Sunteți pe pagina 1din 28

Capitolul I.

Poziia geografica si influenta asupra comportamentului demografic 1Pozitia matematica


Rusia este un inut vast, in Europa si in Asia, avnd cea mai mare suprafaa din lume. In ciuda ntinderii sale, Rusia este doar a opta tara din punct de vedere al numrului de locuitori. Acest lucru se datoreaz in mare parte poziionrii matematice a tarii, care determina un climat ostil vieii umane in mare parte din suprafaa teritoriului. Rusia de desfasoara pe longitudine intre 2720' long. E si 16902' long. estica, iar pe latitudine se ntinde intre 4112' lat.N si 8150 lat N in insulele Severnaia Zemlea din Oc.Arctic.

2.Pozitia Fizico-geografica
Divizarea Rusiei in zone de es, podiuri si muni este urmarea dezvoltrii ei geologice. Cea mai mare parte a tarii este formata din cmpii vaste att in partea europeana cat si in cea asiatica, aceasta din urma fiind cunoscuta cu numele de Siberia. Aceste cmpii sunt, in mod predominant, stepe in sud , iar in nord cmpii acoperite cu pduri si cu tundra pe coasta nordica.Permafrostul ocupa mai mult de jumtate din teritoriul Rusiei. Lanurile muntoase sunt ntlnite de-a lungul frontierelor de sud aa cum sunt:M.Caucaz(vf.Elbrus,5633, cel mai nalt vrf din Europa si Rusia).;M.Altai; M.Verhoiansk si vulcanii din Pen.Kamceatka.In zona centrala se afla M.Ural un lant muntos care se ntinde de la nord la sud si care mparte in mod convenional Eurasia in doua continente Europa si Asia. Poziia fata de cile de comunicaie Rusia are o reea de transport pe msura dimensiunilor sale uriae:cai ferate,cea mai importanta este linia transsiberiana,(9304 km) de la St.Petersburg-Moscova-Ecaterinburg-Irkutsk-Habarovsk-Vladivostok. oselele moderne sunt mai multe in partea europeana.

Reeaua hidrografica Exista numeroase cai navigabile interioare Obi (5410 km) Amur (4400 km) Lena (4400 km) Enisei (4102 km) Volga (3530 km)

3.Pozitia administrativa
Cel mai mare oras este Moscova care este si capitala tarii.Rusia are o populaie de 138,739,892 milioane locuitori.Suprafata Rusiei este de 17.098.242 km fiind tara cu cea mai mare suprafaa din lume; este situata in estul Europei , se ntinde in nordul Asiei si are frontiere terestre cu urmtorii vecini: (in sensul trigonometric, de la N-V la S-E): Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Belarus, Ucraina, Georgia, Azerbaijdan, Kazahstan, China,Mongolia, Coreea de Nord.De asemenea, se afla foarte aproape de S.U.A si Japonia. Harta administrativa a Rusiei

Organizare administrativa: Rusia este alcatuita din 83 de unitatea teritoriale: 21 de republici, 7 regiuni autonome, 6 districte mari,47 districte mai mici Moscova si St.Petersburg avnd un statut special In Rusia exista cel puin 13 orae cu peste 1 milion de locuitori, primele fiind cele mai mari aglomeraii urbane ale tarii: Moscova-10,5 mil.loc -Capitala Sankt Petersburg-4,6 mil.loc Novosibirsk-1,4 mil.loc Ekaterinburg-1,3 mil.loc Harta Rusiei orasele si vecinii

Pozitia pe Glob

Capitolul 2.

