor noi cai de utilizare a semnalizarii ideomotorii si de evaluare a acestei semnalizari ca validitate in situatii diferite. Ca atunci cand demonstrezi pacientilor care le este motivatia pentru a se lasa de fumat. Le ceri sa puna cateva monezi intr-o sticla mare de fiecare data cand isi aprind o tigara. Un cent sau doi cand isi cumpara un pachet. Destul de curand oamenii care doresc intr-adevar sa se lase de 20

fumat vad cum banii se aduna acolo. Asta ii motiveaza si mai mult sa se lase si sa economiseasca acei bani. De asemenea le dovedeste ca vor sa se lase sau ca nu vor sa se lase de fumat, atunci cand nu reusesc sa adune monezile. R: Vad asta ca posibilitate pentru o noua tehnica: externalizarea proceselor interne si a motivatiilor asa incat pacientii sa poata face legatura cu dinamica lor interna intr-un mod concret si usor de inteles. Ceea ce pacientii fac in exterior cu monezile poate fi o reflectare a ceea ce fac in interior. Monezile ( sau indiferent ce atasezi din exterior proceselor interne care necesita a fi schimbate) functioneaza ca si feedback cognitiv care modifica dinamica interna. Semnalizarea ideomotorie pare a fi un mijloc foarte eficace. Intrebarea cu dubla legatura: Inductia spontana prin evocarea asociatiilor anterioare din transa E: Altcineva? L: John. E: L-ai vazut? L: Ummm. E: Stii ca esti in transa cum? L: Nu. E: Poti intra in transa efectiv. Iti poate place sa-ti folosesti abilitatile. R: Era treaza, de ce a intrat din nou in transa aici? E: Este un lucru la care trebuie sa fii atent. Am observat aici ca fata ei a inceput sa se impietreasca si ca privea fix, iar mobilitatea corpului ei a inceput sa scada pe masura ce vorbea. Transa tinde sa fie reactualizata cand treci in revista orice fenomen hipnotic care a fost trait de subiect. Subiectii incep sa retraiasca lucrurile despre care vorbesc si respectiv sa retraiasca transa, uneori cu, si uneori fara sa-si dea seama de asta. Asa ca atunci spui Nu stii ca esti in transa? Si ei nu stiu. Asa ca tocmai i-ai invatat ca este posibil sa intre in transa fara sa stie ca o fac. R: Acesta este un mod fantastic de a te adapta circumstantelor constiente. E: Da. R: Reactualizezi transa vorbind despre evenimentele din timpul transei. Apoi treci la intrebarea cu dubla legatura :Stii ca esti in transa chiar acum? Un raspuns da 21

inseamna ca stie, este obtinerea unei aprecieri a proceselor interne si a motivatiilor pentru ca aspectul miscarilor ideomotorii este atat de convingator pentru persoana in cauza care o traieste. Dna L. de fapt crede mai mult in miscarea ideomotorie a mainii sale decat in ideatia ei constienta. Un raspuns nu inseamna ca nu stie ca se afla in transa. Ambele raspunsuri implica a lua la cunostinta ca te afli in transa, si doar constiinta a ceea ce se intampla este luata in discutie. Aceasta reintareste si mai mult transa, asa ca ea recunoaste ca transa s-a intamplat fara sa stie exact de ce la modul constient. Aceasta demonstreaza cat de putin stie de fapt mintea constienta. Este un mod de a invata foarte important pentru ca ii permite sa recunoasca valoarea explorarii inconstientului si a capacitatilor sale, care sunt mai mari decat crede mintea ei constienta. E: Asa este. Facilitarea potentialelor inconstiente: intarirea sugestiei prin truisme Un proces despre care nu esti constienta, dar care se intampla in mintea ta inconstienta ( Pauza) Ochii tai sunt larg deschisi, si se adapteaza, asa ca nu se va intuneca ( Pauza) R: Aici din nou intaresti ideea ca are mai multe abilitati decat crede ca are. Intotdeauna insisti asupra inconstientului si a potentialului mai mare decat cred oamenii ca au de fapt, in timp ce depotentezi in fond mintea constienta cu credintele ei limitate in legatura cu ceea ce poate fi realizat. Permiti sa aiba loc o pauza scurta, pentru ca mesajul sa ajunga la ea, si inainte ca ea sa ajunga sa dezbata problema urmeaza un truism evident cum ca ochii ei sunt deschisi. Adevarul evident al spuselor tale trebuie sa evoce un da care acum poate, in parte, sa intareasca sugestia precedenta in legatura cu abilitatile ei inconstiente. Iti place sa folosesti declaratii legate de adevaruri evidente pentru a intari sugestiile anterioare. In tehnica difuziei ( Erickson, 1966) utilizezi o serie de adevaruri evidente pentru a inconjura, si astfel a intari fiecare sugestie. Sugestia posthipnotica ca sugestie conditionala 22

E: Acum te voi scoate din transa si doresc sa fii foarte surprinsa pentru ca nu iti vei putea indoi picioarele, si nu vei putea face asta, nu-i asa? ( Pauza) E: Eu imi asum meritul pentru ca o scot din transa, dar ii acord ei creditul pentru ca a intrat in transa. R: Utilizezi sugestia conditionala pentru aceasta sugestie posthipnotica. Sugestia ( nu-ti vei putea indoi picioarele) este cuplata cu evidenta inevitabila ( acum te voi trezi). Tiparul, fluxul mental si creativitatea Le vei vedea dar nu vei putea sa le simti dupa ce te trezesc. De acord? 20, 19, 18, 15, 12, 10, 9, 8, 5, 3, 2, 1, Esti gata sa verifici ce face fiica ta acum? L: Nu (Pauza) E: Cum te simti de fapt? (Pauza) E: Aceste treceri de la negativ ( nu vei..) la pozitiv ( vei..) si cateodata trecerile de la pozitiv la negativ tin pacientul intr-o stare de miscare permanenta. In acest fel intorci mintea inainte si inapoi. R: Care este valoarea pastrarii miscarii constante? E: Nu lasi pacientul sa intre intr-un tipar. Un tipar mintal pe care sa-l mentina. R: De ce nu? E: Nu vrei sa aiba tipare mentale. R: Ii tii in permanenta miscare astfel incat trebuie sa se agate de tiparul tau mental? E:Da, tiparul mental cu care doresti sa lucrezi. Ii tii in miscare astfel incat sa-i poti orienta in mod constant. Dar nu le spui Vreau sa acorzi atentie acestui lucru. A nu face: generalizarea sugestiei posthipnotice reusite 23

L: Picioarele mele nu s-au trezit. Nu functioneaza. E: Si cum te face asta sa te simti? L: Ciudat. E: Cum te simti cand picioarele tale nu functioneaza? L: Foarte limitata. E: Nu te deranjeaza, asa-i? (Pauza) Oricand doresti esti in deplina posesie a abilitatilor tale. Intelegi asta? E: Si poti face asta cu oricare parte a corpului oricand este necsar. Si poti folosi acest lucru oricand este necesar. Pacienta are o diploma de masterat si totusi aici foloseste un limbaj copilaresc. Subiectii hipnotizati tind sa regreseze spre forme mai simple de gandire, simtire si comportament. Forme mai simple, mai tinere, mai putin complicate. R: Exista mai multe lucruri in sugestia posthipnotica de a nu fi capabila sa stea in picioare: subliniezi ca a nu face este un mod de baza al experientei hipnotice. Ii oferi o experienta a notiunii de baza ca in transa nu eul pacientului sau tiparele sale constiente uzuale realizeaza sugestia hipnotica. In lucrarea ta despre hipnoza profunda *( Erickson, 1952) spuneai: Hipnoza profunda este acel nivel al hipnozei care permite subiectului sa functioneze adecvat si direct la nivel inconstient fara interferente din partea mintii constiente. Intr-un mod simplu si subtil generalizezi apoi aceasta sugestie posthipnotica reusita de la picioarele ei la alte parti ale corpului. Extinzi mult aria sugestiei reusite prin acest simplu fenomen de generalizare. Este un principu de baza al teoriei invatarii, ca si al hipnozei. Sugestia posthipnotica si reinductia transei E: Crezi ca esti pe deplin treaza? L: Nu. E: Asa este. Inchide ochii, si de aceasta data te poti trezi cand eu spun unu. Acum. Unu. R: Ea este inca in transa pentru ca acum indeplineste sugestia posthipnotica precedenta Nu vei putea sa-ti indoi picioarele. Ai descris ( Erickson si Erickson, 24

