Leasingul poate fi o sursa importanta de finantare pentru antreprenori, atat la demararea unei afaceri, cat si pe parcursul desfasurarii activitatii.

Alaturi de leasing pot participa la realizarea obiectivelor propuse si alte forme de finantare precum: capitalurile proprii ale actionarilor sau administratorilor, capitalurile imprumutate de acestia din diferite surse, emiterea de actiuni si obligatiuni, apelarea la credite bancare sau la programe de finantare, factoringul etc. In Romania leasingul este reglementat de Ordonanta nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, care precizeaza: Prezenta ordonanta se aplica operatiunilor de leasing prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun, al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al locatarului/utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing fara a schimba natura leasingului ori de a inceta raporturile contractuale. Locatarul/utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, dar nu mai devreme de 12 luni, daca partile convin astfel si daca achita toate obligatiile asumate prin contract . Obiectul leasingului poate fi reprezentat de un bun mobil sau imobil, iar la baza acestei activitati sta contractul de leasing incheiat intre cele doua parti locatorul/finantator si locatarul/utilizator. Putem identifica mai multe variante de leasing:

Leasingul financiar in acest caz utilizatorul plateste pretul in totalitate pentru bunul contractat, iar
perioada contractului de leasing este mai scurta decat durata de viata a bunului, acesta ramanand in proprietatea utilizatorului dupa terminarea contractului. Leasingul operational in acest caz utilizatorul nu plateste pretul integral al bunului, ci doar o rata (chirie) pentru imprumutarea bunului de la societatea de leasing. Utilizatorul nu pastreaza dreptul de proprietate asupra bunului dupa terminarea contractului. Leasingul brut in acest caz utilizatorul plateste pretul integral al bunului contractat, incluzand cheltuielile de mentenanta ale acestuia. Leasingul net utilizatorul plateste doar pretul bunului. Lease-back este un contract de leasing aparte. Se incheie in cazul in care proprietarul unui bun are probleme financiare. Acesta incheie un contract cu o firma specializata utilizand drept garantie bunul imobil in schimbul caruia obtine suma de care are nevoie. La sfarsitul perioadei de leasing acesta isi poate rascumpara bunul. Time-sharing in acest caz sunt mai multi utilizatori ai bunului contractat. Leasingul experimental reprezinta inchirierea unui bun pe o perioada scurta. Utilizatorul bunului poate decide apoi daca doreste achizitionarea acestuia sau restituirea lui. Aceeasi ordonanta amintita mai sus defineste si urmatoarele elemente intalnite in contractul de leasing: a) valoare de intrare reprezinta valoarea la care a fost achizitionat bunul de catre finantator, respectiv costul de achizitie; b) valoare totala reprezinta valoarea totala a ratelor de leasing la care se adauga valoarea reziduala; c) valoare reziduala reprezinta valoarea la care, dupa achitarea de catre utilizator a tuturor ratelor de leasing prevazute in contract, precum si a tuturor celorlalte sume datorate conform contractului, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre locatar/utilizator si este stabilita de partile contractante; d) rata de leasing reprezinta: - in cazul leasingului financiar, cota-parte din valoarea de intrare a bunului si dobanda de leasing, care se stabileste pe baza ratei dobanzii convenite prin acordul partilor; - in cazul leasingului operational, chiria se stabileste prin acordul partilor; Ca orice alta sursa de finantare, leasingul are si avantaje si dezavantaje. Vom incepe prin a enumera avantajele: Procesul de aprobare este mai flexibil si mai relaxat decat in cazul creditului bancar; La sfarsitul perioadei de leasing utilizatorul are posibilitatea de a alege daca doreste sa intre in posesia bunului, achitand suma finala datorata sau sa prelungeasca contractul. Asigurarea bunului si uzura bunului este suportata de societatea de leasing pana la terminarea perioadei contractate. In ceea ce priveste dezavantajele, putem evidentia urmatoarele: Pe perioada contractului de leasing utilizatorul are drept doar de folosinta asupra bunului; Daca utilizatorul doreste sa ramburseze anticipat valoarea bunului, nu o poate face decat dupa minim 12 luni;

 Contractul de leasing se incheie de obicei pe perioade scurte; Avansul este obligatoriu.

Se pare ca, pe fondul descresterii economice, dezavantajele leasingului ca sursa de finantare au cantarit mai greu in ultima perioada. Acest lucru se observa prin scaderea pietei de leasing in comparatie cu anii precedenti precum si din dificultatea recuperarii creantelor cu care se confrunta societatile de leasing.

Leasing-ul - cea mai raspandita forma de finantare din Romania

Chiar si in tari cu mecanisme financiare extrem de bine dezvoltate, operatiunile specifice leasing-ului sunt componente relativ noi ale activitatilor financiare, acestea derulandu-se prima data in Statele Unite incepand cu anul 1954, odata cu infiintarea de catre Henry Schonfeld a American Leasing Corporation. In urmatorii ani, leasing-ul a cunoscut o ampla dezvoltare in toate tarile dezvoltate ale lumii, devenind o trasatura caracteristica a economiei de piata. In Romania prima societate de leasing a fost infiintata in anul 1994, iar primele referiri legislative la operatiunile de leasing s-au facut in Ordonanta Guvernului nr. 12/1995, in legatura cu regimul vamal al produselor importate in baza contractelor de leasing. Dezvoltarea contiunua si accentuata a acestui sistem de finantare a impus aparitia in 1997 a Ordonantei Guvernului 51, ca o prima forma a unei legi specifice in privinta operatiunilor de leasing, adoptata ca atare in 1998.

Finantarile prin sistem leasing constituie in economia romaneasca o adevarata gura de oxigen pentru agentii economici pentru care investitiile reprezinta o cerinta esentiala pentru dezvoltarea activitatii lor, si majoritatea activitatilor din economie necesita investitii pentru a se dezvolta.

Leasing-ul s-a impus in Romania, in primul rand prin simplitate, prin operativitatea de a satisface in intervale de timp foarte scurte nevoia de fonduri pentru investitii a agentilor economici. De asemenea prin leasing, agentii economici evita procedurile complicate ale contractarii de credite bancare, proceduri care presupun imobilizarea unor elemente din patrimoniul societatii sau cel privat pentru constituirea de garantii.

Leasingul presupune existenta a cinci terte parti: societatea de leasing, clientul sau utilizatorul final, furnizorul bunului achizitionat, banca finantatoare si nu in ultimul rand societatea de asigurari. Societatea de leasing cumpara de la furnizor bunul solicitat de utilizator si il cedeaza acestuia din urma pe o anumita perioada de timp contra unor redevente lunare. Aceasta reprezinta in esenta operatiunea de finantare prin leasing. Pentru utilizator, aceasta operatiune ii va aduce si alte avantaje cum ar fi:

1. permite realizarea de investitii atunci cand nu dispune de lichiditatile necesare. Si cum investitiile contribuie de cele mai multe ori la sporirea cifrei de afaceri, surplusul de venit obtinut poate acoperi redeventele lunare. 2. permite sa-si foloseasca fondurile pentru sporirea capitalului de lucru (a activelor circulante), cele care sunt aducatoare de bani;

3. permite sa beneficieze de amanarea platii taxelor vamale pana la sfarsitul contractului pentru bunurile aduse din import. Plata taxelor vamale se va face doar la valoarea reziduala (reprezinta valoarea la care, la expirarea contractului de leasing, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre utilizator) de 20% din valoarea bunului.

Leasingul este de doua feluri: financiar si operational. Procedural, este vorba de acelasi lucru, insa exista aspecte care diferentiaza cele doua tipuri de operatii, si anume:

In cazul leasingului financiar, bunul finantat este evidentiat in contabilitatea utilizatorului (beneficiarul finantarii). Utilizatorul va inregistra amortizarea aferenta mijlocului fix intrat in patrimoniu, amortizare care este deductibila din punct de vedere fiscal, potrivit legislatiei in vigoare si redeventa lunara este compusa din cota parte din valoarea de intrare a mijlocului fix si din dobanda de leasing.

Dobanda de leasing este o cheltuiala deductibila din punct de vedere fiscal pentru utilizator. In cazul leasingului operational, redeventa este compusa din cota de amortizare calculata conform prevederilor legale plus un beneficiu. Pentru utilizator, intreaga redeventa lunara este considerata cheltuiala deductibila din punct de vedere fiscal. In cazul leasingului operational, bunul ramane evidentiat in contabilitatea societatii finantatoare.

In aceste conditii leasing-ul reprezinta in momentul de fata un instrument util si dinamic pentru agentii economici conferindu-le acestora posibilitatea dezvoltarii rapide si durabile a propriilor afaceri.

Aspecte juridice ale leasing-ului financiar

Operatiunile de leasing financiar sunt reglementate in legislatia romaneasca prin Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing republicata in M.O. nr. 9/2000, modificata si completata de Legea nr. 533/2004 precum si Legeanr. 571/ 2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare. Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, republicata , defineste leasingul drept o operatiune comerciala prin care o parte , denumita locator/finantator , transmite pentru o perioada determinata dreptul defolosinta asupra unui bun al carui proprietar este celeilalte parti, denumite utilizator , la solicitarea acesteia , contra unei plati periodice, denumita ratade leasing. La sfarsitul perioadei de leasinglocatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale. Operatiunile de leasing pot avea ca obiect bunuri imobile , precum si bunuri mobile de folosintaindelungata , aflate in circuitul civil, cu exceptia inregistrarilor pe banda audio si video , a pieselor de teatru , manuscriselor , brevetelor si a drepturilor de autor. Operatiunile de leasing cuprind trei faze: achizitionarea bunului de catre societatea finantatoare ( societatea de leasing ); restituirea treptata de catre beneficiar a creditului primit , folosind resursele financiare obtinute din exploatarea investitiei; dreptul beneficiarului ca la expirarea contractului sa-si exprime optiunea de a achizitiona bunul cu achitarea valorii reziduale ( diferenta dintre pretul platit de investitor si sumele restituite periodic de catre beneficiar). Pentru efectuarea unei operatiuni de leasing , orice persoana fizica sau juridica trebuie sa trimita unei societati de leasing o oferta ferma insotita de lista cu bunurile ce vor constituiobiectul contractului de leasing si de acte din care sa rezulte situatia financiara a solicitantului finantarii. Societatea de leasing , analizand oferta , va putea fie sa accepte finantarea , fie sa o respinga. Exista posibilitatea ca utilizatorul sa cumpere bunul si inainte de expirarea termenului deleasing , cu conditia indeplinirii tuturor obligatiilor contractuale si a incheierii unui acord in acest sens cu locatorul. In cadrul leasingului financiar se utilizeaza termeni si notiuni specifice, astfel: valoarea de intrare valoarea de achizitie a bunului de catre finantator ( cost de achizitie ); valoarea totala valoarea totala de leasing plus valoarea reziduala:

 valoarea reziduala valorea de achizitie a bunului de catre utilizator la momentul expirarii contractului de leasing; pret de optiune suma pe care trebuie sa o plateasca cumparatorul la sfarsitul contractului de leasing pentru a intra in posesia juridica a bunului Contractul de leasing financiar este orice contract de leasing , care indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii: riscurile si beneficiile dreptului de proprietate care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte; contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului; Nerespectarea dreptului de optiune al utilizatorului obliga societatea de leasing la plata de daune, egale cu valoarea reziduala a bunului la momentul expirarii contractului de leasing. perioada de leasing depaseste 75% dn durata normala de utilizare a bunului ce face obiectul leasing-ului; in intelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit; la inceputul contractului de leasing valoarea actualizata a platilor minime de leasing este aproape egala cu valoarea justa a bunului; bunul care face obiectul contractului este de natura speciala , astfel incat utilizatorul il poate folosi fara modificari semnificative .

