Alchimia emotionala

Jeffrey Young, fondatorul Centrului de Terapie Cognitiv din New York a pus la punct terapia schemei, care urmrete tratarea tiparelor de inadaptare, sau schemele, cum ar fi sentimentul privaiunii emoionale sau perfecionismul nemilos.

Strile mentale de inadaptare (schemele de inadaptare) Psihologii buditi din Antichitate identificau stri mentale prielnice i neprielnice, sau, n termeni moderni, de adaptare sau de inadaptare. O stare mental simpl, dar profund era identificat n functie de o regul: se urmrea dac regula modern de clasificare a unui obicei mental, sau a unei scheme, care poate fi de adaptare sau de inadaptare, este destul de asemntoare. O schem este o combinaie puternic de idei i sentimente negative. n ncercarea de a evita s cdem n stri mentale conflictuale, deprindem strategii pentru a le eradica. Aceste strategii ne ajut s facem fa ameninrii unui atac total al schemei, o criz pe care ncercm cu disperare s o evitm. Strategiile schemei prind rdcini pentru c ele ne-au ajutat ntr-un fel s ne adaptm. Elaborm aceste scheme deoarece ele au reprezentat la un moment dat o solutie cel puin partial pentru o anumit problem cu care ne-am confruntat timpuriu n via am depus eforturi foarte mari pentru a mulumi un printe extrem de critic, de exemplu, sau am devenit excesiv de vorbreti pentru a uita c nu sntem luai n seam de ceilalti copii. Dei ele au fost utile atunci cnd ni le-am nsuit, acum nu mai funcioneaz la fel de bine. Orice schem poate fi considerat o ncercare deraiat de a satisface o necesitate vital: sigurana, relatia cu ceilali, autonomia, competena .a.m.d. Atunci cnd aceste nevoi snt satisfcute, copilul este mulumit. Ins atunci cnd aceste nevoi vitale rmn nesatisfcute, se formeaz scheme. Fiecare schem are propria sa amprent emoional, o .inume intensitate afectiv, caracteristic, pe care o resimim atunci cnd aplicm acea schem. De regul sunt reproduse sentimentele pe care le-am trit pe parcursul evenimentelor traumatizante iniiale, care au prelungit elaborarea schemei. ln timpul acestor episoade in care punem n joc schemele, plonjm din nou n acea team cumplit, ne nfuriem sau cdem prad depresiei. Paradoxul este c schemele se nvrt n jurul unor nevoi stringente, dar ne mping s acionm i s gandim n moduri care mpiedic satisfacerea acelor nevoi. Ele se perpetueaz ntr-un cerc vicios. De exemplu, cineva care resimte privaiune afectiv i,n consecin, nevoia de relaii

apropiate i de tandrele se poate implica la nesfrit n relaii cu parteneri distani i rezervai. Ce anume determin acest comportament contradictoriu? Sperana nejustificat c de data aceasta va fi altfel. De data aceasta va gsi un partener care pare distant (ceea ce e un lucru familiar, obinuit, de-al casei), dar care n cele din urm i va oferi iubirea i ngrijirea de care are atta nevoie. Schemele de inadaptare duc la soluii nevrotice. Pe de o parte, aceste soluii snt strategii pentru satisfacerea unor nevoi i dorine omeneti fundamentale, cum ar fi nevoia de iubire, de nelegere, de acceptare. Pe de alt parte, ele snt contrare propriilor interese, pentru c saboteaz orice ncercare. Obiectivele lor snt constrngtoare, dar metodele snt nepotrivite. Primele cinci scheme de inadaptare tin de relatiile nostre apropiate manifestandu-se in viata emotionala, de familie, in relatiile cu prietenii 1 Abandonul Aveam 4 ani cand tatal meu a murit. De atunci m-am simtit singura. Mama era mereu ocupata. De atunci am simtit mereu nevoia sa ma asigur ca cei din viata mea nu ma vor parasi. Daca nu ma suna imediat sau intarzie ma simt ranita si ma intristez. La originea fricii de abndon sta teama permanenta ca oamenii te vor lasa singura.Acest tipar isi poate avea radacinile intr-o experienta reala din copilarie.Dar abandonul nu trebuie sa fie neaparat real.Un abandon simbolic, precum mutarea dintr-un loc in altul sau faptul de a avea parinti instabili, pe care nu se poate conta dpdv afectiv poate avea acelasi impact emotional.Un parinte care nu-i este de ajutor copilului , care nu are grija de copil in mod constant, imprevizibil sau alcoolic care este uneori bine dispus si alte ori furios si inspaimantator poate provoca teama de abandon. Pentru oamenii cu aceasta schema posibilitatea de a ramane singuri trezeste o tristete profunda si un sentiment de izolare.Tendinta acestor oameni este de a se agatat si mai puternic de acea persoana, o reactie tipica pentru copii. Persoana va avea nevoie de o reasigurare constanta ca relatia este stabila si sigura. O alta reactie a schemei abandonului este parasirea relatiei inaintea celuilalt, aceasta fiind o cale de a evita durerea abandonului. Aceasta persoana este foarte sensibila la orice semn ca celalalt ar putea sa o paraseasca si este mereu gata sa aduca o acuzatie nascuta din gelozie. O astfel de persoana este extrem de suparata cind trebuie sa se separe chiar si pentru o scurta perioada de timp de partener. Oamenii care resimt frica de abandon trebuie sa inteleaga ca se vor descurca si singuri, ca au resurse interne pentru a-si satisface singuri necesitatile. Va veti putea vindeca daca veti infrunta teama de abandon si veti schimba in mod activ tiparele comportamentale in relatiile dvs dar si daca veti gasi un partener stabil.Pe parcursul vindecarii este important sa invavati sa credeti ca nu veti fi abandonat.