Repartiia geografica a Populaiei

Rusia se caracterizeaza printr-o distribuiere neuniforma a populaiei. Rusia are per ansamblu o populaie rarefiata cu o densitate medie de doar 8 loc/km.innd seama de cele 83 de diviziuni teritoriale (excluznd cele doua metropole Moscova si St Petersburg), exista diferene in densitatea populaiei, cu o rspndire de 71 de loc/km in Ciuvasia,pana la 0,02 loc/km in regiunea autonoma a evencilor din Siberia de Est. Data fiind politica de urbanizare in masa din epoca sovietica,73% din populaie locuiesc acum la ora, iar cel puin 13 orae au peste un milion de locuitori. Totui, distanta dintre nucleele populaiei este relative mare, fapt datorat dimensiunii tarii. In ciuda tehnologiei moderne a comunicaiilor, exista probleme, ntruct centralizarea pronunata a legturilor de transport din Moscova si din alte centre mari necesita ramificaii lungi. Costul construirii unei infrastructuri mai dense este mult mai mare in Rusia dect in tarile mai mici cu o populaie mai densa Densitatea populaiei este mai ridicata in zona europeana a tarii. Partea de sud-est a Siberiei, pe tarmul Pacificului,(aa numitul Orient ndeprtat Rus) este slab populate numrul locuitorilor crescnd uor ctre sud. In partea europeana , care cuprinde 25% din teritoriul Rusiei, traieste 65% din populaie (intre 50-335 loc/km); in partea asiatica, care cuprinde 75% din teritoriu, traieste 35% din populaie (sub 25 loc/km).Concentrarea maxima in partea europeana este de 200-300 loc/km(Moscova-St Petersburg); densitatea scznd cu pana la drastic odat cu trecerea in partea asiatica Anii Densitatea Populaiei 1950-1955 1955-1960 1960-1965 1965-1970 1970-1975 1975-1980 1980-1985 1985-1990 1990-1995 1995-2000 2000-2005 2005-2010 6 7 7 7 8 8 8 8 9 9 8 8

10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

1950-1955 1955-1960 1960-1965 1965-1970 1970-1975 1975-1980 1980-1985 1985-1990 1990-1995 1995-2000 2000-2005 2005-2010

Capitolul 3.1

Micarea naturala a populaiei

Rusia se confrunta cu un declin al creterii populaiei si o populaie imbatranita Tendina demografica naturala a populaiei inga de la sfritul anilor 1980 a fost caracterizata de o rata mica a natalitii, o cretere a mortalitii, si sperana sczuta de viata.1990, cele 13,4 nateri la 1000 de locuitori compensau cele 11.2 decese, totui, pana in 2002 se nregistrau 9,7 nateri si 16.3 decese la 1000 de locuitori. Populaia rurala sic ea mai in vrsta este cu precdere afectata. Pierderile serioase de viei din timpul epocii staliniste si din Al Doilea Rzboi Mondial se resimt inca in structura demografica a tarii, genernd o proporie sub medie a populaiei cu vrsta de 30 ani. Consecinele acestor pierderi sunt sporite de metodele contraceptive si de rata sczuta a natalitii, ca urmare a situaie socio-economice. Populaia va continua sa scad.

Natalitatea,Mortalitatea si Sporul Natural


Natalitatea n Rusia este comparabil cu cea a altor ri europene (11,1 nateri la 1000 de persoane n 2008, comparativ cu media Uniunii Europene de 9,90 pe 1000) Populaia Rusiei este n scdere la o rat mai mare dect multe alte ri; din cauza ratei a mortalitii semnificativ mai mare (n 2008, rata de mortalitate n Rusia a fost de 14,5 la 1000 de persoane, comparativ cu media Uniunii Europene.10,28 la 1000 de persoane O buna parte din cazurile letale sunt cauzate de accidentele si bolile provocate de consumul de alcool care releva faptul ca cel mai mult

mortalitatea a crescut in randul barbatilor cu varsta cuprinsa intre 25-45 de ani. Reducerea ratei natalitatii este cauzata de o serie de factori: reducerea numrului de femei fertile(pe fondul reducerii populatiei totale si implicit a celei femine, cresterea numrului de avorturi, accesul la contraceptive, extinderea urbaniziarii si si raspandirea pe cale larga a sentimentului de insatisfactie legat de viitor In Rusia mortalitatea este determinata de: regimul de viata inadecvat al populatiei, consumului de droguri, pervalenta a unor boli deosebit de grave( SIDA, TBC, Hepatita), violentei domestice,

Anii 1950-1955 1955-1960 1960-1965 1965-1970 1970-1975 1975-1980 1980-1985 1985-1990 1990-1995 1995-2000 2000-2005 2005-2010

Natalitatea 26 25 21 14 15 16 17 16 11 9 10 11

Mortalitatea 10 9 9 8 9 10 11 11 13 15 16 14

Sporul Natural 16.9 16.4 12.2 6.1 6.3 5.6 5.5 5.1 -2.4 -5.6 -6.2 -2.8

30 25 20 15 Natalitatea 10 5 0
55 60 65 70 75 80 85 90 95 00 05 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -2 0 -2 0 -2 0

Mortalitatea Sporul Natural

-5

55

65

70

95

50

60

75

80

85

90

00

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

20

-10

In pofida cresterii numrului de nasteri aproape continue, numarul deceselor ramane ridicat.Prin urmare declinul demografic a fost incetinit dar nu si oprit.