Avantaje si riscuri in contractul de leasing

Aparitia unor noi riscuri in sfera productiei si in cea a comercializarii au generat in ultimele decenii abordari noi ale pietelor interne si internationale, acestea reflectand imperativele adaptarii la unmediu economic complex si dinamic.

Astfel, in contextul diversificarii formelor de promovare si comercializare in special pe pietele externe, a aparut si s-a extins leasing-ul, tehnica ce reuneste finantarea, productia si comercializarea, ca etape distincte ale aceleiasi afaceri economice sau le integreaza, fiind dificila departajarea neta a acestora. Leasing-ul este solutia ce permite depasirea dificultatilor generate de un mediueconomic necorespunzator - finantari limitate si scumpe, birocratia sistemului bancar - si permite firmelor obtinerea dreptului de folosinta, cu eforturi financiare initiale minime, asupra unor masini, utilaje, echipamente tehnologice ce le permite cresterea productivitatii, rentabilizarea activitatii, ceea ce conduce la cresterea profitului. Cresterea ponderii sectorului privat in Romania, cresterea mediului concurential in care activeaza firmele/agentii economici a determinat o mult mai atenta si judicioasa organizare a resurselor financiare si directionarea lor catre cat mai multe sectoare de activitate . In acest fel, leasing-ul a devenit un instrument de finantare din ce in ce mai folosit, avantajele acestuia, in comparatie cu alte modalitati de finantare a achizitionarii de mijloace fixe, promovand-ul ca un factor important al cresterii economice la nivel global. In aprecierea cat mai complexa a continutului operatiunilor de leasing, trebuie sa avem in vedere atat avantajele, cat si limitele sale pentru partenerii la acest tip de tranzactie. Managementul resurselor financiare - in conditiile derularii unui program de investitii, resursele financiare proprii ale firmei pot fi indreptate catre finantarea mai multor proiecte simultan. Totodata, alegerea leasingului ca optiune pentru finantarea achizitionarii de mijloace fixe, permite economisirea unei parti a fondurilor proprii si utilizarea acestora pentru investitii in pregatirea personalului, marketing si publicitate, etc. Astfel, activul respectiv este inchiriat si utilizat in baza cesiunii dreptului de folosinta, iar apoi este cumparat la valoarea reziduala, utilizatorul initial devine proprietar in finalul operatiunii. In acest mod, se economiseste in faza initiala capitalul propriu, plata unui avans nefiind obligatorie la toate companiile de leasing. Managementul taxelor si exploatarea facilitatilor la import a prin achizitionarea unui bun in sistem de finantare leasing, compania poate folosi facilitatile acordate de legislatie legate de deductibilitatea platilor de leasing, conform tipului contractului de leasing: amortizare, dobanda, asigurare in cazul leasing-ului financiar sau intreaga rata de leasing in cazul leasing-ului operational. De asemenea, in cazul in care bunul achizitionat provine din import, acesta este exceptat de la plata tuturor obligatiilor de import pe perioada derularii contractului de leasing, acestea urmand a fi achitate, la sfarsitul contractului, avand ca baza de impunere 20% din valoare de intrare a bunului. Flexibilitatea graficului de plati - in derularea unui contract de leasing, exista posibilitatea negocierii graficului platilor in functie de specificul activitatii companiei, sezonalitatea industriei, permitand mentinerea unui cash - flow real pozitiv. Se poate stabili o perioada de plata mai lunga (rezultand o reducere a ratelor) si/sau un scadentar al platilor mai flexibil (in functie de alte plati planificate, corelate cu cashflow); impozite mai mici (costurile leasing-ului sunt cheltuieli deductibile care reduc venitul impozabil - avantajul in privinta impozitarii se poate observa comparand deducerile din leasing cu deducerile din amortizare care apar la

cumpararea bunului); utilizatorul este protejat din punct de vedere al inflatiei deoarece bunul achizitionat poate fi folosit imediat; marimea constanta a chiriei faciliteaza programarea mai riguroasa a cheltuielilor; in acelasi timp, modalitatea de garantare poate fi adaptata situatiei si necesitatilor fiecarui client. Substituirea creditului bancar procedurile de obtinere a unei finantari in sistem leasing sunt, de cele mai multe ori, mult mai simple si mai accesibile unei categorii mult mai largi de clienti, decat in cazul solicitarii unui credit bancar (in acest fel se evita restrictii financiare care ar aparea la un credit - leasingul foarte rar necesita existenta unor provizioane care sa restrictioneze pe viitor alte operatii financiare; in schimb, un contract de credit, in general, presupune restrictii asupra posibilitatii beneficiarului de a obtine alte imprumuturi). De asemenea, leasing-ul ofera conditii mai bune de creditare decat in cazul unui credit obisnuit, finantatorul poate fi gasit mai usor pentru leasing decat pentru obtinerea de fonduri in vederea achizitionarii unui anumit bun. Un motiv este acela ca la leasing titlul de proprietate asupra bunului il are finantatorul, astfel incat neplata ratelor scadente duce la cedarea bunului de catre utilizator. Utilizarea celor mai performante echipamente - durata de inchiriere poate fi astfel stabilita incat afacerea sa fie dotata permanent cu echipamentele cele mai moderne si cu cel mai bun randament. Pentru afacerile in care schimbarile rapide de tehnologie sau noutatile sunt frecvente, leasing-ul permite minimizarea costurilor de achizitie a echipamentului care se va invechi in scurt timp . Multe companii de leasing ofera optiuni de up-grade sau taxe pentru terminarea contractului inainte de termen . Asistenta tehnica este oferita deseori de societatile de leasing, care dispun de servicii specializate; astfel se elimina costurile importante determinate de mentenanta. Desi costul acestui serviciu este de regula inclus in plata ratelor, cel putin se evita problema gasirii personalului calificat si a unor costuri de reparatie neprevazute. In plus, un proprietar care este familiarizat cu echipamentul respectiv poate reduce semnificativ atimpul morta al echipamentului care apare datorita defectiunilor. Se pot include in contractul de leasing clauze acancel and returna care inseamna reimprospatarea tehnologiilor prin innoirea sau schimbarea echipamentelor inchiriate in leasing chiar in timpul perioadei de valabilitate a contractului. Leasing-ul poate fi considerat si o forma de privatizare, ce prezinta avantaje atat pentru stat - se conserva temporar proprietatea asupra agentilor economici respectivi, putand fi definitiv privatizati dupa ce clientul si-a dovedit calitatile manageriale - cat si pentru clientii respectivi, putand astfel sa fie atrasi in aceasta actiune, manageri capabili care neavand capital, nu s-ar fi putut angrena in asemenea afaceri. De exemplu, in Polonia o solutie de privatizare consta in oferirea salariatilor a activelor firmei in regim de leasing; plata se face 20% la semnarea contractului si restul in rate, insa transferul efectiv de proprietate nu are loc inainte de doi ani de la definitivarea acordului. Daca in Romania leasing-ul este apreciat si utilizat datorita facilitatilor fiscale, pe plan international, clasamentul factorilor care decid optiunea pentru leasing a suferit unele modificari. Astfel, un studiu elaborat de National Business Institute (NBI) din SUA indica o noua ierarhie pentru care se alege leasing-ul: - pe primul loc se situeaza fluxul de numerar cu o pondere de 41% - explicatia rezida din importanta pe care o are fluxul de numerar in luarea oricarei decizii investitionale, din acest punct de vedere leasing-ul oferind un avantaj major comparativ cu cumpararea directa a unuiactiv . Astfel, investitorul nu isi mobilizeaza deodata fondurile proprii pentru achizitionarea acelui activ, ci va plati ratele de leasing in timp . Fluxul sau de numerar nu va fi influentat negativ, in momentul achizitionarii activului, cu toata valoarea acestuia, ci in timp, treptat, pe masura platilor de leasing; - locul al doilea este ocupat de uzura morala cu o pondere de 18% - care se datoreaza faptului ca, profitul este generat, in general, de utilizarea echipamentului. Clientii care detin un echipament cu o vechime de peste doi-trei ani pot sa il reinnoiasca, leasing-ul oferind aceasta posibilitate; - cerintele financiare mai putin restrictive . cu o pondere de 10% - reprezinta un motiv important pentru cei ce aleg leasing-ul; bancile, spre deosebire de societatile de leasing care sunt mult mai maleabile, prefera sa lucreze cu sume mari pentru care solicita garantii solide, toate acestea dupa o serie de analize riguroase care, de asemenea, necesita mult timp; - firmele de leasing sunt mult mai flexibile decat bancile (cu o pondere 10%), se datoreaza faptului ca firmele de leasing sunt familiarizate cu echipamentele, unele dintre ele actionand pe nise strict specializate, inaccesibile altor firme de leasing; - deductibilitatea unor cheltuieli (cu o pondere de doar 8%) reflecta importanta scazuta pe care o are acest factor in decizia de utilizare a lfinantarii prin leasing. Specialistii considera ca o explicatie pentru clasarea pe ultimul loc a acestui factor in SUA este legata de existenta unei legislatii fiscale stabile, de neutralitatea fiscala a leasing-ului, comparativ cu achizitionarea directa a unui activ, precum si de o intelegere mai buna a metodelor de finantare de catre investitori. In Romania multi investitori aleg leasing-ul ca metoda de finantare in principal, datorita facilitatilor fiscale aplicabile in privinta taxelor vamale si TVA-ului, precum si datorita deductibilitatii cheltuielilor aferente.