2Privatiunea Persoana se simtea de regula ignorata atunci cad era mica. Mesajul pe care l-am primit este ca atunci cand spui ce vrei nimeni nu te aude si nici macar nu vrea sa fie langa tine. De aceea mi-e greu sa spun ce vreau in casnicia mea. Ma simt foarte vulnerabila ori de cate ori vorbesc despre nevoile mele afective. Aceasta problema apare deseori in copilarie, atunci cand unul dintre parinti sau ambii sunt atat de preocupati de propria lor persoana, de munca lor, de propria nefericire incat pur si simplu nu remarca nevoile afective ale copilului. La maturitate aceste persoane vor fi foarte vulnerabile la orice semn ca nu ar fi bagati inseama sau ca nu sunt ajutati , in special in relatiile cele mai apropiate. Sentimentele profunde trezite sunt tristetea si deznadejdea care se nasc din convingrerea ca nu este nici o data inteleasa sau luata in seama. Furia ascunde sentimente de insingurare si tristete. In copilarie pentru unii privatiunea pote fi generata de lipsa de hrana, caldura sau afectiune.Altii nu au avut parte de intelegere pentru ca nu le-au fost bagate in seama sentimentele, nu li s-au ascultat grijile sau nu li s-a acordat atentie neconditionata. Strategiile schemei privatiunii sunt numeroase.O pacienta devine furioasa si ranchiunoasa. Insa din cauza atitudinii ei de a pretinde mai mult, familiei ii vine greu sa-i inteleaga sentimentele. Un alt pacient era extrem de amabil facand oamenilor favoruri intrerupandu-si chiar activitatile sale, iar daca avea nevoie de ceva se intrista pentru ca nimeni nu remarca acest fapt si nu venea sa-l ajute. Era ca si cum ar fi astepta ca oamenii sa-I citeasca gandurile.Prima pacienta era prea insistenta in incercarea ei de a-si face gandurile cunoscute iar cel e al doilea era ascuns. Oricat de mult ar face oamenii pentru cei care au aceasta schema nici odata nu va parea sa fie suficient, asa ca ii vor alunga mai de graba pe oamenii cu pretentiile lor constante. Uneori ei cred ca ceilalati ar trebui sa le simta nevoile sau pot deveni excesiv de ingaduitori cu sine cheltuind mai mult decat isi pot permite pentru propriile nevoi, mancand mai mult decat au nevoie, incercand sa-si ofere singuri ingrijirea dupa care tanjesc. Unii copii care sunt crescuti de parinti neglijenti invata sa fie asemeni parintelui atent, comportandu-se ca un parinte bun. Insa cel care are grija in mod constant de nevoile celuilalat rareori isi va dezvalui propriile nevoi. Ei isi doresc cu disperare sa aiba patea de aceeasi atentie pe care o acorda dar de teama ca nu o vor primi nu-si marturisesc dorintele , avand vesnic o masca a bunei dispozitii. Par sa se descurce atat de bine incat nu au nevoie de nimeni ca sa-I ingrijeasca.Oamaneii nu vad nici un motiv sa se ingrijoreze pentru o persoana atat de echilibrata. Deseori oamaneii cu schema privatiunii isi aleg meserii in care sa poata fi de ajutor: munca sociala, asistenta medicala, psihoterapie. Cand un astfel de ajutor este motivat de schema el poate avea rezultate dezastroase