1941) cum indeplinirea unei sugestii posthipnotice reinduce o transa momentana care poate fi utlizata pentru restabilirea unei alte transe. Aceasta ilustreaza ca uneori trebuie sa trezim ocazional subiectul atunci cand se folosesc sugestiile posthipnotice. Ai observat in acest punct ca, chiar daca faci o revenire formala din transa prin continuarea numaratorii inverse pana la unu, ea nu a trecut prin miscarile tipice ale revenirii din transa, acelea de a se intinde ai asa mai departe, de a-si reorienta corpul. In consecinta, s-ar putea ca ea sa nu fi revenit de fapt din transa. Acest lucru este confirmat cand ea isi da seama de sugestia posthipnotica spunand ca picioarele ei nu s-au trezit inca. Asa ca adresezi o intrebare cu dubla legatura daca credeca este treaza. Orice raspuns ( da sau nu) poate implica faptul ca se afla inca in transa. Ea admite imediat ca este inca in transa, asa ca pur si simplu continui iar cu revenirea din transa. Ratificarea revenirii din transa si a transei; miscarile ideomotorii si disocierea ( E ii reorienteaza acum corpul miscandu-i putin mainile, reasezandu-i picioarele, etc) Ce este diferit in felul in care te simti acum? ( Pauza) L: Pot face ce vreau, ceea ce gandeste mintea mea constienta. Inainte, puteam doar sa ma gandesc la aceste lucruri dar simteam ca nu pot face nimic in legatura cu ele. E: Asa este. Mai vrei sa adaugi ceva? L: Pai bine, cand sunt in transa sunt mult mai relaxata, ma simt bine, cu exceptia situatiei in care sunt in transa profunda, fiindca atunci tind sa-mi pierd simtul echilibrului si ma simt destul de ciudat. R: Acum confirmi ca este treaza, precum si ratifici transa intreband-o despre sentimentele diferite la revenirea din transa? E: Da. Cand te gandesti la unele lucruri, corpul tau face miscari ideomotorii. Cand copiii privesc un film, este foarte evident cum se misca, balansandu-se intr-o parte sau alta, miscandu-se in conformitate cu scena pe care o vad. Aici dna L spune pot face ceea ce vreau, lucuri la care se gandeste mintea mea constienta. In transa ma pot gandi la acest lucruri dar nu le pot face . In starea de veghe obisnuita incepi sa te gandesti

25

sa te scarpini in cap si imediat obtii miscari subliminale la nivelul degetelor pentru a face asta. Dar in transa te poti gandi la asta fara miscari subliminale. R: In starea de veghe obsnuita miscarile ideomotorii sunt realizate, iar in transa nu? E: Da. R: Dar cum ramane cu semnalizarea folosind degetul sau levitatia mainii cand folosesti miscarile ideomotorii pentru a initia sau a adanci transa? E: Aici operatorul foloseste miscarile ideomotorii intr-o maniera speciala. Vezi un copil care urmareste un film cum trece prin toate actiunile pe care le priveste. Dara daca ii induci transa in care sa halucineze despre acelasi film, il va urmari fara miscarile corporale. Doar il vede. R: Asa ca exista o disociere intre ideatie si miscarile motorii in transa. De aceea oamenii sunt asa de tacuti in transa. Si acea nemiscare corporala poate fi luata ca indicator al transei pe care ne putem baza. E: Da. Facilitarea creativitatii, cresterea abilitatilor E: este in regula sa simti asa, dar nu trebuie sa te dezechilibrezi. Te poti simti cum doresti, dar nu trebuie sa fii in nici un fel pe care nu-l doresti. Este bine sa simti ca te incalzesti atunci cand iti este frig. Este bine sa te racoresti atunci cand iti este cald. Cum este cand simti ca esti uda peste tot? L: Ma face sa ma simt uscata. E: Descrie acest sentiment pentru mine. E: Daca nu se poate gandi la mers pe care sa-l realizeze in felul obisnuit ( in starea de veghe) atunci isi pierde echilibrul. ( Erickson demonstreaza cum nu se poate de fapt gandi sa-si miste mana dreapta care este paralizata, fara sa-si miste mana stanga, care nu este paralizata) Nu pot obtine miscari minime in mana dreapta, asa ca nu pot simti cum as putea s-o misc, chiar daca as putea de fapt sa fac asta. Senzatiile din corp ma fac sa pot misca mana stanga. Dna L. si-a pierdut notiunea echilbrului pentru ca a pierdut senzatia corporala in timpul transei. R:A pierdut feedback-ul senzorial pe care muschii il dau mintii, asa ca si-a pierdut echilibrul.

26

E: Asa este! Dar daca dai persoanei instructiuni in sensul de a avea acele miscari, atunci poate. Cand pregatesti o echipa de puscasi, am vazut ca au anumite miscari subliminale ale corpului care conduc la tintirea exacta. Atunci cand un puscas a ramas blocat in tragerea de la 58 de picioare, am aratat ca muschii sai nu stiau care era diferenta intre 5 de picioare si o sesime de inch. Roger Bannister a depasit recordul de 4 minute la alergarea de o mila prin reducerea celor patru minute la 240 de scunde, pentru ca o miime de secunda conteaza. R: Asta se datoreaza in intregime modificarii feedback-ului din partea corpului, modificarii conexiunilor ideomotorii. Asa ca poti de fapt sa-ti imbunatatesti capacitatile fizice trecand de partinirea constienta in ce priveste limitele. E: Da, judecata constienta nerecunoscuta. R: Poate ca acesta este secretul abilitatilor crescute din hipnoza: trecerea mai departe de ceea ce constientul crede ca iti sunt limitele. E: Da. Oamenii spun dar intotdeauna mananc cereale la micul dejun! Dar intotdeauna mancam pui Duminica! Acestea sunt inclinatii constiente. Iti poti largi oricum activitatea daca recunosti aceste inclinattii. Cei care experimenteaza in domeniul hipnozei ar trebui sa stie ca exista un numar nelimitat de inclinatii partinitoare pe care le stabileste corpul. R: Aceste inclinatii le incurca experimentele; ele sunt o parte a sursei diferentelor individuale, etc. E: Oamenii care realizeaza multe lucruri sunt cei care s-au eliberat de aceste limitari. Sunt oameni creativi. R: Poti defini creativitatea ca eliberare de limitarile din trecut. Daca poti trece de aceste tipare ale inaintasilor tai, atunci poti deveni original. E: Este pur si simplu o limitare constienta atunci cand oamenii spun ca nu le place frigul. Uneori este bine sa-ti fie frig- mai ales cand iti este prea cald. R: Asa ca treci de limitele ei constiente si o faci sa fie o persoana mai flexibila dandui aceste instructiuni. Asa ca urmeaza ideea ta despre flexibilitate atunci cand spune: Ma face sa ma simt uscata, atunci cand o intrebi despre umezeala. E: Da. Inductia de transa prin indepartarea tiparelor obisnuite si a limitarilro E: In regula. Poti fii uscata acum. Acum voi face ceva. 27

