Sunteți pe pagina 1din 7

Daca m-ai chema, ar zvacni O mie de pasari in colivii ; O mie de usi s-ar da-n laturi Si s-ar umple vazduhul

de pasari Si ca legatura de chei a pamantului Ar zangani apele sub mainile vantului Si s-ar vesti dezghetul pretutindeni ! Izvoarele-ar capata calcaie si pinteni Si-ar incepe sa calareasca la vale Pe trunchiuri de copaci, peste pietrele aspre si goale ; Sloiul albastru al singuratatii s-ar sparge in hau Tu, dezghetul meu, soarele meu ! (Dezghet Nina Cassian) Stiu de pe-acum ceasul acela in care voi scotoci dupa tine, prin zece sertare, ca sa-i pot spune cuiva cat de mult am iubit in tineretile mele. Multe scrisori voi avea, si fotografii, teancuri de mimici, gesturi strivite de vii, si, printre ele, mainile mele fosni-vor searbad ca frunzele vechi. Dar am sa spun, am sa spun cum zambeai langa mine buzelor mele de-atunci, dulci si veline, si cum stiai ca vom fi impreuna mereu, vesnic (sau pana la moarte). Si am sa spun ca aveai cate-un profil, care-si pierdea in lumina hotarul fragil, ochii pestriti ca doua gize imense, prinse in ploaia de-april. O sa ma laude-acela, fara-ndoiala. Da, ai trait o frumoasa iubire de gala ... Eu voi inchide sertarele. Stiu de pe-acum ceasul in care ... (Proiect de intelepciune Nina Cassian)

- Frunze de toamna, frunze natange, Miezuri de piersica, pline de sange, Cum v-ati ranit atat de cumplit ? - N-am banuit, n-am banuit Ca soarele poarta-un cutit, un cutit. (Dialog Nina Cassian)

Fiecare anotimp ne desparte pe unul de celalalt si ne-apropie de moarte. Vezi-le cum trec si se scutura, vezi-le, florile, spicele, frunzele, zapezile ... Iubirea noastra cea mare a ramas inchisa-n sarutare, de buzele noastre strivita, ca fluturele mort in crisalida. Prea blanda-s cu noi ! Am trait ca doi monstri pe spinarile tinere-ale anilor nostri. Din mierea lor, din gingasul lor stup, ne-am ingrasat la suflet si la trup si-acum taram greo, bucata cu bucata, ceara suava-a casei de-altadata ... Nu, noi cei lasi n-ar trebui sa iubim ! Ne-nfricosam pe pamant si ametim pe-naltimi domesticim suferinta, o facem caine de curte, pentru speranta ni-s bataile inimii prea scurte ... Vezi-le cum trec si se scutura, vezi-le, florile, spicele, frunzele, zapezile ... Fiecare-anotimp ne desparte pe unul de celalalt - si ne-apropie de moarte. (Indragostitii cei lasi Nina Cassian)

Ne-nregistreaza toamne printre acei iubiti

Care vorbesc prea tare sub teii saraciti Si nu se tin de mana si calca sigur foarte Pe frunzele lovite de soare si de moarte. Priviti-i, spune toamna. Nu se iubesc de loc. Mi-e mila de aceste perechi fara noroc. Si-n timp ce, cruzi si teferi, zambim sub luna noua, Sarutul se sleieste pe buzele-amandoua. (Fisa Nina Cassian) Dragostea mea, ancora grea, tine-ma strns; toate ma dor: gura de dor, ochii de plns. Vntul cazu - poate ca nu, dar s-a facut liniste-n cer, fara puteri, ca la-nceput. Nu mai visez pasi pe zapezi, urme de vulpi; nu mai sunt flori, sufletul lor doarme n bulbi. Singuratati Nu mi te-arati, nu-mi trimiti vesti. Cat fara rost. Oare ai fost? Oare mai esti? (Dorul Nina Cassian) Am visat azi-noapte sarutari, Cmpuri de garoafe zdrentuite. Soarele cu zveltele-i cutite njunghiase cele patru zari -

Snge picura pe sarutari. Aerul, ca-n preajma unui rug, Raspndea fluida lui rugina; Gura de sarutari mi-era plina, As fi vrut dar nu puteam sa fug Plpia tot cmpul ca un rug. O padure, platosele-i verzi Adiau departe, n racoare, Zdrente de garoafe la picioare Mi-aratau ct mai aveam de mers Pn' sa-ajung la platosele verzi. Si-am ramas la sarutari arznd, Cruntul soare izgonise norii; Scuturile verzi ale racorii Nu aveam sa le ating nicicnd Sarutam garoafele arznd... (Patima Nina Cassian)

Dormi...Dormi i m las s te privesc nemicat. Prul tu unduie-n pern ca dintr-o caraf turnat.