mai ales daca acea persoana depune efoturi atat de mari incat se epuizeaza. O varianata a strategiei de evitare in cazul schemei privatiunii poate fi observata la aceia care se protejaza ca sa nu sufere intr-o relatie tinandu-i pe ceilalati departe. Acesti oameni sunt distanti si nu isi dezvaluie nici o data adevaratele sentimente de teama ca oricum nu vor fi satisfacute. Ei se simt dezamagiti la cel mai mic semn ca nu au fost luati in seama de cineva care, de altfel, este foarte atent. Daca recunosteti aceasta schema, desi vi se pare ca cei din jur va priveaza de anumite lucruri, trebuie sa fiti capabili sa primiti dragostea si atentia pe care ei sunt gata sa vi-o ofere, daca li se da ocazia.Dpdv emotional este posibil sa simtiti nevoie de a jeli, de a fi trist pentru ca nu ati primit ingrijirea sau atentia cuvenita atunci cad erati copil.Puteti de asemenea sa va schimbati comportamentul, puteti incerca sa comunicati celorlalti nevoile dvs in mod clar si adecvat sau puteti cauta parteneri de viata cu o anumita disponibilitate afectiva. 3Subjugarea Mama mea era extrem de dominatoare , lua deciziile in locul meu, nu aveam nici un cuvant de spus.Trebuia sa fie cum spune ea. Acum in relatiile mele nu pot spune nici o data ce vreau. Pur si simplu accept ce vrea celalalt. Tiparul subjugarii este bazat pe idea ca nevoile tale nu au nici o data prioritate in relatia cu celalalt.Celalalt conduce intotdeauna. Convingerea este Intotdeauna este asa cum vrei tu nu cum vreau eu. Astfel resentimentele se transforma in furie,sentiment ce caracterizeaza aceasta schema.Reprimarea lor genereaza frustrare, care apoi devine manie. Aceasta schema isi are de obicei originea intr-o copilarie dominata de parinti autoritari, care nu-i acorda copilului nici un drept de apel, ignorand complet nevoia de autonomie a copilului.Impunerea unei autoritati absolute poate varia de la violenta si amenintari pana la o dominatie mai subtila, priviri dezaprobatoare, severitatea sau folosirea unui anumit ton al vocii la cea mai mica intentie a copilului de a-si impune vointa. Copii care cresc intr-o astfel de atmosfera invata de timpuriu ca sentimentele si nevoile lor sunt invizibile sau nu conteaza si celalalt reuseste sa se impuna de fiecare data.Ca adulti e posibil sa fie obisnuiti ca celalalt sa dicteza, incat pierd contactul cu ceea ce vor de fapt si nu vor putea sa decida la ce restaurant sa merga, ce film sa vada, etc. In cazul parintilor prea autoritarisau dominatori pasivitatea (strategia evitarii) e o solutie deoarece astfel copilul poate scapa de teama ca va primi apostrofari , ca va fi pedepsit sau criticat. Fiind un baiat bun sau o fata buna acesti copii vor tine secret preferintele si dorintele sau chiar le reprima pentru a avea cat de cat pace in casa.Adulti fiind, acesti oameni