Efectele contractului de leasing - drepturile si obligatiile partilor

n contractul de leasing, obligatiile vanzatorului sunt: sa livreze un echipament de calitate, adica n stare de functionare;

 sa asigure asistenta tehnica a personalului care l va exploata; sa asigure piesele de schimb necesare reparatiilor ; sa efectueze reparatiile echipamentului nchiriat, n masura n care defectiunile nu sunt din culpautilizatorului . Utilizatorul (beneficiarul) are obligatia: sa plateasca ratele chiriei, la termenele si conditiile stipulate n contract; sa exploateze bunul nchiriat prin respectarea instructiunilor tehnice; sa nu efectueze modificari n constructia echipamentului nchiriat; n cazul n care asemenea modificari sunt necesare, utilizatorul areobligatia sa solicite acordul societatii de leasing; sa conserve bunul n stare de functionare ; sa asigure echipamentul nchiriat n folosul societatii de leasing. Societatea de leasing are, la randul ei, cateva obligatii a caror aducere la ndeplinire se ntemeiaza pe clauzele stipulate n contract . Astfel, societatea de leasing are obligatia sa nlocuiasca bunul avariat. De asemenea, societatea de leasing poate nlocui echipamentul nvechit, uzat sau depasit. Aceasta nlocuire implica perceperea unei chirii majorate. Societatea de leasing are dreptul sa controleze modul n care este exploatat echipamentul de catre beneficiar. n acelasi timp, este ndrituita sa vanda echipamentul locatarului n conditiile examinate n subcapitolele anterioare. Daca beneficiarul nu plateste ratele la termenele si n conditiile stipulate n contract societatea de leasing are dreptul sa rezilieze de plin drept contractul, iar clientul are obligatia: sa restituie echipamentul; sa suporte cheltuielile aferente; sa plateasca ratele restante ale chiriilor. Mai mult, beneficiarul este obligat sa plateasca o indemnizatie forfetara de reziliere, care reprezinta ratele restante viitoare. Toate acestea pun n evidenta existenta unor conditii severe impuse de institutia finantatoare beneficiarului. Toate aceste masuri au caracter sanctionator, de pedepsire a utilizatorului. Finantatorul primeste bunul napoi, avand posibilitatea sa-l renchirieze unei alte persoane sau sa-l vanda, n timp ce primeste si plata integrala a tuturor ratelor, calculate n raport cu viata economica a echipamentului respectiv. Cu toata severitatea acestor masuri n privinta beneficiarului, instantele arbitrale s-au pronuntat constant n favoarea creditorului, argumentul evocat fiind ca, n felul acesta utilizatorul, primul interesat n ncheierea unui contract de leasing, trebuie sa respecte cu scrupulozitate toate clauzele contractului, deoarece numai n cazul unui asemenea comportament, au de castigat toate partile implicate, iar afacerea se deruleaza cu succes.

Leasingul in legislatia internationala

Prima definitie legala a leasingului in Europa provine din Franta, unde operatiunea poarta numele de creditbail. In doctrina franceza recenta, operatiunile de leasingsunt definite prin evidentierea functiilor economice ale acestuia. S-a retinut in acest fel ca leasingul reprezinta o finantare, in principiu integrala, a uneiinvestitii productive, garantata de beneficiar cu insasi proprietatea investitiei finantate. Din definitie se desprinde cu usurinta caracterul comercial al operatiunii, dar si intentia legiuitorului francez de a incuraja pe aceasta cale activitatile economice aducatoare de profit. O definitie foarte sumara a leasingului a fost data in Germania, prin circularele fiscale din anul 1971 si respectiv 1972, stabilind, drept criteriu unic, in caracterizarea contractului, durata sa fixa si perioada in care este reesalonata restituirea capitalului de finantator. Legislatia belgiana ofera cea mai fidela definitie a leasingului mobiliar si imobiliar, sub aspectul raportarii acestuia la realitatea economica a operatiunii. Mai precis, sub rezerva transmiterii catre utilizator a riscurilor si sarcinilor ce decurg dinfolosinta bunului, au fost receptionate si precizate toate elementele specifice operatiunii deleasing. Decretul-lege nr. 55 din 10 noiembrie 1967 arata in art. 9 trasaturile contractului de leasingimobiliar: a) priveste numai acele echipamente pe care utilizatorul beneficiar le foloseste in scopuri imobiliare; b) bunurile trebuie achizitionate de la furnizori, in vederea predarii lor in leasing, tinand seama de comanda pe care viitorul utilizator o transmite si care trebuie sa cuprinda specificatiile, detaliile si performantele pe care utilizatorul le doreste;

c) durata contractului de leasing trebuie sa corespunda perioadei in care se prezuma ca bunul este util din punctul de vedere al performantei economice; d) pretul locatiei trebuie sa fie astfel stabilit, incat sa poata amortiza valoarea bunului, in perioada de utilizare determinata prin contract; e) contractul trebuie sa cuprinda clauza potrivit careia utilizatorul este indreptatit ca la incetarea contractului sa cumpere bunul, platind pretul stabilit prin contract, iar daca acestpret nu a fost acoperit in intregime, se datoreaza plata diferentei, adica a valorii reziduale. In ceea ce priveste imobilele, prin art. 1 al Decretului regal nr. 30 din 28 decembrie 1970, s-au prevazut urmatoarele: a) contractul are ca obiect un imobil existent la acea data, construit sau cumparat de finantator, potrivit cu precizarile detaliate ale utilizatorului, astfel incat sa poata fi folosit de catre beneficiar in vederea exercitarii activitatilor comerciale sau industriale; b) folosirea edificiului si a terenului pe care este construit trebuie sa fie predata utilizatorului, in temeiul unui contract care nu poate fi reziliat, dar care, in acelasi timp, nu este translativ de proprietate, finantatorul pastrand nuda proprietate; c) la data expirarii contractului si tinand seama de totalul sumelor platite in perioada de locatiune, utilizatorul este indreptatit a dobandi insasi proprietatea bunului primit in leasing; d) totalul sumelor platite de utilizator in perioada contractului, in ipoteza in care beneficiarul nu-si manifesta dorinta de a dobandi proprietatea imobilului, trebuie sa fie folosite de finantator pentru a-si reconstitui in intregime capitalul investit initial, majorat chiar cu dobanzile primite de la utilizator. In Italia, leasingul (locazione financiaro) este prevazut in mod expres prin Legea nr. 183 din 2 aprilie 1986, care -la art. 17 alin. 2- defineste leasingul prin inchirierea bunurilor mobile ori imobile, pe care finantatorul le dobandeste, ori le confectioneaza, in raport cu indicatiile date de utilizator, acesta din urma asumandu-si toate riscurile pe timpul valabilitatii contractului, avand si dreptul de a deveni proprietarul bunului primit in locatiune, cu conditia de a plati pretul stabilit la data incheierii. Simpla si sintetica, aceasta definitie nu spune nimic despre natura platilor si pretului. In Grecia Legea s-a nascut intr-un moment (1986) in care a putut dispune de intregul bagaj conceptual al Europei occidentale, data la care putem vorbi deja de o traditie in domeniu . Acest fapt se remarca prin lipsa oricarui demers de sintetizare a unei definitii juridice, preferandu-se ca notiunea de leasing (locatiune financiara) sa fie definita prin intermediul obiectivelor economice si juridice pe care legiuitorul elen a urmarit sa le atinga cu ajutorul acestei figuri juridice.

Principalele forme ale leasingului

Formele leasing-ului sunt diferite, fiind determinate si folosite n functie de posibilitatile de finantare ale furnizorului, de limitele pietei, gradul de organizare si desfacere a produselor la export. Dupa obiectul sau, leasing-ul poate fi mobiliar sauimobiliar. n relatiile comerciale internationale, un loc important revine leasing-ului mobiliar, pentru ca se refera la echipamente industriale, oferindgarantia folosirii lor pe o perioada mai mare de un an, dand posibilitatea utilizatorului sa achizitioneze echipamentul la expirarea termenului de locatie. Leasing-ul mobiliar reprezinta optiunea cea mai frecventa n relatiile comerciale internationale si din motive financiare. In raport de implicarea partilor, leasing-ul estedirect sau indirect. Leasing-ul este definit ca fiind direct cand perfectarea contractului are loc ntrefurnizor si client, iar indirect este atunci cand este realizat prin intermediul unei societati specializate. Dupa continutul ratelor leasing-ul este financiar sau operational. Leasing-ul financiar se caracterizeaza prin aceea ca n perioada de baza a nchirierii este recuperat pretul de export, costurile auxiliare si se obtine un anumit beneficiu . Leasing-ul operational este caracterizat prin aceia ca n perioada de baza se obtine numai o parte din pretul de export. Dupa procedurile de calcul al ratelor, leasing-ul este net sau brut. Leasing-ul net este acela n care ratele

cuprind pretul net de vanzare al echipamentului si beneficiul realizat din utilizarea bunului respectiv. Leasingul brut, care mai este cunoscut si sub denumirea de full-service leasing, este acela n care ratele includ: pretul net de vanzare al bunurilor nchiriate; cheltuielile efectuate pentru ntretinerea si reparatiile echipamentelor, masinilor sau utilajelor nchiriate; beneficiile realizate pe parcursul utilizarii lor. Dupa durata nchirierii, leasing-ul poate fi pe termen scurt sau pe termen lung. Leasing-ul pe termen scurt implica nchirierea echipamentelor pe baza mai multor contracte de o durata mai redusa. Leasing-ul pe termen lung este acela n care se ncheie un singur contract pentru ntreaga perioada . Mai sunt ntalnite: leasing-ul experimental, leasing-ul ordinatoarelor, renting-ul si lease-back-ul. Leasing-ul experimental se caracterizeaza prin nchirierea bunurilor pe o perioada scurta de doua sau de trei luni, n mod experimental. Leasing-ul ordinatoarelor se caracterizeaza prin finantarea si comercializarea calculatoarelor si a altor echipamente. Aceasta forma de leasingmai este cunoscuta si sub denumirea de time sharing. Renting-ul sau hire si dovedesc utilitatea, mai ales, n cazul mijloacelor de transport. Fiind un mijloc de finantare deosebit de ingenios, lease-back-ul este utilizat ntr-o masura tot mai mare. Prin lease-back, proprietarul, fara sa piarda echipamentul care i serveste onorarii comenzilor, obtine capital n scopul dezvoltarii activitatilor sale economice.

