Sunteți pe pagina 1din 6

EDUCATIA NONFORMALA Educatia nonformala a fost definita de catre J.

Kleis drept orice activitate educationala, intentionata si sistematica, desfasurata de obicei in afara scolii traditionale, al carei continut este adaptat nevoilor individului si situatiilor speciale, in scopul maximalizarii invatarii si cunoasterii si al minimalizarii problemelor cu care se confrunta acesta in sistemul formal (stresul notarii in catalog, disciplina impusa, efectuarea temelor). Din punct de vedere etimologic, termenul de educatie nonformala isi are originea in latinescul nonformalis, preluat cu sensul in afara unor forme special/oficial organizate pentru un anume gen de activitate. Nonformal nu e sinonim cu needucativ, ci desemneaza o realitate educationala mai putin formalizata sau neformalizata, dar intotdeauna cu efecte formativ-educative. Din punct de vedere conceptual, educatia nonformala cuprinde ansamblul activitatilor si al actiunilor care se desfasoara intr-un cadru institutionalizat, in mod organizat, dar in afara sistemului scolar, constituinduse ca o punte intre cunostintele asimilate la lectii si informatiile acumulate informal. Dezideratele educatiei nonformale sunt in stransa legatura cu realizarea urmatoarelor finalitati: sa largeasca si sa completeze orizontul de cultura, imbogatind cunostintele din anumite domenii, sa creeze conditii pentru desavarsirea profesionala sau initierea intr-o noua activitate, sa sprijine alfabetizarea grupurilor sociale defavorizate, sa contribuie la recreerea si la destinderea participantilor precum si la petrecerea organizata a timpului liber, sa asigure cadrul de exersare si de cultivare a diferitelor inclinatii, aptitudini si capacitati, de manifestare a talentelor, Raportul dintre educatia nonformala si cea formala este unul de complementaritate, atat sub aspectul continutului, cat si in ceea ce priveste formele si modalitatile de realizare. Trasaturile caracteristice ale educatiei nonformale sunt relevante pentru aceasta forma care asigura legatura dintre instruirea formala si cea informala. O caracteristica importanta se refera la faptul ca educatia nonformala se desfasoara intr-un cadru institutionalizat, in afara sistemului scolar, cuprinzand activitati extraclasa/extradidactice (cercuri pe disciline, interdisciplinare sau tematice, ansambluri sportive, artistice, concursuri scolare, olimpiade, competitii) si activitati de educatie si instruire extrascolare, denumite parascolare si periscolare. Cele parascolare se dezvolta in mediul socio-profesional cum ar fi de exemplu activitatile de perfectionare si de reciclare, de formare civica sau profesionala. Aceste activitati evolueaza in mediul socio-cultural ca activitati de autoeducatie si de petrecere organizata a timpului liber in cadrul universitatilor populare, al cluburilor sportive, la teatru, in muzee sau in cluburile copiilor, in biblioteci publice, in excursii, actiuni social-culturale sau in familie ori prin intermediul mass- mediei, denumita adesea scoala paralela. Educatorului nonformal i se solicita mai multa flexibilitate si entuziasm, adaptabilitate si rapiditate in adoptarea variatelor stiluri de conducere a activitatii, in functie de nevoile si cerintele educatului. Continutul si obiectivele urmarite sunt prevazute in documente special elaborate ce prezinta o mare flexibilitate, diferentiindu-se in functie de varsta, sex, categorii socio-profesionale, interesul participantilor, aptitudinile si inclinatiile acestora. Sunt cuprinse activitati care corespund intereselor, aptitudinilor si dorintelor participantilor. O alta trasatura caracteristica este caracterul optional al activitatilor extrascolare, desfasurate intr-o ambianta relaxata, calma si placuta, dispunand de mijloace menite sa atraga publicul de diferite varste. Este o forma facultativa de antrenament intelectual care mentine interesul participantilor printro metodologie atractiva. In masura in care raspunde unei cereri de perfectionare profesionala, educatia nonformala presupune in unele cazuri si achitarea unor taxe. Evaluarea activitatilor desfasurate in cadrul educatiei nonformale este facultativa, neformalizata, cu accente psihologice, prioritar stimulative, fara note sau calificative oficiale. In