abordeaza relatiile cu o dorinta expresa de a-l multumi pe celalalt, dar in spatele aparentei acceptarii se ascunde resentimentul.Furia si mania declansate de sentimenutl de a fi prins in capcana sau de a nu avea autonomie sunt tipice pentru acesti oameni. Reactiile la subjugare sunt variate. Unii copii si adolescenti se revolta parintii depunand efoturi si mai mari ca sa-I domine.Acesti rebeli pot deveni spirite libere reactionand de indata la cea mai mica tentative a cuiva de a-I domina sau contestand autoritatile. O alta strategie ia forma refuzului atasamentului , astfel persoana evitand acordurile care ii fac sa se simta prinsi in capcana, dominate. O alta cale e supunerea. Astfel de oameni ajung sa nu-si mai cunosca cu adevarat propriile preferinte, opinii si chiar propria identitate. Aceasta predispozitie de a-I multumi pe ceilalati poate fi scapata de sub control ;: acesti oameni sunt incapabili sa puna limite in ce priveste ce se asteapta de la ei si sfarsesc prin a face mai mult decat partea lor de munca sau fac prea multe pentru altii. Ei pierd din vedere ceea ce vor si uita sa ceara ceea ce li se cuvine. Daca aveti si dvs acest tipar al subjugarii daca va ganditi ca sunteti tolerant si flexibil dar rareori va sustineti opiniile, pereferintele sau nevoile in relatiile apropiate. In ciuda aparentei dezinvolturi va simtiti folosit sau dominat si credeti ca oamenii profita de dvs.E de inteles ca va infuriate adesea si sunteti plin de resentimente , dar nu va exprimati nici o data nemultumirile.Daca recunoasteti in voi aceasta schema va recomand sa constientizati resentimentele si furia provocate de faptul de a fi dominat. 4 Neincrederea Mary este un copil abuzat sexual, abuzata de o ruda.Inca de mici dormea impreuna cu surorile ei de frica sa nu se repete.Cand i-a spus mamei ei aceasta nu a bagat in seama acuzatiile. Acum neincrederea ii otraveste relatia.Devine repede suspicioasa si ostila la cel mai mic semn de tradare.A pierdut o multime de slijbe pentru ca s-a certat cu colegii si cu sefii din cauza unor jigniri minore la care a reactionat disproportionat. Aceasta schema este caracterizata de o suspiciune exagerata, convingerea intima ca nu poti avea incredere in oameni.Caracteristica emotional acestor oameni este furia disproportioata. Oamenii care au deprins acest tipar sunt in permanenta vigilenti in relatiile lor, temanduse ca ceilalati oameni vor profita intr-un mod sau altul de ei sau ca ii vor trada.Pentru ca sunt atat de precauti le este greu sa se apropie de ceilalati sau sa fie deschisi.In mod paradoxal unii oameni care au aceasta schema au tendinta de a lega relatii care sa le confirme cele mai negre temeri, alegand parteneri care se poarta intr-adevar urat. Aceasta schema are la baza un abuz sau alt gen de tratament necorespunzator suportat de cineva in copilarie.Abuzul poate fi de natura fizica, afectiva sau sexual.Daca este de natura sexual se face foarte des vinovat un var, unchi, un aropiat al familiei.

Impactul emotional este enorm. Apar sentimente de tradare profunda, tema, rusine si furie.Cand abuzul este tinut secret sau negat sentimentul de a fi fost tradat sporeste. De regula cu cat abuzul a avut loc mai de timpuriu si cu cat s-a repetat mai des cu atat schema neincrederii este mai puternica. Schema neincrederii are drept caracteristica faptul ca parintele sau cel care comite abuzul o face in mod intentionat. Problemele apar mai tarziu in viata cand suspiciunea erodeaza relatii benefice, cu oameni care nu merita a fie priviti prin lentil neincrederii. Aceasta schema poate duce la formarea a numeroase tipare.De exemplu cineva care priveste oamenii cu suspiciune poate evita orice relatie bazata pe incredere sau poate pentru inceput sa-l idealizeze pe celalalt ca pe un protector sau ca pe un prieten de nadejde iar apoi sa izbucneasca in fata unei aparente tradari.Intr-o alta varianat e posibil ca aceasta persoana sa recreeze situatia originara din copilarie se poate lasa antrenata in relatii care sa devina abuzive.O persona care a suferit un abuz poate devein la arndul ei agresor facand ca abuzul sa se perpetueze. Daca priviti viata prin lentilele deformate ale schemei relatiile vi se vor parea un teren periculos , oamenii ticluiesc in scret sa va raneascasau sa se foloseasca de dvs.Daca recunoasteti in comporatmentul dvs aceasta schema aveti nevoie sa construiti relatii in care sa aveti o incredere autentica in celalalt.Progresul va aparea atunci cand nu veti mai tolera abuzul dintr-o relatie sau cand va veti impotrivi atractiei fata de un partener abuziv. 5 Imposibiliatea de a fi iubit Aceasta schema este caracterizata de presupunerea nu sunt demn de iubire. La originea acestei scheme sta convingerea acelei personae ca e lipsita de calitati , ca daca cineva ar cunsoate-o cu adevarat si-ar da seama ca are anumite lipsuri, de fapt numindu-se si schema deficientei. Terri s-a simti mereu vulnerabila si nelinistita acest tipar manifestandu-se in toate relatiile.Tatal ei a parasit-o pe mama ei pentru alta femeie.Mesajul pe care l-am receptionat este acela ca sunt nedemna de iubire si m-am identificat puternic cu mama mea.Am presupus ca barbatii descopera pana la urma ca femeilor le lipseste o calitate si le e usor sa se dispenseze de ele. Rusinea si umilinta sunt cele mai inseminate sentimente din schema deficientei. Sentimental de a fi lipsit de calitati, nedemn de a fi iubit este adesea insuflat de parinti excesiv de critici care-si insulta si-si umilesc copii. Un mesaj constant de dezprobare din partea parintilor Nu esti uficient de bun umple lumea mica a copilului intiparindu-se in propria lui imagine de sine. Pentru a face fata mesajelor atat de injositoare unii copii ajung sa fie atat de blazati incat pur si simplu le accepta. Un astfel de copil capituleaza contruindu-si o imagine de sine conform careia nu este suficient de bun. Un alt copil poate afisa o imagine de bravada de