Din cuprins

CAPITOLUL 1 FINANAREA INVESTIIILOR PRIN LEASING. EVOLUIE I PERSPECTIVE 5 1.2. Apariia leasingului n Romnia 9 1.3. Prevalena economicului asupra juridicului 14 1.4. Dificulti legislative n practica contabil din Romnia a leasingului 16 CAPITOLUL 2 LEASINGUL ALTERNATIV DE FINANARE. DESCRIEREA I DERULAREA OPERAIUNILOR DE LEASING 27 2.1. Elemente definitorii ale leasingului 27 2.2. Procesul care st la baza operaiunilor de leasing 30 2.3. Avantajele i dezavantajele leasingului 34 2.3.1. Avantajele alegerii leasingului pentru investitori 34 2.3.2. Avantajele leasingului pentru furnizori 38 2.3.3. Avantajele leasingului pentru locatori 38 2.3.4. Dezavantajele leasingului 38 2.3.5. Avantajele utilizrii leasingului pentru economia unei ri 39 2.4. Principalele tipuri de leasing 41 2.5. Alte forme de leasing 44 2.6. Aspecte juridice privind leasingul 48 CAPITOLUL 3 LEASINGUL PRIN NORMA NAIONAL I INTERNAIONAL IAS 17 55 3.1. Definiii i clasificarea contractelor de locaie pe plan internaional 56 3.2. Contabilizarea operaiunilor de leasing n viziunea I.A.S.C. 64 3.2.1. Operaiunile de leasing financiar 64 3.2.1.1. Operaiunile de leasing financiar reflectate n situaiile financiare ale locatarilor 65 3.2.1.2. Operaiunile de leasing financiar reflectate n situaiile financiare ale locatorilor 68 3.2.2. Operaiunile de leasing operaional 71 3.2.2.1. Contabilitatea operaiunilor de leasing operaional n situaiile financiare ale locatorului 72 3.2.2.2. Operaiunile de leasing operaional reflectate n situaiile financiare ale locatarilor 77 3.3. Evaluarea la bilan a contractelor de leasing financiar 79 3.4. Contabilizarea contractelor de leasing n viziunea normelor naionale 81 3.4.1. nregistrarea contabil a operaiunilor de leasing financiar 82 3.4.2. nregistrarea contabil a operaiunilor de leasing operaional 86 3.4.3. nregistrarea contabil a operaiunilor de leasing operaional n cazul n care locatorul este o persoan juridic romn care achiziioneaz bunuri din import 89 3.5. Diferene dintre IAS 17 i alte practici internaionale 92 CAPITOLUL 4 IMPLICAIILE CONTRACTELOR DE FINANARE PE TERMEN MEDIU I LUNG LA SOCIETATEA VB LEASING S.R.L. 96 4.1. Prezentarea societii VB Leasing S.R.L. 96 4.1.1. Istoria companiei 96 4.1.2. Profilul companiei 97 4.1.3. Oferta VB Leasing 97 4.1.4. Marketing 98 4.1.5. Asociaii i uniuni 99 4.1.6. Parteneri 99 4.1.7. Avantajele VB Leasing: 100 4.1.8. Condiii generale de afaceri 103

4.2. Analiza economico-financiar a societii VB Leasing S.R.L. 104 4.2.1. Analiza performanelor economico-financiare ale ntreprinderii 104 4.2.2. Analiza poziiei financiare 117 4.2.3. Aplicaie informatic privind operaiunile de leasing financiar reflectate n situaiile financiare ale locatarilor i locatorilor 126 CAPITOLUL 5 CONCLUZII 133 BIBLIOGRAFIE 136 ANEXA 1 138 ANEXA 2 140

Extras din document CAPITOLUL 1 FINANAREA INVESTIIILOR PRIN LEASING. EVOLUIE I PERSPECTIVE 1.1. Istoria economic a leasingului n lume Cum a devenit leasingul cea mai popular alternativ financiar din lume? Este interesant s ne ntoarcem n trecut pentru a descoperi etapele parcurse de strmoii notri, nainte de a ajunge la conceptul elaborat pe care l cunoatem astzi. Leasingul ne invit s pim ntr-un timp n care istoria i legenda se confund. Istoria leasingului este veche de mai mult de 4000 de ani i coincide cu apariia scrisului i a civilizaiilor organizate. Nu se cunoate cu exactitate data primului contract de locaie ncheiat n istoria umanitii. Ideea original a locaiei aparine dinastiei Thinitenilor, din Egiptul antic, cu 3000 de ani .C. n aceast perioad ncepeau s se dezvolte raporturi structurate ntre creditori i debitori i apreau premisele a ceea ce se numete acum birocraie. Prima dovad material a unei operaii de locaie dateaz din anul 2010 .C., descoperit de arheologii care au efectuat spturi n vechiul ora sumerian Ur, n sudul Irakului de astzi. n acea perioad, preoii sumerieni mprumutau fermierilor vite, utilaje agricole i terenuri, n schimbul plii unei sume fixe. Pe tblie de argil, prile stabileau condiiile de utilizare i posesiune, obligaiile de transfer i de plat, ca i dreptul de acces la sursele de ap. n aceast regiune, a aprut i codul Hammurapi, numit dup regele Babilonului, la nceputul sec. XVIII .C. Codul Hammurapi este dac nu prima, atunci una din primele legi scrise. Descoperim c aici locaia era deja foarte cunoscut i putea implica i animale, dar n primul rnd obiecte mobile, ca brci, trsuri sau sisteme de irigaie. Se poate considera c leasingul descinde din forma arhaic a creditului pe care o constituia n dreptul roman fiducia, ca urmare a faptului c mprumuttorul i constituia drept garanie pentru crean proprietatea unui lucru. De altfel, leasingul sub forma lease-back se aseamn foarte mult cu forma gajului din dreptul roman fiducia cum creditare, care prevedea ca mprumutatul s transfere proprietatea unui bun mobil sau imobil n patrimoniul mprumuttorului cu titlu de garanie, urmnd a-l restitui odat cu rambursarea creditului. Civilizaiile antice greci, romane i egiptene au practicat locaia ntr-un mod foarte eficace. Pentru populaie, era singurul mijloc de a-i procura terenuri arabile i utilaje. Prima societate din istoria umanitii, cunoscut pentru dezvoltarea unei activiti de locaie a aparinut familiei de bancheri Murashu, n jur de 450-

400 .C., n oraul antic Nippur, n sud-estul Babilonului. Societatea era specializat n primul rnd n locaia terenurilor agricole. n acel timp, ofierii i soldaii imperiului persan primeau terenuri ca plat pentru serviciul lor. Soldaii mprumutau familiei Murashu ceea ce nu puteau s cultive singuri, ncredinnd gestiunea i folosirea cultivatorilor contra unei remuneraii. Este interesant de observat asemnarea cu sistemul triunghiular caracteristic leasingului. n timpul Renaterii, statul promova naionalismul, concentrarea bogiei fiind singura capabil s genereze for. Intensa activitate colonial care era n desfurare, a permis locaiei s se dezvolte i mai mult n societate. n timpul revoluiei industriale, naterea unei societi mecanizate a modificat fundamental oferta n materie de echipamente. Apariia mainii cu aburi, dezvoltarea metalurgiei i a industriei textile, intensa activitate minier i creterea considerabil a transporturilor au oferit locaiei o platform de dezvoltare fr precedent. Locaia continu s evolueze spre o form asemntoare leasingului actual, n acest sens fiind semnificativ cazul unei finanri de vagoane de tren la Royaume-Uni, n 1840, considerat ca primul contract de locaie care prevedea un amortisment total, sau activitatea societii Birmingham Company, creat la 20 mai 1855, considerat ca prima societate de leasing. Aceast societate practica locaia vagoanelor pe o perioad fix, ntre 5 i 8 ani, i avea ca principali clieni pe proprietarii de mine. Conceptul de leasing a fost folosit pentru prima dat n 1877, cnd compania de telefoane BEL a hotrt nu s vnd, ci s nchirieze telefoanele sale, adic s distribuie echipamentele la birou sau n casele clienilor, n schimbul unor pli de leasing. Pn n acel moment, lumea folosea ca principal surs de energie aburul, dar la sfritul sec. al XIX-lea a fost descoperit electricitatea. Fora electric a fost pus n serviciul mainilor, tramvaielor, iluminrii drumurilor, caselor i uzinelor. Aceste fenomene au dus la crearea unor noi echipamente mai performante.

Avantajele si dezavantajele leasingului

Dictionarul Economic definste Leasingul - ca o activitatea financiar economica ce consta in darea de folosinta a unor bunuri mobile, (precum aparatura,mijloace de transport ,utilaje,etc,) sau imobile (de exemplu apartamente de hotel,spatii pentru sediile de firme , suprafete cu destinatie comerciala) contra unei sume de bani cu plata la momentul activiatii sau esalonatain rate lunare,unor persoane juridice sau persoane fizice care nu poseda resursele finaciare necesare pentru achizitionarea lor. Aparitia leasingului a avut loc in perioada postbelica si a fost determinata de amplificarea cererii de masini si utilaje , de cresterea ritmului de uzura morala a acestora si sporirea dificultatii de procurare a resurselor financiare necesare pentru achizitionarea lor.Leasingul este o forma moderna de comert international ce propune transferul dreptului de folosinta contra cost in cadrul unui sistem original de finantare. Finantarea prin utilizarea sistemului de leasing constituie in economia romaneasca o sursa veritabila pentru agentii economici, pentru care investitiile reprezinta o cerinta esentiala pentru dezvoltarea activitatii lor. Statistica investitiilor

arata ca 99% din activitatile din economie necesita investitii pentru a se dezvolta, astfel finantarile in sistem leasing au cunoscut o cretere constanta. Mediul concurential din Romania este tot mai dur, viteza de reactie a activitatilor companiilor la schimbarile din mediul extern este evidenta. Leasing-ul, prin operativitatea sa satisface in intervale de timp foarte scurte nevoia de fonduri pentru investitii a agentilor economici.In plus, prin leasing, agentii economici evita procedurile complicate ale contractarii de credite bancare, proceduri care presupun imobilizarea unor elemente din patrimoniul societatii sau cel privat pentru constituirea de garantii. Regula Leasingul presupune existenta a trei terte persoane: furnizorul, societatea finantatoare (societatea de leasing) i utilizatorul (beneficiarul finantarii). Societatea de leasing comercializeaza de la furnizor bunul solicitat de utilizator i il cedeaza acestuia din urma pe o anumita perioada de timp contra unor redevente lunare. Aceasta reprezinta in esenta operatiunea de finantare prin leasing. 1.1.APARITIA SI DEZVOLTAREA LEASINGULUI.