conditiile extinderii cererilor de pregatire profesionala prin diferite forme de instruire nonformala, exista si situatii in care acestea sunt finalizate prin certificate sau diplome de absolvire. Educatia nonformala este importanta prin urmatoarele avantaje pedagogice: este centrata pe cel ce invata, pe procesul de invatare, nu pe cel de predare solicitand in mod diferentiat participantii, dispune de un curriculum la alegere, flexibil si variat propunandu-le participantilor activitati diverse si atractive, in functie de interesele acestora, de aptitudinile speciale si de aspiratiile lor, contribuie la largirea si imbogatirea culturii generale si de specialitate a participantilor, oferind activitati de reciclare profesionala, de completare a studiilor si de sprijinire a categoriilor defavorizate sau de exersare a capacitatii indivizilor supradotati, creeaza ocazii de petrecere organizata a timpului liber, intr-un mod placut, urmarind destinderea si refacerea echilibrului psiho-fizic, asigura o rapida actualizare a informatiilor din diferite domenii fiind interesata sa mentina interesul publicului larg, oferind alternative flexibile tuturor categoriilor de varsta si pregatirii lor profesionale, punand accentul pe aplicabilitatea imediata a cunostintelor, antreneaza noile tehnologii comunicationale, tinand cont de progresul tehnico-stiintific, valorificand oportunitatile oferite de internet, televiziune, calculatoare, este nestresanta, oferind activitati placute si scutite de evaluari riguroase, in favoarea strategiilor de apreciere formativa, stimulativa, continua, raspunde cerintelor si necesitatilor educatiei permanente. Limitele educatiei nonformale semnalate in lucrarile de specialitate se refera la faptul ca aceasta forma include uneori programe mult prea flexibile, centrate doar pe obiective pe termen scurt si o prea mare libertate metodologica a educatorilor. Trei riscuri pedagogice majore ar inregistra acest tip de educatie si anume: promovarea unui activism de suprafata, dependent doar de indeplinirea obiectivelor concrete, rupte adesea de obiectivele specifice educatiei formale, avansarea unui proiect dependent doar de mijloacele tehnice disponibile, care pot dezechilibra corelatia functionala dintre subiectul si obiectul educatiei, eludarea posibilitatilor de validare sociala reala a rezultatelor in raport cu diplomele si certificatele obtinute la nivelul educatiei formale. Plecand de la ideea conform careia scoala nu este singurul loc unde poti invata, iau amploare activitatile desfasurate in afara sistemului formal care veneau in intampinarea dorintei de invatare a publicului larg, servind obiectivelor acestora si asigurand asistenta informationala si practica unor categorii sociale dezavantajate.

FORMELE GENERALE ALE EDUCAIEI


Formele generale ale educaiei reprezint ansamblul aciunilor i al influenelor pedagogice desfurate, succesiv sau simultan, n cadrul activitii de formare-dezvoltare a personalitii umane. Clasificarea formelor educaiei angajeaz dou categorii de criterii: a) criteriul proiectrii: educaie instituional / cu obiective specifice instituionalizate educaia formalnonformal); educaie noninstituional / realizat implicit, far obiective recifice instituionalizate (educaie informal); b) criteriul organizrii: educaie realizat pe baza unor aciuni explicite i influene implicite (educaia formal-nonformal); educaie realizat doar pe baza unor influene implicite (educaia informal). Educaia formal reprezint ansamblul aciunilor (i al influenelor) pedagogice proiectate instituional prin structuri organizate sistemic, pe niveluri i trepte de studii (coli, universiti, centre de perfecionare etc.) n cadrul unui proces de instruire realizat cu maximum de rigurozitate n timp i spaiu (plan, programe, manuale, cursuri, materiale de nvare etc.). Educaia formal este organizat instituional n cadrul sistemului de nvmnt, sub ndrumarea cadrelor didactice de specialitate, care asigur dirijarea contient a raporturilor funcional-structurale dintre educator i educat realizate ntr-un context metodologic de predare- nvare-evaluare, favorabil reuitei pedagogice. Educaia formal dezvolt urmtoarele obiective generale, multiplicabile n coninuturi specifice, operabile la nivel moral - intelectual - tehnologic - estetic - fizic: a) dobndirea cunotinelor fundamentale n interdependena lor sistemic; b) exersarea aptitudinilor i a atitudinilor umane ntr-un cadru metodic stimulativ, deschis, perfectibil; c) aplicarea instrumentelor de evaluare social la diferite niveluri i grade de integrare colarpostcolar, universitar-postuniversitar, profesional. Educaia formal reflect, n acelai timp, urmtoarele coordonate funcionale, valabile la nivelul sistemului i al procesului de nvmnt: a) proiectarea pedagogic organizat pe baz de planuri, programe, manuale colare, cursuri niversitare, materiale de stimulare a nvrii etc.; b) orientarea prioritar a "finalitilor" spre parcurgerea "programei", pentru "asigurarea succesului unui numr ct mai mare de elevi i studeni" c) nvarea colar / universitar sistematic, realizat prin corelarea activitii cadrelor didactice de diferite specialiti la nivelul metodologic al unei "echipe pedagogice"; d) evaluarea pe criterii socio-pedagogice riguroase, realizat prin: note, calificative, aprecieri, caracterizri etc.