indrazneala care ascunde de fapt sentimental de inferioritate. E posibil ca ei sa se priveasca cu acelasi dispret cu care ii privesc si parintii lor.In relatiile de mai tarziu cei care si-au format aceasta schema sunt ingrijorati ca nu cumva acest defect interior sa fie dezvaluit.. nu au incredere in sine si sunt bantuiti de convingerea ca un anume aspect al personalitatii lor ii face sa nu fie acceptati. Din acest motiv se ascund, nu isi dezvaluie prea mult gandurile si sentimentele devenind greu de cunsocut. Sau se angajeaza intr-o relatie traind terorizati de gandul ca la un moment dat vor fi respinsi. Rezultatul poate fi o personalitate goala, falsa, contruita astfel incat sa se ascunda de restul lumii. Altii isi ascund acest sentiment in spatele arogantei si bravadei care ii face sa para mult mai increzatori in sine decat sunt de fapt. Ei compenseaza acest sentiment de deficienta facand eforturi facand eforturi suplimentare pentru a-si catiga admiratia celorlalti. Daca acesata schema vi se pare cunoscuta renuntati sa va mai ganditi intr-una la greselile pe care le faceti si la indoielile cu privire la propria persoana., infrunati-le si veti avea o imagine mult mai relaista asupra caliatilor persoanle.Aceste personae traesc o tristete profunda pe care o resimt ori de cate ori sunt singuri, alaturi de convingerea ca nimeni nu vrea sa fie alaturi de ei. Una alt sentiment e acela de a se cobora in ochii celorlalti si in proprii ochi . Va trebui sa va schimbati avand de exemplu incredere ca cei dragi va cunosc si va iubesc asa cum sunteti. Ultimele cinci scheme se leaga de scoala, cariera sau viata comunitara. Acestea se formeaza mai tarziu in viata 6 Excluderea Am crescut intr-un orasel cu 2000 de suflete. Fetele care traiau in oras mergeau dupa ore sa bea un suc. E nu puteam pentru ca traiam intr-o ferma la cativa km si nu aveam cu cine sa ma joc.De atunci m-am simtit mereu exclusa.Nu apartineam unui grup care s-a format in scoala. Pe scurt motorul schemei este Eu nu fac parte din Schema trimite la statusul pe care il avem intr-un grup.Mesajul pe care il percepem este Nu esti ca noi iar noi nu te placem.Persoana va sta astfel de o parte nu se va implica si sentimental. Emotiile resimtite sunt anxietatea atunci cand ne aflam in grupri sau in mijlocul strainilor si o tristete profunda provocata de sentimetul de a fis singur sau insingurat. In vreme ce scheme ca privatiunea sau abandonul se formeaza in primii ani de viata excluderea se contureaza mai tarziuatunci cand in viata emotional a copilului incepe sa capete importanta faptul de a fi acceptat de ceilalti copii. Un copil care are sentimentul ca nimeni nu vrea sa se joace cu ei poate fi devastate. Cineva se poate simti exclus daca de exemplu familia sa este diferita intr-un fel de toate celelte familii din din vecintate . Aceasta schema poate aparea si datorita dinamicii din interiorul unei familii de exemplu