Operatiunile de leasing sunt elemente relativ noi pe pietele financiare. Primele operatiuni de leasing s-au derulat in Statele Unite in 1954, acesta fiind momentul infiintarii American Leasing Corporation. In perioada urmatoare, activitatile specifice leasingului au inregistrat o dezvoltare rapida, extinzandu-se in toate tarile dezvoltate ale lumii, fiind un element important al mecanismelor economiei de piata. In 1994 a fost infiintata prima societate de leasing din Romania, iar primele reglementari legislative au fost elaborate in 1995. In 1997, ca urmare a dezvoltarii rapide a activitatilor de leasing, a aparut prima lege specifica referitoare la operatiunile de leasing - OG 51/1997, fiind adoptata ca atare in 1998. Avand ca scop promovarea operatiunilor de leasing si a avantajelor acestora pe piata romaneasca, in februarie 1996 a fost infiintata de catre 3 societati de leasing prezente pe piata in acel moment, Uniunea Nationala a Societatilor de Leasing - UNSLR. De curand a fost elaborat un nou proiect de lege care a tulburat apele pe piata leasingului din Romania. Noul proiect prevede ca firmele de leasing sa devina societati pe actiuni si sa-si majoreze capitalul social la 25.000 euro, precum si obligativitatea de a-si constitui provizioane care sa acopere riscul de neplata a datoriilor de catre clienti. Firmele de leasing vor trebui sa prezinte catre BNR un raport privind provenienta fondurilor destinate constituirii capitalului social. Procedura de finantare In functie de etapele operatiunii de finantare, in derularea unui contract de leasing sunt implicate cel putin cinci parti: societatea de leasing, clientul sau utilizatorul final, banca finantatoare, furnizorul bunului ce urmeaza a fi achizitionat si societatea de asigurare.

NOTIUNEA DE LEASING. ISTORICUL LEASINGULUI. Ritmul tot mai alert de desfasurare a relatiilor comerciale, dezvoltarea progresului tehnic si evolutia raportului cerere-oferta, aspecte ce implica o reactie rapida la nivel decizional si in ceea ce priveste investitiile proxime, care uneori pot depasi capacitatea de autofinantare si de creditare de care dispune comerciantul, reprezinta cauze fund 747d31h amentale ce au generat aparitia operatiunilor de leasing. In incercarea de a valorifica in procesul productiv tehnologii noi aparute ca rezultat al progresului tehnic, in conditiile insuficientei mijloacelor financiare pentru punerea acestora in practica. Solutia practica gasita a fost leasingul, operatiune care reuneste trei aspecte importante: productia, finantarea si comercializarea.

In demersul nostru pentru intelegerea leasingului, am considerat ca aceasta notiune, pentru a fi cat mai clar inteleasa, trebuie privita prin prisma definitiilor si intelesurilor pe care aceasta operatiune a primit-o in diferitele dictionare intalnite. Vocabularul economic si financiar defineste leasingul ca fiind o tehnica de credit profesional ce comporta un contract de inchiriere a echipamentelor mobiliare si imobiliare, insotit de o promisiune de vanzare in favoarea locatarului. Referindu-se la leasing, se face precizarea in continuare ca aceasta tehnica, la inceput rezervata echipamentelor industriale si cunoscuta in tarile anglo-saxone sub denumirea de 'leasing', a fost introdusa in S.U.A. in anul 1950. Extinderea sa si in Europa este de data mai recenta. In Franta, primele societati specializate in leasing au aparut in anul 1962. Reglementarea lor a fost precizata prin Legea din 2 iulie 1966, dandu-se o definitie a notiunii de leasing asupra bunurilor imobiliare si acordandu-se un regim de transparenta totala societatilor imobiliare pentru comert si industrie care au ca obiect exclusiv locatia de imobile de uz profesional ( Yves Bemard, 1994 ). Dictionarul economic englez-roman defineste operatiunea de leasing, insa mult mai restrans (A.Bantas & V.Nastasescu; 1997 ). Astfel, se arata ca denumirea de leasing vine din engleza, precizandu-se mai apoi sensurile in care este folosit acest termen: inchiriere, arendare; contract de inchiriere, arendare; concesiune; concesiune pe durata, concesiune pe varsta, intrebuintare a unui echipament.

Leasingul mai este definit ca fiind un contract in care detinatorul unui lucru da voie altcuiva sa-1 foloseasca pentru o anumita perioada de timp, in schimbul unei sume de bani plati. Cel care este imprumutat are uneori oportunitatea sa cumpere lucrul in timpul sau dupa expirarea perioadei de folosire. Un avantaj al leasingului este acela ca nu se cere locatarului sa cheltuie o suma mare de bani inainte de a primi orice beneficiu de pe urma folosirii bunului. In Dictionary of Economics se spune ca 'lease' este o intelegere intre proprietarul unui lucru (lessor) care garanteaza folosinta acestui lucru pentru o perioada determinata, cu o chirie determinata platibila anual, trimestrial sau lunar. Inchirierea poate fi obiectul unei reinchirieri, sa spunem, la fiecare 5 ani. Este posibil sa inchiriezi masini, echipament de birou, utilaje etc., ca si cladiri si pamant. O recenta dezvoltare s-a inregistrat pentru operatiunile de leasing in cadrul cercurilor de afaceri. In majoritatea cazurilor acestea includ 'servicing' si intretinere. In unele cazuri, titlul de proprietate trece de la chirias la sfarsitul inchirierii pentru un pret nominal. Notiunea leasingului este definita si de dictionarul Commerce and Business ( D.Thomas, 1989), care arata ca aceasta operatiune apare ca o alternativa a cumparatorului. Adica, leasingul este vazut ca o posibilitate de a 'avea' bunuri, in afara aceleia de a cumpara bunuri. Aceasta inseamna a inchiria in schimbul unei chirii anuale, pe perioada stabilita in contract. Leasingul este atractiv pentru afaceri pentru ca permite folosinta pamantului, a cladirilor sau a echipamentelor (utilajelor, instalatiilor), fara a cheltui mari sume de bani pentru cumpararea lor. In plus, ofera posibilitatea ca cele mai mari echipamente, care nu se doresc a fi cumparate, sa poata fi folosite si sa ofere 'randament'. Avand o imagine de ansamblu asupra felului in care este inteleasa notiunea de leasing de catre autorii straini, este interesant sa amintim aici modalitatea in care a fost deflnit leasingul intr-o

rubrica a unui ziar ( Informatii de comert exterior nr.49/1971), rubrica intitulata: 'Mic dictionar de comert exterior'. Astfel, leasingul este o forma de finantare pentru utilajele industriale, aparuta si dezvoltata in S.U.A. In locul contractului de cumparare apare contractul de inchiriere. Cel ce inchiriaza este ori producatorul mijlocului de investitie, ori o societate de finantare care reprezinta producatorul. Financial Lease - reprezinta contractul de leasing ferm pentru un termen convenit; se prevede acoperirea amortizarii instalatiei inchiriate, inclusiv costurile de finantare si de administratie. Service Lease - contractul de inchiriere prevede si ingrijirea utilajului inchiriat, de catre cel ce inchiriaza. Aceasta forma de leasing se foloseste si pentru acoperirea necesarului de bunuri si investitii trecatoare. Spre deosebire de alti autori straini ( englezi in special ), in lucrarea 'Business' ( P.William & K. Jack, 1991 ), autorii definesc leasing numind partile acestei operatiuni, nu leasor si leasse, ci landlord si tenant ( locatarul ). Astfel se arata ca 'leassse-ul' este o intelegere ( de data aceasta ) prin care dreptul de proprietate este temporar transferat de la adevaratul proprietar ( landlord ) la o alta persoana ( tenant ). In schimbul 'folosirii proprietatii', locatarul in general plateste o chirie lunar sau anual. Leasingul se incheie pentru o perioada determinata de timp, iar la sfarsitul acestei perioade, 'dreptul de a folosi proprietatea' se intoarce la landlord. Dictionarul de drept international al afacerilor ( M.Costin, 1996: 205 ) ne ofera cea mai clara si cuprinzatoare explicatie asupra leasingului. Leasingul este o operatie constand in darea in folosinta a unor bunuri mobile exemplu: utilaje ) sau imobile ( apartamente de hotel, spatii pentru sedii de firme ) contra unei sume de bani cu plata dintr-o data sau esalonata in rate lunare, unor persoane fizice sau juridice care nu poseda resursele financiare necesare pentru cumpararea lor . Aparitia sa a avut loc in perioada postbelica, fiind determinat de amplificarea cererii de masini si utilaje, de cresterea ritmului de uzura morala a acestora si sporirea dificultatilor de procurare a resurselor financiare necesare pentru achizitionarea lor. Leasingul este o forma moderna de comert international ce propune numai transferul dreptului de folosinta contra cost in cadrul unui sistem original de finantare. Formele de practicare a leasingului sunt multiple. Ele se diferentiaza unele de altele in functie de mai multe criterii. Marea majoritate a autorilor, cand se refera la aparitia leasingului, identifica acest moment cu anii 1900-1950 in S.U.A. Consider ca, pentru o cat mai justa incadrare a aparitiei leasingului, trebuie sa ne referim la dreptul roman, care si de data aceasta si-a demonstrat suprematia si originalitatea. Astfel se poate observa o mare asemanare a modalitatii de leasing 'sale and lease-back' cu forma arhaica a gajului din dreptul roman 'fiducia cum creditare In acest din urma caz, imprumutatul ( fiduciant ) transfera proprietatea unui lucru mobil sau imobil in patrimoniul imprumutatorului ( fiduciar ), cu titlu de garantie a imprumutului primit. La randul sau, fiduciarul se obliga sa-i restituie bunul dupa inapoierea datoriei. In practica, datorita necesitatilor economice, imprumutatul pastra folosinta bunului. In perioada moderna, aparitia leasingului se prefigureaza mai ales in S.U.A. Astfel, aparatele de telefon au fost inchiriate abonatilor prin anii 1877, iar acest contract avea sa poarte denumirea de 'lease'. In anul 1936, 'Safe Stores Inc.' a cumparat un teren pe care ulterior a ridicat supermagazinul 'Safeway Stores'; avand nevoie de capital mobil, acesta 1-a vandut imediat unui grup de