Universitatea ValahiaTrgovite Facultatea de tiine Umaniste Specializarea Geografie

20

05

10

REFERAT GEOGRAFIA POPULAIEI

Vlasceanu Alexandru-Gabriel
ANUL-I- GRUPA III2011/2012

Rusia

Comportamentul Demografic

Anii 1950-1955 1955-1960 1960-1965 1965-1970 1970-1975 1975-1980 1980-1985 1985-1990 1990-1995 1995-2000 2000-2005 2005-2010

Nr.copii pe femeie 2.85 2.82 2.55 2.02 2.03 1.94 2.04 2.12 1.55 1.25 1.31 1.44

Fertilitatea
3 2.5 2 1.5 1 0.5 0

nr.copii/femeie

nr.copii/femeie

19 50 -1 95 5 19 60 -1 96 5 19 70 -1 97 5 19 80 -1 98 5 19 90 -1 99 5 20 00 -2 00 5

Rata fertilitatii a inregistrat un declin semnificativ de la 2.12 copii per femeie in 1990 la 1.44 in 2010, una din cauze fiind procedurile aplicate care au avut conseciinte grave asupra starii de sanatate a femeilor,(1 din 10 femei devenind sterile dupa avort) Rusia avnd cel mai ridicata rata a avortului la nivel global, spre exemplu in 2008 s-au inregistrat 1.6 mil de avorturi si 1.5 mil de nasteri Sperana de viata Anii 1950-1955 1955-1960 1960-1965 1965-1970 1970-1975 1975-1980 1980-1985 1985-1990 1990-1995 1995-2000 2000-2005 2005-2010 Femei 67.3 69.9 72.8 73.4 73.6 73.1 72.9 73.8 72.7 72.2 71.9 74 Barbati 60.5 62.5 64.1 63.8 63.1 61.9 61.5 63.9 60.6 59.6 58.6 61.6
80 70 60 50 40 30 20 10 0
19 50 19 -195 55 5 19 -19 60 6 0 19 -19 65 6 5 19 -197 70 0 19 -19 75 7 5 19 -19 80 8 0 19 198 85 5 19 -19 90 9 0 19 -19 95 9 5 20 -200 00 0 20 -20 05 0 5 -2 01 0

femei barbati

Mortalitatea infantila

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

1950-1955 1955-1960 1960-1965 1965-1970 1970-1975 1975-1980 1980-1985 1985-1990 1990-1995 1995-2000 2000-2005 2005-2010

Anii 1950-1955 1955-1960 1960-1965 1965-1970 1970-1975 1975-1980 1980-1985 1985-1990 1990-1995 1995-2000 2000-2005 2005-2010

Nr. copii 97 57 40 32 28 30 20 24 22 21 17 11

Rata mortalitii infantile a sczut de la an la an, datorita noilor tehnologii din domeniul sanitar si medical.

3.2 Tranziia demografica.

Tranziia demografic are o dubl semnificaie i anume de teorie i de proces. Ca teorie ea ncearc s explice evoluia populaiei n funcie de un ansamblu de factori, sociali, economici, legislativi, educaionali, sanitari, psihologici i culturali. Conform acestei teorii populaia considerat ca sistem se afl n strns interdependen cu celelalte sisteme social i economic. Datorit acestor relaii de interdependen evoluia populaiei nregistreaz oscilaii de la o perioad la alta. Ca proces ea se refer la evoluia demografic (format din mai multe faze), n cursul creia ratele nalte ale natalitii i mortalitii coboar treptat la nivele mai sczute, sub impactul unui mare numr de factori social-economici. Starea celor trei tipuri majore de sisteme, demografic, social i economic, se prezint n mod difereniat pe cele dou categorii de ri: dezvoltate i n curs de dezvoltare. 3.2. Diferenieri spaiale ale tranziie demografice