( Pauza) Doresc sa ai un anumit sentiment, dar cunostinte contrare acestuia. Doresc sa te simti dezbracata del a talie in sus, desi stii ca esti imbracata de la talie in sus. Doresc sa te simti dezbracata. ( Pauza) L: este destul de frig- nu, ma simt confortabil, dar mie-frig. R:A fost treaza pana in acest punct, dar acum intra din nou in transa. E: Pentru ca am indepartat limitarea. R: Chiar asa? Ai indepartat limitarile si tiparele constiente si ea aluneca automat in transa? E: Limitarile sunt o parte a vietii noastre constiente. R: Ne tin constienti? Ai merge atat de departe incat sa spui asta? E: Nu sunt numai limitari, inclinatii, ci sunt o parte a modului in care privim lumea. R: Sunt atat de mult o parte a experinetei noastre de zi cu zi incat daca suntem privati de ele, ne pierdem brusc orientarea constienta. Si ca rezultat intram in transa. Asa ca prin simpla indepartare a limitarilor si ideilor preconcepute ale oamenilor, ei tind sa ntre in transa. Gasesc asta greu de crezut! E: Le-ai dat un nou fel de libertate in transa. Cu cateva cuvinte simple restaurezi simtul libertatii, si asta apartine starii de transa. Atunci oamenii incep sa simta acea libertate. R: Eliberarea de limita constienta este o caracteristica a starii de transa. Putem numi asta o reinductie indirecta a transei prin indepartarea limitarilor? E: Cand folosesti cuvantul limitare, el este usor de inteles gresit. Este vorba de fapt despre un tipar obisnuit. R: Indepartarea unui tipar obisnuit este ceea ce reinduce transa? E: Da. Un alt exemplu este ca atunci cand un subiect vorbeste despre evenimentele si senitmentele din transa, el ajunge inapoi in transa. Asta este ceea ce vrea sa spuna Jay Haley cand zice ca bag si scot din transa o persoana fara ca ea sa fie constienta de asta. Este vorba despre o reintrare in transa care pare spontana pentru ca aici ea spune Ma simt confortabil. De ce? Intrebari pentru ratificarea fenomenelor hipnotice: directiva implicita

28

E: Vrei ca R sa te priveasca? L: Nu. [dna L isi acopera sanii cu bratele incucisate] E: Vrei ca eu sa te privesc? L: Nu. E: Pentru a raspunde la aceasta intrebare trebuie ca ea sa se simta dezbracata. R: Asa ca ratifici fenomenul hipnotic prin care ea se simte dezbracata. Acesta este un alt exemplu al unei directive implicite punand o intrebare care necesita sa fi avut loc un fenomen hipnotic! E: Asa este! R: Tu stii ca aceste lucruri sunt atat de subtile incat de fapt ma simt putin ametit, un pic de parca n-as fi de fapt aici, in efortul meu de a intelege aceste lucruri. Ma simt de parca sunt chiar acum hipnotizat. Este greu sa inteleg aceste lucruri ; cred ca vechile mele tipare mentale sunt depasite si efortul meu de a intelege aceste noi cunostinte ma face sa ma simt un pic ametit! E: Ea isi acopera sanii cu bratele. Asa ca evit toate dificultatile in a o directiona sa fie dezbracata pur si simplu adresandu-i o intrebare. R: Eviti toate indoielile pe care ea le-ar fi putut avea in legatura cu faptul daca este sau nu dezbracata, etc. E:L-am transformat in fapt punand aceasta intrebare. R: Tu utilizezi aceasta nereusita punand o gramada de intrebari alese cu grija. E: Asa este. Contradictii: Constientul si inconstientul E: Exista o contradictie, nu-i asa? L: Cred ca da. E: Te face sa te simti inconfortabil, nu-i asa? L: Da. E: Este un lucru grozav sa poti sa-ti folosesti mintea in mod constient ( Pauza) Si inconstient.

29

( Cateva propozitii personale prin care persoana ar putea fi identificata sunt omise aici) E: Care este contradictia? Ea se dezbraca pentru mine ( supunandu-se sugestiei hipnotice), dar nu vrea ca eu s-o privesc. Ea nu intelege ce vreau sa spun cand raspunde Cred ca da. R: Fiindca nu intelege, o tii din nou in dezechilibru. E: Si de asemenea descarc un mare disconfort lasand-o sa stie ca este grozavsa fie contradictorie atat timp cat iti poti folosi mintea constienta si inconstienta, ceea ce ii permite sa continue sa fie dezbracata. R: O lasi sa se simta confortabil cu contradictia si in acelasi timp reintaresti faptul ca este dezbracata. Si in acelasi timp este legata de asta, nu se poate misca decat asa cum ii sugerezi. E: Pauza dintre constient si inconstient are efectul de separare intre constient si inconstient. Este grozav sa folosesti mintea constienta: stii ca esti dezbracata. Ai folosit mintea inconstienta pentru a te dezbraca. R: Asa ca lasi constientul sa faca ceva, si inconstientul sa faca ceva, si ambele coopereaza in scopul pe care i l-ai dat. E: Asa este. Ea vrea sa fie imbracata. Este un gand constient. Isi acopera sanii cu mainile: este un gest constient. Dar ea este dezbracata: acest sentiment ca este dezbracata vine din inconstientul ei, ea s-a dezbracat inconstient. R: Ea s-a dezbracat inconstient printr-un proces afectiv, si nu prin logica. Sentimentele vin din inconstient. E: Da. Trecerea peste limitele auto-impuse: amintirile timpurii E: R ar vrea sa faca ceva care implica un fenomen mintal mai degraba complicat. Doresti sa faci asta? L: In regula, dar nu am o memorie prea buna cu privire la copilarie. E: Ma bucur ca ai spus asta. R: Vad ca ai grija sa obtii permisiunea ei aici si sa o pregatesti pentru ceea ce urmeaza. Am observat ca intotdeauna faci asta cand introduci ceva nou. L, intr-o 30

maniera atat de tipica, exprima unul din modurile in care limitele sale constiente ii limiteaza abilitatea de a-si aminti. Te agati de aceasta limita si cauti sa treci de ea.

Semnalizarea ideomotorie pentru facilitarea potentialelor inconstiente: depotentarea tiparelor constiente limitative E: Daca inconstientul tau crede ca ai o memorie mult mai buna a copilariei decat crezi, atunci mana ta se va ridica. ( Dna L ridica mana) E: Atunci tu ai o memorie mult mai buna a copilariei decat crezi. Priveste mintea ta inapoi spre copilarie? L, inchide ochii. (Pauza) As vrea sa fii uimita, confuza, in legatura cu ceva ce poti vedea. Mai intai am nevoie de niste informatii. Tatal tau avea o gradina cand tu erai copil? L: Da. E: Bine. As vrea sa fii uimita de ceva ce poti vedea de cealalta parte a gradinii. (Pauza) Este o fetita. O fetita mica si draguta. Poate face ceva ce nu ar trebui sa faca, poate are mainile sau fata murdare. As vrea sa iei in brate acel copil, s-o strangi in brate, si s-o strangi iar in brate. R: Mana ei care se ridica demonstreaza diferenta dintre punctul de vedere constient si limitat pe care-l are despre ea insasi si gradul mai mare al potentialului sau inconstient. Intr-un fel indirect de asemenea ii depotentezi tiparele constiente si presupunerile facand evidenta o contradictie: contradictia dintre opinia ei exprimata constient si levitatia bratului sau care implica o opinie contrara celei inconstiente. Din nou demonstrezi cum precipitarea unei contradictii sau a unui conflict dintre constient si inconstient tine pacientii in dezechilibru, intr-o stare de flux creativ, in care sunt mai capabili sa se elibereze de tiparele lor limitative pentru a face o munca mai

31

creativa asupra lor insile. Sugestia ta ca ea sa fie uimita, confuza introduce un tipar pentru confuzie care de asemenea o va ajuta sa treaca de limitele sale constiente. Generalizarea sugestiilor prin evocarea amintirilor specifice si personale As vrea sa o privesti crescand. (Pauza) Si intr-adevar sa privesti acel copil cum creste. ( pauza) Si sa observi schimbarile care apar la ea. Vor fi multe schimbari, multe idei conflictuale, credinte, necredinte, unele lucruri care nu pot fi impartasite strainilor, si doresc ca acea fetita mica sa creasca, si dupa un timp vei observa ca acea fetita mica este intr-adevar L. Asa ca esti interesata in a o privi pe L. ( Pauza) Uita-te la ea cu interes si apreciere si poti sti orice. R: Acum introduci o serie de sugestii foarte generale care sunt aplicabile oricui, desi evoca amintiri foarte specifice si personale. E:In viata reala, pe masura ce cresti pana la pubertate, treci in mod natural prin perioade de mare nesiguranta: a crede si a nu crede. Unele lucruri nu pot fi impartasite strainilor, o ghideaza spre sentimente si experiente foarte personale fara ca eu sa-i spun sa aiba o experienta personala. Profunzimea transei: plutirea inconstienta versus functia observatorului Observi ca uneori uiti ca acea fetita este L si atunci realizezi brusc, ca da, ea este. R:Acest tip de uitare este un mijloc de depotentare a constientului mai departe in transa. Ea este incurajata sa pluteasca de-a lungul unor fantezii inconstiente si mai autonome, pana cand se regaseste din nou, pana cand functia observatorului de la nivelul ego-ului apare din nou, ceea ce se va intampla inevitabil. Ma intreb daca aceasta alternanta naturala dintre plutirea inconstienta versus observatie si in parte control este responsabila de alternarea profunzimii transei care are loc in mod spontan in hipnoza? 32