investitori care 1-au lasat spre exploatare fostului proprietar in regim 'lease' pe o perioada indelungata. In aceeasi ordine de idei, la inceputul anilor 1900, detinatorii de terenuri din S.U.A., terenuri pe care nu le puteau folosi din lipsa de bani ( de exemplu, fermierii ), au recurs la operatiunea de leasing land. In Ohio, prin anii 1940, se vindeau catre banci imobile cu titlu de garantie ( traster ), imobil ce urma sa fie exploatat de vanzator in regim de 'lease' timp de 99 de ani, dupa care utilizatorul avea optiunea cumpararii bunului. D.P. Bootle, avand nevoie de utilaje pentru a realiza o conditionare de alimente si neavand bani, s-a gandit sa le procure prin inchiriere. Nu a banuit ca procedeul va sta la baza unei veritabile industrii, de proportii internationale. Dupa doi ani, el avea propria lui firma de leasing, 'U.S. Leasing Corporation', cu un capital intial de 2000 de dolari ( D. Voiculescu & M. Cosas, 1985:7 ), care ulterior, in cativa ani, finanta operatiuni de leasing in valoare de 3 milioane de dolari. Principalele sustinatoare ale leasingului echipamentelor industriale au fost bancile, fie indirect prin intermediul unor societati specializate de leasing, fie direct, dupa ce acestea au primit autorizatia sa desfasoare asemenea operatiuni. National Banks, in anul 1963, a primit aceasta autorizatie, urmata de Bank Holding Companies, in 1970. Pana in 1975, deci in mai putin de 15 ani, bancile fusesera autorizate sa desfasoare operatiuni de leasing in mod direct in 41 de state americane. In Marea Britanie, cele mai multe dintre societatile de leasing - 'leasing companies' - sunt finantate si sustinute de banci. Ele beneficiaza de un regim fiscal extrem de favorabil. Valoarea bunului, spre exemplu, poate fi dedusa pana la 100% din profitul impozabil. Acest fapt ca si Marea Britanie sa cunoasca o dezvoltare exploziva a acestor societati. Leasingul s-a extins rapid in intreaga Europa, ca in 1972 sa se infiinteze Federatia Europeana a societatilor de leasing, care controleaza circa 80% din industria financiara de leasing a continentului. Cea mai mare cota parte nationala apartine Marii Britanii, de circa 9 miliarde de dolari. Un consortiu similar s-a infiintat si in Japonia, ,,Japanese Leasing Association', cu un activ total concesionat de aproximativ 7,5 miliarde de dolari. O chestiune aparte ar fi aceea a companiilor franceze de 'credit-bail', care sunt incluse in regimul institutiilor bancare sau de credit, cu reglementari stricte, fiind controlate de Consiliul National de Credite, de Banca Frantei si de alte autoritati financiare. Spre deosebire de S.U.A. si Marea Britanie, in Franta, firmele furnizoare de leasing nu se bucura de avantaje de impozite, dar totusi leasingul, datorita flexibilitatii operatiunilor, continua sa se extinda in Franta. Spre exemplu, in cazul Concord ( D. Voiculescu & M. Cosas, 1985:27 ) pretul urias, de circa 50 milioane de dolari si alte aspecte, au pus autoritatile franceze intr-o situatie extrem de dificila, necesitand comenzi ferme suficiente. S-a recurs atunci la leasing: companiile beneficiare au posibilitatea fie de a prelungi perioada de inchiriere, fie de a cumpara, dupa un timp, aparatele, convinse, in sfarsit, de calitatile lor de zbor. Un alt aspect important pentru istoricul si evolutia leasingului este raspandirea sa in tarile in curs de dezvoltare. Cele mai multe companii independente de leasing, in anul 1982, se aflau in

America Latina si Asia. Astfel, au luat fiinta 'Leasing Association of Singapore', 'Manila Asian Leasing Association' etc. In Romania, prima companie de leasing a fost infiintata in 1994 si avea denumirea SC Mister D Leasing SRL. Trei dintre cele mai importante societati de pe piata la acea vreme erau: Demier Romlease ( actuala companie UniCredit Leasing ), DRT Leasing si Romlib Leasing. In Romania, primele cadre legislative privind leasingul au fost alcatuite in 1995. Pe parcursul anului 1997, ca o consecinta a dezvoltarii rapide a activitatilor de leasing, a fost emisa prima Lege a Leasingului O.G 51/1997, aceasta fiind ratificata in 1998. Avand drept scop promovarea activitatilor de leasing si a avantajelor acestora pe piata romaneasca de resort, trei companii de leasing au infiintat in februarie 1996 Uniunea Nationala a Societatilor de Leasing. Din cele expuse mai sus se poate observa ca leasingul, datorita avantajelor sale, este prezent in intreaga lume, ca operatiune de comert.

CUPRINS INTRODUCERE ..................................................................... pag 3 CAPITOLUL I - APARIIA I DEZVOLTAREA LEASINGULUI 1. Istoricul i definirea leasingului............................................................... pag 5 2. Formele leasingului.................................................................................. pag 11 3. Asemnri i deosebiri ntre leasing i credit, respectiv ntre leasingi nchiriere... .. pag 23 CAPITOLUL II - STRUCTURA CONTRACTULUI DE LEASINGFINANCIAR 1. Definirea i structura operaiunilor de leasing financiar. pag 26 2. Executarea contractului de leasing financiar pag 31 3. Efectele i ncetarea contractului de leasing financiar.. pag 35 3.1. Drepturile i obligaiile prilor contractante .. pag 36 3.2. Riscul contractului de leasing

... pag 43 3.3. ncetarea contractului de leasing pag 44 CAPITOLUL III - "LEASINGUL N ROMNIA"- Studiu de caz 1. Apariia leasingului n Romnia.. pag 46 2. Derularea operaiunilor de leasing la S.C. Transilvania LeasingI.F.N. - S.A. ... pag 48 2.1. Administrarea instituiei financiare nebancare pag 48 2.2. Activitatea de creditare ... pag 50 2.3. Criza economic i financiar ... pag 51 3. Structura pieei de leasing n Romnia... pag 53 CONCLUZII I PROPUNERI.. pag 59 BIBLIOGRAFIE. pag 63 2

Introducere
n orice societate, economiile i investiiile a u j u c a t u n r o l d e o s e b i t d e important, att la nivel macroeconomic c t i l a n i v e l u l f i e c r e i p e r s o a n e s a u agent economic. Desigur, exist un ansamblu de factori care influeneaz deciziilefiecrei persoane sau agent economic de a renuna la un ctig sau avantaj prezent(determinat de utilizarea unor fonduri disponibile n prezent) n favoarea unuiavantaj viitor (determinat de economisirea sau investirea acestor fonduri, pentru afi utilizate n viitor), ns procesele de economisire sunt prezente ntr-o msurm a i mare sau mai mic, pe termene mai lungi sau mai scurte i moduri foartev a r i a t e l a n i v e l u l f i e c r e i p e r s o a n e , f i z i c e s a u j u r i d i c e . A c e s t e p r o c e s e d e economisire au ns un rol important i la nivelul ntregii economii naionale.Desigur, alegerea cilor celor mai potrivite de economisire i investiie se poated o v e d i a f i u n p r o c e s d i f i c i l , a v n d n v e d e r e o s e r i

e d e f a c t o r i p r e c u m multitudinea instrumentelor disponibile, instabil itatea pe care o traverseazanumite piee, recesiunea economic, etc. n aceste condiii se pune problemaalegerii unui instrument de economisire adecvat, care s ofere o pstrare nsigurana cea mai deplin a acestor e c o n o m i i , d a r i m u l t i p l i c a r e a l o r n t i m p , devenind practic dintr-un instrument de economisire unul de investire. Deciziareprezint un proces dinamic de interaciune a tuturor participanilor confruntaicu o politic de alegere, un proces de selecie a unui rspuns dintr-un ansamblu derspunsuri poteniale.Unul din principalele motive pentru care leasingul este o alternativ financiara t t d e p o p u l a r n l u m e , e s t e a c e l a c a r e s i n t e t i z e a z d e f a p t f i l o s o f i a leasingului: nu proprietatea asupra mijloacelor fixe ci utilizarea lor efectiv esteaceea care aduce la profit.Leasingul este o soluie care permite depirea neajunsurilor i obinerea nf o l o s i n , c u u n m i n i m d e c a p i t a l i n v e s t i t a u n o r e c h i p a m e n t e m o d e r n e , performante, care mresc eficiena i atrag mrirea volumului afacerii i al 3 activitii, ceea ce nseamn n final mai mult profit.Interesul practic al leasingului este de a asigura finanarea integral prin fondurimprumutate a unei investiii fr ca beneficiarul s constituie msuri asiguratorii; p r i n a c e a s t a l e a s i n g u l s e d i s t i n g e d e t r a d i i o n a l a creditare a investiiilor, unde n t r e p r i n d e r e a b e n e f i c i a r s u p o r t o p a r t e d i n v a l o a r e a i n v e s t i i e i . D e a c e e a leasingul ca tehnic de finanare vizeaz, n primul rnd, ntreprinderile careurmresc lrgirea activitii i ridicarea performanelor, iar pe plan mai general,asigur progresul tehnic.A m n c e r c a t s f a c o c e r c e t a r e a s u p r a l e a s i n g u l u i , p e n t r u a n e l e g e c a u z e l e dezvoltrii rapide a acestei tranzacii, de ce se spune c leasingul este o tranzaciede sine stttoare i care sunt elementele care l difereniaz de celelalte modalitid e i n v e s t i r e c u n o s c u t e . D e a s e m e n e a a m c u t a t s v d c a r e s u n t n o u t i l e interesante ale acestei noiuni, c u t n d o a n u m i t e x p l i c a i e p e n t r u e v e n t u a l a supremaie a acestei variante de investiie fa de celelalte alternative posibile, nstrebuie artat faptul c i leasingul are limitele si riscurile sale.n continuarea lucrrii am analizat particularitile i avantajele leasingului, dea s e m e n e a a m f c u t c o m p a r a i e n t r e d i f e r i t e l e posibiliti de investiie i am p r e z e n t a t d i f e r i t e l e v a r i a n t e d e l e a s i n g . P e n t r u a a r t a c a r e e s t e i m p o r t a n a industriei leasingului n Romnia, parcurg condiiile existente pentru dezvoltareaacestuia, efectund o abordare financiar a leasingului.