Analiza natalitii si a mortalitii la nivel mondial arata ca variaiile spaiale ale acestor doua componente pot fi intepretate ca diferenieri in procesul de evoluie demografica.Majoritatea statelor au cunoscut mari schimbri demografice in cursul perioadei contemporane, acestea producndu-se in secolul al XIX-lea si in prima parte a secolului XX in tarile industrializate, iar dup 1940 si intarile mai puin dezvoltate . Aceste state au trecut de la un regim demografic tradiional caracterizat prin mortalitate ridicata,fertilitate ridicata si, ca urmare, o cretere lenta, la un regim demografic modern, caracterizat printr-omortalitate sczuta, o fertilitate sczuta si deci o cretere lenta. Aceasta constatare, fcuta asupra unui numr mare de tari avansate, a data natere unei teorii de evoluie, cunoscuta sub denumirea de teoria tranziiei demografice . Ea se regsete in studiile demografului francez Albert Landry (1909) si ale lui Warren Thompson (1929), insa a fost fundamentata de ctre Francis Notestein (1945) naintea celui de-al Doilea Rzboi Mondial.Conform acestei teorii, in funcie de evoluia natalitii, a mortalitii si a creterii naturale, se pot distinge mai multe perioade distincte de evoluie demografica.Prima perioada se caracterizeaz printr-un regim demografic tradiional(A), in care se evideniaz rate ridicate ale natalitii si mortalitii, in aceste condiii rata creterii naturale este aproape nula sau foarte scazuta.Acest tip de evoluie caracterizeaz statele cu o economie bazata pe agricultura, insa nu se mai intalneste astzi,nici chiar la

micile grupuri umane izolate din Amazonia, din Africa Ecuatoriala sau din zona muntoasa a Asiei de Sud-Est. Tehnicile de lupta mpotriva maladiilor au ptruns aproape peste tot in lume, chiar si in tarile africane sau asiatice cele mai defavorizate, campaniile de vaccinri ducnd la ridicarea nivelului speranei de viata.A doua perioada este perioada de tranziie (B) care se caracterizeaz prin schimbri rapide si prinputernice dezechilibre demografice. In cadrul acesteia se disting trei faze diferite. Faza 1 (nceputul tranziiei) mortalitatea ncepe sa scad lent in timp ce nivelul natalitii se menine ridicat sau mai creste, ca urmare a ameliorrii strii de sntate a femeii; cu aceasta faza ncepe crestereademografica. Faza 2 (mijlocul tranziiei) mortalitatea continua sa scad in timp ce natalitatea romane ridicata,urmnd ca apoi aceasta sa scad lent. In timpul acestei faze, creterea populaiei este foarte puternica, datoritaecartului dintre rata natalitii si cea a mortalitii care trece printr-un maxim la un moment dat. Acest fenomene accelerare a creterii numrului populaiei, ca urmare a scderii brute a mortalitii si a meninerii natalitii la un nivel ridicat, poarta denumirea de explozie demografica sau baby-boom. Faza 3 (sfritul tranziiei) mortalitatea este in scdere, natalitatea de asemenea se reduce rapid, dar decalajul intre cele doua componente se menine ridicat, iar creterea populaiei este mai lenta. Aceasta perioada de evoluie caracterizeaz statele in care a nceput procesul de industrializare. Ultima perioada este caracterizata printr-un regim demografic modern (C) in care att rata mortalitii cat si rata natalitii sunt reduse, ecartul dintre cele doua componente fiind de asemenea redus. Din acest moment natalitatea nregistreaz cteva fluctuaii dup care ncepe sa se stabilizeze, mortalitatea este aproape egala cu natalitatea sau chiar o depaseste; in aceste condiii creterea populaiei este foarte redusa, nula sau se nregistreaz declinul natural. Regimul demografic modern caracterizeaz statele avansate, unde procesul de industrializare a luat sfrit. Experiena a artat ca nu toate statele ajung sa depaseasca stadiul 3 (C).Astzi, statele lumii se afla in diverse faze ale evoluiei demografice, iar conform teoriei tranziiei demografice, rezulta ca punctul culminant al creterii demografice a avut loc la date diferite: in perioada 19601970 pentru statele din America Latina si din Asia Orientala, intre anii 19701980 pentru statele din Africa de Nord si Asia de Sud in timp ce in unele state ale Africii Occidentale sau Centrale, aceasta nu s-a produs inca,deci creterea demografica inca nu a atins punctul maxim. In prezent, rata de cretere naturala anuala, la nivel mondial este de