Educaia nonformal completeaz educaia formal ntr-un cadru instituionalizat situat n afara sistemului de nvmnt dar i n interiorul acestuia, activat prin "organisme colare conexe", extradidactice sau extracolare. Educaia nonformal sprijin, direct i indirect, aciunile i influenele sistemului de nvmnt, pe dou circuite pedagogice principale: a) un circuit pedagogic situat n afara clasei: cercuri pe discipline de nvmnt, cercuri interdisciplinare, cercuri tematice / transdisciplinare; ansambluri sportive, artistice, culturale etc.: ntreceri, competiii, concursuri, olimpiade colare / universitare; b) un circuit pedagogic situat n afara colii: -activiti pericolare, organizate pentru valorificarea educativ a timpului liber, cu resurse tradiionale: excursii, vizite, tabere, cluburi, universiti populare, vizionri de spectacole (teatru, cinema etc.) i de expoziii etc.; cu resurse moderne: videotec, mediatec, discotec; radio, televiziune colar; instruire asistat pe calculator, cu reele de programe nonformale etc.; - activiti paracolare, organizate n mediul socioprofesional, ca "soluii alternative" de perfecionare, reciclare, instruire permanent, instituionalizate special la nivel de: prespedagogic, radio-televiziune colar; cursuri, conferine tematice - cu programe speciale de educaie permanent etc. Activitile de educaie nonformal au un caracter instituional. Ele probeaz - n comparaie cu activitile de educaie formal - cteva note specifice: - proiectarea pedagogic neformalizat, cu programe deschise spre interdisciplinaritate i educaie permanent - la nivel general-uman, profesional, sportiv, estetic civic, etc.; - organizarea facultativ, neformalizat, cu profilare dependent de opiunile elevilor i ale comunitilor colare i locale, cu deschideri speciale spre experiment i inovaie; Structura aciunii educaionale de tip nonformal are un plus de flexibilitate i de deschidere n raport cu influenele cmpului psihosocial care concentreaz i multiplic numeroase efecte centrale i secundare, dependente de stilul activitii de formare-dezvoltare a personalitii proiectat i realizat n timp i spaiu. Aceast structur parcurge dou coordonate funcionale specifice educaiei nonformale, coordonate prezentate uneori ca obiective generale "de vocaie": sprijinirea elevilor i chiar a adulilor cu anse reduse de acces la o colaritate normal; stimularea dezvoltrii socioeconomice i culturale a personalitii umane i a comunitilor locale. Evoluia sistemelor moderne i postmoderne de nvmnt, nregistrat n ultimele decenii, confirm la nivel de UNESCO tendina de articulare sau de integrare a formelor educaiei i instruirii, realizabil din perspectiva instruirii permanente.

PARTENERIATUL COAL - FAMILIE Inst..Drgoiu Neaca c.cu cl.I-IV Blaia, Smeeni, Buzu Relaia coal - familie este un subiect des abordat n literatura de specialitate i supus ateniei ntregii societi, mai ales pe fondul schimbrilor sociale din ultimul timp. Toi vorbim astzi despre integrarea n Uniunea European. Acest proces atrage dup sine o serie de schimbri i la nivel colar. Una dintre aceste schimbri se refer la relaia coal familie. Dac pn n prezent acest parteneriat coal-familie a fost dezvoltat unilateral, fiind de multe ori considerat responsabilitatea colii, acest lucru trebuie s se schimbe pe viitor. O educaie de calitate se realizeaz atunci cnd, la procesul de formare a micilor colari particip n mod armonios toi factorii educaionali. Relaia de colaborare permanent cu familia este una dintre condiiile eseniale care asigur succesul colar. Copilul triete un sentiment de mndrie atunci cnd prinii si se implic n activitile colii sau i sprijin n realizarea sarcinilor de nvare. n mod sigur aceste fapte au ecouri pozitive n formarea personalitii copilului, n contiina lui. Ca urmare i va respecta mai mult prinii, va nva s aprecieze munca celorlali, i va fi asigurat succesul colar. Druirea, tinereea, experiena, profesionalismul, puterea, curajul, interesul, dedicarea, perseverena,implicarea, sensibilitatea sunt cteva din calitile i n acelai timp valorile unui mare pedagog care, prin implicarea eficient a prinilor n dezvoltarea intelectual a copiilor, asigur o educaie de calitate. Colaborarea eficient coal - familie reprezint o reuit a procesului educaional. Educia este o aciune la care i dau concursul coala, familia, ntreaga societate, iar colaborarea este absolut necesar.coala trebuie s colaboreze cu familia : n domeniul nvrii elevului ; - n domeniul comportamentului ; - n domeniul dezvoltrii fizice ; - in domeniul dezvoltrii intelectuale, morale i estetice ; n domeniul deprinderilor i priceperilor de munc, deprinderilor igienico sanitare ; - n domeniul activitilor libere, angajrii copilului n diferite domenii de activitate n afara clasei i a colii. Rolul familiei este foarte important n dezvltarea copilului, din urmtoarele puncte de vedere : fizic, intelectual, moral, estetic. Cum am mbuntit eu relaia coal - familie? Aceast relaie s-a mbuntit printr-un parteneriat adevrat ntre coal i familie. Acest parteneriat a urmrit s ating urmtoarele obiective : - realizarea unei comunicri optime ntre prini i nvtor ; - nlturarea factorilor perturbatori n cadrul comunicrii coal familie ; - creterea gradului de implicare a parinilor n toate activitile colare i extracolare ; - schimbarea mentalitii neadecvate a unor prini fa de coal ; - cunoaterea de ctre prini a posibilitilor i nevoilor psiho-fizice ale copiilor ; - nvarea unor deprinderi i tehnici de munc intelectual sub form de activiti comune : elevi-prini-nvtori. Numai implicnd toi factorii educaionali n formarea personalitii umane vom reui s atingem toate aceste obiective.