Particularitatile economice ale operatiunilor de leasing

La sfritul secolului XX Republica Moldova a intrat ntr-o nou faz a dezvoltrii sale, economia rii fiind supus unor transformri radicale. A nceput s se formeze i s se dezvolte proprietatea privat, economia planificat a fost substituit de economia bazat pe relaiile de pia, consfinit prin Constituia Republicii Moldova, statul a garantat libertatea comerului i inviolabilitatea investiiilor. Respectiv, au fost schimbate prioritile i scopurile economiei, precum i metodele de gestionare a proceselor economice.

n asemenea condiii, leasingul s-a dovedit a fi una dintre acele instituii juridice de care pot beneficia agenii economici n atingerea obiectivelor scontate. Chiar i n lipsa unei legislaii speciale, agenii economici recurgeau, din primii ani ai independenei statului nostru, la operaiunile de leasing ca la unul dintre cele mai eficiente i de perspectiv mecanisme de finanare. Acest fapt a i generat, n ordine de urgen, necesitatea elaborrii unui cadru legal n domeniu, adecvat condiiilor n care se stabileau relaiile de pia. 1.Apariia i evoluia coninutul economic a operaiunilor de leasing Pentru a clarifica esena raporturilor de leasing la etapa contemporan, este necesar a studia care au fost condiiile ce au determinat apariia leasingului i care au fost factorii care au influenat crearea cadrului juridic privind operaiunile de leasing [166, pag. 261]. Nu pot fi determinate perspectivele, dac nu vom cerceta trecutul, deoarece elementele unui fenomen viitor pot fi observate nc la temelia procesului respectiv [88, pag. 9]. n literatura de specialitate exist afirmaia c pentru prima dat termenul leasing a fost folosit n anul 1877 n SUA, cnd societatea Bell Telephone Comp. a oferit abonailor si posibilitatea de a nchiria aparatele telefonice, n locul vnzrii acestora [71, pag. 7; 88, pag. 12; 106, pag. 30]. Datorit acestui curs economic, SUA a fost telefonizat mult mai rapid i mai de amploare ca celelalte ri ale lumii [88, pag. 13]. Ulterior, n anii 30 ai sec. XX, au aprut i primele forme de leasing imobiliar. Toate formele de leasing folosite n aceast perioad reprezentau, n fapt, simple locaiuni, ns condiiile i scopurile pentru care au fost ncheiate contractele n cauz au fcut posibil abordarea leasingului i ca operaiune de credit [71, pag. 8]. Prima form a leasingului, nscut din necesitatea obinerii unei finanri n vederea desfurrii unei activiti productive, a aprut n anul 1950, tot n SUA [2]. Deja peste doi ani, n 1952 a aprut prima firm specializat de nchirieri (U.S. Leasing Corporation) [3]. Odat cu nfiinarea U.S. Leasing Corporation, leasingul a nceput s fie folosit pe scar larg, n special pentru nchirierea de echipamente. A urmat implicarea bncilor comerciale, care dispuneau de fonduri financiare, contribuind astfel n mod esenial la dezvoltarea operaiunilor de leasing. De asemenea, legislaia american, concretizat ntr-o fiscalitate ncurajatoare, coroborat cu dezvoltarea activitilor lucrative pe fondul unei economii n plin expansiune, a dus la folosirea pe scar larg a leasingului de ctre societatile comerciale [71, pag. 9; 106, pag. 31]. La aceast etap, cnd operaiunile de leasing au trecut hotarele SUA, a aprut o noiune important pentru dezvoltarea activitii de leasing leasing internaional. n civa ani, U.S. Leasing Corporation deja avea deschise filiale n alte ri ale lumii (prima, n anul 1959, n Canada Canada Dominion Leasing Corporation) [88, pag. 14]. Etapa contemporan se caracterizeaz prin rspndirea leasingului n Europa Occidental i Japonia, iar apoi i n toat lumea [4]. n Europa, leasingul a aprut mai trziu prin Anglia rspndindu-se cu deosebire n rile occidentale (Frana, Olanda, Belgia .a.) [73, pag. 6]. Totodat, este necesar a meniona c n unele surse se indic la faptul c leasingul este o invenie englez, c apoi a fost strmutat n America de Nord, i numai dup aceea, cu unele modificri, n a dou jumtate a sec. XX a aprut din nou n Anglia [87, pag. 1; 97, pag. 18; 100, pag. 21]. Primele societi de leasing, ce dein la etapa actual ntietatea n volumul operaiunilor de leasing n principalele ri europene, au aprut la nceputul anilor 605. Tot n acea perioad, activitatea de leasing a nceput s prospere pe continentul asiatic. n Japonia, una dintre cele mai mari i renumite societi de leasing la etapa actual

Century Leasing System a fost fondat n anul 1963 [87, pag. 1], alte surse indicnd anul 1969 [88, pag. 14]. Rspndirea leasingului n Australia a avut loc la nceputul anilor 60, iar n America Latin companiile de leasing au fost nfiinate n Brazilia n 1962, n Venezuela n 1969, n Mexic n 1967 i n Columbia n 1975.

Leasing Leasing - ul este o forma speciala de realizare a operatiei de creditare pe termen mediu si lung pentru procurarea, de regula, de echipament industrial. Echipamentul este cumparat de catre societatea de leasing si se inchiriaza ulterior solicitantului. De multe ori, solicitantul insusi este mandatat in numele societatii de leasing sa cumpere echipamentul de care are nevoie. Contractul de leasing se incheie apoi intre societatea de leasing si solicitant si prin acest contract solicitantul primeste in folosinta echipamentul. Aceasta forma de leasing se mai numeste si leasing comercial, si reprezinta forma principala de leasing. Forme speciale de leasing sunt lease-back si time-sharing: - in forma de lease-back, posesorul echipamentului se confunda cu solicitantul care are nevoie urgenta de bani. In acest caz, el vinde utilajul unei societati de leasing, inchiriindu-l apoi de la aceasta; - in forma de time-sharing, sunt mai multi solicitanti care vor sa utilizeze acelasi echipament, dar fiecare il foloseste o anumita perioada de timp. Indiferent de forma in care se face leasingul, la sfarsitul perioadei solicitantul are mai multe optiuni: 1. Incetarea contractului; 2. Continuarea lui pentru o noua perioada de timp; 3. Cumpararea utilajului la pretul prestabilit.

AVANTAJELE FINANRII PRIN LEASING

Apariia i utilizarea ntr-o msur semnificativ a leasing-ului duce la concluzia c acesta ofer avantaje suplimentare fa de alte modaliti de finanare a activelor, si anume: Leasing-ul majoreaz disponibilitatea de finanare a firmei ; Prin leasing se asigur recuperarea rapid a activelor n caz de faliment al societii locatare ;

Leasing-ul permite divizarea riscului ntre locator i locatar; Flexibilitatea ; Leasing-ul prezint o serie de avantaje fiscale;

Avantaje prin costuri; Beneficii contabile; Majoreaz disponibilitatea de finanare a firmei

1.

n variantele clasice ale definirii conceptuale, transpuse asupra nregistrrilor n contabilitate, leasing-ul nu este asimilat ndatorrii i, n consecin, pentru societile care au restricionri la ndatorare suplimentar, leasing-ul reprezint o modalitate de achiziionare a activelor necesare n situaia n care societatea nu dispune de suficiente fonduri proprii. Aceast oportunitate de finanare a fost limitat n ultimul timp, o serie de acorduri de mprumut incluznd prevederi de restricionare a finanrii prin leasing , alturi de celelalte modaliti de ndatorare. n Romnia , nregistrarea n contabilitate a achiziiilor prin leasing se face diferit , n funcie de tipul acestuia. Astfel, n cazul leasing-ului financiar, operaiunea va modifica valoarea contului mijloace fixe , pe de o parte, iar pe de alt parte va majora valoarea contului alte mprumuturi i datorii asimilate i a contului corespunztor de dobnzi la aceste mprumuturi. n schimb, n cazul leasing-ului operaional, intrarea de imobilizri corporale se va nscrie numai n debitul contului de ordine i eviden redevene, locaii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate .Acest cont se va debita i n cazul leasing-ului financiar cu valoarea imobilizrilor corporale, inclusiv dobnda. Contul mijloace fixe se va modifica numai dac locatarul decide cumprarea bunului respectiv. Practic, se poate spune c numai leasing-ul operaional nu este asimilat ndatorrii, deci poate fi mai accesibil firmelor cu restricii la ndatorare. 2. Asigur recuperarea mai rapid a activelor n caz de faliment al societii locatare n anumite ri , legislaia ce reglementeaz falimentul acord anumite avantaje locatorului, cum ar fi prioritatea la recuperarea activelor cedate n leasing , mai repede i mai uor dect n situaia n care acesta ar fi fost creditor obinuit. Din poziia privilegiat a locatorului , acesta poate s-i procure mijloace fixe necesare pentru desfurarea activitii sale , chiar i atunci cnd rating-ul companiei nu este acceptabil din punct de vedere al unui creditor obinuit pentru acordarea unui mprumut n acest scop. n al doilea rnd i n legtur cu cele prezentate mai sus , un creditor obinuit se acoper mpotriva riscului de neplat a debitorului printr-o finanare parial a activelor necesare ntreprinderii, n timp ce locatorul ofer de cele mai multe ori finanare 100% din valoarea activului. n al treilea rnd, n sistemul de leasing plata chiriei se face pe durata contractului , ce poate coincide cu durata de via economic a bunului nchiriat.Astfel, plile fcute sunt echilibrate de ncasrile obinute din exploatarea bunului. Majorarea contractelor de creditare pentru achiziii de active au ns o scaden cu mult mai mic

dect durata economic de via a activelor respective.n acest caz, firma este obligat s mobilizeze resurse din ntreaga sa activitate pentru rambursarea mprumutului. 3. Leasing-ul permite divizarea riscului ntre locator i locatar Simpla operaiune de achiziionare a unui activ transfer toate riscurile implicate de aceast achiziie asupra cumprtorului. De exemplu, este vorba despre punerea n funciune a activului i funcionarea acestuia pe o perioad ct mai ndelungat, despre riscul de uzur moral i, n aceast situaie, despre posibilitile de nlocuire a activului respectiv, precum i despre recuperarea valorii reziduale la sfritul duratei de via a bunului. Prin particularitile sale, un contract de leasing permite cumprtorului s divizeze sau s reduc aceste riscuri. Simpla operaiune de vnzare-cumprare induce destul de mult incertitudine privind responsabilitatea vnztorului cu privire la calitatea bunului cumprat. Practic, este vorba despre ncredere ntre cele dou pri contractante, precum i despre imagine (reputaia vnztorului) pe care, dac acesta dorete s o menin, trebuie s asigure o calitate corespunztoare produselor sale. n cazul contractului de leasing , locatorul asigur nu numai activul, dar i serviciile aferente. n cazul n care locatarul nu este mulumit de acestea, el poate ntrerupe plile ctre locator. n acest fel, leasing-ul este o modalitate de a asigura calitatea activelor comprate. Riscul de uzur moral nu este limitat prin leasing, dar reprezint de cele mai multe ori comodalitate de transfer al acestuia. O serie de contracte de leasing dau locatorului posibilitatea de a renuna la contract pltind o penalizare. n acest fel riscul de uzur moral este transferat locatorului, ce trebuie s gseasc o modalitate de plasament a bunului uzat pentru a nu pierde o parte din valoarea acestuia. Aceast mprire a riscului are un pre i, n consecin, locatorul va cuprinde n plile cuvenite i o prim de risc corespunztoare. Avnd n vedere avantajele prezentate, locatarul prefer pli mai mari, dar i avantaje suplimentare fa de alte tipuri de finanare. 4. Flexibilitatea Flexibilitatea este un alt avantaj derivat din construcia contractului de leasing. Prin oferirea n contract a posibilitii de alegere ntre pstrarea activului i renunarea la acesta , pentru locatar se creeaz premisele adaptabilitii rapide la schimbrile pieei. Un astfel de contract este mult mai avantajos pentru utilizatorul/cumprtorul activului dect varianta clasic de achiziionare.Dac ntreprinderea dorete schimbarea activului la un moment dat , societatea de leasing l poate prelua n schimbul plii unor penaliti atunci cnd contractul este reziliat, dar nu din culpa locatorului. n Romnia, aceast flexibilitate este pus sub semnul ntrebrii pentru leasing-ul financiar datorit modului n care acesta este definit: dac locatarul are obligativitatea, prevzut n contract, de a cumpra bunul la ncheierea perioadei de leasing, atunci nu se mai poate vorbi despre dreptul de alegere. 5.Avantaje fiscale