1.2%, fata de aceasta medie se nregistreaz insa variaii spaiale nsemnate, ce dispune la poli opui Niger, cu o rata de cretere de 3.9% si Ucraina cu o rata negativa de -0.5%.In funcie de rata creterii anuale se pot evidenia 5 stadii de evoluie demografica: a) stagnare relativa sau depopulare in acest stadiu rata creterii naturale anuale nregistreaz valori negative sau 0 si caracterizeaz statele din Europa de Vest, Germania, Austria si cele din Europa de Est Ucraina (-0.5%), Serbia (-0.5%), Rusia (-0.3%) si Romnia (0.1%). b)cretere demografica lenta reflecta o rata a creterii naturale anuale cu valori cuprinse intre 0.1% si 1% . Acest tip de evoluie nglobeaz un ansamblu vast de state, din America de Nord (Canada, SUA), dinEuropa (Norvegia, Suedia, Marea Britanie), Asia (Singapore, Thailanda, China) dar si din America de Sud(Argentina, Brazilia, Chile, Uruguay). c)tranziie demografica avansata in acest stadiu rata creterii naturale anuale se situeaz intre valorile de 1.1% si 2% cuprinznd state ale Asiei de Sud (Cambogia, Myanmar, Vietnam), ca si state aleAmericii Latine (Mexic, Peru, Columbia) sau ale Africii de Nord (Tunisia, Algeria). d)tranziie demografica tardiva aceasta categorie caracterizeaz statele care au o rata a cresteriinaturale anuale cuprinsa intre 2% si 3% fiind mai eterogena si incluznd state ale Americii Latine (Belize,Guatemala, Nicaragua, Honduras), ale Asiei de Sud (Afganistan) sau de Sud-Vest (Oman, Arabia Saudita), cat si numeroase state din Africa. e)crestere exploziva este un stadiu de evolutie cu o rata a cresterii naturale anuale ce depaseste 3%.In aceasta categorie se mai regsesc in prezent state africane precum Niger, Uganda, Tanzania.

3.2.2

Diferenieri spaiale ale ratei naturale de cretere a populaiei pe regiuni de dezvoltare economica si geografica

Tabel Nr.c rt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29

Regiunea de Rata(% dezvoltare/geografica ) Total mondial 1.20% Regiuni dezvoltate 0.20% Regiuni in curs de dezvoltare 1.40% Regiuni in curs de dezvoltare (fara China) 1.70% Regiuni sarace 2.40% Africa 2.40% Africa de Nord 1.80% Africa de Vest 2.60% Africa de Est 2.80% Africa Centrala 2.70% Africa de Sud 0.70% America 1.00% America de Nord 0.50% America Latina si Caraibeana 1.20% Insulele Caraibe 1.10% America Centrala 1.60% America de Sud 1.10% Asia de Vest 1.90% Asia Central Sudica 1.60% Asia de Sud-Est 1.30% Asia de Est 0.50% U.E 0.10% Europa 0.00% Europa de Nord 0.30% Europa de Vest 0.10% Europa de Est 0.20% Europa de Sud 0.10% Oceania 1.20% Australia 0.70%

Gruparea statelor lumii pe studii ale tranziiei demografice

Stagnare relativa sau depopulare 0% Japonia Estonia Letonia Lituania Austria Germania Monaco Belarus Bulgaria Ungaria Moldova Romania Rusia Ucraina BosniaHertegovina Croatia Italia Portugalia Serbia

Cretere demografica lenta 0.1%1% Mauritus Seychelles Africa Sudica Canada SUA Antigua Barbuda Bahamas Barbados Cuba Dominica Guadalupe Jamaica Martinique Puerto Rico ST.KitteNevis ST.Lucia ST.Vincent TrinidadTobago Brazilia Chile Uruguay Armenia Cipru Georgia Quatar Singapore Thailanda

Tranziie dem avansata 1.1%-2.0% Algeria Egipt Libia Morocco Tunisia Capul Verde Dijbouti Reunion Zimbabwe Gabon Botswana Lesotho Namibia Swaziland Costa Rica El Salvador Mexico Nicaragua Panama Rep. Dominicana Grenada Haiti Argentina Bolivia Columbia Ecuador Guyana