Programul pubertatii Observa ca are un sentiment diferit in legatura cu corpul ei. ( Pauza) Observa ca uneori acea fetita se gandeste la ea insasi, doresti niste lucruri legate de ea, dar mie imi vei spune numai acele lucruri pe care le poti impartasi strainilor ( pauza) Asta sunt eu intr-adevar? ( Pauza) E:Cand unei fetite incep sa i se dezvolte sanii sau parul pubian, trece prin asemenea sentimente: sunt eu, dar nu sunt eu. R: Asa ca fara sa fie constienta de asta, o ghidezi inspre reexprimarea sentimentelor sale din timpul pubertatii. Distorsiunea timpului in trecerea in revista a vietii Observi ca uneori te uiti la acea fetita si te poti vedea pe tine: asta nu sunt cu adevarat eu, dar, ba da, sunt, dar nu sunt, ba sunt. Distreaza-te. ( Pauza) Si timpul este atat de lung ( Pauza) indiferent cat de scurt spune ceasul ca este; este intr-adevar rege ( Pauza) Si deoarece vei impartasi ceva din aceste cunostinte cu mine, alege anumite lucruri pe care le poti impartasi strainilor, dar numai acele lucruri care pot fi impartasite strainilor.( Pauza) Ai vazut filme cu flori care se dechid si in acelasi timp privesti la aceasta fetita care creste de la un mic boboc la un trandafir pe deplin inflorit.

33

R: Acesta este un exemplu al utilizarii de rutina a distorsiunii temporale interpolate intr-un loc in care va facilita munca la indemana. Apoi tu o protejezi subliniind ca va impartasi doar anumite lucruri pe care le poate impartasi strainilor. E: Exista aici si o alta asociere indirecta cu pubertatea: feminitatea care se deschide asemenea unei flori. Revenirea din transa care intareste munca interioara: directiva implicita si sugestiile posthipnotice Si cand ai terminat, uitata-te cu adevarat la ea, si vei reveni din transa si ne vei spune acele lucruri pe care doresti sa le impartasesti. ( Dupa aproximativ un minut L se trezeste si isi intinde bratele) E: Buna, L. L: Buna. R: Este interesant cum faci ca contingentul revenirii din transa sa-i completeze sarcinile interioare. Aceasta este o forma a directivei implicite care include o sugestie posthipnotica de a spune numai ceea ce doreste sa impartaseasca. E: Asa este. R: Stii ca la un moment dat va trebui sa revina din transa, si s-ar putea sa doreasca sa faca asta. Astfel ea va face in interiorul sau ceea ce este necesar pentru a reveni. Cand in final isi revine din transa, ea tinde sa intareasca faptul ca aceasta munca interna a fost facuta. E: Da, este faptul ca ea admite ca aceasta munca interna a fost facuta. A o scoate din transa in aceasta maniera o obliga sa faca asata, dar eu de fapt nu i-am spus verbal Acum fa asta!. Ea nu recunoaste faptul ca am obligat-o. Terminarea transei si amnezia [Cum L se trezeste, Erickson o saluta cu un Buna vesel si apoi o incurajeaza sa impartaseasca unele din experientele timpurii pe care le-a recuperat in timpul transei. Dupa aproximativ 10 minute in care ea povesteste la intamplare, L, care a fost intr-o transa proprie, isi revine spontan din transa. Intrebata fiind, aflam ca S a fost un pic plictisita, poate putin geloasa ca L primea toata atentia, si a simtit nevoia sa revina din 34

transa pentru a ni se alatura. Ea si-a revenit din transa spunandu-si Voi numara pana la trei si apoi ma voi trezi, improspatata si alerta, si chiar asa a facut. Este mult prea politicoasa pentru a i se plange lui Ericskon , dar in tacere pune sub semnul indoielii intreaga procedura. ) E: Acest Buna vesel la iesirea din transa a fost spus pentru ca Buna apartine lumii constientului. Asa ca ii spun in consecinta sa fie pe deplin constienta si sa uite de activitatea inconstienta. R:Astfel dand-o la o parte induci amnezia, cu exceptia acelor lucruri pe care ai spus ca le poate impartasi. E: Da, produc amnezia implicand ca : asta s-a treminat si nu mai avem de-a face cu asta. Acum hai sa trecem la altcvea. DIRECTIVA IMPLICITA Directiva implicita este o eticheta pe care o propunem pentru un tip destul de obisnuit de sugestie indirecta care este folosita in mod curent in hipnoza clinica (Cheek si LeCron, 1968). Directiva implicita are in mod obisnuit trei parti: (I)o introducere care o leaga de timp , (2) sugestia implicita ( sau presupusa), si (3) un raspuns comportamental la semnalul ca sugestia implicita a fost realizata. Astfel, putem analiza directiva implicita din aceasta sedinta terapeutica dupa cum urmeaza: De indata ce stii (I) O introduere care o leaga de timp, ce concentreaza pacientul pe sugestia care va urma: Numai tu sau eu, sau numai tu si vocea mea suntem aici (2) Sugestia implicita ( sau presupusa) Mana ta dreapta va cobori pana pe coapsa (3) semnalizarea raspunsului comportamental cum ca sugestia a fost realizata O directiva implicita folosita frecvent de Rossi pentru terminarea unei sedinte hinoterapeutice este dupa cum urmeaza De indata ce inconstientul tau stie (I) O introducere care o leaga de timp si care faciliteaza disocierea si bazarea pe inconstient 35

poti din nou sa te intorci in mod confortabil la aceasta stare si sa faci cu usurinta munca constructiva de acum, data viitoare cand ne vom afla impreuna , (2) Sugestia implicita pentru o reintrare usoara in transa formulata in maniera terapeutica motivanta te vei trezi simtindu-te reimprospatata si alerta (3) semnalizarea raspunsului comportamental semnalizand ca sugestia de mai sus a fost realizata. Cand semnalizarea raspunsului comportamental referitoare la realizarea sugestiei este un raspuns inevitabil pe care pacientul doreste sa il dea ( ca in exemplele de mai sus), avem o situatie in care raspunsul comportamental are de asemenea proprietati motivante pentru realizarea sugestiei. Semnalizarea raspunsului comportamental care indica realizarea sugestiei are loc la nivel involuntar sau inconstient. Astfel inconstientul este cel care realizeaza sugestia si semnalizeaza cand aceasta este realizata. Directiva implicita reflecta invatarea care nu este evidenta. Este ascunsa pentru ca nimeni nu poate spune ca apare, fiind o serie de raspunsuri care au loc in intregime in interiorul subiectului, in mod frecvent fara a fi constient de ele si de obicei pacientul nu si le mai aminteste la finalul transei. Terapeutul si pacientul stiu doar ca s-au realizat cand apare raspunsul automat cerut ( de exemplu ridicarea degetului, datul din cap, revenirea din transa), semnalizand finalul invatarii interioare. Directiva implicita este astfel o modalitate de facilitare a unei stari intense de rezolvare interna a problemelor. Putem presupune ca toate resursele minale ale subiectului ( de exemplu amintirile stocate, tiparele de asociere verbala si senzoriala, diferite forme de invatare precedenta , etc) sunt directionate spre o stare creativa de invatare si rezolvare de proleme. Deoarece experimentele recente in neurofiziologia invatarii sugereaza ca noile proteine sunt de fapt sintetizate in celulele cerebrale respective in timpul invatarii ( Rossi, 1973) putem specula ca directiva implicita faciliteaza sintetizarea interna a noilor structuri proteice care pot functiona ca baza biologica pentru noi comportamente si experiente fenomenologice ale pacientului. Dierctiva implicita este in mod particular interesanta pentru ca cele mai multe forme de biofeedback cu aparatura electronica sunt folosite pentru semnalizare cand s-a realizat un raspuns intern. Cu directiva implicita raspunsul comportamental autonom si deschis al pacientului este utilizat pentru semnalizarea realizarii 36