Un parteneriat eficient coal - familie este dorina oricrui nvtor. In fiecare an ,am ncheiat astfel de parteneriate eficiente cu prinii elevilor, bazate pe principii de comunicare i colaborare. Obiectivele propuse le-am urmrit pe tot parcursul anului, iar rezultatele pozitive nu au ntrziat s apar. Dac vom reui s-i atragem pe prini de partea noastr ntr-o colaborare eficient, ntr-un parte-neriat, sub deviza mpreun vom reui, se vor mbunti astfel relaiile ce se stabilesc ntre coal i familiile elevilor, iar realizarea acestui obiectiv va avea un impact pozitiv asupra formarii de caractere, personaliti i valori viitoare. Activitile desfurate n parteneriat faciliteaz nlturarea barierelor de comunicare dintre participani, clarific unele probleme ivite la nivelul grupului de elevi, ndeamn la autocunoatere, la autodepire, la gsirea acelei soluii care s conduc la realizarea obiectivelor propuse. Am aplicat prinilor elevilor pe care i ndrum o serie de chestionare, pentru a-mi da seama de interesul pe care-l manifest fiecare parinte pentru coal, pentru copilul su i ce ateptri au acetia. Analiznd rspunsurile date de prini i din discuiile cu acetia, am ajuns la concluzia c e nevoie de implicare i colaborare pentru o educaie valoric din perspectiva afectivitii, a cunoaterii, a trebuinelor, atitudinilor, valorilor i motivaiei. Pentru ca parteneriatul s devin eficient, am propus o serie de aciuni comune la care s participe att elevii, ct i prinii lor sau ali parteneri educativi din comunitate. n acest fel, activitile au devenit benefice, finalizndu-se printr-o evaluare ce a vizat atingerea obiectivelor propuse. Forme concrete de colaborare cu prinii n cadrul parteneriatului ncheiat :a) lectorate i consultaii pe teme educative ;b) activiti extracolare ;c) lecii demonstrative pe teme educative ;d) colaborarea cu ali parteneri educativi ; Implicndu-i pe prini i stabilindu-le responsabiliti n aciunea comun de educare a propriilor copii, de supraveghere i control al acestora, de participare la activitile educative comune, am reuit s-i conving, s-i motivez, iar rezultatul a fost aproape de cel ateptat. La finalul anului colar trecut, am putut spune c am avut mpliniri dar i eecuri. Am neles c att prinii, ct i noi, nvtorii, avem de nvat unii de la alii. Am neles c au fost i cazuri cnd nu am fcut suficient, mpiedicndune n propriile noastre prejudeci. Sunt familii care trec prin situaii dramatice. Sunt copii care triesc adevarate drame. S i descoperim, s i ajutm. S apelm mai des la instituiile statului abilitate n acest sens, s nu uitm c nepsarea sau ignorana noastr i a prinilor pot distruge destine. Sigur, nu este uor. Uneori familia ,din diverse motive, i face n jurul ei un zid care nu este uor de trecut. Alteori, lipsa de educaie a prinilor nii este att de profund, nct ai impresia c nu mai poi face nimic. Familia actual nu mai este cea de acum 20 de ani, nici mcar cea de acum 10 ani. S inem seama de acest fapt. i, mai ales, s ncercm s inem pasul, s nu ne lsm pclii sau intimidai, pentru c noi suntem cei care putem aduce sperana i cei care vom forma caracterele, personalitile i valorile viitoare.

S-ar putea să vă placă și