Tranzitie dem. tardiva 2.0%-3% Africa Sub Sahariana Sudan Sahara Vestica Benin Coasta de Azur Gambia Ghana Guineea Guineea Bissan Mauritania Nigeria Senegal Sierra Leone Tago Comoros Enitrea Etiopia Kenya Madagascar Malawi Mayotte Mozambic Rwanda Somalia Tanzania Angola Camerun

Cresterea exploziva >3% Burkina-Faso Liberia Mali Niger Burundi Uganda Zambia Yemen Timor-Leste

Vietnam Paraguay China Peru China Hong Kong Surinam China Macao Venezuela Coreea de Nord Azerbaijan Coreea de Sud Bahrain Taiwan Israel INS.Channel Kuweit Danemarca Liban Finlanda Arabia-Saudita Islanda Turcia Emiratele Irlanda Arabe Unite Norvegia Bangladesh Suedia Butan Regatul Unit India Belgia Iran Franta Kazakhstan Lichtenstein Kyrgyzstan Luxemburg Nepal Olanda Sri Lanka Elvetia Turkmenistan Cehia Polonia Slovacia Albania Andorra Grecia Macedonia Malta Muntenegru Uzbekistan Brunei Cambodgia Indonezia Malaezia Myanmar Filipine Mongolia Kosovo

Rep. Africa Centrala Ciad Congo Rep. Dem. Congo Guineea Ecuatoriala Sao Tome si Principatul Belize Guatemala Honduras Guiana Franceza Irak Iordania Oman Palestina Siria Afganistan Maldive Pakistan Tajikistan Laos Insulele Marshall Papua Noua Guinee Samoa Insulele lui Solomon Tonga Vanuatu

San Marino Slovenia Spania Australia Noua Zeelanda Palau

Micronezia Fiji Polinezia Franceza Guam Nauru Noua Caledonie Tuvalu

3.2.2. Diferenieri spaiale ale ratei naturale de cretere a populaiei pe regiuni de dezvoltare economica si geografica. Cea mai mare valoare a ratei naturale de cretere a populaiei din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare economica si geografica este de 2.7-2.8% si se nregistreaz in regiunile srace si slab dezvoltate in special zona Africii Centrale si de Est datorita accesului limitat sau chiar inexistent la tot ceea ce tine de metode contraceptive si a unui sistem medical rudimentar.Deasemenea att religia cat si politica din regiunile srace impun un numr ridicat de copii per familie in pofida situaiei economice precare,a foametei si a condiiilor insalubre ce caracterizeaz mediul de viata. Cea mai mica rata naturala de cretere a populaiei se regsete in regiunile dezvoltate ale Globului cu precdere in Europa(0.00%),Asia de Est si America de Nord (0.5%) Odat cu emanciparea femeii,reformele ce le confer egalitate in fata brbatului dar si din dorina acestora de realizare profesionala,din ce in ce mai puine femei dau natere la vrste pana in 28 de ani. Femeia zilelor noastre se gndete mai intai la mplinirea profesionala si abia apoi la cea maternal si asta deoarece fie considera copilul un obstacol in fata autorealizarii,fie in cea mai mare parte fiindc simte nevoia de a-i oferi copilului sau un anumit nivel al condiiilor de trai.

Capitolul 4. Micarea Migratorie a Populaiei Cauze si consecine

Avnd o condiionare multipl, migraiile fie ele organizate ori neorganizate individuale sau n grup se produc datorit unor cauze variate, i anume: Suprapopularea, considerat de cei mai muli principala cauz, este un fenomen demografic ce are o puternic determinare economic. Suprapopularea se datoreaz unui dezechilibru ce se produce ntr-un anumit teritoriu ntre numrul populaiei i resursele teritoriului respectiv, n sensul c o cretere puternic populaiei poate reduce considerabil veniturile, sub posibilitile satisfacerii cererii de consum, posibilitile de ocupare a forei de munc devenind i ele din ce n ce mai limitate. Rezult deci c excedentului natural al populaiei nu-i corespunde i o cretere economic pe msur. Gradul redus de utilizare a forei de munc i meninerea sau scderea venitului determin deplasarea populaiei spre alte regiuni mai dezvoltate Creterea natural a populaiei nu este urmat de o cretere corespunztoare a gradului de folosire a forei de munc; populaia Rusiei fiind o populaie btrna