raspunsului intern. Similitudinile formale dintre acestea pot fi sintetizate dupa cum urmeaza: I. Constientului i se da o sarcina pe care acesta nu stie cum s-o realizeze singur. Creste-ti ( scade-ti) presiunea sangvina cu 10 unitati. Incalzeste-ti mana dreapta si raceste-o pe cea stanga, Amplifica undele alfa din cortex. Scade tensiunea musculara de la nivelul fruntii. 2. Constientului i se da un semnal permintandu-i sa recunoasca cand se realizeaza anumite modificari comportamentale in directia dorita de raspuns. In biofeedback aceasta se realizeaza prin intremediul unui transducer electronic care masoara raspunsul ( presiunea sangvina, temperatura corpului, undele alfa, sau tensiunea musculara din exemplele de mai sus ) si face orice modificari in acest raspuns sa devina evidente cu ajutorul unui aparat de masura care permite subiectului sa-si monitorizeze propriul comportament. In directiva implicita, din contra, propriul sistem inconstient al pacientului serveste drept transducer care indica atunci cand raspunsul intern dorit ( modificarea presiunii sangvine, modificarea temperaturii corporale, etc) au fost realizate si o traduce intr-un comportament evident ca semnal pe care constientul il poate recunoaste. Avantajele directivei implicite in comparatie cu biofeedback-ul sunt evidente. Cea de-a doa este o tehnica destul de complicata care necesita echipament electronic sofisticat si scump. Este limitata la acele raspunsuri care pot fi efectiv masurate. Din contra, directiva implicita nu necesita nici un echipament si este limitata numai de ingeniozitatea si imaginatia terapeutului si a pacientului, si desi nu au fost inca realizate studii comparative, ne-am putea astepta ca echipmanetul electronic din biofeedback sa asigure o validitate mai mare a controlului decat este posibil prin folosirea directivei implicite. Pentru ca aceasta, intr-adevar, este o problema majora in utilizarea metodei hipnotice: relativa vaiditate a raspunsului la indivizi diferiti in situatii diferite. S-ar putea ca aceasta problema a validitatii sa fie in parte rezolvata prin utilizarea acestei analogii cu biofeedback-ul. Validitatea biofeedback-ului este datorata validitatii sistemului de semnalizare dovedit de instrumentele electronice. Procedurile hipnotice pot fi facute mai valide daca pacientii isi amintesc si relateaza experiente si schimbari comportamentale care intitiaza sau insotesc raspunsul hipnotic 37

dorit. Aceste modificari pot apoi sa functioneze ca semnale pentru reinstalarea raspunsului hipnotic cu alta ocazie. In acest caz hipnoza si biofeedback-ul impartasec un alt scop comun: acela de a stabili o conexiune intre un gand sau comportament constient si un raspuns care inainte era involuntar. Exerciti cu directiva implicita I. Directiva implicita a evoluat in practica clinica, dar nu exista date ale cercetarilor care sa valideze experimental utilitatea sa. Poate cititorul sa realizeze directive implicite care sa poata fi validate experimental intr-o maniera repetabila si controlata? 2. Realizati directive implicite care faciliteaza experienta tuturor fenomenelor hipnotice majore. 3. Construiti directive implicite care vor facilita invatarea interna a scopurilor utile terapeutic ( de exemplu eliberarea inconstientului de limitele unei anumite programari a pacientului pentru gasirea unei noi solutii la problema). Deoarece directiva implicita include un semnal involuntar ca sugestia a fost realizata, poate fi utilzata in locul provocarilor pentru a testa eficacitatea lucrului din timpul transei. In abordarile clasice, mai vechi, ale transei, operatorii testau si dovedeau adancimea si validitatea transei, precum si puterea sugestiei lor prin provocarea subiectului sa -si deschida ochii sau sa-si desclesteze mainile atunci cand li se daduse sugestia ca nu pot face asta. Daca subiectii nu reuseau sa-si deschida ochii, atunci treceau proba provocarii si validitatea transei era stabilita. Directiva implicita realizeaza acelasi lucru: dar il realizeaza in maniera mult mai constructiva si permisiva. Ea lasa locul controlului in interiorul pacientului, acolo unde apartine, mai degraba decat sa dea iluzia ca acest control apartine terapeutului. Este un indicator valoros atat pentru subiect cat si pentru terapeut ca raspunsul dorit are loc cu adevarat. Terapeutul poate acum invata sa construiasca directive implicite ca indicatori pentru orice etapa a dezvoltarii si realizarii sugestiilor care necesita raspunsuri interne ( amintiri, sentimente, senzatii, etc) care nu sunt in alt fel deschise observarii terapeutului. INTREBARI CARE CONCENTREAZA, SUGEREAZA SI INTARESC Unul din cele mai surprinzatoare aspecte ale abordarii este folosirea de catre el a intrebarilor care concentreaza atentia, pentru a sugera indirect si a intari in acelasi timp. Intrebarile par atat de inocente in viata de zi cu zi. Cand alti oameni ne 38

adreseaza intrebari, aceasta se intampla in mod frecvent pentru nevoile lor, si intrebarea implica ca stim ceva si ii putem ajuta. Intrebarile care cer ajutorul, sfatul, si asa mai departe, se incadreaza in aceasta categorie si sunt cele mai utile pentru concentrarea atentiei. O alta categorie utila de intrebari priveste abilitatile: Putem face asta si asta? Aceasta intrebare referitoare la abilitati in mod frecvent are proprietati puternic motivante, provenite din multi ani de efort din copilarie, adolescenta si perioada de adult tanar pentru a trece cu succes de provocarile legate de dezvoltare: Voi incerca, si fac pariu ca pot! Aceste intrebari legate de abilitati sunt in consecinta utile pentru motivarea pacientilor dat fiind faptul ca nu sunt coplesitoare sub aspectul cerintelor. Trebuie insa sa avem grija, pentru ca astfel de intrebari pot la fel de bine sa fie taioase si distructive, ca atunci cand sunt traite ca ace nemiloase pentru examinarea situatiei sau un soi de inchizitie. Cercetari recente ( Sternberg, 1975; Shevrin, 1975) indica ca atunci cand este chestionat, creierul uman continua o cautare exhaustiva in intreg sistemul de memorie la nivel inconstient chiar si dupa ce a gasit un raspuns satisfacator la nivel constient. Se pare ca mintea scaneaza 30 de itemi pe secunda char si atunci cand persoana nu este constienta de faptul ca aceasta cautare continua sa aiba loc. Rezultatele unor asemenea cercetari la nivel inconstient sunt evidente din multe experiente familiare din viata de zi cu zi. Cat de frecvent uitam un nume sau un lucru si acesta apare de la sine cateva momente mai tarziu, dupa ce mintea noastra constienta a trecut deja la alte lucruri? Cat de adesea suntem constient satisfacuti de o solutie si apoi avem indoieli noi si poate un raspuns mai bun va apare autonom dupa scurt timp? Faptul ca asemenea cautari si cognitii inconstiente sunt indeplinite ca urmare a raspunsului la intrebare chiar si dupa ce mintea constienta este aparent satisfacuta si altfel ocupata este o verificare a cercetarilor timpurii ale lui Erickson care sprijineau atunci controversatul punct de vedere ca mintea poate fi simultan activa in doua sarcini separate si independente- una la nivel constient si o alta la nivel inconstient (Erickson, 1938; 1941). Aceasta activare a resurselor inconstiente este chiar esenta abordarii indirecte, in care cautam sa activam si sa utilizam potentialele nerecunoscute ale pacientului pentru a evoca fenomene hipnotice si raspunsuri terapeutice. Ca de obicei, el demonstreaza abordarea indirecta chiar si prin folosirea intrebarilor, care in mod tipic structureaza asociatiile interne ale pacientului prin implicare. Intrebarile sunt adesea directive implicite. Sunt frecvent utilizate pentru depotentarea tiparelor constiente astfel incat pacientul sa fie mai deschis catre noi posibilitati de raspuns. 39