cand un parinte divortat se recasatoresteformand o noua familie din care copilul se simte exclus. Schema opereaza ca o profetie care se implineste singura : nelinistea pe care o simte cineva la gandul de a fi observant si respins il face sa se comporte intr-un mod nepotrivit in societate. Pe scurt el va atrage confirmarea convingerii intime ca nu face parte prin insusi comportamentul sau. Pentru a evita temuta respingere cineva care nu se simte in largul sau printer personae straine se poate retrage intr-un colt cand se afla intr-o adunare. O alta cale este aceea de a face eforturi suplimentare pentru a se putea integra. Un astfel de copil se va alatura de pilda unor adolescent cu un stil nonconformist (rasi in cap, cu inele, tatuaje.. avand mesajul : Sunt diferit, sunt exclus si nu-mi pasa 7 Vulnerabilitatea Cand aveam 14 ani tatal meu a avut un infarct . In timpul convalescentei mi-a spus :eti singurul motiv pentru care traiesc. Am inceput sa ma tem ca viata lui depindea de mine.M-am facut cardiolog. Imi fac griji pentru toti cei care fac parte din viata mea. Mama ma intreba mereu ai cheile ? ai bani?. Receptinam mesajul ca ceva rau se putea intampla.Asa fac si eu acum. Ies in oras si il intreb ai cheile? Ai banii? La originea tiparului vulnerabilitatii se afla pierderea controlului asupra lucrurilor. Indiciul emotional este teama exagerata ca o catastrofa se va intampla.Radacinile vulnerabiliattii se pot regasi de regula la unul dintre parinti care are aceeasi tendinta exagerata sau se trag dintr-o anumita periada in care persoana s-a simtit in mod constant amenintata. Mesajul pe care copilul il primeste in acest caz este ca lumea e un loc plin de primejdii. La varsta adulta acesata anxietate se poate fixa asupra diferitor aspect : bani, cariera, sanatate sau siguranta fizica. Bine inteles ca ingrijorarea poate fi un comportament de adaptare atunci cand ne determina sa luam masuri de precautie sau sa ne pregatim pentru a infrunta un risc real.Obiceiul de a ne ingrojora devine insa nepotrivit daca se perpetueaza atunci cand nu avem in vedere probleme reale, cand ne ingrijoram din cauza unor situatii cu riscuri perfect normale cum ar fi zborul cu avionul al unei personae dragi. Pentru a se simti in siguranta acesata schema ii determina pe oameni sa fie extreme de atenti , cumpatati pana acolo incat sa nu mai simta nici o placere sau devotati unor dite crunte pentr a evita vreo boala ingrozitoare.Schema aceasta poate determina pe cineva sa nu mai calatoreasca deloc pentru a evita accidetele. La aceasta extrema se formeaza fobiile, cum ar fi frica de zbor, de microbe sau de a merge cu masina.Oamenii predispusi la atacuri de panica sunt adesea victime ale acestei scheme.Una alt indiciu al acestei scheme poate fi acea meticulozitate exagerata de a se pregati. Ei incearca sa-si ataenueze