Factorii care determina migraia interna a populaiei:


a) Factorii naturali: de respingere si de atracie: Avnd in vedere poziia fizico-geografica Rusiei, migraia interna, se datoreaz in mare parte factorilor climatici, reliefului si solurilor neproductive populaia tinde sa migreze in continuare spre partea europeana si sudul Rusiei unde climatul este mai blnd si solurile mai fertile. b) Factorii economici: Dezvoltarea economica este un factor important, ce determina migrarea pe plan intern a populaiei, din zone mai slab dezvoltate ctre zone industriale cu o puternica dezvoltare economica. Rusia deine un avantaj economic nsemnat, resursele sale ofer o diversitate de locuri de munca(agricultura, industrie,transporturi, comunicaii etc.)

c) Factorii sociali: Data fiind politica de urbanizare in masa din epoca sovietica,73% din populaia actuala locuiete la ora. Datorita dezvolatarii economice mult mai

mare, 65% din populaia totala traiste in partea europeana a Rusiei, unde regsim marile concentraii urbane ale tarii( St. Petersburg-Moscova etc.) d) Factorii politici: Dup cderea Uniunii Sovietice, Rusia s-a simit responsabila pentru populaiile etnice ruse din noile republici. Venirea in grupuri in Rusia a celor de etnie rusa, mai ales din Asia Centrala si Caucazul de Sud (crend astfel probleme in asigurarea de locuine si locuri de munca), s-a datorat incertitudinii politice si confictelor civile din statele respective. Imigrarea in Rusia din regiunea baltica a rmas inca lenta, in ciuda legilor restrictive fata de minoritatea rusa si a limbii acestora Tot odat dup cadera regimului comunist Rusia s-a confruntat cu multe conflicte civile, cererile etno-teritoriale din Asia Centrala, cu precdere in Caucaz, si ale statelor baltice au determinat un val de declaraii de independenta. Totui, problemele create din colapsul fostului regim au condus la instabilitate si privaiune sociala.

4.2Migratiile internaionale
Numrul emigraiilor Anii Nr. (mii) 1980-1985 722.4 1985-1990 751.3 1990-1995 501.7 1995-2000 219.0 2000-2005 94.3 2005-2010 43.5 Numrul imigranilor Anii 1980-1985 1985-1990 1990-1995 1995-2000 2000-2005 Nr.(mii) 886.5 898.7 906.1 496.4 160.7

In acest moment in Rusia sunt peste 10 milioane de imigrani, majoritatea provin din tari care fceau parte din fosta Uniune Sovietica(Ucraina, Azerbaijan, Armenia, Uzbekistan, Kazakhstan etc.).Ei sunt aici fie pentru a lucra, fie din motive politice. Modul de integrare al imigrantilor Declinul demografic prin care trece si o populaie foarte imbatranita, Rusia a fost nevoita sa accepte imigrani pentru a scpa de aceasta etapa. In perioada 1992-2008 in Rusia se nregistrau 5,5 milioane de imigrani care muncesc in agricultura, transporturi si alte sectoare ce nu necesita calificri superioare. Fenomenul de imigraie fiind relativ nou pentru Rusia genereaz dificultati privind integrarea migrantilor si acomodarea etnicilor rui cu acetia. In continuare Rusia este deschisa imigranilor in acest moment numarul imigrantilor fiind de circa 10 milioane Cauze si consecine: Muli sunt de prere ca majorarea populaiei poate fi obinuta doar prin intermediul atragerii de imigrani, care si la aceasta ora sunt in Rusia in cantitatea fara precedent. Acest lucru creeaz probleme in ceea ce privete stabilitatea, alimenteaz tensiuni care in urma cu 20 de ani au dus la destrmarea Uniunii Sovietice. Continuarea acestui proces ar putea duce la schimbri radicale in structura etnica a tarii, se preconizeaz ca in 2080, pana la 70 la suta din populaia Rusiei ar putea fi formata din imigrani si copii de imigrani.