Haideti sa analizam cateva exemple de intrebari adresate de Erickson. Vom gasi ca este aproape imposibil sa clasificam aceste intrebari deoarece chiar si cea mai simpla este foarte complexa ca implicatii si efecte. Care mana este mai usoara? Concentreaza atentia asupra mainilor. Indirect sugereaza ca una va fi mai usoara si ca poate levita. Intareste usurinta si posibila levitatie ca raspuns adecvat. Este o directiva implicita pentru ca cere un raspuns hipnotic adecvat. Alegerea iluzorie si dubla legatura sunt de asemenea operante deoarece pacientul este fortat sa dea un raspuns hipnotic indiferent care mana ar alege-o. Intrebarea depotenteaza la modul indirect constientul pentru ca nu este neobisnuit ca tiparele habituale si normale ale constientei ego-ului sa nu se poata descurca, asa ca pacientul trebuie sa astepte un raspuns inconstient sau autonom. De ce John tocmai a plecat? In contextul acestei sedinte terapeutice in care dna L halucina, John serveste in principal ca sugestie indirecta pentru oprirea halucinatiei. Functioneaza prin implicatie si reintareste atentia. Vrei ca dr. Rossi sa te priveasca? In contextul acestei sedinte terapeutice in care dna L halucineaza ca este dezbracata de la talie in sus, aceasta intrebare ratifica puternic experienta halucinatorie cu o directiva implicita ca ea sa dea un raspuns la a fi dezbracata in fata unui strain ( si ea si-a acoperit sanii cu mainile). Iti place ( pauza) sa nu stii unde te afli? Aceasta este o intrebare compusa indirecta care castiga putere din multe resurse. Este compusa pentru ca adreseaza doua intrebari in acelasi timp : Iti place? Stii unde te afli? Este atat de dificil sa raspunzi a o asemenea intrebare dubla incat pacientul in mod frecvent spune ca ii place sa nu stie unde se afla Utilizarea negativului sa nu stii este o si ai mare sursa de confuzie care este de obicei prea dificila pentru ca pacientul sa-si dea seama de ea, asa ca o urmeaza. Iti place?sugereaza indirect placerea si astfel intareste. Este evident din aceste analize ca suntem doar la inceputul intelegerii limbajului in general si intrebarilor in particular. Hipnoterapeutul ar face bine sa studieze pe cat posibil acea ramura a semioticii cunoscuta ca pragmatica, relatia dintre semne si utilizatorii semnelor (Morris, 1938; Watzlawick, Beavin, si Jackson, 1967; Watzlawick Weakland, si Fisch, 1974). 40

Exercitii cu intrebari pentru analiza 1. Realizati o analiza similara a urmatoarelor intrebari, precum si a altora pe care le gasiti interesante in inductiile din acest volum. Ai dori sa intri in transa acum sau mai tarziu? Unde se simte corpul tau cel mai confortabil? Poti spune ceva? ( observati ca aceasta intrebare este folosita ca test al literalitatii). Intelegi cu adevarat? ( subliniind cu adevarat.) Te poti bucura de relaxare si de faptul de a nu fi nevoita sa-ti aminteti? Poate inconstientul tau sa se ocupe de acea problema? Te simti confortabil nestiind cine sunt eu? INTREBARI PENTRU INDUCTIA INDIRECTA A TRANSEI Una din cele mai utile forme de sugestie este intrebarea care (1) fixeaza si concentreaza atentia in timp ce (2) ajuta subiectii sa-si cerceteze propria matrice asociativa pentru a descoperi raspunsuri utile care ( 3) pot fi structurate in noi tipare comportamentale. Erickson frecvent induce transa si realizeaza o intreaga sedinta hipnoterapeutica cu o serie de intrebari. 1. Ce fel de transa ai dori sa traiesti? 2. Cat timp iti va lua pana sa intri in transa? 3. Cum vei sti ca incepi sa intri in transa? 4. Acum crezi ca esti pe deplin constient? 5. Cat de profund simti ca esti deja in transa? 6. Cat de curand se va adanci transa ta? 7. Imi vei spune cand este suficient de profunda, nu-i asa? 8. Ce ai vrea acum sa traiesti in aceasta transa, pe masura ce ea continua sa se adanceasa? Sau ti-ar place o supriza? Mai devereme sau mai tarziu? 9. Vei lasa mana ta ( degetul, capul) sa se miste cand se va incalzi ( amorti, raci)? 10.Si nu stii cat din aceasta amorteala ti-ar placea sa pastrezi dupa ce revii la starea constienta, asa-i? Fiecare din aceste intrebari evoca raspunsuri asociative la diferite aspecte ale transei pentru pacient. Efectul primelor trei este de a reintegra experientele anterioare din transa si de a creste motivatia pacientului pentru experienta curenta. Intrebarile 4 si 5 ajuta pacientii sa evalueze sarea lor curenta si sa faca tranzitia de la constienta la 41

transa. Intrebarile 6 si 7 completeaza aceasta tranzitie si stabilesc un sistem de semnalizare astfel incat pacientul sa-i poata comunica terapeutului cand a fost realizata transa sau o suficienta profunzime. Intrebarile 8, 9 si 10 sunt vaiante care pot fi folosite pentru explorarea evocarii a virtual oricaror fenomene hipnotice sau raspunsuri posthipnotice. Intrebarile sunt astfel o abordare a experientei transei care ne fereste de esec. Intrebarile, mai mult decat orice alta forma hipnotica, par sa evoce automat aspecte partiale ale fenomenelor in cauza astfel incat ele pot exprima un posibil raspuns hipnotic. DEZVOLTAREA FRAGMENTARA A TRANSEI Credem ca este mai bine sa inducem transa pe fragmente decat sa cerem intregul de la inceput. Intrebarile permit pacientului sa traiasca transa in diferite grade. De asemenea permit terapeutului sa monitorizeze continuu procesul si sa stie unde se afla pacientul in fiecare moment. Este o tehnica similara, dar nu identica, cu tehnica fractionarii a lui Vogt (Weitzenhoffer, 1957; Kroger, 1963) si cu procesul hipersugestibilitatii heteroactive ( Hull, 1933) in care urmarirea unei sugestii tinde sa creasca probabilitatea urmarii alteia. R: De ce este mai bine sa inducem transa pe fragmente? E: Induci un mic fragment de transa si apoi un altul. Apoi le poti lega intre ele. R: Diferite fragmente ale transei sunt realizate prin intrebari care functioneaza ca sugestii de revenire la starea constienta? Fiecare sugestie de revenire care este acceptata adauga un alt fragment transei? E: Da, si apoi le poti lega intre ele. Prima data realizezi catalepsia unui brat. Apoi adaugi: Si amorteala, ai sesizat asta? Si nu-ti poti lua ochii de la mana ta? Tot ce poti vedea este mana ta? Si sunetele care nu sunt importante au disparut? R: Aceste intrebari construiesc succesiv transa adaugand o posibila experienta a analgeziei sau anesteziei, imobilitatii ochilor sau capului si o halucinatie negativa vizuala sau auditiva legata de aspectele neimportante din fundal. Exercitii utilizand intrebarile ca sugestii I. Scrieti o inductie completa folosind numai intrebari pentru urmatoarele aboradari ale transei: a. levitatia bratului 42

b. fixarea privirii c. relaxarea d. si orice alta abordare preferata, cum este vizualizarea, etc. 2. Formulati o serie de intrebari care vor concentra atentia subiectului si procesele asociative de asa maniera incat sa concentreze atentia subiectului si procesele asociative incat sa fie facilitat fiecare din fenomenele hipnotice clasice. 3. Formulati o serie de intrebari care vor concentra amintirile si asocierile pacientului intr-o manierea care sa faciliteze un raspuns terapeutic. 4. Abordarea prin intrebari a inductiei de transa este foarte similara cu abordarile introspective folosite de multe scoli terapeutice diverse. Imaginatia activa a lui C. G. Jung (Jung, 1963; Rossi, 1972), metodele de meditatie ale psihosintezei a lui Assagioli (Assagioli, 1965), si dialogurile din abordarea gestalt (Perls, 1969), toate concentreaza atentia individului asupra realitatilor interioare. Astfel ele induc transa, chiar daca cei care le-au realizat nu au recunoscut asta. Asemenea metode pot fi considerate abordari indirecte ale transei chiar daca nu sunt etichetate ca hipnoza. Identitatea esentiala dintre perioadele de introspectie si transa au fost demonstrate de Erickson in unele din primele sale cercetari realizate impreuna cu Clark L. Hull (Erickson, 1964), cand a gasit ca grupele de subiecti carora li s-a cerut sa realizeze o sarcina in introspectie aveau experiente comportamentale si subiective care erau similare celor avute in timpul inductiei hipnotice clasice. Ar fi instrctiv pentru incepatorul in domeniul hipnozei sa dea subiectilor teme de introspectie si apoi sa ceara o comparatie subiectiva a acestor experiente interioare cu aceea din timpul inductiei hipnotice clasice: ce similitudini sunt observate in comportamentul lor? Relatia dintre asemenea abordari imaginative- introspective in transa si imaginatie (Sheehan, 1972) sunt subiectul multor cercetari curente (Hilgard, 1970). DEPOTENTAREA TIPARELOR MENTALE CONSTIENTE: CONFUZIA, FLUXUL MENTAL SI CREATIVITATEA R: Iti pastrezi pacientii permanent in miscare, usor in dezechilibru, astfel incat sa se orienteze continuu in directia pe care le-o dai? E: Da. R: Aceasta este una din starile creative din hipnoza; starea de flux constant in care pacientul realizeaza orientarea pe care tu o imprimi. 43