frica incercand in permaneta sa se asigure. Pot ajunge pana la elaborarea unor ritualuri proprii pot verifica de 3 ori daca e incuiata usapentru a-si calma temerile obsessive. Cei care incearca sa supracompenseze prin asumarea unor riscuri opteaza pentru activitati ca parasutismcu scopul de a demosntra ca temerile lor sunt nefondate. Contemplatia va poate ajuta sa va dati seama ca aceste griji sunt nefondate si nu reprezinta realitatea 8 Esecul In ciuda realizarilor sale remarcabile Jaet Jackon a recunoscut ca sufera de o imensa tristete asociata cu convingerea ca nu este sufficient de buna in ceea ce face.Sentimentul acesta caracterizeaza aceasta schema. Uneori parintii excesiv de critici il fac pe copil sa se simta lipsit de merite.Alteori acest rol il indeplinesc fratii sau colegii de clasa care il umilesc in mod constant. Oricare ar fi cauza emblem acestui tipar este sentimental ca in ciuda tuturor realizarilor esti de fapt un ratat.Persoana acre a dezvoltat aceasta schema are convingerea ca nu seste sufficient de capabila pentru a reusi ceva.Emotiile associate acestei convingeri sunt neincrederea in sine si o tristete anxioasa. Schema esecului poate determina pe cineva sa depuna eforturi foarte mari pentru a reusi in ciuda permanentei frici de esec.Aceasta combinative poate duce la fenomenul impostorului , acea situatie in care persoana care s-a descurcat foarte bine se simte totusi in adancul inimii ca si cum ar fi comis o frauda, convinsa fiind ca succesul a fost un accident 9 Perfectionismul Lucrez ore in sir pentru a ma pregati pentru curs. Alti profesori nu muncesc asa de mult.Am impresia ca din cauza muncii nu mai am timp pentru viata mea personala.Iar daca primesc cea mai mica remarca negativa ma invinuiesc zile intregi dupa aceea. Amintirile acestea reflecta standard nemiloase care apar in cazul perfectionismului.Parintii care critica in permaneta rezultatele copiilor , oricat ar fi acestea de bune ii creaza acestuia sentimental ca nu este destul de bun. Acsti copii invata de timpuriu sa depuna eforturi iemnse care spera ei sa ii protejeze in fata amenintarii de a pierde iubirea parintilor. Ele actioneaza ca un fel de ritual magic. Radacina emotionala este sentimentul unei personae ca va rata, oricat de mult s-ar stradui.Acest sentiment ascunde o tristete motivata de convingerea copilului ca trebuie sa faca mereu lucrurile si mai bine pentru a castiga iubirea si aprobarea parintilor. Iar de aici vine tristetea de a nu fi acceptat pentru ceea ce esti, cid oar pentru cat de bine reusesti.

Acest lucru poate da rezultate cand este vorba despre realizari in cariera, sport sau alet domenii.Persoanele depun efortiri foarte mari in dtrimentul vietii personale, al sanatatii, al relatiilor si al capacitatii de a se bucura de placerile vietii.Din cauza ca cer atat de mult de la sine exista un risc foarte mare ca sa faca boli cauzate de stress, cum ar fi colita si migrenele. Persoana perfectionista e de regula nerabdatoare si iritata, dar in profunzime se simte trista, melancolica pentru ca nu se poate bucura de viata din cauza responsabilitatii sale exagerate. Atat schema esecului cat si ceea a perfectionismului sunt legate de capacitatea nostra de a reusi.Schema esecului ne face sa avem asteptari foarte mici in ceea ce ne priveste iar perfectionismul naste asteptari faorte mari.Femeia care sta la birou in fiecare seara incercand sa faca mai mult si mai mult dup ace toti au plecat dj poate intradevar sa aiba rezultate foarte bune, incercand sa atinga standard din ce in ce mai mari ceea ce inseamna ca nu are o alta in afara muncii. Autocritica si reprosurile sunt nemiloase. Unii erectionisti incearca sa-I supuna pe toti cei din jur standardelor inalte pe care le respecta ei insisi.In consecinta sunt adesea critici cu ceilalti, cautand mereu defecte. Un indiciu al schemei perfectionismului este sentimental ca trebuie sa faceti in mod constant mai mult sau mai bine.Un altul il reprezinta ingrijorarea ca nu aveti destul timp pentru a realize tot ce v-ati programat. Un altul este severitatea cu care va judecatiactiunile.astfel exercitii placate ca mersul la sala poate devein un motiv suplimentar de stress.Perfectionismul face ca viata sa fie lipsita de bucurie. Daca aveti aceasta schema trebuie sa intelegeti ca coborarea standardelor este o eliberare si veti avea astfel timp si pentru alte lucruri in viata. 10 Indreptatirea Un pacient a exprimat perfect aceasta schema :Nu pot sa conduc respectand limita de viteza- am sentimental ca trebuie sa fiu liber sa merg cu orice viteza vreau. Oamenii care si-au dezvoltat aceasta schema se simt speciali atat de speciali incat se simt indreptatiti sa faca tot ce vor sis a aiba tot ce vor. Motoul este Regulile nu sunt pentru mineLentilele lor deformate ii plaseaza mai presus de ceilalati. Regulile, legile si conventiile sociale sunt daor pentru ceilalati.Persoana se asteapta ca toti ceilalati sa ii indeplineasca dorintele in timp ce el nu se igrijeste de cei din jur. Aceasta atitudine poate lua nastere in acel individ care in copilarie a fost rasfatat care a fost trata ca un mic print. Copii cresc in camine in care totul abunda, acre au servitor care le satisfac toate dorintele si au astfel parte si dreptul la un tratament special.Ca adulti acesti oameni pot fi impulsive, copilarosi si egoisti. Parintii caror iubire pare sa fie conditonata de una dintre calitatile copilului- frumusete, talent la vreun sport, rezultate bune la scoala pot da nastere unor copii care isi vor