Ce mult, ce adnc te iubesc n fiece clip. Cu privirile-mi vii ca un ipt mi-i team s nu te trezesc.

mi vine s strig! trim! E-al nostru veacul acesta de creteri! Vie ile noastre s fim ucenici i meteri! Dac nici sta nu-i cntec de dragoste, care-i? Firete c nu gngvitul alint pe struna ghitarei, nici cntecul robilor, cndva, n amarnicul ieri: -Omule, pace nu vei afla... -Femeie, vei iubi n dureri... Dormi...nc nu te trezi... Cu minile tale, cu minile mele, cu minile miilor de mii, am drmat temni i, i-am ridicat schele, i dac astzi suntem mpreun, atta de plin, de firesc, e pentru c, treapt cu treapt, am nv at s triesc, s iubesc. Ce dragoste poate fi mai mare, mai nentrerupt, dect atunci cnd te tii alturi: tovari de lupt! Mna ta bun, puternic, zilnica ta munc i-o tiu, i pasul pe-asfaltul oraului, i tihna din ceasul trziu. Zidim case albe de pace pentru anii cei lungi, i cretem n dragoste -cum cretem i-n munci!

Dormi...dormi i m las s te privesc nc-o dat. Ni-e dragostea trainic-n veci i fr de pat. Ce mndre ni-s frun ile! Nimeni, nicicnd nu va izbuti s le plece din nou la pmnt. Iubitule, soarele poart ncoace, limpezi albine. Curnd vei deschide doi ochi de lucern spre mine. Bun diminea a!- i voi spune. Sunt eu...Te-am vegheat. Afar bat zorii, i iat, culorile-n jur se strnesc ne-ncetat. Libera noastr zi ne-ateapt cu larguri rsfrnte. Haide, haide s fim gata de drum i de cntec! (Cantec in zori Nina Cassian)

Ce vis, Doamne, ce vis mi-a fost dat, mi-a fost scris: tu si cu mine,

mai patimasi ca nicicand iubindu-ne ca prima pereche de pe pamant si eram frumosi si salbatici si goi si eram morti amandoi. (De nerostit Nina Cassian)

Exist-ndrgostii fericii care rmn mpreun, i-al cror srut proaspt sun Auzii auzii Exist perechi fr moarte, n micare mereiee, cu-o form a inimii, poate aparte, Semnnd a metafor, semnnd a idee. Acetia rmn mpreun, n srut, ca-ntr-o dulce furtun. Auzii! Auzii! Auzii! Exist-ndrgostii fericii! (Post-fata la o iubire sfarsita Nina Cassian)

Dac m-ai chema, ar zvcni o mie de psri n colivii; o mie de ui s-ar da-n lturi i s-ar umple vzduhul de psri i - ca legtura de chei a pmntului ar zngni apele sub minile vntului i s-ar vesti dezgheul pretutindeni! Izvoarele-ar cpta clcie i pinteni i-ar ncepe s clreasc la vale pe trunchiuri de copaci, peste pietrele aspre i goale; sloiul albastru al singurtii s-ar sparge n hu tu, dezgheul meu, soarele meu! (Dezghet Nina Cassian)

Am visat c s-a ndrgostit de mine cineva - i am vibrat cnd s-a uitat adnc i lung la mine - i nu era adevrat. Cnd m-am trezit, mai simeam pe obraz arsura acelor priviri. Dar n oglind am vzut pe obraz dou dre de lacrimi subiri. (Simpla - Nina Cassian)

Cu o mn de ap te-am atins. Cu o gur de ap te-am strigat. necat eram n iubire

ca ntr-un nec adevrat. Tu mergeai pe mal, drept i viu i surd, asurzit de vntul de sud i de strigtul meu inegal. Cu-o uoar nelinite, cu nelinite doar, te-ntorceai mai departe, ciudat surznd. Silabele mele erau molecule de ap care stnca s-o nruie tiu Tu mergeai pe mal, drept i surd i viu. (Strigatul Nina Cassian)

El avea o arip n stnga, ea avea o arip n dreapta, ca un singur trup ntre dou aripi zburau... Respirnd ntre dou aripi, ea - plmnul lui drept, el - plmnul ei stng, printr-un cer saturat de aur, ca o lung suveic de aur, ca o cheie de aur descuind spaii de aur, zburau.... prin aur... zburau... prin aur... zburau... (Zburau - Nina Cassian)