E: Asa este. R: Aceasta este in contradictie cu situatia in care permiti pacientilor sa ramana tacuti cu sine insusi in transa (Erickson, 1955) pentru a-si realiza propriile solutii la problema in felul lor propriu. E: Cand o persoana intra in transa, il pendulezi de colo colo si il invarti si apoi ii spui sa rezolve in tacere acea problema. Intai l-ai detasat de tiparele sale mentale constiente. Ai indepartat conexiunile care s-ar fi putut sa-l opreasca sa rezolve problema. Acesta este un lucru foarte important. R: Indepartezi tiparele sale mentale obsnuite care il impiedica sa rezolve problema si apoi il orientezi catre o munca creativa interioara. E: Oamenii au intotdeauna tendinta de a amana o problema pe maine. Dar faci ca maine sa devina asazi intrerupand acele tipare constiente si tinandu-le in miscare. R: Aceasta este o parte a pachetului confuziei si tehnicilor surpriza de asemenea. Toate aceste abordari depotenteaza limitele tiparelor constiente. In aceasta conversatie Erickson exprima clar aspecte majore ale muncii sale in facilitarea rezolvarii de probleme si a creativitatii. Mai devereme in a treia sedinta terapeutica am vazut o diagrama a inductiei de transa dupa cum urmeaza: IESIREA TREPTATA DIN REALITATEA CURENTA \ CONFUZIA \ RECEPTIVITATEA LA CLARIFICAREA SUGESTIILOR \ MUNCA EFECTIVA IN TRANSA In aceasta sectiune Erickson elaboreaza in continuare semnificatia confuziei. Confuzia ( il arunci de colo colo si il invarti) este utilizata pentru a detasa oamenii de seturile lor mentale constiente. Ai trecut de conexiunile care ar fi putut sa-i opreasca sa rezolve problema. Un pacient este pacient pentru ca tiparele sale mentale eronate ii diminueaza eficienta. Erickson cauta continuu sa indeparteze aceste limite rigide pentru a initia un flux, o miscare mentala care poate elibera potentialul creativ. Astfel, confuzia devine o unealta majora in indepartarea tiparelor mintale si procesul este discutat de R in comentariul sau asupra acestei sedinte terapeutice, in 44

care Rossi admite ca se simte confuz incercand sa indeparteze propriile sale limite mentale pentru a intelege ceea ce incerca Erickson sa predea. Acest sentiment de fapt apare de multe ori. Indepartarea cadrelor de referinta uzuale ale lui Rossi impreuna cu complexitatea cu care Erickson se exprima a fost uneori suficient pentru inducerea atmosferei hipnotice. Complexitatea gandirii lui Erickson, trebuie notat, nu se datora naturii sale abstracte, ci utilizarii obisnuite a tehnicilor indirecte, intrebarilor si implicatiilor care in mod continuu transforma procesele asociative ale ascultatorului in feluri care sunt traite ca neobisnuite si probabil nu directionate spre sine ( si in consecinta hipnotice). Multe din formele verbale pe care Erickson le foloseste pentru a initia confuzia astfel incat sa indeparteze tiparele constiente eronate ale pacientului ne sunt deja familiare: utilizarea intrebarilor provocatoare, a implicatilor, a dublelor legaturi, a surprizei, a tehnicii de a nu face si a nu stii. La cel mai simplu nivel Erickson reitereaza bland si insistent toate lucrurile pe care pacientul nu are nevoie sa le faca sau sa le stie. El de fapt spune constientului pacientului ca se poate baza pe controlul obisnuit si directia sa permitand inconstientului si autonomului sa preia conducerea. Intregul proces de inductie de transa este parte a tiparelor constiente: transa se adanceste, si pacientul le poate indeparta. A nu sti, a nu face Nu este nevoie sa asculti, inconstientul tau poate raspunde pe cont propriu. Nu este nevoie sa stii ( ceva) pentru ca atunci cand ocazia va apare, inconstientul tau iti va furniza informatia . Nu stii cand iti vei schimba ritmul respiratiei ( sau orice altceva) ( Pentru un pacient agitat) Nu stii exact cand vei simti nevoia de a te misca din nou. Nu ai nevoie sa stii unde sunt mainile tale ( sau orice altceva) As vrea sa inveti ca indiferent ce crede o persoana, care sunt credintele tale, credintele tale inconstiente, cunostintele tale inconstiente sunt tot ce conteaza. In cursul vietii, din copilarie pana acum , ai adunat cunostinte dar nu ai putut mentine toate aceste cunostinte in prim-planul mintii tale.

45

Observati din sectiunea despre inductii cum aceste ultime doua sugestii conduc la sugestiile lui Erickson legate de uitare. Strans legate de a nu sti si a nu face sunt formele hipnotice de pierdere a abilitatilor, negatie, indoiala, contradictie si opozitia contrariilor. Le vom discuta pe fiecare pe rand. Pierderea abilitatilor Lui Erickson ii place sa realizeze sugestii in forma pierderii abilitatilor pentru ca sunt usor de trait, sunt compatibile cu natura de baza a transei, si reprezinta o demonstratie mai degraba impresionanta a transiei ca stare alterata. Pierderea abilitatilor tinde sa depotenteze orientarea zilnica spe realitate si astfel ne face mai receptivi la modele modificate de experienta. Va fi interesant sa traiesti acel moment in care nu-ti mai poti tine ochii deschisi, de la limita invatata a modelului uzual de constientala gradul in care renunti la ceea ce stii. Iti poti pierde abilitatea de a ridica mana dreapta de pe coapsa. Si va fi surprinzator sa constati ca nu poti sta in picioare. Negatia Erickson a studiat in mare detaliu folosirea negatiei. El admira un actor care putea spune nu in 16 moduri diferite pentru a exprima 16 nuante diferite ale intelesului lui, de la nu absolut pana la negatia agreabila. Cateva exemple sunt dupa cum urmeaza: Nu vei Cand este exprimat cu un ton indoielnic al vocii are un inteles negativ Nu vei. Se foloseste doar atunci cand vrei ca un subiect sa faca ceva. Nu vei face, nu-i asa? Aceasta este o utilizare a negatiei nu? care se transforma in pozitiva fiind enuntata pe ton interogativ. Erickson crede ca aceasta propozitie satisface nevoia subiectului de contrabalansare a pozitivului tu veicare vine inainte de asta; aceasta propozitie este astfel un exemplu al opozitiei contrariilor. ( Crecetarile arata ca este mult mai dificil de inteles) 46