Spre deosebire de cumprarea unui bun cu plata n rate , leasing-ul extern intr n regimul vamal de admitere temporar, taxele vamale i TVA-ul fiind datorate la sfritul contractului de leasing pentru valoarea rezidual[1]. De asemenea, pentru orice tip de leasing TVA-ul este pltit ealonat, o dat cu plata ratelor ctre locator. n ceea ce privete impozitul pe profit datorat de societatea comercial locatar/locatoare, dup caz, achiziia mijloacelor fixe n sistem de leasing poate duce la o reducere a profitului impozabil i, corespunztor, la o reducere a impozitului pltit ctre stat. n cazul leasing-ului operaional, beneficiaz de aceste avantaje fiscale att locatarul, ct i locatorul. Chiria pltit de locatar diminueaz profitul impozabil al acestuia, obinnd ca rezultat o economie de impozit. Locatorul poate deduce amortizarea aferent bunurilor nchiriate, diminund la rndul su impozitul pe profit pltit ctre stat. Asistm de fapt la o dubl deductibilitate a cheltuielilor cu amortizarea bunului cedat n sistem de leasing , pe de o parte prin intermediul chiriei n contabilitatea locatarului, iar pe de alt parte prin deducerea direct a acestui tip de cheltuial n contabilitatea locatorului. Din punct de vedere fiscal ns, este foarte important de sesizat diferenierea ntre o cumprare n leasing i o cumprare cu plata n rate; n cazul leasing-ului plile vor fi de fapt ratele de rambursat aferente mprumutului plus dobnzile, iar locatarul este de fapt proprietarul activului, dar se declar locatar din raiuni fiscale. 6. Beneficii contabile Impactul operaiei de leasing asupra situaiilor contabile ale ntreprinderii locatare este diferit, n funcie de tipul leasing-ului contractat. Astfel, n cazul leasing-ului operaional nu se produc modificri la nivelul bilanului, operaiunea nregistrndu-se extrabilanier. Ca urmare, gradul de ndatorare a ntreprinderii rmne neschimbat, nealternndu-se capacitatea ntreprinderii de a se ndatora. Chiria pltit de locatar este nregistrat ca o cheltuial de exploatare n contul su de profit i pierdere. Dac aceast cheltuial va fi echilibrat de veniturile rezultate din exploatarea bunului nchiriat , nu se vor nregistra variaii ale profitului din exploatare. Leasing-ul operaional poate determina creterea fictiv a rentabilitii economice a locatarului. Avnd n vedere nregistrarea sa extrabilanier, analitii financiari pot scpa din vedere aceste capitaluri investite n firm, similare datoriilor, majorarea rentabilitii economice rezultnd din raportarea profitului din exploatare doar la capitalurile investite nregistrate n bilan. Uneori se apeleaz la acest tip de leasing i datorit acestor avantaje legate de manipularea datelor contabile ,obinndu-se doar pe hrtie ameliorri ale rentabilitii firmei. 7. Simplificarea procesului de decizie privind achiziionarea activelor Achiziionarea activelor prin sistemul creditrii de ctre o banc implic pentru multe firme parcurgerea a numeroase etape pentru a obine aprobrile necesare, ceea ce nseamn timp pierdut , fr sigurana succesului scontat .n general, achiziionarea unui activ prin leasing se poate prezenta ca un proces mai simplu. De aceea , pentru un manager,

aceast modalitate de achiziie prezint avantaje i din punct de vedere al rapiditii i siguranei achiziionrii.Totui, aceast rapiditate i uurin pot induce un risc, n special pentru acionarii i salariaii firmei utilizatoare, i anume posibilitatea ca aciunile managerului s nu fie subordonate obiectivului general de maximizare a funciei de utilizare a stakeholder-ilor. Teoria semnalului i teoria de agent dezbat aceste probleme privind modul n care stakeholderii pot stimula managerul printr-un sistem de recompense i sanciuni, astfel nct acesta s acioneze preponderent n interesul celorlali ageni i mai puin n interesul strict personal. 8. Avantaje prin costuri Un contract de leasing va fi atractiv dac valoarea prezent a ieirilor nete de cash (cash outflows) determinate de plata ratelor de leasing va fi mai mic dect valoarea prezent a ieirilor nete de cash determinate de cumprarea propriu-zis a activului. n cazul leasing-ului, outflow-urile sunt reprezentate de ratele de plat ctre locator, pe toat durata de via a contractului . n estimarea valorii actuale a leasing-ului se iau n calcul ratele de plat diminuate cu economia de impozit obinut de firm . Se are n vedere faptul c intreprinderea poate deduce aceste cheltuieli din profitul su , micorndu-i astfel impozitul de plat ctre stat. n cazul achiziiei bunului, preul de achiziie reprezint outflow-ul, iar inflow-urile sunt reprezentate de economiile de impozit obinute de ntreprindere prin deducerea cheltuielilor cu amortizarea activului. Principalele avantaje ale finanrii prin intermediul leasing-ului sunt: mobilizarea unei sume de bani mai reduse pentru intrarea n posesia echipamentului i realizarea de economii fiscale prin deductibilitatea, la calculul profitului impozabil, a ratelor de plat. n cazul achiziiei activului, avantajele privind costul finanrii constau n economiile de impozit obinute de ctre firm prin deductibilitatea, la determinarea profitului impozabil , a cheltuielilor cu amortizarea echipamentului. La acestea se adaug ctigul pe care firma l poate realiza prin vnzarea activului respectiv la sfritul duratei sale de exploatare.

Despre Leasing Cuvintul "Leasing" vine din limba engleza, de la substantivul "leasing" si verbul "to lease" care s-ar traduce, intr-o prima acceptiune, prin "a inchiria". Dezvoltarea din ultimele decenii a acestui produs a confirmat insa o forma specifica de finantare, a carei denumire s-a departat de intelegerea initiala, reprezentata astazi mai bine de verbele "to rent" sau "to hire". Ca si in cazul chiriei, in prim planul operatiei economice sta utilizarea obiectelor inchiriate (echipamente industriale, vehicule, cladiri, etc.) si nu proprietatea asupra acestora, astfel incit Utilizatorul (cel care "primeste" finantarea in leasing) dobandeste dreptul de folosinta asupra obiectelor care raman insa in proprietatea Locatorului (cel care "ofera" finantarea in leasing).

Leasing-ul este o metoda buna de finantare in principal datorita operativitatii cu care poate satisface necesitatile financiare ale agentilor economici si persoanelor fizice deopotriva. Printr-o operatiune de leasing pot fi evitate procedurile complicate ale contractarii unor credite bancare, proceduri ce uneori presupun imobilizarea unor elemente ale patrimoniului societatii sau celui privat, pentru constituirea de garantii. Leasing-ul presupune existenta unui furnizor, a societatii finantatoare (societatea de leasing) si a unui utilizator. In esenta operatiunea de finantare prin leasing presupune ca societatea de leasing cumpara de la furnizor bunul solicitat de catre utilizator si cedeaza folosinta acestuia din urma pentru o anumita perioada de timp in schimbul unei redevente lunare. In Romania operatia de leasing este definita si tratata in conformitate cu prevederile Ordonantei 57/1997, amendate si adaugite prin diferite acte de-a lungul timpului. La data publicarii acestui document ultimul act normativ emis este OG 51 din 1997 republicata in Monitorul Oficial nr 9 din 12 Ianuarie 2000. In conformitate cu prevederile legale, leasing-ul ca operatie economica este definit astfel: ... operatiunilor de leasing prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfrsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a nceta raporturile contractuale. Leasingul presupune existenta a trei terte persoane: furnizorul, societatea finantatoare (societatea de leasing) si utilizatorul (beneficiarul finantarii). Societatea de leasing cumpara de la furnizor bunul solicitat de utilizator si il cedeaza acestuia din urma pe o anumita perioada de timp contra unor redevente lunare. Aceasta reprezinta in esenta operatiunea de finantare prin leasing. Pentru utilizator, aceasta operatiune i va aduce si alte avantaje cum ar fi: 1. i permite realizarea de investitii atunci cand nu dispune de lichiditatile necesare. Si cum investitiile contribuie de cele mai multe ori la sporirea cifrei de afaceri, surplusul de venit obtinut poate acoperi redeventele lunare. 2. i permite sa-si foloseasca fondurile pentru sporirea capitalului de lucru (a activelor circulante), cele care sunt aducatoare de bani. 3. i permite sa fie in pas cu noua tehnologie prin aceea ca la sfarsitul contractului de leasing poate returna bunul societatii finantatoare si sa nchirieze altul ale carui caracteristici tehnice sporite i pot oferi o eficienta mai mare n exploatare. 4. i permite sa beneficieze de amanarea platii taxelor vamale pana la sfarsitul contractului pentru bunurile aduse din import. Plata taxelor vamale se va face doar la 20% din valoarea bunului. 5. i permite sa beneficieze de facilitatile fiscale ntreaga valoare a ratei de leasing este deductibila fiscal pentru IMM. Leasing-ul s-a conturat mult mai clar ca realitate economica decat ca o entitate juridica. Daca pentru agentii economici leasing-ul poate fi considerat drept mijloc de deconcentrare, prin micsorarea riscurilor pentru cei chemati sa-i descifreze esenta

juridica

el

pare

problema

insolubila.

Succesul economic deosebit al acestei noi operatiuni a impus leasing-ul in atentia tuturor. Leasing-ul este la acest moment pe plan international, unul dintre cele mai raspandite mijloace de realizare a finantarilor.