exagera calitatile sau realizarile pentru a parea speciali. In mod inconstient ei se simt totusi necorespunzatori , le e rusine, sentimente pe care le acopera cu o mandrie narcisista. O a treia sursa a tiparului poate fi lipsa de atentie, afectiune, bunuri material, suferite in copilarieAstfel de oameni se simt indurerati pentru ca au fost tratati nedrept in copilarie sic red ca sunt indreptatiti la mai mult decat li s-ar cuveni. Acesta schema ii face pe oameni sa-si exagereze abilitatile,a desea pentru a contracara un sentiment de inferioritate. Un indiciu al tiparului indreptatirii este dat de sentimental de a fi special- iritarea in fata unui refuzsau in fata impunerii unor limite.Altele pot fi lipsa de disciplina, satisfacerea primelor impulsurisi dorinte indifferent de consecinte- ex a cheltui pana la faliment. Un alt indiciu poate fi locuinta care u este nici o data curate si ordonata. Oamenii sunt surprinsi si iritati atunci cand cineva le reproseaza faptul de a incalca anumite granite. Ei resmt efectele negative ale schemei doar atunci cand consecintele actiunilor lor sunt iminente : convocarea la tribunal din cauza unor amenzi, amenintarea cu divortul. O modificare extreme de utila pe care o puteti face pantru a va elibera de contrangerea acestei scheme este sa incercati sa constientizati impactul negative pe care il au actiunile dvs. Asupra oamenilor din jur si a intelegeti in ce fel i-ati facut sa se simta.Este de asemenea de o importanta cruciala sa va asumati responsabilitatea pentro obligatiile dvs, pentru obiceiurile impulsive si pentru depasirea limitelor. Contemplaia este o contientizare meditativ, care cultiv capacitatea de a vedea lucrurile aa cum snt de la un moment la altul. De regul, atenia noastr rtcete la ntmplare, lsndu-se purtat de gnduri de moment, amintiri trectoare, fantezii captivante, fragmente de imagini ale lucrurilor vzute, auzite sau percepute n vreun fel sau altul. n schimb, contemplaia este un tip de atenie susinut, care nu cedeaz n faa diversiunilor, ndreptat asupra proceselor ininii. n loc s ne lsrn dui sau captivai de un gnd sau sentiment, prin contemplaie observm n mod riguros cum vin i se duc acele gnduri i sentimente. n esen, contemplaia presupune un nou tip de atenie; ea este o cale de a lrgi sfera contientizrii i de a-i rafina precizia. Prin acest gen de antrenament al minii nvm s i};norm acele gnduri i sentimente care ne distrag de la momentul prezent i s contientizm n permanen experiena imediat. Dac diversiunile dau nastere confuziei emotiona-(e, capacitatea de a continua s ne concentrm atenia aduce mult claritate i nelegere. Contemplaia i are rdcinile ntr-un vechi sistem de psihologie budist, prea puin cunoscut n Occident, care ofer chiar i n zilele noastre o nelegere elaborat a emoiilor traumatizante care ne submineaz fericirea. Aceast psihologie ofer o abordare tiinific proceselor interioare, este o teorie pe care oricine, budist sau nu, o poate aplica. i de care poate beneficia. n cadrul acestei abordri, accentul nu se pune att pe problemele de care ne lovim n via, ct pe accesul la claritatea i sntatea minii. Dac putem avea acces la

acestea, problemele noastre devin mai lesne de administrat; ele vor fi mai curnd oportuniti pentru a nva, dect ameninri ce trebuie evitate. O prim aplicaie a contemplaiei este recunoaterea unuia sau a mai multor tipare de acest fel n noi nine. Simplul fapt de a nelege cum opereaz aceste tipare n viaa noastr ne este de un real ajutor. Iar faptul de a fi contemplativi relaxeaz constrngerea acestor tipare. n continuare, avem cale liber s folosim instrumentele terapiei schemei pentru a corecta n profunzime aceste fixaii distructive

Alchimia emotionala Tara Benet

Goleman