Formularile negative (Donaldson, 1959). Folosirea negativului astfel tinde sa depotenteze constientul. In transa, cand mai degaba nu ai face este mai usor sa te conformezi unei sugestii decat sa increci sa-ti dai seama de toate implicatiile ei. Erickson de asemenea crede ca utilizarea negatiei este o alta modalitate de a mentine echilibrul psihologic si compensarea asa cum vom discuta mai tarziu la opozitia contrariilor. Utilizarea negatiei permite terapeutului sa profereze o negatie la care rezistenta pacientului poate fi descarcata si inlocuita. Folosirea negatiilor poate fi astfel privita ca o alta abordare a pacientului rezistent. Utilizarea negatiilor cu asemenea pacienti foloseste de fapt propriul lor negativism intr-o maniera care poate descarca aspectele distructive si le poate redirectiona in canale constructive. Negatia pentru sugestia inversata O alta utilizare de baza a negatiei este pentru sugestia indirecta sau inversata. Intr-o anume ocazie un pacient a insistat ca nu-si poate reveni din transa si Erickson a acceptat asta, admitand insa ca nu ar fi convenabil deoarece avea alti pacienti programati in ziua respectiva. Apoi cu absoluta sinceritate Erickson mentioneaza ca spera ca pacientul sa nu aiba nevoie sa se duca la baie , deoarece asta l-ar scoate din transa si bineinteles pacientul a gasit ca in curand a avut o necesitate inexplicabila de a merge la toaleta si astfel si-a revenit din transa. O alta sugestie inversa ar fi putut fi Bine, poti ncerca sa ramai in tarnsa fara sa-ti revii. Cuvantul poti incercaspune pe un ton subtil de indoiala ca exista un efort considerabil pentru a ramane in transa, si are efectul de a scoate de fapt subiectul din transa. In situatia inversa, cand dorim sa crestem posibilitatea transei, putem spune incearca sa ramai treaz, incearca numai sa nu faci nimic pentru a intra in transa. De obicei subiectul rezista eroic timp de cateva minute intrarii in transa, apoi oboseste datorita efortului implicit si cade in transa. Aceste efecte ale sugestiilor negative au fost mai inainte descrise de Baudouin (1920) ca lege a efortului invers: cu cat cineva incearca mai tare sa reziste unei sugestii, cu atat se simte mai obligat sa o indeplineasca. Weitzenhoffer (1957) a descris aceasta lege a efortului inversat ca pseudo-lege. Nu exista practic date clinice sau experimentale care sa indice o relatie 47

intrinseca si necesara intre a incerca sa rezistisi o compulsie de a o indeplini. Weitzenhoffer (1975) crede ca eficacitatea unei asemenea formulari se datoreaza continutului unei sugestii implicite de a face exact opusul a ceea ce este presupus ca fiind sugerat. Indoiala Utilizarea indoielii este un proces subtil pe care Erickson il investeste frecvent cu un ton neincrezator al vocii asupra cuvintelor cheie ( plasate cu scris inclinat in exemplele de mai jos). Erciskon de obicei acorda importanta minimului si probabil lucrurilor nerecunoscute dar deja traite de catre pacient. Indiferent care este indoiala, E plaseaza persoana intr-o stare de atentie diminuata si astfel propulseaza o cautare a structurii si certitudinii. Ericskon bineinteles da atunci sugestii terapeutice care vor ajuta la restructurarea pacientului intr-o maniera satisfacatoare. Intelegi cu adevarat? Inseamna nu te increde in intelegerea ta constienta. Si vei intelege cu adevarat inseamna acelasi lucru cu Nu intelege cu adevarat. CREZI ca esti absolut constienta? Implica Tu nu esti constienta. Tu esti foarte sigura de tine acum, nu-i asa? Implica Nu esti. Contradictiile Relevarea contradictiilor din mintea pacientilor demonstreaza inadecvarea credintelor lor obisnuite si pregateste calea pentru o atitudine pozitiva fata de experienta cu transa terapeutica din care Erickson face un fel de joc pe masura ce ajuta pacientul sa realizeze contradictiile dintre gandire si sentimente si, bineinteles, dintre constient si inconstient. El utilizeaza frecvent miscarile ideomotorii ca dovada a acestor contradictii. In consecinta, cand un pacient protesteaza ca o amintire importanta nu este disponibila, Erickson poate stabili o contradictie convingatoare, dupa cum urmeaza: daca inconstientul tau crede ca ai o amintire mai buna ( sentimente, ganduri, sau orice indoieli are pacientul in legatura cu tine), mana ta se va ridica. Cand mana se ridica autonom, ea tinde sa convinga pacientul ca in hipnoza amintirea va deveni in curand disponibila. Cand un pacient se indoieste ca a trait transa, Erickson va utiliza miscarile ideomotorii pentru a o stabili. 48

Mintea ta constienta se poate indoi, dar daca inconstientul tau stie ca ai trait transa, el va lasa capul tau sa se incline usor in semn de afirmatie. Erickson poate astfel folosi in mod frecvent aspecte ambivalente si indoielnice ale ideatiei pacientului . Personalitatile obsesiv- compulsive pot fi intelese ca incarcate de contradictii dintre constient si inconstient. Aceste contradictii pot fi explorate pentru a stabili un raport si o cooperare intre variatele tendinte ale persnalitatii. Opozitia contrariilor O alta forma indirecta de sugestie hipnotica de-a lui Erickson este inclinatia sa pentru juxtapozitia stransa, sau opozitia contrariilor. Acesta pare sa fie un element de baza in tehnica sa de confuzie, dar poate fi de asemenea o metoda de utilizare a unui alt mecanism natural de facilitare a raspunsului hipnotic. In a doua sedinta terapeutica Erickson a ilustrat echilbrul atent sau opozitia proceselor contrare de amintire si uitare. Kinsbourne ( 1974) a discutat cum echilibrul dintre sistemele contrare este un mecanism neurologic de baza care este costruit chiar in structura sistemului nervos. Ceea ce noi etichetam ca : opozitie a contrariilor poate fi o modalitate de a utiliza procesele neurologice fundamentale pentru facilitarea raspunsului hipnotic. In acest caz Erickson face in asa fel incat pacientul isi aminteste fara un efort aparent. Un alt echilibru aparent al acestor contrarii care este de fapt o dubla legatura este dupa cum urmeaza: Poti uita sa-ti amintesti sau iti poti aminti sa uiti. Alte modalitati de opozitie a contrariilor sunt usurinta si greutatea, caldura si raceala, relaxarea si tensiunea, etc. Pe masura ce mana ta se ridica, pleoapele vor fi tot mai grele. Juxtapunerea ridicarii si usurintei cu greutatea utilizeaza echilbrul dintre sistemele opuse in alt mod. Daca subliniem levitatia, atunci miscam echilibrul subiectului, astfel incat se va dezvolta in el o contratendinta de a echilibra si a se opune usurintei prin greutate. Aceasta contratendinta naturala ar putea eventual sa infranga sugestia levitatiei. Daca utilizam aceasta contratendinta naturala pentru greutate sugerand un alt raspuns in care ea ar putea fi utila ( pleoape grele), oricum , folosim de fapt echilbrul dintre procesele opuse intr-un fel care va facilita sugestia

49

hipnotica. Este un mod de a oferi sarcini multiple care pot sa se intareasca una pe cealalta. Alte exemple de asemenea opozitii sunt dupa cum urmeaza: Poti ramane confortabil si imobil pana cand dorinta de a misca face ca mainile sa treaca peste scrisul paginii in mod automat. Poti fie sa vezi o imagine neasteptata in bila de cristal, sau poti sa nu vezi bila deloc. Pe masura ce mainile se incalzesc, fruntea ta se racoreste. Pe masura ce strangi din pumni, partea de jos a corpului tau se poate relaxa. Exercitii cu opozitia contrariilor 1. Formulati sugestii utilizand opozitia contrariilor: caldura si racoare, tensiune si relaxare, anestezie si hipersensibilitate la atingere. O utilizare interesanta a ultimeia pentru un caz refractar de anestezie dentara este descris de Erickson ( 1958) . Dupa un numar de eforturi nereusite din partea altora Erickon a putut facilita o anestezie orala eficace pentru o lucrare dentara sugerand mai intai ca mana stanga a pacientului va deveni hipersensibila la toti stimulii si are nevoie sa fie atent protejata tot timpul. Aceasta pentru a fi in acord cu ideea fixa a pacientului ca lucrarile dentare sunt intotdeauna asociate cu hipersensibilitatea. Erickson pur si simplu a inlocuit sensibilitatea din gura cu cea din mana. Erickson comenteaza cand aceasta intelegere rigida a fost satisfacuta, s-a putut realiza anestezia dentara, in maniera asemanatoare relaxarii musculare, permitand contractia altor muschi. 2. Conceptualizati alte procese opuse la nivel senzitiv, perceptiv si cognitiv care pot fi utilizate pentru facilitarea raspunsului hipnotic. 3. Formulati opozitii ale contrariilor care pot fi folosite pentru facilitarea tuturor fenomenelor hipnotice clasice.

50