Capitolul 5. Evoluia Numerica a Populaiei 5.1. Evoluia Numerica a Populaiei in Rusia in intervalul 1950-2010:

Anii 1950 1955 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010

nr.(mil.) 102702 111402 119906 126749 130392 134233 138655 143642 148244 148699 146758 143843 142958

1950 160000 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 1955 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010

Intre anii 1950-1990 populaia Rusiei a fost intro continua cretere, dup anul 1995 cnd si-a atins apogeul, populaia Rusiei s-a aflat intr-o continua scdere,avnd o populaie foarte imbatranita cu o mortalitate foarte mare, spor natural foarte sczut, cu sperana de viata mica dar si un grad de fertilitate care continua sa scad Declinul demografic a fost inevitabil. Un alt factor important l constituie avorturile 53 de cazuri la 1.000 de femei, cel mai mare indice din ntreaga lume. In 2010 in Rusia au fost efectuate circa 2 milioane de avorturi. Daca numrul acestora ar fi injumatatit, in Rusia s-ar nregistra un boom al natalitii. In Rusia sunt mai puine posibilitatea pentru dezvoltarea profesionala, mai puine cai de autorealizare pentru barbati, mai puine anse sa devii profesionist, sa dobndeti respect si recunoatere, innd seama si de trecutul comunist ndelungat (70 ani), cei doi dumani ai partidului era familia si Biserica. Acest lucru a dus la o degradare morala a societarii. Acum, in Rusia exista o societate de consum, in care totul este dictat de pre, iar oamenii pun mai presus de toate propria fericire

5.2 Principalii indicatori ai Evoluiei Populaiei


Sporul absolut Anii 1950-1960 1960-1970 1970-1980 1980-1990 1990-2000 2000-2010 nr.(mii) 172045 104892 82636 95894 -17862 -38001
200000 150000 100000 sporul absolut 50000 0 -50000 19501960 1960- 1970- 19890- 19901970 1980 1990 2000 20002010 sporul absolut

ritmul de crestere pe intreaga perioada

Ritmul de cretere Anii 1950-1960 1960-1970 1970-1980 1980-1990 1990-2000 2000-2010 nr. mii 116.7 108.7 106.3 106.9 98.9 97.4

120 115 110 105 100 95 90 85 1950- 1960- 1970- 1980- 1990- 20001960 1970 1980 1990 2000 2010

ritmul de crestere pe intreaga perioada

Vitalitatea Populatiei

Anii 1950-1955 1955-1960 1960-1965 1965-1970 1970-1975 1975-1980 1980-1985 1985-1990 1990-1995 1995-2000 2000-2005 2005-2010

Natalitate(mii) 2832 2902 2858 1854 2027 2163 2371 2353 1611 1320 1432 1633

Mortalitate (mii) Vitalitatea 1021 277 1006 288 1084 263 1070 173 1197 169 1403 154 1595 148 1614 145 1964 82.1 2149 60.5 2328 61.5 2037 80.1

3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0


19 50 -1 19 95 5 55 -1 96 19 60 0 -1 96 19 65 5 -1 19 97 0 70 -1 97 19 75 5 -1 19 98 0 80 -1 98 19 85 5 -1 19 99 0 90 -1 99 19 95 5 -2 00 20 00 0 -2 20 00 5 05 -2 01 0

natalitate mortalitate vitalitate

Vitalitatea populaiei ()
Anii 1950-1955 1955-1960 1960-1965 1965-1970 1970-1975 1975-1980 1980-1985 1985-1990 1990-1995 1995-2000 2000-2005 2005-2010 Natalitate() 26 25 21 14 15 16 17 16 11 9 10 11 Mortalitate () 10 9 9 8 9 10 11 11 13 15 16 14 Vitalitate () 260 277 233 175 166 160 154 145 84.6 60 62.5 78.5

300 250 200 150 100 50 0


19 50 19 -1 9 55 55 19 -1 9 60 60 19 -1 9 65 65 19 -1 9 70 70 19 -1 9 75 75 19 -1 9 80 80 19 -1 9 85 85 19 -1 9 90 90 19 -1 9 95 95 20 -2 0 00 00 20 -2 0 05 05 -2 01 0

natalitate mortalitate vitalitate

Nr.de persoane Gr.mici A.S de varsta 0-4 5-9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-84 M F

85

Bibliografie

Dumitrescu Daniela,(2011), Note de curs Geografia Populaiei Baltalunga A., (2009), Geografia Asezarilor,Edit. Cetatea de Scaun Targoviste Matei H., Negut S.,Nicolae I.,(2003), Enciplopedia Statelor Lumi, Edit. Meronia, Bucuresti Dumitrache Liliana, Erdeli G.,(2010),Geografia Populaiei Mondiale Esa.un.org Prb.org Gks.ru

Cia.gov